Impactul Migratiei Pentru Studii In Decizia de Emigrare Definitiva

Psihologie

Impactul Migratiei Pentru Studii In Decizia de Emigrare Definitiva

Byadmin ianuarie 1, 2024

IMPACTUL MIGRAȚIEI PENTRU STUDII ÎN DECIZIA DE EMIGRARE DEFINITIVĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1: Stadiul cunoașterii

Migrația – considerații teoretice

Factorii ce determină migrația tinerilor

Impactul migrației

Capitolul 2: Metodologia cercetării

2.1Migrația din Republica Moldova

2.2 Cauzele deciziei de emigrare în România

Capitolul 3: Studiu de caz. Studenții basarabeni în România.

3.1 Metodologia utilizată în lucrare

3.2Prezentarea studiului

3.2.1 Definirea populației

3.2.2 Volumul de eșantion

3.2.3 Elaborarea chestionarului

3.2.4 Culegerea, verificarea și centralizarea datelor

3.3Analiza univariată a datelor

3.3.1 Evidențierea factorilor care determină orientarea către migrație

3.3.2 Evaluarea experienței personale a studenților basarabeni

3.3.3 Cunoașterea orientărilor valorice ale migranților moldoveni

3.4 Analiza de corespondențe multiplă

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCRE

Actualitatea temei.Migrația populației reprezintă unul dintre cele mai complexe procese sociale care influențează societatea contemporană, fiind determinată de nivelul de dezvoltare social-economic al statelor și regiunilor de pe globul pământesc, dar și de factorii politici, etnici, culturali, religioși, ecologici etc. Migrația forței de muncă afectează în mod deosebit dezvoltarea economică a unei țări.

Scopul și obiectivele cercetării.Scopul lucrării este analiza comportamentului tinerilor migranți basarabeni. În vederea atingerii scopului dat au fost preconizate următoarele obiective:

Investigarea factorilor ce determină migrația tinerilor;

Evidențierea experienței în țara de destinație;

Percepția orientărilor de viitor ale studenților.

Metodologia cercetării utilizată în cadrul acestei lucrări a inclus, în punctul de pornire, analiza aprofundată și selectivă a literaturii de specialitate privind migrația tinerilor în ansamblu, dar și în particular, cazul migrația studenților basarabeni.Sursele de informare folosite au inclus în special, cărți din domeniu, studii și rapoarte de cercetare, articole științifice, publicații statistice și pagini web în material migrației.Analiza empirică a lucrării a constituit-o stiudiul prin sondaj, continuând cu analiza datelor folosind statistici descriptive și în final metode avansate de analiză factorială a datelor.

Suportul teoretic al cercetării. Studiul dat este axat pe metodele tradiționale și cele modern ale cercetării. Un accent aparte s-a pus pe metoda comparației, a descrierii, analizei, a inducției și deducției.

Inovația și originalitatea științifică a lucrării.În RepublicaMoldova s-au luat puține măsuri ce ar trata problema ce ține de migrația tinerilor la etapa actuală. Prezenta lucrare este o încercare de investigație complexă, consacrată elucidării problemei menționate anterior. Originalitatea acestei teme este soarta tinerilor basarabeni care au avut șansa educației și socializării în cultura românească. Politica de acordare a burselor pentru tinerii din Republica Moldova are deja tradiție, a format așteptări și obișnuințe, studenții își construiesc planurile de viitor luând în considerare anii de facultate din România.

MIGRAȚIA – CONSIDERAȚII TEORETICE

Conform definiției data de UNESCO termenul „migrant”reprezintă orice persoană care locuiește temporar sau permanent într-o țară străină, și a dobândit unele legături semnificativ sociale în țara respectivă.Nu este o noutate, se știe că fenomenul migrației a existat de la începuturile omenirii și a înregistrat schimbări majore în contextul istoric. Este cunoscut că migrația va avea un impact imporant asupra viitoarei dezvoltări economice și sociale a societpților europene. Prin urmare, migrația internațională, politicile de migrație, precum și promovarea de integrarea a imigranților a devenit o discuție centrală în multe țări din Europa. Astăți, țările europene se caracterizează printr-un model larg și complex de mișcări de înaltă calificare, dar și de lucrători necalificați.

Disparitățile economice, politice, sociale și demografice dintre originea și țările de destinație și evoluțiile procesului de integrare europeană este principalul motiv pentru care migrația a căpătat noi forme.Pentru cercetătorii din domeniul migrației, a devenit tot mai evident faptul că acest proces trebuie înțeles ca un element normal și esențial al societății omenești. Migrația a devenit un fenomen de tradiție în Europa.Raportul din 2013 a Organizației Internaționale pe Migrație (IOM) oferă o clasificare utilă a migranților, care poate fi rezumată în tabelul ce urmează:

Tabelul 1: Clasificarea migrației internaționale

Sursa: Realizat pe baza informațiilor din Raportul IOM (2013)

Există mai multe moduri în care migrația internațională poate fi clasificată. În primul rând trebuie să se facă diferența între migrația voluntară și cea forțată. Cea voluntară include persoanele care se deplasează în altă țară cu scopul de a se angaja, de a studia sau aș reîntregi familia.În acest sens, oamenii vor migra în general, deoarece țara de destinație are factori de atracție (siguranța personală, o mai bună calitatea a vieții) care au motivat libera mobilitate a acestora. Muncitorii imigranți sunt bărbații și femeile care sunt plecați pentru o perioadă limitată de timp, de la luni la câțiva ani și care generează remitențe în țara de origine. Migrația forțată presupune că decizia de a migra este luată sub presiunea directă sau indirectă exercitată de anumite persoane, instituții sau circumstanțe externe. Imigranții forțați pleacă în străinătate pentru a scăpa de conflict, de dezastrele naturale sau de persecuție. În practică însă, distincția între cele două tipuri de imigranți nu este clară. De exemplu, imigranții voluntari pot fi, de asemenea, obligați să imigreze pentru a găsi un loc de muncă. În acest sens, o formă a migrației duce adesea la o altă formă a acesteia.Imigranții ilegali, care de cele mai multe ori sunt imigranți voluntari, de obicei, nu au acces pe piața muncii. Prin urmare, mulți dintre aceștia lucrează în sectorul informal. Ca rezultat, ei sunt cei mai vulnerabili la traficul de ființe umane, deoarece aceștia nu au puterea de a lupta împotriva salariilor mici.

Izvorul cel mai însemnat a intrărilor pe teritoriul Uniunii Europene, este migrația forței de muncă. Printre imigranți se întâlnesc absolvenții cu studii superioare fără experiență, dar care tind spre o mai bună calitate a vieții, muncitorii înalt calificați în căutarea împlinirii profesionale, personale, și a unei imediate recompense pe meritul efortului lor, lucrători mai puțin calificați disponibili de a realiza orice gen de activitate etc.Șomajul, salariul scăzut, condițiile precare de muncă și lipsa unui viitor mai bun, justifică persoanele să migreze spre țările cu oportunități mai bune. Din acest punct de vedere, tinerii sunt cei mai predispuși de a imigra. În acest sens, argumentul clasic este că tinerii privesc migrația ca o investiție ce necesită costuri astăzi pentru a genera venituri mari în viitor. Costurile de migrare includ, de exemplu, costul de deplasare, de găsire a unui loc de muncă și chiar costul psihologic de a părăsi familia. Potențialul venit este reprezentat de probabilitatea de a găsi un loc de muncă, salariul, precum și durata de timp ce o petrecem în străinătate.

Tinerii migranți sunt în general rezistenți, adaptibili la noi medii și capabili să învețe și să vorbească limbi noi. Mulți au competențe și capacități și sunt familiarizați cu noile tehnologii. Pentru unii tineri migrația reprezintă o modalitate de a scăpa de sărăcia cronică sau de impactul schimbărilor politice.

FACTORII CE DETERMINĂ MIGRAȚIA TINERILOR

Tinerii migranți sunt un grup divers. Trecutul lor social, economic și educațional, modul în care aceștia migrează și motivația pentru părăsirea țării de origine, toate acestea influențează scopul și tipul migrației. Oportunitățile și greutățile cu care se confruntă tinerii migranți diferă în funcție de tipul de migrare, cum ar fi legal sau ilegal, voluntară sau forțată.Fenomenul migrației are la origine un set de cauze care influențează decizia de migrare a persoanelor, cu accent special asupra migrației tinerilor.

Tabelul 2:Cauzele migrației internaționale

Sursa: Creat de autor

Migrație este influențată de o combinație de factori demografici cum ar fi ratele mari de creștere a populației din țările de origine și de asemenea ponderea ridicată a tinerilor în populație. Fertilitatea ridicată și creșterea numărului populației produce presiunea de migrație, deoarece numărul mare de nașteri face constrângeri pe piața muncii și infrastructura națională. Factorii economici la nivel macro influențează în sens pozitiv deciziile de migrație. În prezența unor decalajelor economice față de vestul Europei, migrația este un fenomen ce nu poate fi evitat. De fapt, lipsa unui salariu decent este cel mai important factor ce determină creșterea tendinței de a emigra.De asemenea, factorii politici joacă un rol important inclunzând politicile de migrație și azilul politic. De exemplu, Statele Unite ale Americii a devenit mai restrictivă în acceptarea migranților, în special din anumite regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu. În schimb, Europa este în general, mai predispusă migrației, în special imigranților cu aptitudini necesare.

Structura familială și venitul acesteia stau la baza deciziei de a emigra. Anume sărăcia din familie este o importantă forță motrice a migrației. Pe de-o parte, cu cât este mai mare nivelul sărăciei din familie, cu atât necesitatea de a pleca din țară este mai mare. Cu toate acestea, pe de altă parte, gospodăriile foarte sărace nu dispun de resurse necesare pentru a migra, rezultând o mică probabilitate de a se întâmpla acest lucru.

Caracteristicile individuale influențează mobilitatea unei persoane. De exemplu, migrația este un proces selectiv deoarece diferențele de vârstă, sex, clasa socială, condițiile și circumstanțele personale afectează decizia de a emigra.Cu toate acestea, una dinte cele mai importante motivații este posibilitatea de a obține o educație profesională mai bună. De exemplu, dacă migrația legală impune experiența profesională, probabilitatea de a emigra pentru studenții absolvenți este mult mai mică.

Pentru tineri, decizia de a migra este adesea legată de momentele importante de tranzițiedin viață, cum ar fi obținerea de învățământ superior, angajarea în câmpul muncii sau căsătoria. Există diverse componente și motivații pentru migrația tinerilor. Deși, aceștia denotă un complex de factori și considerații care nu sunt întotdeauna preponderent economice, cum ar fi, dorința de împlinire a unui vis sau de a explora o nouă cultură, nu există îndoiala că un loc de muncă decent este motivul principal de a migra. Acest lucru a devenit tot mai evident în urma crizei economice globale. În prezent, la nivel global 73,8 milioane de tineri sunt șomeri, prin urmare milioane de tineri barbați și femei sunt împinși spre decizia de a migra, cu scopul de a căuta alternative de îmbunătățire a locului de muncă.

În plus, ca răspuns la tendința tot mai mare de globalizare, foarte mulți tineri migrează în scopul de a studia. Organizația Națiunilor Unite estimează că numărul de studenți care urmează învățământul superior în străinătate a crescut de la 1,6 milioane în 1999 la 2,8 milioane în 2008. Regulamentele de migrare ale țărilor tradiționale de emigrare, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Australia, Canada și multe țări din OECD au permis, în general, ca studenții străini să lucreze pentru o perioadă de timp după ce termină studiile și să își schimbe statutul lor de migrant pe termen lung în caul în care își găsesc un loc de muncă. Țările precum Australia, Germania, Japonia, Olanda, Noua Zeelandă, Singapore, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii permite studenților străini să să angajeze în regim part-time. Din acest punct de vedere, migrația studenților, în multe cazuri, duce la migrația forței de muncă înalt calificată, și se poate presupu studia. Organizația Națiunilor Unite estimează că numărul de studenți care urmează învățământul superior în străinătate a crescut de la 1,6 milioane în 1999 la 2,8 milioane în 2008. Regulamentele de migrare ale țărilor tradiționale de emigrare, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Australia, Canada și multe țări din OECD au permis, în general, ca studenții străini să lucreze pentru o perioadă de timp după ce termină studiile și să își schimbe statutul lor de migrant pe termen lung în caul în care își găsesc un loc de muncă. Țările precum Australia, Germania, Japonia, Olanda, Noua Zeelandă, Singapore, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii permite studenților străini să să angajeze în regim part-time. Din acest punct de vedere, migrația studenților, în multe cazuri, duce la migrația forței de muncă înalt calificată, și se poate presupune că migrația studentului poate fi strâns legată de migrația forței de muncă. Cu toate acestea, din cauza crizei economice și posibilitatea unei rate mari a șomajului în rândul tinerilor, atât în țara de origine cât și în cea de destinație, unii tineri aleg să rămână în sistemul de învățământ și renunță la căutarea unui loc de muncă din cauza faptului că sunt descurajați.

O altă componentă este căsătoria, care este o cauză importantă în migrația internațională. Având în vedere numărul tot mai mare de tineri care sunt în continuă mișcare, căsătoriile între persoanele de diferite naționalități sunt în creștere. În cele din urmă tinerii prezintă motive umanitare, care includ refugiații, solicitanții de azil politic și a altor persoane afectate de schimbările de mediu și de cei care au nevoie de protecție, inclusiv minorii neînsoțiți.

IMPACTUL MIGRAȚIEI

Această secțiune este o analiză succintă a concluziilor privind impactul migrației asupra țărilor de origine pentru identificarea cauzelor ce au condus la creșterea deosebit de importantă a migrației în Europa.În acest sens, vom vedea că migrația internațională joacă un rol important în creșterea populației în vârstă de muncă în țările dezvoltate.

Migrația contribuie la nivelul de bunăstare socială, la formarea capitalului uman, precum și la dezvoltarea economică și socială, atât în țările gazdă cât și în țările de origine. De asemenea, și migrarea tinerilor joacă un rol deosebit de important. Din perspectiva mai multor țări dezvoltate, în special în Europa, care se confruntă cu problema îmbătrânirii demografice, migrația tinerilor crează posibilitatea de a afecta structura pe vârste a populației,de a asigura dezvoltarea economică și de a susține sistemul de securitate socială. Migrația tinerilor oferă o modalitate pentru aceștia de ași crește veniturile și de a investi în capitalul propriu, rezultând un potențial pozitiv de a investi în țara de origine.Cercetătorii din economie au subliniat procesul de migrație ca un factor determinant al dezvoltării economice pentru o lungă perioadă de timp. În acest sens, migrația poate fi atât o oportunitate pentru țara de origine și țara de destinație, dar, de asemenea, poate duce la probleme economice pentru ambele.

O reorientare către țările care oferă salarii mai mari, crează posibilități grandioase pentru creșterea impactului de dezvoltare al migrației.

Astăzi, țările din Europa sunt tot mai preocupate de problema îmbătrânirii demografice și de fenomenul migrației internaționale. Pe lângă acestea, problemele care apar sunt lipsa populației în vârstă de muncă, creșterea ratei de dependență a acestora, sustenabilitatea sistemelor de dezvoltare socială și o posibilă lipsă atât a forței de muncă necalificată cât și calificată. Multe țări europene au realizat că migrația internațională, care este dominată de tineri, poate fi un element important pentru dezvoltarea demografică și economică.Migranții pot juca un rol important pentru a face față problemelor demografice ale țărilor europene. Organizația Națiunilor Unite a estimat că țările din Europa ar avea nevoie între unu și treisprezece milioane de imigranți pe an, în perioada 2000 – 2050, pentru a face față posibilelor probleme menționate mai sus.Astfel, simpla creștere a numărului de migranți către Europa nu ar fi în mod automat prima cea mai bună soluție pentru a rezolva problema demografică a unei societăți în curs de îmbătrânire, dar poate duce chiar la o presiune mai mare asupra sistemelor de securitate socială. Această problemă este și mai evidentă atunci când privim către ultimul val de emigranți către Europa, care provin în principal din țările în curs de dezvoltare.

Deși societățile de îmbătrânire din Europa de Vest economic pot obține câștig de la migrația internațională a tinerilor, de obicei țările gazdă sunt preocupați de efectele asupra muncitorilor nativi necalificați, care concurează cu imigranții. Aceste efecte depind de modul în care se determină salariul minim de forță de muncă necalificată.

De asemenea, migrația afectează sistemul de securitate și de situație materială bună în țările dezvoltate. În țările cu sisteme de protecție socială bine dezvoltate și bine funcționale, migranții contribuie la funcționarea acestor sisteme prin plățile de impozite și taxe de asigurări sociale. Acest lucru este în special valabil pentru tinerii migranți. Aici, contribuția lor depășește beneficiile lor și, prin urmare, ei sunt ajutați în acest sistem prin diverse programe de asistență socială în țara gazdă.

Un alt aspect prin care migrația afectează dezvoltarea în țările de destinație constă în dimensiunea socială a migrației. Efectele economice ale migrației pot fi, de asemenea, determinate de problemele sociale, de exemplu, din cauza unor probleme de integrare a muncitorilor migranți și copii lor. Un important factor al integrarii în societatea gazdă este termenul de ședere. Conștientizarea acestui aspect a crescut în ultimii ani în rândul factorilor de decizie politică. Mulți migranți care trăiesc în țările europene încă au competențe lingvistice relativ scăzute și au, în medie, un nivel de educație mai mic, ceea ce îi împiedică să participe activ în societatea gazdă. Acest lucru se datorează incertitudinii inițiale a duratei de ședere în țara de destinație.

În timp ce există posibilitatea că migrația va ajuta la depășirea problemelor demografice și economice ale Europei, nu este clar dacă aceasta este capabilă să rezolve aceste probleme. Așa cum e susținut de către unii, imigrația în masă în țările cu densitate mare de populație deja ar putea duce, în primul rând, la venitul total mai mare, dar nu trebuie să facă o țară mai bogată.

Examinând dimensiunea, cauzele și viitorul migrației internaționale în interiorul și în afara Africii, se susține că creșterea economică lentă, combinate cu o creștere rapidă a mulțimii de potențiali migranți tineri în multe țări africane, va crește presiunea de emigrare din Africa în țările membre OCDE (Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică) considerabil în următoarele două decenii.De exemplu, s-a estimat pentru Europa, Rusia și țările cu venituri mari din Asia de est și Pacific, pentru care, fără migrație, forța de muncă va scădea cu 43 de milioane în perioada 2005 – 2025.Acești imigranți, au un nivel mai mic de calificare și de educare, care conduce la dificultatea de a intra pe piața muncii. În plus, integrarea migranților din Africa, Asia sau America Latină este percepută a fi mai dificilă decât integrarea migranților din sudul sau estul Europei.

Figura 1: Numărul de imigranți pentru tinerii 20-30 ani(mii persoane), anul 2013

Sursa: Realizat pe baza datelor din anexa 1.1

Migrația internațională poate avea un impact pozitiv asupra tinerilor prin deschiderea de noi oportunități, o cale de a participa la învățământul superior, un loc de muncă mai bun și mai decent, o șansă de a câștiga experiență profesională și de a îmbunătăți dezvoltarea personală. De asemenea, un alt avantaj îl reprezintă faptul că tinerii își construiesc încrederea în sine, și își dobândesc abilități și competențe benefice pentru ei înșiși. Prin intermediul migrației, tinerii sunt capabili să-și extindă rețelele lor profesionale, care, în multe cazuri, sunt importante în facilitarea ocupării forței de muncă și accesul la diverse situații prielnice.

Cu toate acestea, pentru unii tineri, în special pentru femei, procesul de migrare le confruntă cu provocări particulare și sunt ușor vulnerabile. Aceste vulnerabilități includ discriminarea pe criterii de gen, etnie sau religie, condiții de muncă precare (de multe ori din cauza nivelului scăzut de puterea de negociere și apartenența la un sindicat în rândul lucrătorilor tineri), lipsa de acces la servicii sociale de bază, cum ar fi sănătatea și riscul de pierdere a protecției sociale în întregime odată cu schimbarea statutului de migrant, de exemplu de la student la angajat. Prin urmare, experiența de migrație poate fi pentru tineri fie o oportunitate, fie un risc, și poate duce fie la dezvoltarea personală și profesională, sau invers, în funcție de politicile și măsurile ce îi sprijină din țara de destinație.

În timpul procesului de migrare tinerii își pot pierde rețelele sociale și pot fi fără membrii familiei, care le oferă îndrumare și îngrijire. Datorită vârstei lor și stadiul de dezvolare, tinerii migranți sunt mai vulnerabili la experiențele întâlnite în țara gazdă, care rezultă în mod izolat în excludere și insecuritate. Ei pot fi deosebit de afectați de xenofobie și discriminare și există probabilitatea de a se marginaliza. Pentru a depăși aceste riscuri și de a spori potențialul lor de dezvoltare, tinerii migranți trebuie să fie în măsură să-și realizeze drepturile.

2.1 MIGRAȚIA DIN REPUBLICA MOLDOVA

Problema migrației a devenit, fără îndoială, importantă în Republica Moldova în perioada dezvoltării sale ca stat independent. Republica Moldova este o țară care a fost afectată de rate sporite de emigrare chiar și în perioada sovietică.

Procesul de tranziție și resctructurare a economiei naționale a influențat în mare măsură și a schimbat situația de pe piața forței de muncă, atât la nivel național cât și internațional (vezi anexa 2.1). De mai mulți ani, economia Moldovei s-a schimbat constant, fapt pentru care statul nu reușește să îndeplinească cerințele societății. Dezvoltarea sectorului privat, desființarea companii de stat, care asigurau o mare parte a populației cu locuri de muncă, a condus direct la apariția șomajului. Ca urmare, unul dintre fenomenele cele mai remarcabile, care caracterizează situația de pe piața forței de muncă din Republica Moldova, se referă la migrația internațională a populației. În ultimii ani, aces proces a crescut suficient, devenind unul dintre fenomenele cele mai discutate și analizate de către mass-media, cercetări științifice și factorii de decizie politică din țară.

Chiar și în ipoteza unor scenarii social-economice foarte pozitivepentru viitorul apropiat, este rezonabil de presupus că emigrația va persista, după cum arată și exemplele altor țări europene, unde emigrarea, odată începută, durează decenii sau chiar secole. Emigrarea din nevoie cu timpul poate deveni emigrarea pentru oportunități și șanse mai bune.

Emigrarea aduce mai multe dezavantaje decât avantaje pentru economia Republicii Moldova. Avantajul pentru economia națională îl constituie remitențele. Acestea sunt o sursă de venit pentru gospodăriile celor care au plecat, precum și pentru economia națională. În 2008, remitențele au atins nivelul de 1,8 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezintă o rată de 30% din produsul intern brut.

Remitențele au ajutat la reducerea sărăciei, trimiterea copiilor la școală și au contribuit la creșterea economică bazată pe consum. Fiecare a treia gospodărie moldovenească primește remitențe și pentru fiecare a doua gospodărie dintre acestea, banii trimiși de peste hotare reprezintă mai mult de jumate din venitul lor total.

Figura 2:Remitențe din venitul total al gospodăriilor casnice în trimestrul III, 2007-2011

Sursa: Realizat pe baza datelor din anexa 2.2

Având în vedere îmbătrânirea populației, deoarece majoritatea celor care pleacă sunt tinerii, perspectivele de dezvoltare ale țării sunt destul de nefavorabile și migrația pare să aducă mai multe dezavantaje decât beneficii pe termen lung.

Conform datelor statistice Biroului Național de Statistică, bărbații domină grupul emigranților, reprezentând circa 67,6% din total în 2012.

Criza economică a afectat negativ șomajul în rândul tinerilor. În primul trimestru al anului 2012, șomajul în rândul tinerilor (se include grupul de vârstă 15-24 ani) a înregistrat o valoare de 16,1%. Însă, în următorii doi ani a scăzut: în 2013 14,5%, în 2014 10,3%.

2.2 CAUZELE DECIZIEI DE EMIGRARE ÎN ROMÂNIA

Migrația pentru studii a existat și în perioada anterioară, cea sovietică. Singura deosebire a formei actuale constă în faptul că în ultimul timp s-a schimba geografia migrației de studii. Pe langă țările tradiționale, studenții migrează și în țările mai îndepărtate. De asemenea, s-au schimbat și efectele migrației de studii. Dacă înainte tinerii după obținerea diplomelor se întorceau în țara natală, în prezent migrația pentru studii este un prim pas spre emigrația definitivă.

Migrația tinerilor din Republica Moldova a crescut bruc în ultimele două decenii.Cele mai mari probleme ale tinerilor din Moldova sînt cauzate de sărăcie, dar și de abilitățile reduse de a se încadra în societate.Situația acestora devine tot mai critică, fapt determinat în primul rând de problemele economice ale țării.

Principalul motiv pentru care studenții din Republica Moldova părăsesc țara este economia slabă și instabilă. Acest lucru duce la o creștere constantă a șomajului, salarii mici și stimulează sărăcia. Potrivit Ministerului Tineretului și Sportului al Republicii Moldova, peste 56% din totalul migranților moldoveni din 2012 au fost tinerii cu vârste cuprinse între 15 – 34 ani.

Mulți dintre tinerii basarabeni au ales să studieze în România începând cu anul 1991, când universitățile din România și-au deschis porțile pentru acceptarea studenților străini. Opțiunile de care aceștia au beneficiat au fost fie bursele oferite de către Guvernul României, fie înscrierea pe locurile cu plată ale centrelor universitare. Pentru cei care nu dispuneau de mijloace financiare substanțiale, singura soluție erau bursele acordate în baza rezultatelor obținutele la studiile finalizate în Moldova. Aceștia puteau opta pentru o facultate de profil, urmând să fie repartizați într-unul dintre centrele universitare din țară, cu mențiunea că în cazul în care cereau transferul către un alt centru universitar din țară, bursa se anula și trebuia plătită o taxă de școlarizare. Odată ce intrau în posesia documentelor care dovedeau încadrarea într-o instituție de învățământ din România, elevii și studenții basarabeni obțineau un permis de ședere care trebuia reînnoit anual.

Un factor determinant al emigrării se referă la calitatea vieții migrantului. Aici se include: venitul, locul de muncă și perspectivele pe care le oferă acesta, nivelul de trai ș.a.

Tinerii absolvenți părăsesc țara de baștină din motivul dificultății de a găsi un loc de muncă. Acest fapt are loc deoarece majoritatea angajatorilor preferă să ia tineri care au deja o anumită experiență în muncă și o calificare profesională, fapt ce reduce esențial șansele tinerilor de a obține un loc de muncă. Pe de altă parte, absolvenții cu experiență profesională pleacă din cauza salariilor mult prea mici.

Subiectul migrației studenților în străinătate ține de problema globală a „exodului creierilor”. Această problemă se referă, în general, la migrația populației care are un nivel înal de instruiere. Alegerea studiilor în străinătate este, în primul rând, o alegere bine chibzuită, care se bazează pe interesul față de valorea diplomei obținute peste hotare și pe dorința la o mai bună integrare socio-profesională.Calitatea învățământului din România este percepută ca fiind superioară celei din Republica Moldova, unde accentul se pune foarte mult pe partea teoretică și mai puțin pe cea practică. De asemenea, stilul de predare este considerat nepotrivit și cunoștințele profesorilor depășite. Majoritatea celor care au avut contact direct cu sistemul de învățământ superior din Republica Moldova acuză practicile învechite și lipsa unei deschideri reale către student.

Un alt element îl constituie lipsa de recunoaștere a diplomelor din Republica Moldova și ideea conform căreiastudiile și diplomele obținute în România ar putea oferi accesul la un loc de muncă mai bun și mai bine remunerat. Deci, motivul pe care se bazează decizia de a face studiile în România este cunoașterea importanței diplomei române și succesul asociat studiilor în străinătate.

Diplomele de absolvire obținute în cadrul instituțiilor de învățământ superior, sunt recunoscute atât la nivel național în România, cât și la nivel international. Aceasta este o facilitate mai ales în cazul continuării studiilor peste hotare sau a angajării pe piața muncii. Un exemplu în acest sens îl pot constitui parteneriatele dintre instituțiile de învățământ superior și reprezentanți ai companiilor multinaționale. În urma acestei colaborări, studenții au șansa să învețe într-o limbă străină de circulație internațională și să aibă posibilitatea integrării ulterioare pe piața muncii în străinătate.

Pentru unii studenți migrația pentru studii este legată de un vis de a cunoaște și a studia într-o țară anumită, în cazul acesta România, sau de dorința de a acumula o experiență deosebită față de cea din țara de origine și de a cunoaște sistemul de învățământ european. Deseori o experiență profesională puțin acceptabilă din țară aduce o explicție în favoarea deciziei de migrare pentru studii în străinătate, în special pentru studii de master și doctorale. O experiență ce aduce nemulțumiri înseamnă, în primul rînd, lipsa unei remunerări decente. De asemenea, condițiile de muncă proaste, comunicarea grea cu superiorii și lipsa unor posibilități de creștere și de satisfacție profesională, sunt alte caracteristici ce definesc o experiență profesională negativă.

Ținând cont de situația economică din Republica Moldova, mulți dintre tinerii basarabeni doresc să se stabilească în România cel puțin până când vor avea condiții mai bune pentru a se putea dezvolta în Moldova. Însă, odată ajunși în România aceștia sunt nevoiți să se adapteze rapid contextului de aici mai ales dacă ținem cont de faptul că micile diferențe sesizabile sau lipsa de informare a românilor, îi fac adesea să se simtă discriminați în țara de destinație.

Un factor cheie care îi ajută pe studenții basarabeni să depășească momentele de adaptare îl reprezintă organizațiile studențești. În prezent, în România există Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni, care are ca scop dezvoltarea legăturilor între studenții basarabeni și a legăturilor între ei și studenții români sau de orice altă origine care studiază în România.

Alegerea României ca țară de destinație se explică deseori prin cunoașterea limbii române. Aceasta constituie un element care ușurează atât procesul de obținere a unei burse în România, cât și asigură o bună integrare universitară la noul mediu. Sistemul de învățământ superior din Republica Moldova nu face față așteptărilor tinerei generații, de aceea majoritatea din ei își doresc o carieră în străinătate. Pentru cei care se întorc există și avantajul că în anumite cazuri companiile internaționale din Republica Moldova au la angajare cerințe legate de licențiați la anumite universități din România.

Studenții basarabeni din România nu vor să se întoarcă acasă, 82% dintre aceștia după absolvire rămân în România sau pleacă în alte țări. Doar 18% se întorc în țară și își găsesc un loc de muncă.Încurajați de statul român prin condițiile oferite deloc de neglijat, cazare gratuită în cămin, bursa de 60 euro (nu e valabil pentru toți studenții), cât și alte facilități, numărul burselor pentru studenții basarabeni a ajuns la 5500 pentru anul de învățământ 2013 – 2014.

Tinerii basarabeni sunt supuși constant unui proces de negociere și renegociere a identității în încercarea de a trăi între două lumi conduse prin sisteme de guvernare care adesea acționează irațional, fără a lua în seamă implicațiile pe care deciziile luate la nivel înalt le pot avea asupra oamenilor simpli.

Prin faptul că adesea anii petrecuți în România îi fac pe mulți tineri să se schimbe, întoarcerea în Republica Moldova are de multe ori implicații care în general sunt valorizate pozitiv, aceștia putând să pună în balanță diferențele, precum și avantajele și dezavantajele care își pun amprenta asupra vieții oamenilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Organizația Internațională pentru Migrație din Republica Moldova este una dintre principalele instituții care se ocupă cu problemele migrației.Recent, această organizație a început să dezvolte un program care va atrage tinerii emigranți înapoi în țară. Scopul acestui proiect a fost de a întoarce cei mai buni studenți în Republica Moldova. Începând cu anul 2011, programul este organizat de către Organizația Internațională pentru Migrație, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Educației și Academia de Științe din Moldova. Celor mai buni 30 de studenți li se oferă 200 euro pe lună pentru o perioadă de jumătate de an și li se asigură transportul din țara de destinație în Republica Moldova. Acest program a avut success. În 2011, 25 de studenți au beneficiat de acest program, iar până în 2012 s-a ajuns la un număr de 40 studenți.

METODOLOGIA UTILIZATĂ ÎN LUCRARE

Tehnica sondajului. Sondajul este o metodă de observare prin intermediul căruia se culeg date de la o parte din unitatea de populație numită eșantion, urmând ca rezultatele să fie extinse asupra populației totale. Orice sondaj cuprinde două faze: Analiza statistică descriptivă – se culeg datele și pe baza lor se obțin estimatorii la nivelul eșantionului;Inferența statistică – presupune estimarea parametrilor de interes pe baza estimatorilor din eșantion. Această extindere este realizată pe baza erorilor de reprezentativitate, calculată conform planului de sondaj.Rezultatele sunt garantate probabilistic. Această etapă este condiționată de selecția aleatoare a eșantionului. Orice sondaj presupune parcurgerea mai multor etape:

Stabilirea scopului și obiectivele sondajului. Scopul derivă din tema principal. Obiectivele se stabilesc considerându-se aspect ce trebuie lămurite pentru analiza complex a scopului propus.

Definirea populației – presupune pe de-o parte delimitarea acesteia în timp și spațiu, și pe de altă parte carcaterizarea gradului de variație a populației și eventual împărțirea acesteia în subpopulații omogene. Informațiile stabilite în această etapă sunt necesare stabilirii planului de sondaj.

Alegerea metodei de culegere a datelor. Există două metode: directe – presupune influența unei interacțiuni între respondent și operator; indirecte – prin poștă, ziare, reviste etc.

Alegerea planului de sondaj și stabilirea volumului eșantionului. Pe baza informațiilor obținute la definirea populației se va alege o variabilă utilizată pentru a calcula volumul de eșnation și se va stabili planul de sondaj. La alegerea variabilei auxiliare se va opta pentru cea care are cel mai mare coefficient de variație, pentru a ne asigura încadrarea în eroarea limită maxima propusă.

Elaborarea chestionarului se realizează printr-o abordare multidisciplinară pe baza colaborării dintre un specialist și statistician care trebuie să urmărească includerea în chestionar a unor întrebări care să sigure complexitatea analizei dorite.

Culegerea și centralizarea datelor. Pentru verificarea corectitudinii se recomandă utilizarea unor machete ce vor permite validarea în momentul introducerii. O altă metodă este folosirea întrebărilor de control.

Statistici univariate.Analiza univariată permite descrierea eșantionului și examinează distribuția variantelor de răspuns pentru o variabilă observată.Probleme abordate: sintetizarea datelor – gruparea datelor în clase omogene; reprezentarea grafică – sintetizarea grafică a variabilei observate; analiza tendinței centrale – rezumăm seria de observații prin cea mai reprezentatică valoare; analiza variabilității – dispersia observațiilor în jurul tendinței centrale; inferența – compararea valorilor observate cu una sau mai multe valori predeterminate.

Tabelul 3: Analiza univariată

Sursa: Creat de autor

În cercetarea selective se întâlnesc erori de reprezentativitate. Acestea sunt specifice cercetării prin sondaj și se împart în două grupe: erori sistematice – sunt determinate de nerespectarea principiilor selecțiilor aleatoare sau existența unui număr mare de nonrăspunsuri; erori aleatoare – sunt specifice sondajului în condițiile în care sunt respectate principiile selecției aleatoare. Aceste erori pot fi calculate, controlate și garantate probabilistic.

Analiza bivariatăexaminează relația între două variabile. Aceasta poate fi:

Simetrică – calculul unui indicator pentru măsurarea legăturii între două variabile și testarea semnificației acestei legături. Măsurarea intensității legăturii: coeficientul de corelație liniară Pearson, coeficientul de corelație a rangurilor al lui Spearman, Kendall. Testarea existenței legăturii: Testul t, Testul χ².

Asimetrică – explicarea variației unei variabile (dependente) prin intermediul variației altei variabile (independente). Teste statistice: pentru măsurarea efectului unei variabile independente asupra unei variabile dependente în funcție de numărul de grupuri dependente sau independente.

Tabelul 4: Analiza bivariată

Sursa: Creat de autor

Analiza de corespondențe multiplă este o metodă de studiu a legăturilor existente pentru mai mult de două variabile calitative.Aceasta descrie relația dintre variabile și relația dintre categoriile lor. În acest sens, analiza conduce la găsirea unei soluții în care cazurile din aceeași categorie sunt grupate împreună, iar instanțele din categorii diferite sunt grupate separat. Astfel, categoriile împart obiectele (cazurile) în subgrupe omogene.De asemenea, analiza corespondențelor multiplă atribuie scoruri și cazurilor astfel încât cuatificările categoriei reprezintă mediile scorurilor obiectelor din acea categorie.

Interpretarea axelor factoriale: contribuția relativă oferă calitatea reprezentării elemntului, prin proiecție pe axa factorială; contribuția absolută este inerția proiecției elementului pe axa factorială raportată la inerția proiecției norului pe această axă. Contribuția absolută estecu atât mai importantă cu cât numărul de categorii ale variabilei respective este mai ridicat.

În cazul proiecției norului de puncte în spațiul R2 format de axele factoriale, două modalități sunt foarte apropiate atunci când ele sunt alese sau respinde în același timp de o mare parte de indivizi. În cadrul analizei de corespondențe multiplă este posibilă reprezentarea simultană a indivizilor și categoriilor. Indivizii care sunt apropiați de naumite categorii, sunt cei care au selectat categoriile respective. Prin reprezentarea grafică poate fi realizată o clasificare a indivizilor și cunoașterea caracteristicilor fiecărei clase.

3.2PREZENTAREA STUDIULUI

În vederea realizării studiului de caz, s-a elaborat un sondaj ce evaluează impactul migrației pentru studii în decizia de emigrare definitivă. Acest studiu este orientat către tineri, deoarece aceștia reprezintă viitorul, ei sunt imaginea vie a unui viitor care a început deja și este important să înțelegem care sunt motivele pentru care aceștia migrează, încotro se îndreaptă și de ce. Intenția de a migra este influențată de câțiva factori: limbă, barierele culturale, situația socio-economică a țării, părăsirea familiei, a prietenilor, a relațiilor sociale și a perspectivelor proiectate anterior.

Tema acestui sondaj este una actuală atât pentru studenții din prezent cât și pentru cei care vor aplica anii viitori pentru un loc bugetar în România. Rezultatele acestui studiu pot fi folosite pentru ipotezele unei analiza aprofundate asupra migrației forței de muncă, asupra schimbărilor economice și de mentalitate pe care aceasta le antrenează. Totodată, el poate constitui un important moment în ceea ce privește evoluțiile pe piața muncii și tendințele formării profesionale.

Studentul basarabean nu este o apariție recentă în mediul studențesc românesc. După căderea regimului socialist din România își fac apariția și primii studenți români din Basarabia. Încurajați de statul român prin condițiile oferite deloc de neglijat, cazare gratuită în cămin, bursa de 60 euro (nu e valabil pentru toți studenții), cât și alte facilități, numărul burselor pentru studenții basarabeni a ajuns la 5500 în anul 2013. Oare aceste facilități oferite de statul român sunt motivul venirii la studii în România? Sau poate sunt alte motive, printre care faptul că nu își văd un viitor acasă. Acest sondaj are ca prim scop să descrie profilul de student basarabean în România.

Scopul:

Exploratoriu – acest studiu oferă posibilitatea identificării cauzelor care determină migrația în rândul absolvenților de liceu, aprecierea tendinței de migrație către locurile de muncă din străinătate;

Descriptiv – descrie caracteristicile definitorii pentru a afla care sunt traseele profesionale proiectate;

Explicativ – care sunt corelațiile dintre factorii implicați în crearea situației actuale, motivația anumitor atitudini și acțiuni;

Ameliorativ– plecând de la mecanismele de producere a situației prezente, pot fi identificate modalitățile de intervențieîn vederea ameliorării, prezentate soluții pentru problemele identificate.

Plecând de la cele prezentate mai sus, prezentul studiu și-a propus să-și centreze atenția pe două probleme pe care le-am considerat importante pentru studenții basarabeni: tendința de migrare și orientarea profesională pe viitor. Orice sondaj presupune formularea obiectivelor, care conduc la o analiză complexă. Pornind de la conceptele de bază, cercetarea își propune următoarele obiective:

Evidențierea factorilor care determină orientarea către migrație;

Evaluarea experienței personale a studenților basarabeni;

Cunoașterea orientărilor valorice ale migranților moldoveni.

Pentru a surprinde cât mai multe aspecte ale problemei puse în discuție, precum și din necesități de natură practică, am formulat următoarele ipoteze de lucru, care au orientat formularea întrebărilor:

I1: Anticipăm că motivul cel mai important pentru care studenții basarabeni migrează este multitudinea de facilități pe care statul român le oferă;

I2: Presupunem că cel mai mare avantaj al studentului basarabean sunt experiențele dobândite pe parcursul anilor de facultate;

I3: Presupunem că între faptul că studenții români au o părere bună despre basarabeni și dacă basarabenii și-au făcut noi prieteni pe parcursul perioadei de studenție există o legătură directă.

3.2.1 Definirea populației

Definirea populației presupune pe de-o parte delimitarea acesteia în timp și spațiu, și pe de altă parte caracterizarea gradului de variație a populației și eventual împărțirea acesteia în subpopulații omogene.

Pentru definirea populației am utilizat informațiile din listele studenților basarabeni admiși la facultate în România, pentru perioada 2011-2014. Baza de sondaj a fost formată din studenții admiși la următoarele universități din București: Academia de Studii Economice, Universitatea București și Institutul Politehnic din București.

Deoarece ne interesează estimarea parametrilor pentru fiecare universitate și ulterior pe total se va aplica un plan de sondaj aleator stratificat, criteriul de stratificare fiind universitatea, iar selecția unităților din fiecare strat urmând să se realizeze după procedeul simplu aleator fără revenire.

În urma prelucrării informațiilor s-au obținut următoarele date:

Tabelul 5:Numărul studenților admiși

Sursa: Creat de autor

3.2.2 Volumul de eșantion

Pe baza informațiilor obținute la definirea populației se va alege o variabilă pentru a calcula volumul de eșantion și se va stabili planul de sondaj.

Calculele necesare volumului de eșantion sunt prezentate în tabelul ce urmează:

Tabelul 6: Calcule necesare volumului de eșantion

Sursa: Creat de autor

Variația din interiorul straturilor calculată ca medie a dispersiilor straturiloreste:

= 0,1711

Volumul eșantionului se calculează pornind de la probabilitatea cu care dorim să garantăm rezultatele și eroarea limită maxima propusă. Eroarea limită propusă este Δx = ±3%, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95% și valoarea testului Z = 1,96.

Volumul eșationului în cazul sondajului stratificat se calculează după relația:

238,411238 studenți

Repartizarea eșantionului pe straturise poate realiza în trei moduri și anume:

Neproporțional – se utilizează atunci când nu există diferențe semnificative între volumul straturilor în populație și dispersiile acestora;

Proporțional – se folosește când există diferențe în ceea ce privește volumul straturilor în populație, dar gradul de variație nu diferă semnificativ pe straturi;

Optim – se utilizează atunci când există diferențe atât în ceea ce privește volumul straturilor cât și dispersiile straturilor.

Avantajele sondajului stratificat proportional față de cel neproporțional sunt:

Se evită riscul de a subevalua în eșantion straturile mai mari;

Crește gradul de precizie al estimației față de stratificarea neproporțională.

Deoarece există diferențe între dimensiunea straturilor în populație și dispersiile sunt aproximativ egale se va recurge la un plan de sondaj stratificat proporțional.

Prin definiție se numește un sondaj stratificat proporțional cel pentru care este îndeplinită condiția:

Din aceasta deducem relația de calcul pentru eșantionul fiecărui strat: unde i=1,2,…,k. Pe baza acesteia s-au calculat volumele subeșantioanelor:

Am obținut un eșantion de 238 studenți și anume: pentru Academia de Studii Economice volumul eșantionului este de 92 studenți; pentru Institutul Politehnic din București – 91 studenți și pentru Universitatea București – 55 studenți.

3.2.3 Elaborarea chestionarului

Crearea unui chestionar este o activitate complexă, în esență, urmărește obținerea informațiilor primare necesare cercetării, cu un nivel minim de erori.

În acest chestionar redactarea întrebărilor am realizat-o pornind de la obiective, fiecare întrebare transformându-se într-o variabilă cantitativă sau calitativă. De asemenea am ținut cont de principiile generale ale întocmirii unui astfel de instrument de culegre a datelor. În primul rând am avut în vedere lungimea chestionarului și am dorit ca numărul de întrebări să nu fie prea mare. Succesiunea întrebărilor a fost respectată, astfel am început cu întrebările mai simple, continuând cu întrebările dificile și în final am plasat întrebările delicate. Am încheiat chestionarul cu întrebările de identificare, care sunt necesare pentru obținerea variabilelor auxiliare, care vor ajuta la analiza complexă a datelor și la verificarea, respectiv redresarea eșantionului. Tipurile de întrebări utilizate în chestionar sunt: o întrebare filtru, întrebări închise, întrebări de opinie. Chestionarul este prezentat în anexa 3.1.

3.2.4 Culegerea, verificarea și centralizarea datelor

Metoda de culegere a datelor a fost indirectă, realizată prin adresa electronică (e-mail) și s-a desfășurat în perioada 8 – 27 decembrie 2014.

Odată completate chestionarele, am trecut la codificarea și centralizarea datelor, în vederea analizei ulterioare. Datele au fost introduse în pachetul software SPSS. Fiecare întrebare din chestionar cu o singură variabilă de răspuns, s-a constituit într-o variabilă în SPSS, iar variantele de răspuns au primit un cod. De exemplu la întrebarea „Ai dori să te stabilești definitiv în România?” cu variantele de răspuns „Da” și „Nu”, în pachetul software SPSS „Da” va primi codul 0, iar „Nu” codul 1. Pentru întrebările cu răspuns multiplu, răspunsurile s-au „spart” în mai multe întrebări cu o singură variantă de răspuns.

În principiu se recomandă ca organizarea întrebărilor într-un chestionar să se realizeze pe module, în funcție de temele abordate. Cu toate acestea este posibil ca din dorința de a plasa întrebările complexe sau delicate într-un anumit punct al chestionarului această organizare pe module să fie puțin modificată. Din acest motiv este foarte important ca analiza și interpretarea rezultatelor să se realizeze pornind de la obiectivele propuse. Respectând acest principiu, în cadrul fiecărui obiectiv se va analiza întrebările ce țin de el, indiferent de ordinea în care se găsesc în chestionar.

3.3 ANALIZA UNIVARIATĂ A DATELOR

Educația este o componentă importantă a spațiului cultural. Sondajul în cauză a permis analiza în profunzime a motivațiilor bursierilor, a factorilor care facilitează sau descurajează întoarcerea în Republica Moldova, modul în care ei evaluează avantajele de a rămâne în România comparativ cu perspectivele deschise de studiile efectuate în România.

În Republica Moldova se observă tendința migrării tinerilor la studii peste hotarele țării. Și, din păcate, o mare parte din aceștia aleg să rămână în acea depărtare. Țara pierde tineri specialiști, oameni care ar putea schimba ceva.

3.3.1 Evidențierea factorilor care determină orientarea către migrație

Prelucrarea rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentului de cercetare a fost realizată cu ajutorul procedurilor statistice incluse în pachetul software SPSS.

Conform datelor rezultate din analiza chestionarului (anexa 3.2), majoritatea studenților spun că influența majoră în alegerea studiilor de licență în România a fost posibilitatea de a pleca din țară (79,8%). În universitățile din Republica Moldova cursurile se citesc, profesorii nu au un discurs fluent. Acest fapt a devenit o practică obișnuită, iar în România e o excepție. În plus, studiile din România sunt la un nivel mult mai înalt decât cele din Republica Moldova.Universitățile din România oferă o gamă largă de specializări, unele contribuind substanțial la formarea specialiștilor în domenii precum: inginerie, medicină, IT, geodezie, mecanică, căutați tot mai mult de angajatori.Unele dintre aceste domenii abia încep să se contureze pe piața muncii din Moldova.Făcând studiile în România, șansele sunt mai mari de a te angaja atât pe piața muncii din Republica Moldova, cât și din România sau în orice țară din Uniunea Europeană.Piața muncii din România este mai accesibilă și mai diversă decât cea din Republica Moldova. Domeniile în care mulți studenți vor să se specializeze nu sunt solicitate pe piața muncii din Republica Moldova, cum ar fi: relații internaționale, marketing și publicitate, administrarea afacerilor, psihologie.

Există o convingere larg răspândită că sistemul de învățământ din Republica Moldova este corupt și în majoritatea cazurilor, indiferent cât de pregătit este studentul, trebuie să plătească pentru a promova.

În timp ce studenții români pleacă în străinătate pentru salarii mai bune, locul lor este luat de cei din Republica Moldova. O motivație puternică pentru care studenții basarabeni ajung la studii în România este creșterea oportunităților de angajare și perspectivele de viitor. Din perspectiva acestora, în Republica Moldova nu există oportunități de dezvoltare personală și profesională. Garantăm cu o probabilitate de 95% că nu există diferențe semnificative pe sexe privind aprecierea motivului de a face studiile la București – creșterea oportunităților de angajare (conform testului Levene din tabelul 8).

Calificarea în România este o șansă pentru găsirea unui loc de muncă la nivel de Uniunea Europeană. Cel puțin 84,07% și cel mult 89,04% au această părere.

Cetățenii din Republica Moldova reacționează pozitiv când știu că ai făcut facultatea în România, având impresia că ai studii foarte bune și că ești mai pregătit decât cei de acasă.

De asemenea, din analiză deducem că facilitățile oferite de statul român nu este un motiv ce a influențat alegerea de a studia în România. Garantăm cu o probabilitate de 95% că cel puțin 15% și cel mult 54,8% din studențisunt de părere că facilitățile acordate de statul român este un motiv de a face studiile în România.

Modul în care motivul este perceput de studenții admiși la cele trei universități este prezentat în figura de mai jos:

Figura 3: Percepția motivului pe straturi

Sursa: Realizat pe baza datelor din anexa 3.3

Studenții de la Academia de Studii Economice nu consideră că acest motiv este important în proporție de 70,7%. Cei de la Institutul Politehnic din București în proporție de 63,7%, iar cei de la Universitatea București – 58,2%.

Deși România e privită cu ochi relativ sceptici de către cetățenii săi, pentru cineva din Republica Moldova, aceasta este pe o treaptă mai sus.Sunt diverse păreri ce ține de locurile puse la dispoziție în facultăți pentru studenții basarabeni. Oare sunt aceste locuri suficiente?

Tabelul 6:Numărul de locuri pentru studenții basarabeni

Sursa: Ministerul Educației al Republicii Moldova

Conform datelor din anexa 3.4, 64.71% din studenți consideră că locurile puse la dispoziție în facultăți pentru studenții basarabeni sunt suficiente. Conform anexei 3.16, 69,5% din cei care au declarat că sunt locuri suficiente sunt studenții de genul masculin.

Valoarea obținută pentru coeficientul V Cramer este de 0,090, care indică o legătură de intensitate foarte slabă între variabila „Gen” și „Locurile puse la dispoziție în facultăți”. Coeficientul estesemnificativ pentru un nivel de siguranță =0,167 ce corespunde unei probabilități de 99,833% (tabelul 7).

3.3.2 Evaluarea experienței personale a studenților basarabeni

Odată ajuns în România, studentul basarabean trece printr-o stare comparabilă cu un discomfort care apare dintre ceea cu ce ești obișnuit și noua realitate cu care te întâlnești. Este diferit absolut totul: ambianța, cultura, modul de viață, mentalitatea, limba(aici ne referim la dialectele limbii române care sunt multiple). Este o provocare să vizitezi o țară străină, să te încadrezi într-o nouă societate, să demonstrezi mereu că ești și tu de etnie român, dar totuși diferit, fără a-ți pierde identitatea. Adaptarea la acest șoc cultural este treptată. Nivelul mediu de apreciere a criteriului de acoodare la noul mediu estede cel putin 4,869 și de cel mult 5,491.

Figura 4: Distribuția studenților după modul acomodării la noul mediu

Sursa: Realizat pe baza informațiilor din aneza 3.5

În România există o transparență între relațiileprofesori – studenți. Comparativ cu Republica Moldova, aici nu ia nimeni în calcul relațiile pe care le ai în societate, ajuns student în România, îți creezi propria imagine prin efortul pe care-l depui, și succesele obținute. Profesorii sunt obiectivi cu studenții, indiferent de țara de proveniență, religie, vârstă și alte criterii, totul depinde de modul în carestudentulse poziționează de la bun început.

Tabelul 7:Corelații dintre variabile

Sursa: Realizat pe baza datelor din anexele 3.16 – 3.20

Un factor cheie ce îi ajută pe studenții basarabeni să depășească momentele de adaptare o reprezintă organizațiile studențești. Scopul acestor organizații fiind integrarea și reprezentarea intereselor commune ale studenților și elevilor care au intrat în primul an de studiu la facultățile din România. În prezent, în România există Federația Asociațiilor de Basarabeni din România care este formată din 14 asociații de tineri basarabeni din diferite centre universitare.Aceste asociații identifică, prin consultări, problemele studenților și elevilor de etnie română din Republica Moldova aflați la studii în România și se implică în soluționarea lor.

Dificultățile și problemele cu care se confruntă i-au făcut pe basarabeni mai independenți și încrezuți în sine. Conform rezultatelor din anexa 3.6, garantăm cu o probabilitate de 95% că nivelul mediu pentru faptul că studenții basarabeni au devenit independent este de cel puțin 7,82 și cel mult 8,26. De asemenea, viața de cămin își are de spus un cuvânt aparte în viața studențească. Anume aici studenții învață să fie independent, să-și poarte singuri de grijă, să interacționeze cu colegii de cameră etc. Este o experiență interesantă mai ales pentru studenții care stau la distanțe mai mari de casă.Conform testului Anova din tabelul 8, se acceptă ipoteza că mediile sunt egale și putem spune că universitatea la care învață studenții basarabeni nu influențează experiența studenților și dacă aceștia au devenit independenți.

Nivelul mediu pentru care studenții basarabeni și-au făcut noi prieteni în România este de 8,52 (anexa 3.7). În plus, studenții basarabeni în proporție de 83,2% (anexa 3.9), nu fac deosebire în rândul grupului de prieteni, acceptând și studenți români.Cu toate acestea, 72,8% din studenții basarabenii susțin că românii îi marginalizează (anexa 3.10).Relațiile între studenții basarabeni și cei români nu sunt așa de bune precum se așteptă. Se pare că prăpastia dintre cele două maluri de Prut este mult mai mare decât ne așteptam.

Intensitatea legăturii dintre variabilele „Am căpătat experiență și am devenit independent”și „Mi-am făcut noi prieteni” se măsoară cu ajutorul coeficientului de coreleție parametrică Pearson.Coeficientul de corelație este 0,420, sig.=0.000 și are semnificație statisticăpentru o probabilitate apropiată de 1. Se observă că există o legătură directă între variabile, de intensitate medie (tabelul 7).

De asemenea, a fost analizată intensitatea legăturii dintre variabilele „Studenții români au o părere bună despre basarabeni” și „Mi-am făcut noi prieteni”. Pentru a măsura intensitatea legăturii dintre cele două variabile s-a folositun coeficient de corelație a rangurilor.Valoarea coeficientului de corelație a rangurilor Kendall's este de 0,175. Această valoare indică o legăturădirectă de intensitate foarte slabă între cele două variabile.Valoarea coeficientului de corelatie rkare semnificație statisticăpentru o probabilitate apropiată de 1. Același rezultat îl obținem și din interpretarea coeficientului de corelație a rangurilor Spearman care este de 0,212, de asemenea indică o legătură directă de intensitate slabă între cele două variabile (tabelul 7).

Distanța de casă și dorul de cei apropiați nu este un impediment de a face studiile în România. Potrivit anexei 3.11, 55% din studenți merg acasă doar în vacanță, de sărbători.

Figura 5:Grupul de prieteni

Sursa: Realizat pe baza datelor din aneza 3.9

Studenții basarabeni sunt mulțumiți per ansamblu de oportunitatea care le-a oferit-o statul român. Unul din avantajele studentului basarabean este posibilitatea de cunoaștere a culturii românești, care include noi experiențe. Din nou își are rolul puterea organizațiilor studențești, care au un caracter socio-cultural. Prin diverse proiecte culturale ce se desfășoară pe întreg teritoriul României, tinerii basarabeni sunt educați în spirit național și pro-european.

Din analiza chestionarului se observă că unul din dezavantajele studentului basarabean este faptul că profesorii și colegii fac distincție între studenți (anexa 3.8). De asemenea, se are în vedere și accentual limbii vorbite regional și/sau rusesc. Poate doar cei care merg la studii în Iași nu simt dezavantajul accentului, în schimb pentru cei de la universitățile din București acest fapt reprezintă o mare problemă. 95,4% din studenții basarabeni nu regretă că s-au înscris la facultate în România, aceștia sunt mulțumiți de studiile oferite de statul român (anexa 3.14). Restul studenților au un regret probabil din cauza că simt lipsa prietenilor și familiei. Ei se simt mai confortabil în mediul în care s-au dezvoltat în primii ani de viață și sunt legați afectiv de aceste locuri.Pe de altă parte tot ei sunt cei care simt că pot aduce o contribuție la dezvoltarea Republicii Moldova prin cunoștințele acumulate și o mentalitate diferită.

3.3.2 Cunoașterea orientărilor valorice ale migranților moldoveni

Tinerii originari din Republica Moldova pot opta pentru toate nivelurile de școlarizare – studii liceale, de licență, masterat, rezidență, doctorat – în orașe de pe întreg teritoriul României.

La nivelul Ministerului Educației Naționale nu există o situație centralizată privind rata de absolvire a tinerilor basarabeni care și-au continuat studiile în România. În acest sens, nu există date disponibile care să indice câți dintre absolvenții de studii superioare din România se întorc în Republica Moldova și câți dintre ei se stabilesc în România sau în alte țări.

Însă, analiza chestionarului ne-a permis să ne creăm o idee despre problema menționată mai sus. Studenții basarabeni sunt interesați să urmeze cursurile de master în România, în proporție de 50,84%, iar 37% vor să-și continue studiile în altă țară (anexa 3.12). De asemenea, după terminarea studiilor și după ce au devenit tineri specialiști doar 21% au ca scop să se întoarcă în Republica Moldova (anexa 3.13). Majoritatea vor să se angajeze în altă țară (49,6%).

Pe lângă oportunitățile oferite de statul român, majoritatea intervievaților consideră că în momentul de față în țările din vestul Europeisunt mult mai multe șanse de a avea un trai decent. La întrebarea dacă ar dori să se stabilească definitiv în România, 63,4% au dat un răspuns negativ (anexa 3.15). Aceștia au siguranța că în Republica Moldova nu vor fi apreciați după potențialul lor și chiar dacă declarative se dorește schimbarea societății, totuși nu se face nimic în acest sens.În momentul de față sistemul este perceput ca fiind blocat în practici învechite și corupt.Decizia studenților de a se întoarce în Republica Moldova, la fel ca și cea de a rămâne în România sau de a pleca mai departe în Vest, ține aproape întotdeauna de o motivație foarte personală, care privește nu doar viitorul statut profesional ci și perspectivele sau schimbările din viața personală.

Tabelul 7:Corelații dintre variabile

Sursa:Realizat pe baza datelor din anexele 3.21-3.27

3.4 ANALIZA DE CORESPONDENȚE MULTIPLĂ

Analiza de corespondențe multiplă produce o reprezentare vizuală a relației complexe dintre mai multe variabile categoriale, o hartă în care categorii cu distribuții similare ocupă poziții apropiate, iar categorii cu distribuții diferite sunt așezate în poziții depărtate.

Prin această analiză vom obține profilul studentului basarabean și anume, vom deduce care sunt orientările de viitor.Pentru a ilustra analiza corespondențelor multiple am luat în considerare un set de date reprezentate în tabelul ce urmează:

Tabelul 50:Variabilele analizate

Sursa: Creat de autor

Un prim pas este analiza calității norului de puncte. Conform rezultatelor din anexa 3.28, explicăm conținutul coloanei „% of Variance” astfel: ajustând norul de puncte printr-o axă factorială, se explică 37,724% din totalul variației datelor; apoi ajustând norul de puncte prin două axe factoriale, recuperăm încă 33,087% din variația totală, adică în total se păstrează 70,8% din variabilitate.

Odată cu informațiile de mai sus, pachetul software SPSS asociază cîte un tabel pentru fiecare variabilă din care avem informațiile despre categoriile care sunt cele mai bine reprezentate pe cele două axe factoriale.

Tabelul 51:Cele mai bine reprezentate categorii

Sursa: Realizat pe baza datelor din anexele3.29 – 3.33

În continuare putem urmări cum se comportă variabilele în raport cu cele două dimensiuni. Pentru fiecare variabilă se calculează niște măsuri de discriminare care reprezintă varianța în acea dimensiune (anexa 3.34).

Așadar, din graficul „Discrimination Measures” (vezi anexa 3.35)observăm cum sunt separate categoriile pe cele două axe. Variabila „Acasă” indică o discriminare pentru a doua dimensiune, iar variabila „Stabil_Ro” pentru prima dimensiune. Variabila „Master” indică o discriminare în ambele cazuri. Variabila „Sex” este situată aproape de origine, deci nu are putere de discriminare.

Gradul de împrăștiere a categoriilor pentru fiecare variabilă reflectă varianța, respectiv cât de bine variabila este discriminată pe dimeniuni. De asemenea, o variabilă ale cărei categorii sunt mai îndepărtate are o putere de discriminare mai mare decât o variabilă cu categorii apropiate. În final obținem patru categorii de studenți: (anexa 3.36)

Categoria 1 este caracteristică studenților care merg în Republica Moldova o dată la două săptămâni, care nu sunt interesați să urmeze cursurile de master și care nu au ca scop să se stabilească în România.

Categoria 2include studenții basarabeni care consideră că pregătirea profesională în România este o șansă pentru găsirea unui loc de muncă în Uniunea Europeană. De asemenea, aceștia merg rar acasă și au tendința să urmeze cursurile de master în altă țară.

Categoria 3 cuprinde studentele care merg acasă o dată la două luni și vor să continue studiile de master în România. Scopul acestor studente este de a se stabili definitiv în România.

În categoria 4 se încadrează studenții de genul masculin care merg acasă în fiecare lună și care își vor continua studiile de master în Republica Moldova. În acest sens, ei nu consideră că studiile din România sunt o șansă pentru a obține un loc de muncă la nivel de Uniunea Europeană.

BIBLIOGRAFIE

Boboc C., „Analiza statistică multidimensională: aplicații în studiul calității produselor și serviciilor”, Editura Meteor Press, București 2007;

Costin N., “Rethinking brain drain in Moldova: migration youth development” , Budapest 2012;

Isaic-Maniu Al., Mitruț C., Voineagu V., „Statistica”, Editura Universitară, București 2004;

Niculescu-Aron I. G., „Tehnica sondajelor: aplicații și teste de verificare”, Editura ASE , București 2005;

Prohnițchi V., Lupușor A.,„Opțiuni privind valorificarea remitențelor și economiilor emigranților pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, Chișinău 2013.

Salt J. (2005). “Current trends in international migration in Europe”, Strasbourg: Council of Europe. (p.8);

Spircu L., „Analiza datelor: aplicații economice”, Editura ASE, București 2005;

Voineagu V., Țițan E. și colectivul, „Statistica. Baze teoretice și aplicații”, Editura Economică, București 2007;

Arvanitidis, Pavleas, Petrakos (2009), “Determinants of economic growth: the view of the experts”, http://www.prd.uth.gr/uploads/discussion_papers/2009/uth-prd-dp-2009-01_en.pdf;

Banca Națională a Moldovei, (2009), http://www.bnm.org/;

Everett S. Lee (1966), “A Theory of Migration”, http://www.jstor.org;

Harttgen K., Klasen S., (2008), “Well‐being of Migrant Children and Migrant Youth in Europe”,

http://globalnetwork.princeton.edu/bellagio/harttgen%20klasen%20final.pdf;

Holzmann R. (2005), “Demographic alternatives for aging industrial countries”, https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/20385/904900NWP0P13205319B00PUBLIC0000540.txt?sequence=2;

Maddok N., Ramguttee L., “Youth unemployment and poverty in Moldova”, http:// www.undp.md/publications/economic_crisis/Youth_unemployment_in_Moldova_Youth_Day_En.pdf;

Organizația Națiunilor Unite (2011), “Youth and Migration”,

http://www.un.org/esa/socdev/documents/youth/fact-sheets/youth-migration.pdf;

Ron J. Lesthaeghe (2000),“Europe’s demographic issues”,http://www.un.org/en /development/desa/population/events/pdf/expert/2/lesthaeghetext-tables.pdf;

Timothy J. Hatton, Jeffrey G. Williamson (2002), “ What fundamentals drive world migration?”, https://ideas.repec.org/p/nbr/nberwo/9159.html;

Timothy J. Hatton, Jeffrey G. Williamson (2003), “Demographic and economic pressure on emigration out of Africa”, http://www.nber.org/papers/w8124;

http://ec.europa.eu/eurostat;

http://www.fabromania.ro/pagina/3;

http://gorobic.com/;

http://www.iom.md/;

http://www.moldova.org/over-56-of-migrants-from-moldova-are-teenagers-238302-eng/;

http://www.publika.md/studentii-basarabeni-din-romania-nu-vor-sa-se-intoarca-acasa_1072651.html (2012);

http://www.statistica.md/;

http://www.unesco.org/most/migration/glossary_migrants.htm;

http://www.worldbank.org.

ANEXE

Anexa 1.1 Numărul de imigranți, tinerii 20-30 ani(mii persoane), anul 2013

Sursa: Eurostat

Anexa 2.1 Distribuția migranților după țara de destinație, sexe și medii (2013)

mii persoane

Sursa: Biroul Național de Statistică

Anexa 2.2Remitențe din venitul total al gospodăriilor casnice în trimestrul III, 2007-2011

Sursa: Biroul Național de Statistică

Anexa 3.1Chestionarul

Migrația studenților basarabeni către România

Buna ziua!
În cadrul lucrării mele de licență doresc să realizez un sondaj despre cauzele migrației basarabenilor, experiența acestora și perspectivele de viitor.
Vă rog să răspundenți cu onestitate deoarece aș dori să obțin răspunsuri cât mai obiective.
Sondajul este anonim. Completarea chestionarului durează 5 minute.

Top of Form

1. Ești student basarabean?

Da

Nu

Bottom of Form

Top of Form

2. Ce v-a influențat alegerea de a face studiile de licență în România? (mai multe răspunsuri posibile)

Nivelul studiilor mai ridicate ca în Republica Moldova

Posibilitatea de a cunoaște oameni și locuri noi

Facilitățile acordate de statul român

Posibilitatea de a pleca din țară

Bottom of Form

Top of Form

3. Ierarhizați importanța motivelor pentru care a-ți ales studiile la București și nu în alt oraș. (1 – cel mai important, 5 – cel mai puțin important)

Prestigiul centrelor universitare din București

Creșterea oportunităților de angajare

Îndrumările persoanelor apropiate

Din curiozitate – daca reușesc să fiu admis/ă în capitală

Interesul pentru regiune

Bottom of Form

Top of Form

4. Calificarea în România este o șansă pentru găsirea unui loc de muncă la nivel de UE?

Da

Nu

Bottom of Form

Top of Form

5. Cum ți se par locurile puse la dispoziție în facultăți pentru studenții basarabeni?

Insuficiente

Suficiente

Bottom of Form

Top of Form

6. Care dintre următoarele variante descriu concepția ta privind alegerea studiilor?

Bottom of Form

Top of Form

7. Evaluați nivelul de satisfacție față de programul de studii din România

Bottom of Form

Top of Form

8. Mi-a fost destul de greu să mă acomodez la noul mediu

Bottom of Form

Top of Form

9. Am căpătat experiență și am devenit independent

Bottom of Form

Top of Form

10. Mi-am făcut noi prieteni

Bottom of Form

Top of Form

11. Pentru tine statutul de student basarabean reprezintă următoarele avantaje: (mai multe răspunsuri posibile)

Conditiile oferite de statul roman

Posibilitatea de cunoaștere a culturii romanești

Posibilități mai mari de studii postuniversitare

Experiențe noi

Bottom of Form

Top of Form

12. Pentru tine statutul de student basarabean reprezintă următoarele dezavantaje: (mai multe răspunsuri posibile)

Distanța mare de casă

Profesorii, colegii, fac distincție între studenții români și cei basarabeni

Accentul limbii vorbite regional și/sau rusesc

Ruperea relațiilor cu unii prieteni

Bottom of Form

Top of Form

13. Acceptați în rândul grupului dumnevoastră de prieteni sau cunoștințe studenți români?

Am doar prieteni basarabeni

Uneori accept și studenți români în grupul de prieteni

Nu fac deosebire în rândul grupului de prieteni

Bottom of Form

Top of Form

14. Care consideri că ar fi părerea studenților români față de cei basarabeni?

Bottom of Form

Top of Form

15. Cât de des mergeți acasă?

O data la 2 saptămâni

În fiecare lună

O dată la 2 luni

Doar în vacanță, de sărbători

Mai rar

Bottom of Form

Top of Form

16. În cadrul cărei țări sunteți interesat/ă să urmați cursurile de Master?

În România

În Republica Moldova

În altă țară

Nu mă înscriu la master

Bottom of Form

Top of Form

17. Unde ați dori să vă continuați activitatea după terminarea studiilor?

În România

În Republica Moldova

În altă țară

Bottom of Form

Top of Form

18. Regretați că v-ați înscris la o facultate din România?

Da, mai bine continuam studiile în tară

Nu, sunt mulțumit/ă de studiile din România

Bottom of Form

Top of Form

19. Ai dori să te stabilești definitiv în România?

Da

Nu

Bottom of Form

Top of Form

20. Sex:

Masculin

Feminin

Bottom of Form

Top of Form

21. Anul de studii:

I

II

III

IV

Bottom of Form

Top of Form

22. Universitatea:

ASE

Politehnica

Universitate

Bottom of Form

Anexa 3.2:

Sursa:SPSS

Anexa 3.3:

Sursa:SPSS

Anexa 3.4:

Sursa:SPSS

Anexa 3.5:

Sursa:SPSS

Anexa 3.6:

Sursa:SPSS

Anexa 3.7:

Sursa:SPSS

Anexa 3.8:

Sursa: SPSS

Anexa 3.9:

Sursa:SPSS

Anexa 3.10:

Sursa:SPSS

Anexa 3.11:

Sursa:SPSS

Anexa 3.12:

Sursa:SPSS

Anexa 3.13:

Sursa:SPSS

Anexa 3.14:

Sursa:SPSS

Anexa 3.15:

Sursa:SPSS

Anexa 3.16:

Sursa:SPSS

Anexa 3.17:

Sursa:SPSS

Anexa 3.18:

Sursa:SPSS

Anexa 3.19:

Sursa:SPSS

Anexa 3.20:

Sursa:SPSS

Anexa 3.21:

Sursa:SPSS

Anexa 3.22:

Sursa:SPSS

Anexa 3.23:

Sursa:SPSS

Anexa 3.24:

Sursa:SPSS

Anexa 3.25:

Sursa:SPSS

Anexa 3.26:

Sursa:SPSS

Anexa 3.27:

Sursa:SPSS

Anexa 3.28:

Sursa:SPSS

Anexa 3.29:

Sursa:SPSS

Anexa 3.30:

Sursa:SPSS

Anexa 3.31:

Sursa:SPSS

Anexa 3.32:

Sursa:SPSS

Anexa 3.33:

Sursa:SPSS

Anexa 3.34:

Sursa:SPSS

Anexa 3.35:

Sursa:SPSS

Anexa 3.36: