Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est [604182]

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
1ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETIC Ă ȘI APLICAT Ă
Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa
Central ă și de Est
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Amalia Florina Cristescu
Absolvent: [anonimizat]
2017

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
2CUPRINS
1.Abstract ………………………………………………………………………………………………………….3
2.Introducere ……………………………………………………………………………………………………..4
3.Sinteza literaturii de specialitate ………………………………………………………………………..6
4.Analiza empiric ă……………………………………………………………………………………………..10
5.Concluzii……………………………………………………………………………………………………….18
6.Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….19

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
31. Abstract
Acest articol examineaz ă factorii care stau la baz ă recentelor schimb ări ale for ței
de munc ă din zon ă euro și modul în care acestea au influen țat evolu ția ocup ării for ței de munc ă.
De asemenea se mai urm ărește și estimarea impactului pe care îl are nivelul de aducatie al
popula ției asupra performan țelor pie ței muncii în cadrul modelului European.
Din acest articol se constat ă creșterea ofertei de la persoanele în vârst ă și femei precum
și a imigra ției care au un impact semnificativ asupra cre șterii for ței de munc ă în timpul redres ării
economice. Aceste dou ă elemente fiind unele destul de puternice în poluri opuse.
Astfel, media ra ței abandonolui școlar la nivelul Uniunii Europene s-a aflat într-o
continu ă scădere din 2005 pân ă în prezent, prin urmare având un trend ascendant în numeroase
țări. Acest lucru ne va arat ă cum mai multe na țiuni se confrunt ă cu problem ă la acest capitol,
fiind un model social european caracterizarea este una la un grand foarte înalt de eterogenitate,
în țările membre, manifestându-se diferen țe vizibile din punct de vedere al sistemelor de
redistribuire na ționale. Din aceast ă cauza se pot observ ă decalaje în ceea ce prive ște gradul de
interven ție.
Ambii factori au fost determina ți de tendin țele pe termen lung și de schimb ările
structurale, mai precis de factori ciclici. Pe termen mediu și lung, ofert ă de munc ă se așteapt ă să
scadă odat ă cu îmb ătrânirea popula ției, acesta devenind mai degrab ă un dezavantaj.
Creșterea ocup ării for ței de munc ă ajută la sc ăderea ra ței șomajului pe termen mediu și
lung, îns ă dacă natalitatea devine cu o pondere mai mic ă decât mortalitatea se schimb ă acest
principiu. A șadar se pot cree ă multe locuri de munc ă și astfel pia ță muncii devine un prosper, dar
și calific ările oamenilor devin un aspect destul de important și de neglijat.
Un rol important îl va contitui și mixul de produc ție între tehnlogie foarte avansat ă și
mână de lucru, dar și schimb ările viitoare pe care le va suferi pia ță muncii.
Cuvinte-cheie: Lucr ători califica ți, nivel de educa ție, rat ă absolvirii unei forme de
învățământ superior, abandon școlar, înv ățare pe parcursul vie ții, calificare pe domeniul activat,
rată de ocupare, rat ă șomajului.

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
42. Introducere
Educa ția unui om devine fundamental ă în momentul în care decide s ă acceseze un loc de munc ă
în pia ță muncii, astfel investi ția în educa ție devine una destul de important ă. Obiectivul cercet ării
din lucrarea de fa ță il constituie mediul academic, deoarece in acest mediul individul se poate
dezvolta pe plan social si intelectual ajungand la o capacitate de dezvoltare rapida in societate.
Exist ă diferen țe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene in privinta sistemelor de
educa ție, vârstelor la care încep și termin ă fazele ciclurilor educa ționale, durat ă studiilor, cât
învațarea, mai precis ceea ce înva ță. Însă acesta poate fi unul dintre motivele în care unii tineri
aleg s ă părăseasc ă timpuriu școală și să încerce integrarea în pia ță muncii f ără calific ări.
Aceast ă încercare poate fi una câ știgatoare și limitat ă,dar de cele mai multe ori ea poate e șuă,
deoarece oamenii sunt f ăcuți să-și doreasc ă mai mult de la viitorul loc de munc ă.
Motiva ția acestei teme const ă în important ă vital ă a educa ției care are un efect masiv asupra
individului dar și al societ ății, preg ătirea și valoarea ad ăugată lucrurilor pe care le va efectu ă.
Astfel, dac ă un individ alege s ă nu î și dep ășească statutul, s ă urmeze studii superioare, el nu se
p oa te a n g aj ă p e p i a ț ă m un ci i , p ri n u rm a re n u p oa te ob ți n e u n v en i t c a re s ă î i s a ti sf ac ă n ev oi l e
esențiale de via ță (hran ă și locuin ța).
Alegerea individului de a continu ă studiile îi pot aduce un plus de valoare nu doar prin hran ă și
locuin ța, dar și prin interac țiunea și statutul pe care îl va oferii aceast ă cale. Îns ă nu mul ți aleg
calea studiilor și renun ță, urmând un șir de evenimente strâns legate precum efectul de “domino”,
acela fiind: abandon scoloar, asistat social, neîncadrare în for ță de munc ă, șomaj.
Acest șir de “domino” pe termen lung ar trebui evitat prin educa ție. Pentru studiul de caz au fost
alese țările din Europa Central ă și de Est, deoarece în prezent se confrunt ă cu aceast ă situa ție. Prin
urmare studiul de caz apar ține macroecomiei c ă arie tematic ă și acționeaz ă în domeniul pie ței
muncii. Astfel, se va observ ă fluxul de pe pia ță muncii pentru indivizii care au ales calea educa ției,
dar și pentru cei care nu au ales aceast ă cale.
Obiectivul principal al lucr ării const ă în determinarea implica țiilor pe care îl are nivelul de
educa ție asupra ra ței șomajului din țările Est Europene, în context actual educa ția este esen țială
pentru dezvoltarea oric ărei economii, fiind realizate de urm ătoarele:
 Fluctua ția indicatorilor “Strategia Europa 2020”;
 Impactul pe care îl are inves țiile în sistemul educa țional și asupra ra ței șomajului;

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
5  Influen ța evolu ției PIB asupra ra ței șomajului;
 Situa țiile curente de pe pia ță muncii cele opt țări studiate;
 Identificarea problemelor cu care se confrunt ă cele opt țări de pe pia ță muncii;
 Recomand ări și solu ții.
Prin urmare analiz ă va fi f ăcută pe nivelul de educa ție și performan ță forței de munc ă în
identificarea corela ției dintre rat ă părăsirii timpurii a școlii, rat ă absolvirii unei forme de
învățământ superior și rată șomajului pe o perioad ă de 10 ani în cadrul țărilor din Europa Central ă
și de Est (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia ). De asemenea se va analiz ă
și migra ția prin imigra ția și emigra ția pe pia ță muncii dar și investi țiile în educa ție cât și evolu ția
popula ției. În urm ă acestor analize se vor observ ă care sunt țările din Europa Central ă și de Est
care au ob ținut performan țele remarcabile din punct de vedere al nivelului educa țional și vor fi
date c ă exemplu sau vor avea explica ții și rezolv ări. Așadar se va observ ă migra ția asupra pie ței
m un cii di n Europa Cen tral ă și de Est și efectul pe care î l v a avea pe term en l un g î n econ om ia
fiecărei țări analizate.
Pentru a afl ă care este rela ția dintre indicatorii enumera ți este necesar s ă existe r ăspuns
următoarelor întreb ări:
 Cele sase țări analizate și-a atins țintele în cadrul Europa 2020 cu privire la p ărăsirea
timpurie a școlii și la rat ă absolvirii unei noi forme de înv ățământ superior?
 Mi gra ți a are un ef ect p ozi ti v asupra pi e ței m un cii , poate cre ște ec on om i a un ei țări prin
acest lucru?
 Care dintre indicatorii enumera ți vor avea cea mai puternic ă influen ța asupra ra ței
șomajului?
 Migrantii pot aduce un plus de valoare asupra țării ?
 Care au fost problemele pe care le-au întâmpinat țările din Europa Central ă și de Est
referitoare la impactul migra ției asupra piatei muncii?

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
63. Sinteza literaturii de specialitate
Literatura privind migra ția româneasc ă prezint ă o varietate de abord ări, care vizeaz ă
dezvoltarea profilul demografic al emigran ților, impactul socio-economic în țările de trimitere și
primire, pierderea capitalului uman (Exodul de creiere), migra ția temporar ă a muncii, migra ția
returului etc.( Roman and Goschin, 2012 and 2014; Hinks and Davies, 2015).
Studiile empirice care au fost întreprinse pân ă acum au ar ătat că migra ția este declan șată de
factori negativi (de respingere) caracteristici pentru țara de origine în opozi ție cu factorii pozitivi
(atrac ție) specifici țării de destina ție.
Factorii "push" care conduc emigrarea din România au fost cerceta ți pe scar ă largă, savan ții
accentuând efectele negative ale câ știgurilor insuficiente, șomajul ridicat, lipsa oportunit ăților de
afaceri și perspectivele de carier ă dezam ăgitoare, nemul țumirea privind instabilitatea politic ă și
corup ția extins ă, mediul economic și social precar, climatul social negativ.
Factorii sociali și personali specifici joac ă, de asemenea, un rol în decizia de emigrare:
scopul unei educa ții mai bune în universit ățile str ăine celebre, leg ături strânse cu prietenii și rudele
din comunit ățile române ști din str ăinătate, problemele personale, nevoia de a furniza remiten țe
pentru persisten ța familiei acas ă.
Date fiind penuria de statistici oficiale fiabile, studiile anterioare au folosit bazele de date
interna ționale, date recente de la ultimul recens ământ (prada et al., 2015; Goschin, 2015) sau pe
baza datelor colectate din propriile anchete (de exemplu, Goschin și roman, 2014). O mare parte
din cele mai recente cercet ări privind emigrarea din România a fost îndreptat ă spre identificarea
principalilor factori determinan ți și efecte.
Cu toate acestea, la cele mai bune cunostinte ale noastre, foarte putine publicatii din
literatura de specialitate au abordat problema din punct de vedere regional lipsa de date care
limiteaz ă sever cercetarea (otoiu și Titan, 2015). Dintr-o perspectiv ă spațială, simina (2008) a
indicat jude țele sărace din nord-estul României ca o surs ă important ă de imigran ți interna ționali.
Prada et al. (2015) utilizate 2011 recens ământul de date și a constatat c ă emigrarea regional ă se

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
7coreleaz ă slab cu nivelul de dezvoltare, deoarece toate regiunile, indiferent de bog ăția lor,
furnizarea de fluxuri semnificative de migran ți. În contrast, caracteristicile pie țelor regionale ale
muncii sunt factori determinan ți foarte importan ți ai înclina ției de emigrare. Pe baza datelor
recens ământului 2011, Goschin (2015) a ar ătat că emigrarea pe termen lung și pe termen scurt au
o distribu ție teritorial ă diferit ă, dar împ ărtășesc câ țiva factori comuni de influen ță, ar fi dezvoltarea
regional ă scăzută și capitalul uman ridicat.
Aprovizionarea cu for ță de munc ă în zon ă euro a crescut și a constituit-o în schimbare. De și
creșterea ofertei de for ță de munc ă în zon ă euro a încetinit sup ă începutul crizei financiare, for ță
de munc ă este acum de 2% mai mare decât înainte de criz ă (vezi Graficul 1).
Sursă: Eurostat (conturi na ționale și sondaj al for ței de munc ă din Uniunea European ă). Grafic 1
Trei factori principali au contribuit la cre șterea ofertei de munc ă în ultimele decenii: numarul
persoanelor in varsta si al feimeilor care caut ă sa lucreze și imigra ția. Aceste schimb ări au fost
influen țate prin mai mul ți factori structurali, cum ar fi: cre șterea vârstei de pensionare, cre șterea
nivelului educa țional al popula ției și deschiderea pie țelor muncii la migran ți, împreun ă cu o cerere
puternic ă de for ță de munc ă în unele țări din zon ă euro.

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
8 Modific ările se reflect ă și în componen ța cre șterii recente a ocup ării for ței de munc ă din zon ă
euro. Pe parcursul recuper ării, care a creat o cre ștere semnificativ ă pe piata muncii, trei sferturi
din numarul locurilor noi de munca în zon ă euro au fost asigurate de lucr ătorii mai în vârst ă. În
ceea ce prive ște compozi ția de gen (masculin, feminin), care se incadreaza in tiparele noilor locuri
de munca pe piata muncii mai mult de jum ătate este reprezentat ă de femei. În unele țări, imigra ția
a oferita, de asemenea, o propor ție considerabil ă de cre ștere a ocup ării for ței de munc ă pe piata
muncii este ceea ce conincide cu o dependen ța puternic ă de contracte de frac țiune de norm ă și de
creșterea gradului de ocupare a for ței de munc ă cu înalt ă calificare (Graficul 2). Surs ă: Eurostat
(conturi na ționale și sondaj al for ței de munc ă din Uniunea European ă).
Componenta cresterii cumulative a ocuparii fortei de munca din zona euro in perioada de recuperare
(procente din cre șterea total ă a ocup ării for ței de munc ă între al doilea trimestru al anului 2013 și al doilea trimestru al
anului 2017)
100
80
60
40
20
0
-20
-40
15-24 25-54 55-74 Female Male low medium high full-time part-time
Age Gender educational levelworking
time
Source: Eurostat (European Union labour force survey). Grafic 2
Acest articol analizeaz ă gradul în care evolu ția ocup ării for ței de munc ă este determinat ă
de oferta de for ță de munc ă. O mai bun ă înțelegere a leg ăturilor dintre ofert ă de munc ă și ocuparea
pe piata muncii de noi locuri de munca este important ă pentru evaluarea cre șterii cresterii pietei
muncii în perioad ă de recuperare, în timp ce aceast ă poate contribui, de asemenea, la proiectarea
viitoarelor evolu ții pe crearea de noi locuri de munca. Prin urmare, din acest grafic putem observa:
vârst ă, sexul, gradul de ocupare și tipul jobului pe Uniunea European ă, însă pentru a analiz ă în

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
9detaliu impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est este nevoie de o analiz ă
pe statele din care este compus ă.
În primul rând este nevoie de analiz ă a schimb ării popula ției din punct de vedere
demografic la nivel na țional, deoarece de la an la an pentru fiecare stat analizat nu ar tb s ă existe
fluctua ții mari pe balan ța demografic ă. Astfel, se va observ ă nivelul de natalitate dac ă este unul
accelerat sau nu, dac ă imigra ția sau migra ția are loc în acel stat studiat și dac ă sunt aceste dou ă
criterii enumerate se va observ ă din procent pe fiecare an. Analiz ă se va face pe zece ani, respectiv
2008-2017 pentru a vedea exact cu ce se confrunt ă fiecare stat din Uniunea European ă.
4.Analiza empiric ă
Așadar, în urm ătorul grafic vom observ ă schimbarea popula ției la nivel demografic si
variatia pe fiecare an la nivel na țional pentru statele: Bulgaria, Ungaria, Polonia România,
Slovenia și Slovacia.
Surse: prelucrare autor din date Eurostat. Grafic 3.
Din acest grafic se observ ă cum populatia la nivel demografic este in scadere si cel mai
afectat stat al uniunii europene este chiar Romania, urmata de Ungaria, Bulgaria. Prin urmare, tem ă-250,000-200,000-150,000-100,000-50,000050,000100,000
Poland Romania Hungary Bulgaria Slovakia SloveniaSchimbarea popula ției la nivel demografic. Varia ția pe fiecare an.
Var 2008-2009 Var 2009-2010 Var 2010-2011 Var 2011-2012
Var 2012-2013 Var 2013-2014 Var 2015-2016 Var 2016-2017

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
10de interes a dezbaterilor actuale cu privire la problem ă migra ției este natura efectelor economice
în rândul țărilor ce primesc imigran ți, cu toate acestea, nici cauzele, nici consecin țele migra ției nu
sunt bine în țelese, și nici nu este evident modul în care cercetarea se va dezvolt ă pe viitor în acesta
direc ție. Imigra ția a devenit un fenomen complex, producând controverse în efortul cercet ărilor,
în special pentru regiunea de primire reprezentat ă de Europa. În Europa acordul de liber ă circula ție
în cadrul uniunii Europene neteze ște calea pentru migra ția for ței de munc ă dincolo de frontierele
naționale.
De-a lungul timpului principiile referitoare la rela ția dintre educa ție și piață muncii au evoluat, s-
au schimbat în func ție de condi țiile concrete existen țe în cadrul unei anumite na țiuni (teritoriu,
cultur ă, cadru politic și social etc.). Numeroase principii care au guvernat filosofia educa ției de-a
lungul secolelor, r ămase de actualitate și în prezent, subliniaz ă important ă fundamental ă a
educa ției pentru evolu ția societ ătii. În contextul actual educa ția este esential ă pentru fiecare
economie deoarece, în primul rând, prin intermediul form ării, rela țiile dintre om și societate devin
mai strânse, mai diverse, iar în al doilea rând, actual ă soicetate are nevoie de fort ă de munc ă bine
educat ă pentru a putea asigur ă un grad ridicat de ocupare pe pia ță muncii și, implicit, pentru a spori
creșterea economic ă.
Teoria capitalului uman pe care Becker a dezvoltat-o con ține și o explica ție a inegalit ătii salariilor.
El clarific ă modul în care individul alege continuarea studiilor sau ob ținerea unor venituri imediate
prin intermediul costului timpului. Astfel, individul poate opta pentru imp ărtirea timpului de care
dispune în timp de studiu și timp de munc ă plătită, rată salariului reprezentând un cost al timpului
liber la pre țul pie ței muncii. Individul continu ă să substituie orele de relaxare cu orele de munc ă
pană în momentul în care utilitatea marginal ă a muncii devine egal ă cu cea a timpului liber, ceea
ce reprezint ă atingerea echilibrului și a optimului.
Un alt economist care și-a dedicat timpul studiului pie ței muncii este Karl Marx, el axându-
se pe analiz ă șomajului. În concep ția să, șomajul î și are originea în structurile de valorificare a
capitalului. Marx dezv ăluie acest lucru prin enun țarea a dou ă teorii: teoria valorii munc ă și teoria
pl u sv al ori i . P o tri v i t p ri m ei te ori i , v al oa re a b un u ri l or e s te d a t ă d e c a n ti ta te a d e m un c ă n e c e sa r ă
producerii lor. Aceast ă cantitate este evaluat ă prin intermediul num ărului de ore necesare fabric ării
bunurilor de c ătre un muncitor cu îndemânare și dexteritate medii. Ideea era de a ar ăta că munc ă

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
11reprezint ă substan ță și măsura valorii bunurilor produse, în timp ce muncitorul primea doar o mic ă
parte din ceea ce cre ă.
Cea de-a dou ă teorie, teoria plusvalorii, red ă calitatea for ței de munc ă de a cre ă o valoare
adăugată mai mare decât propria valoare, aceast ă calitate deosebind-o din lumea m ărfurilor.
Valoarea for ței de munc ă este dat ă de important ă mijloacelor de subzistent ă necesare lucr ătorului
și f a m i l i e i s a l e . C u a l t e c u v i n t e , m u n c i t o r u l c u î n d e m â n a r e și d e x t e r i t a t e m e d i i ( c u c u n o șt i nțe
medii) va produce doar atât cât s ă își asigure minimul necesar existen ței deoarece el este calificat
doar pentru un singur tip de munc ă. Dac ă ar avea cuno ștințe și într-un alt domeniu, ar putea
produce mai mult pentru el și pentru familia sa.
În prezent, situa ția nu este cu mult diferit ă față de cea pe care o prezenta Karl Marx. Dup ă
terminarea ciclului liceal, majoritatea tinerilor urmeaz ă cursurile unor facult ăți obținând o
calificare pe care ulterior nu o pot valorifica din diverse motive (fie în pia ța muncii sunt prea multe
persoane cu aceea și calificare și prea pu ține locuri de munc ă în acel domeniu, fie persoanele
respective realizeaz ă că nu le este pe plac drumul ales și doresc s ă își schimbe calificarea, fie au
găsit un loc de munc ă într-un alt domeniu etc.).
Dup ă cum afirma C. Angelescu în lucrarea sa intitulat ă „Economic education in focus”
(2003), „într-o lume ca a noastr ă, supus ă permanent schimb ărilor, a stagna în ceea ce prive ște
educa ția este un comportament p ăgubos, ba chiar periculos”. Oamenii trebuie s ă se preg ăteasc ă
continuu pentru locuri de munc ă care se schimb ă rapid datorit ă dinamicii dezvolt ărilor în
tehnologie și în organizarea muncii. De aceea, cei 10 sau 12 ani de studiu obligatorii nu sunt
neap ărat și suficien ți. Oamenii au nevoie s ă acumuleze permanent cuno ștințe pentru a face fa ță
schimb ărilor nea șteptate de pe pia ța muncii.
Strategia Europa 2020 consider ă educa ția o prioritate a politicii Consiliului Uniunii
Europene. Pentru urm ătorul deceniu strategia și-a propus s ă elimine deficien țele modelului nostru
de dezvoltare prin promovarea cre șterii economice bazate pe cunoa ștere și crearea de noi locuri de
munc ă pe termen lung prin subven ționarea de c ătre stat a „tehnologiilor verzi”. Proiectul agendei
Europa 2020 ia în considerare trei formule de cre ștere economic ă: creștere economic ă inteligent ă

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
12(care presupune dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare), cre ștere economic ă
durabil ă (prin promovarea unei economii competitive, cu emisii sc ăzute de carbon și o utilizare
eficient ă a resurselor) și creștere economic ă inclusiv ă (care presupune promovarea unei economii
cu grad ridicat de ocupare a for ței de munc ă, generatoare de coeziune social ă și teritorial ă).
(Comisia European ă – http://ec.europa.eu/index_ro.htm)
Obiectivele Strategiei Europa 2020 referitoare la cre șterea economic ă inclusiv ă (de
referin ță pentru aceast ă lucrare) sunt:
·75% din popula ția cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani trebuie s ă fie angajat ă;
·3% din PIB-ul Uniunii Europene trebuie s ă fie investit în cercetare și dezvoltare;
·ponderea abandonului școlar timpuriu trebuie redus ă sub nivelul de 10%, iar cel pu țin 40% din
genera ția tân ără trebuie s ă aibe studii universitare;
·reducerea cu 20 de milionae num ărul persoanelor expuse riscului s ărăciei.
(Comisia European ă -http://ec.europa.eu/index_ro.htm )
În continuare se vor analiza doar dou ă dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, și
anume cele referitoare la ocuparea for ței de munc ă și la ponderea abandonului școlar timpuriu.
Facilitarea accesului la educa ție pentru orice persoan ă, reducerea num ărului de elevi și studen ți
cu performan țe slabe, diminuarea num ărului de absen țe nemotivate și recuperarea școlar ă prin
programe de tipul „a doua șansă”, sunt m ăsurile prin intermediul c ărora Uniunea European ă
urmărește îmbun ătățirea rezultatelor școlare ale tinerilor, dar și ale persoanelor care doresc s ă își
îmbog ățească cuno ștințele.
Doar prin intermediul educa ției oamenii pot ob ține calific ările necesare pentru a se
integra mai u șor pe pia ța muncii. Pe lâng ă ratele enumerate anterior, va fi luat ă în calcul și
ponderea din PIB a investi țiilor în înv ățământ pentru a putea afla care este impactul total al
educa ției asupra ratei șomajului deoarece ace știa sunt indicatorii relevan ți pentru lucrarea de fa ță.
De asemenea, se vor analiza și influen țele fluctua ției popula ției și a evoli ției PIB asupra ratei
șomajului.

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
13Sursa: prelucrare personala de pe Eurostat. Grafic 4.
Așadar, în graficul prezent se poate observa o asem ănare între trei țări din Uniunea Central ă și de
Est și anume: Bulgaria și Ungaria cu populatia angajata pe piata muncii cu varsta intre 15-64 de
ani sunt ocupate aproximativ 5,000 de locuri de munc ă. În Polonia se poate observa c ă pe pia ță
muncii s-au creat aproximativ peste 15,000 locuri de munc ă pentru categoria de vârst ă selectat ă,
iar România se afl ă pe locul doi. Cea mai slab ă țara este Slovenia la ocuparea locurilor de munc ă
pe categoria de vârst ă testat ă.
Cauzele migra ției creeaza factori de „push and pull”. Prin urmare factorii de „push” sunt
conditii care propulseaza oamenii sa paraseasca tara de origine, in timp ce fatorii de „pull” sunt
conditii care atrag indivizii sa intre intr-o tara de destinatie. Acesti factori au la randul sau doua
categorii economice si non-economice:
·Factorii push:
§Categorie economica: saracie/salarii mici, taxe ridicate, somaj ridicat,
suprapopulare;
§Categorie non-economica: discriminare, ingrijire a sanatatii destul de
scazuta, razboi de opresiune, coruptie, crima, serviciul militar obligatoriu,
dezastru natural, foamete;0.02,000.04,000.06,000.08,000.010,000.012,000.014,000.016,000.018,000.0
Poland Romania Hungary Bulgaria Slovakia SloveniaPopula ția angajat ăpe pia ța muncii cu vârsta între 15-64 ani
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
14·Factori pull:
§Categoria economica: cererea de munca, salarii mari, beneficii generoase
de bunastare, bune sisteme de sanatate si educatie, crestere economica
puternica, tehnologie, cost mediu de trai;
§Categoria non-economica: familie si prieteni/social, drepturi si libertati,
drepturi de proprietate, lege si ordine, facilitati.
În multe cazuri de migra ție de Sud-la-nord, atât efectul de „push and pull” se completeaza
reciproc. În timp, diferen țele de venit dintre țări se pot schimba, ceea ce poate afecta fluxurile
migratorii; pe m ăsură ce diferen țele de venit cresc (fie prin sc ăderea veniturilor din țara de origine
și/sau a veniturilor din țara gazd ă în cre ștere), exist ă un stimulent mai mare pentru a migra.
Reversul este valabil atunci când diferen țele de venit scad. În acest caz, câ știgul net la
migra ție scade, astfel încât mai pu țini lucr ători consider ă că este atractiv pentru a migra în
străinătate. Ca atare, nivelurile veniturilor și diferen țele de venit, prin care afecteaz ă beneficiile
nete ale migra ției, sunt de obicei considerate printre factorii determinan ți cel mai important în
decizia de a migra.
Variabilitatea veniturilor poate afecta, de asemenea, decizia de migrare. Dac ă venitul este
extrem de volatil, lucr ătorii pot fi stimulat s ă caute fluxuri de venit mai stabile, în special în țările
în care pie țele de credit sunt inexistente sau incomplete.
Astfel, mai pu țină volatilitate a veniturilor în țara gazd ă poate cre ște beneficiile nete ale
migra ției și/sau sc ăderea costurilor de migra ție. În plus, țările cu cantit ăți mari de inegalitate de
venit au adesea lacune mari între salariile lucr ătorilor cu calific ări înalte și lucr ătorii cu calificare
scăzută. Similar cu nivelul veniturilor, distribuirea veniturilor poate func ționa ca factor de „push
and pull”. Evident, costurile economice directe ale migra ției includ costurile de c ălătorie asociate
cu mutarea. Acestea depind, în general, de distan ța parcurs ă ca airfare și alte c ălătorii-costurile
aferente cresc de obicei cu distanta.
Modelul de gravitate al migra ției consider ă în mod explicit rolul distan ței în estimarea
fluxurilor migratorii. În aproape fiecare studiu în cazul în care modelul de gravitate este angajat,
distan ța este semnificativ și negativ corelate cu fluxurile de migran ți. În plus, oamenii de multe ori
trebuie s ă plăteasc ă taxe semnificative pentru vize și permisele de ședere pentru a ob ține intrarea
legal ă.

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
15Analiza migra ției sufer ă de mai multe aspecte metodologice și de date. În primul rând, nu
este clar ar trebui definite migran ții. In acest articol, migran ții sunt defini ți de cet ățenie, în timp ce
timpul petrecut într-o țară și gradul de asimilare nu sunt luate în considerare. În al doilea rând,
datele privind migra ția nu sunt întotdeauna comparabile între țări, iar seriile de timp sunt în general
scurte și publicate cu un decalaj semnificativ. În al treilea rând, o problem ă suplimentar ă cu
variabilele de stoc (spre deosebire de fluxuri) este aceea c ă calcularea num ărului de lucr ători
imigran ți sau dimensiunea aprovizion ării cu munc ă imigrant ă pentru zona euro în ansamblu este
practic imposibil ă. Acest lucru se datoreaz ă lipsei de statistici detaliate cu privire la originea
persoanelor cu un fundal de migrare. Având în vedere aceste limit ări, datele privind migra ția
trebuie evaluate cu precau ție.
Sursa: prelucrari personale, date Eurostat. Grafic 5.
O parte important ă a cre șterii popula ției recente în mai multe țări din zona euro poate fi
legat ă de evolu ția migra ției. Imigra ția, m ăsurat ă în ceea ce prive ște persoanele cu cet ățenie str ăină,
a avut un impact ascendent asupra cre șterii, în special, a popula ției de tineret și de prim-vârst ă în
cele mai mari țări din zona euro. Acest lucru reflect ă faptul c ă fluxurile nete de imigrare au fost
pozitive în zona euro, deoarece datele au fost disponibile. Modelul migra ției în zona euro s-a
schimbat considerabil în ultimul deceniu. Mai multe alte țări mari sunt țări de destina ție net ă, în
timp ce unele țări mai mici tind s ă fie expeditori net de migran ți. Locul na șterii sau cet ățenia nu
sunt neap ărat indicatorii potriviti pentru a-i identifica pe cei care se deplaseaz ă între țări. De0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000 300,000 350,000 400,000BulgariaGreeceCroatiaHungaryPolandRomaniaSloveniaSlovakia
Axis TitleAxisTitleTotal migra ție în statele membre analizate în ultimii 2 ani
2016
2017

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
16exemplu, unii oameni cu un pa șaport str ăin sau un loc de na ștere poate s-au mutat în țară ca un
copil și să fie foarte asem ănătoare cu resortisan ții. În acela și timp, oamenii
Sursa: prelucrari personale, date Eurostat. Grafic 6.
Dupa cum se poate observa in tarile analizate din Europa Centrala si de est se poate vedea
scaderea in 2017 a ratei brute din suma schimbarilor populatiei, astfel rolul educational este unul
destul de important deoarece dupa cum se poate observa intr-un an schimbarea populatiei este
destul de negativa pentru tarile de origine.
Sursa: Date prelucrate Eurostat. Grafic 7.
In graficul 7 se poate observa populatia fara cetatenie a tarii raportate din Uniunea Europeana si
de est, prima tara in top se afla Ungaria urmata de Slovenia.2016 2017
Bulgaria : : : : : : : : 31.5 0
Greece : : : : : : : : 40.8 0
Croatia : : : : : : : : 33.4 0
Hungary : : : : : : : : 30.7 0
Poland : : : : : : : : 22.9 0
Romania : : : : : : : : 41.5 0
Slovenia : : : : : : : : 35.0 0
Slovakia : : : : : : : : 22.4 00.05.010.015.020.025.030.035.040.045.0AxisTitleVaria ția migra ție în schimb ările popula ției

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
17Impactului migratiei asupra pietei muncii in Ungaria, Polonia si Romania.
Sursa: Date prelucrate Eurostat. Grafic 8.
Dupa cum se poate observa din cele doua grafice, se analizeaza impactul migratiei pe piata
muncii inainte de criza economica si dupa aceasta. Asadar din anul 1998 pana in 2007 cetatenii
Ungariei au migrat cel mai mult catre Slovacia si Slovenia, tarile fiind incadrate in grupul de state
din Europa Centrala si de Est. Insa, in anul 2005 se poate observa un numar mare de migranti catre
Slovacia si de asemenea in crestere chiar si dupa criza. Dupa criza economica, migratia s-a extins
din ce in mai mult si in statele vecine cum ar fi Romania, Polonia unde din anul 2013 numarul este
unul in crestere. Efectele economice pentru tara de origine sunt urmatoarele: scadere economica
pe termen mediu si lung, somaj crescut si populatia in scadere demografic.
Prin umare, pe baza datelor Eurostat, Comisia Europeana a dat un advertisment Ungariei
dar si Romaniei cu privire la existenta unei deviatii semnificative de la traiectoria de ajustare spre
obiectivul bugetar pe termen mediu din anul 2017. Astfel, ajustarea structurala impusa de Comisia
Europeana, mai precis pragul prin care nu au voie sa depaseasca tarile este de 0.5%, insa in anul
2017 din prognozele Eurostat, Ungaria depasea acest prag. Astfel, impactul migratiei si cum acesta
afecteaza statul din care a plecat se poate observa semnificativ.2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Poland 457 0 0 0 0 0 0 0 678 771
Romania 0 0 0 0 1,273 1,610 1,632 2,841 4,040 4,521
Slovenia 1 2 71 6 21 5 62 0 11 7 12 2 92 7 93 5 54 1 35 0 6
Slovakia 2,702 8,014 8,743 9,396 9,255 9,920 8,134 8,629 9,185 9,79902,0004,0006,0008,00010,00012,000AxisTitleCetățeni din Ungaria în alte state membre dup ă
crizăeconomic ă- efectele migra ției
Slovenia Slovakia
1998 : : : 41 0
1999 : : : 41 0
2000 : : : 51 0
2001 95 : : 51 0
2002 : 403 : 64 0
2003 : : : 61 0
2004 : : : 65 1,539
2005 : : : 50 1,526
2006 : : : 109 1,760
2007 : 453 : 98 2,10605001,0001,5002,0002,500AxisTitleCetățeni din Ungaria în alte state membre
înainte de criz ăeconomic ă- efectele
migrației

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
18Polonia
Sursa: Date prelucrate Eurostat. Grafic 9.
Situatia Poloniei este una din ce in ce mai alarmanta deoarece efectul migratiei creste de la
an la an. Prin urmare, inainte de criza economica cetatenii din Polonia preferau sa migreze in
Germania, dupa cum se poate observa si in prezent se pastreaza fluxul de indivizi ajungand la un
numar aproximativ de 800.000 in 2017 dublu fata de 2007 (inainte de criza economica). Cetatenia
pe care o aleg indivizii din Polonia sunt: Germania 33,6%, Marea Britanie 21,1% si Suedia 13,2%.
Prin urmare, efectul migratiei si stabilirea individului in tara selectata de acesta au o reala
problema pentru economia tarii de unde au plecat, deoarece acestia prin locurile de munca
ocupante in tara de origine plateau taxe statului respectiv migrand taxele se vor duce catre tara
preferata, iar Romania va scadea in trei segmente: natalitate, piata muncii, cetatenie.0 200,000 400,000DenmarkGermany (until 1990…SpainFranceItalyHungaryRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandCetățeni din Polonia în alte state
membre înainte de criz ăeconomic ă-
efectele migra ției
2007 : 2006 : 2005 : 2004 : 2003 :
2002 : 2001 578 2000 : 1999 : 1998 :0 400,000 800,000BulgariaDenmarkGermany (until 1990…SpainFranceItalyHungaryRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandCetățeni din Polonia în alte state
membre dup ăcrizăeconomic ă-
efectele migra ției
2017 2016 2015 2014 2013
2012 2011 2010 2009 2008

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
19Sursa: Date prelucrate Eurostat. Grafic 10.
In Romania impactul migratiei se observa in mai multe tari cum ar fi : Italia, Spania, Franta,
Marea Britanie si chiar cel mai vizibil este in prezent unde ajunge pana la 1 mil de indivizi migranti.
Cei care pleaca indeosebi sunt tinerii, fie ca merg la studii, fie ca ajung sa lucreze in statul
respectiv, insa acestia sunt impartiti in doua categorii si anume cea de tineri fara studii in diverse
locuri de munca unde nu necesita sa aiba studii superioare si categoria doi cei care sunt mai
pregatiti decat cetatenii statului unde au ajuns.
Factorul cel mai alarmant pentru tarile studiate este acela de lipsa fortei de munca in tara
de origine, astfel in Romania deja este o problema deoarece aproximativ jumatate din populatie
apta de munca migreaza catre alte state membre ale Europei Centrale si de est. Astfel, piata muncii
din Romania, Polonia si Ungaria va scadea in viitor deoarece efectul migratiei produce natalitate
slaba deoarece indivizii se pot stabili in statele unde au migrat, venituri salariale mai slabe deoarece
forta de munca ramasa poate fi slab pregatita la nivel superior. Prin umrare, piata muncii are de
suferit din cauza migratiei in tara de origine.
Cetatenia altui stat membru este cautata de catre indivizii romania si chiar se poate situa in
t op u l cl a s am en tul ui di n tre n a ti un i l e di n Eu rop a C en tra l a si d e Es t, p o tri v i t d a te l or a n al i z a te i n
lucrarea de fata, astfel dintre acestia 50,7% au cetatenie Italiana, 10,7% pe cea germana, iar
9,2%cetatenie ungara.0 200,000 400,000 600,000DenmarkGermany (until 1990…SpainFranceItalyHungaryPolandSlovakiaFinlandUnited KingdomCetățeni din România în alte state
membre ale Uniunii Europene înainte
de criz ă-efectul migra ției
2007 2006 2005 2004 2003
2002 2001 2000 19990 500,000 1,000,000 1,500,000DenmarkGermany (until 1990…SpainFranceItalyHungaryPolandSlovakiaFinlandUnited KingdomCetățeni din România în alte state
membre ale Uniunii Europene dup ă
criză-efectul migra ției
2017 2016 2015 2014 2013
2012 2011 2010 2009 2008

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
20Concluzii
Furnizarea for ței de munc ă în zona euro s-a schimbat considerabil în ultimele decenii în
ceea ce prive ște cantitatea și compozi ția. Schimb ările au fost complexe și au afectat vârsta, sexul
și compozi ția abilit ăților for ței de munc ă. O inversare a cre șterii recente a aprovizion ării for ței de
munc ă este preconizat ă pe termen mediu, datorit ă îmbătrânirii popula ției. Astfel, vor fi necesare
măsuri de politic ă pentru stimularea aprovizion ării cu for ța de munc ă și ocuparea for ței de munc ă
a tuturor grupurilor de vârst ă, pentru a stimula cre șterea productivit ății în pofida for ței de munc ă
îmbătrânite și pentru a consolida în continuare formele flexibile de ocupare a for ței de munc ă care
să ofere acces la pie țele muncii rate sc ăzute de participare.
Efectele cele mai importante sunt legate de derapajele severe și multitudinea de disfunc ții
de pe pia ța forței de munc ă, dintre care amintim:
·capacitatea de ocupare a for ței de munc ă;
·rata șomajului și caracteristicile sale;
·emigrarea în mas ă a for ței calificate de munc ă – pierderea de „creiere”, capabil ă să creeze
valoare ad ăugată mai mare;
·distorsiuni salariale și segmentarea for ței de munc ă;
·amplificarea economiei subterane (munca „la negru”);
·diminuarea poten țialului local de for ță de munc ă;
·utilizarea imigran ților cu scopul de a suplini lipsa for ței de munc ă locale. Pe lâng ă aceste
aspecte ale migra ției se remarc ă o serie de efecte
regionale benefice. Cel mai important efect pe termen scurt este reducerea șomajului, care este
prezent în majoritatea țărilor mari de emigra ție precum România, dar și Polonia, Slovacia și
Bulgaria. Dac ă migra ția include în special persoane neangajate, și impactul asupra bugetului este
unul pozitiv (deoarece mai pu ține persoane vor solicita ajutor de șomaj). Nici impactul favorabil
socio- politic nu trebuie ignorat, având în vedere c ă nivelurile ridicate ale șomajului sunt adesea
asociate cu tensiuni sociale, ce atrag dup ă sine imense cheltuieli bugetare pentru restabilirea
echilibrului social (mai ales în zonele cu o rat ă a șomajului foarte ridicat ă).

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
21Bibliografie
Becker, G. (1994). Comportamentul uman. O abordare economic ă, Editura All, Bucure ști Barro,
R.J., Sala-i-Martin, X. (1995). Economic Growth , New York: MacGraw-Hill Blanchard, O., Katz,
L. “Regional evolutions”, Brookings Papers on Economic Activity, 1,
1992, pp. 1-61
Câteva efecte socioeconomice ale migra ției for ței de munc ă asupra țărilor de
emigra ție65
Bauer, T., Zimmermann, K.F. (1998). Causes of international migration: a survey , in C. Gorter,
P. Nijkamp, J. Poot (eds.), „Crossing Borders: Regional and Urban Perspectives on International
Migration”, Aldershot: Ashgate , pp. 95-127
Constantin, D.-L. et al., „Fenomenul migra ției din perspectiva de aderare din România la UE”,
Institutul European din România , Bucure ști, 2004
Covey, R.S. (1996). Eficien ța în șapte trepte. De la eficien ță la m ăreție, Editura All, Bucure ști
Craiu, N. (2004). Economia subteran ă. Între "da" și "nu", Editura Economic ă, Bucure ști Dăianu,
D. (2009). Capitalismul încotro?, Editura Polirom, Ia și, 2009
Dinu, M., Mereu ță, C. (2001). Economia României 1990-2000. Compendiu , Editura Economic ă,
Bucure ști
Dobrescu, E. (2003). Tranzi ția în România. Abord ări econometrice, Editura Economic ă, Bucure ști
F assm an , H., Mun z, R., „ Mi grati on Ch all en ges i n Cen tral an d Eastern Europe”, ch apter of EU
Enlargement and Future East-West Migration in Europe, 2002
Ghețău, V. (2007). Declinul demografic și viitorul popula ției României, Editura Alpha MDN
Goschin, Z., Constantin, D., Roman, M., „The partnership between the state and the church
against trafficking in persons”, Journal for the Study of Religion and Ideologies, 24.8(2009), pp.
231-256

Impactul migra ției asupra pie ței muncii în Europa Central ă și de Est
Mocanu Mirela-Alexandra
22Kaczmarczyk, P., M. Okolski, „Migra ția interna țional ă în Europa Central ă și de Est: Tendin țe
actuale și viitoare”, conferin ță privind Migra ția și Dezvoltarea, New York: Organiza ția Na țiunilor
Unite , 2005
Katseli, L.T., Lucas, R.E.B., Xenogiani, Theodora, „Effects of Migration on Sending Countries:
What Do We Know?”, OECD Development Centre , Working Paper No. 250, Paris, 2006 Krieger,
H., „Migra ția în Europa extins ă”,Raport pentru Funda ția European ă pentru
Îmbun ătățirea Condi țiilor de Via ță și de Munc ă, Dublin, 2004
Luxemburg: Oficiul pentru Publica ții Oficiale al ECStraubhaar, Thomas, est-vest Migra ție
Poten țial de r ăspândire: Cât de mul ți vor merge spre vest?, Jurnalul pentru Economie și Statistic ă,
221 (1)2002, pp. 22-41
Keynes, J.M. (1972). Teoria general ă a utiliz ării mâinii de lucru, a dobânzilor și a banilor, Editura
Științifică, Bucure ști
Oficiul Interna țional pentru Migra ție (2006) – Liberalizarea pie ței for ței de munc ă în România.
Oportunit ățile și riscurile
Silasi, G., Simina, O. (2008). Migration, Mobility and Human Rights at the Eastern Border of the
European Union – Space of Freedom and Security, Editura Universit ății de Vest, Timi șoara
IOM (2003): World Migration 2003 – Maps, Geneva: Organiza ția Interna ținală pentru Migra ție
Dictionar de Economie , Catedra de Economie și Politici Economice, edi ția a doua, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2001