IMPACTUL MASS -MEDIEI ÎN EDUCAȚIE ȘI INFLUENȚA SA ASUPRA [621196]

1

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA DE LITERE ȘI ȘTIINTE
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

IMPACTUL MASS -MEDIEI ÎN EDUCAȚIE ȘI INFLUENȚA SA ASUPRA
ELEVILOR, PROFESORILOR ȘI PĂRINȚILOR

CERCETARE PEDAGOGICĂ

Coordonator științific: Prof. Univ. Dr. Mihaela Suditu
Student: [anonimizat] – Nicoleta
Anul II
Grupa: 40713

2

Cuprins
Cuprins 2
Argument 3
Capitolul I Sistemul mass media 5
I1. Terminologie și tipologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
II.2. Funcțiile mass -media ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
II.3. Influența mass -media asupra individului ………………………….. ………………………….. ……… 7
Capitolul II Mass -media, factor educativ 9
II.1. Mass -media ca resursa a educației permanente ………………………….. …………………………. 9
II.2. Mass -media și scoala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
II.3. Mass -media și modelarea comportamentelor ………………………….. ………………………….. 11
II.4. Aspecte pozitive și aspecte negative ale mass -mediei în educație ………………………….. . 12
Capitolul III Contextul și metodologia cercetării 15
III.1. Studii și sondaje anterioare privind influența mass -media ………………………….. ……….. 15
III.2. Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
III.3. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
III.4. Ipoteza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
III.5. Instrumentele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
III.6. Populația investigată. Caracteristici ale eșantionului ………………………….. ………………. 17
Capitolul IV Rezultatele ce rcetarii 19
IV.1. Rezultatele privind elevii. Interpretare. ………………………….. ………………………….. …….. 19
IV.2. Rezultatele privind părinții. Interpretare. ………………………….. ………………………….. ….. 21
IV.3. Rezultatele privind profesorii ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
Concluziile cercetării 26
Concluzii: 27
Anexe 28
Bibliografie 31

3

Argument
Educația nu se limitează la spațiul ș colar; ea este un proces mult mai extins și mult mai
complex, ce depășeș te ca anvergură limit ele sistemului instituț ional de învățămâ nt.
Din punct de vedere pedagogic modern se accentueaza faptul că efortul educativ depus de
către școala se adauga intervenț iile altor instituții ce îș i asumă funcț ii educative , precum ș i multiple
activităț i socio -culturale în care este antrenat individul.
Sistemul de învățămâ n ca principal factor educogen, este doar o componentă a sistemului
social global, în care se manifestă și alti agenț i cu rol educ ativ: famil ia, instituțiile cultural –
științifice, organizaț iile, mass -media etc.
De ce mass -media în educaț ie?
Deoarece suntem într -o eră continuă a dezvoltării, unde tehnologia și mass -media au o mare
influență asupra personalităț ii individului.
Cu toate că rolul educaț ional pe care îl deține î n raport cu familia și cu ș coala , nu este pe
deplin lămurit, mijloacele moderne de comunicare de masă își aduc propria contribuție la
socializarea individului. Importanța pe care o au, datorită influențelor exercita te, este unanim
recunoscută: “…mass -media formează al patrulea mediu constant de viață al copilului, alături de cel
familial, de cel școlar și de anturajul obișnuit de relații”(Ioan Cerghit, 1972, p.39). Datorită lor,
climatul cultural -educativ în care cre sc și se formează copiii dobândește noi dimensiuni și
posibilități de influențare. Este o ambianță ce îi supune la o mare varietate de stimuli, generând noi
experiențe, trebuințe și interese, precum și un mod aparte de a -și exercita și împlini activitatea de
cunoaștere și culturalizare, dar și de divertisment. A separa aceste efecte de cele datorate altor
stimuli sociali și a le evalua pe fiecare în parte este însă o chestiune dificilă, dacă nu chiar
imposibilă .

4

Introducere

În economia vi itorului, o economie bazată pe cunoaștere, cea mai importantă problemă de
politica internă nu constă în distribuirea averii, ci în distribuirea informațiilor și mijloacelor care
poduc avere.
Valorile fundamentale ale societății depind în prezent tot mai mu lt de modul în care
societatea tratează 3 chestiuni: educația, comunicarea și tehnologia informației(inclusiv mass -media)
și libertatea de expresie.
Au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăți moderne în
absența mass -media. Aceștia au recunoscut că , deși critică comunicarea în masă, nu pot să
imagineze existenta umană, acum și în viitor, altfel decât însoțită, chiar profund influențată, de
mass -media. Mass -media, studiate cel mai adesea printr -o grilă interpretativă g enerată de conceptul
multifuncțional numit schimbare, pot fi considerate ca fiind importante instrumente al stabilității
unei societăți1.
De când s -a impus ca o componentă esențială a lumii moderne, sistemul comunicării de masă
s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modelând celelalte subsisteme ale
societății: nici politicul, nici economicul, nici cultura și nici viața cotidiană nu au putut scăpa de
presiunea exercitată de mesajele presei.
Mass -media este, pe lângă un mijloc de inf ormare în societatea modernă, un factor al
educației, chemat să amplifice, să constituie sau să diversifice experiențele cognitive și
comportamentale ale indivizilor. Acțiunile acestui mediu educogen, ca și ale celorlalte medii: școală,
familie, biserică, instituții culturale, trebuie să se conjuge pentru a modela adecvat comportamente și
conștiințe în acord cu marile idealuri ale epocii.
Relația dintre mass -media și procesul dezvoltării personalității copiilor a stârnit dintotdeauna
numeroase controverse, deoarece influențele execitate asupra lor prezintă o însemnătate aparte. Dacă
adulții dispun de un fond spiritual relativ cristalizat și, în consecință, sunt capabili să selecteze critic
și să asimileze conținutul mesajelor mass -media conducându -se după u n sistem propriu de valori
deja constituit, copii, aflați în plin proces de maturizare intelectuală, afectivă, morală și civică sunt
mai ușor de influențat în sens negativ.
Prin urmare, este necesară o reflectare asupra naturii ambivalente ale efectelor ma ss-mediei
asupra indivizilor în general și a tinerilor în special, precum și o evaluare a potențialului sau de a
constitui un mijloc eficace de educare și modelare a generațiilor tinere.

1 Popa , Dorin, Mass -media astazi , Ed. Institutul European, Ia și, 2002

5

Capitolul I Sistemul mass media

I1. Terminologie ș i tipologie
Termenul de „mass -media” a rezultat prin asocierea cuvântului latinesc „media” (mijloace)
cu cel englezesc „mass”( masă). Astfel, noțiunea de mass -media este folosită în literatura de
specialitate pentru a desemna suportul de difuzare și tehnică de transmi tere a mesajelor, precum și
ansamblul instituțiilor care produc sau difuzează mesajele.
În general, mijloacele de comunicare în masă sau mass -media se constituie din: ziare,
reviste, televiziune, radio, cinema, internet și alte suporturi care servesc la tr ansmiterea mesajelor
către un număr mare de receptori (casete audio -video, CD -uri, DVD -uri etc.)

II.2. Funcț iile mass -media
Înainte de apariția comuni cării de masă, școala, biserica și familia dețineau poziții cheie în
domeniul transmiterii stocului de c unoaștere al unei comunități, al informării publice, al modelării
unor atitudini și comportamente. Mass -media este considerată de mulți autori un cvasi -monopol în
domeniul informării care în timp, au preluat multe din funcțiile pe care, până nu de mult, le
îndeplineau școala, biserica, familia. La început media au funcționat “alături” de instituțiile
respective în ceea ce privește transmiterea stocului cultural și de cunoaștere al unei comunități;
astăzi aceste instituții funcționează “alături de media”.
Problema funcțiilor mass -mediei este una din cele mai controversate chestiuni teoretice
legate de existența acesteia întrucât funcțiile nu pot defini în toată complexitatea ei, relația pe care
mass -media o întrețin cu întreg câmp social.
De-a lungul timpu lui, numeroși cercetători au identificat și propus un număr impresionant de
diverse funcții ale mass -mediei:

Charles WRIGHT (1960)
1. Supraveghere
2. Corelare
3. Transmitere culturala
4. Divertisment A .CADET si B. CATHELAT (1976)
1. Antena
2. Focus
3. Prisma
4. Ecou
Roland CAYROL (1991)
1. Informare
2. Exprimare a
opiniilor
3. Organizare sociala
4. Divertisment
5. Psihoterapeu tica
6. identificare si
apartenenta
sociala
7. Ideologica Leo THAYER (1982)
1. Socializare
2. Identitate
3. Mitologizare
4. Compensare
5. Informare
6. Divertisment
7. Educatie
Michel MATHIEN (1992)
1. Evaziune
2. Coeziune sociala
3. Distribuirea
cunostintelor
4. Depozitare a actualitatii
5. Ghid al actualitatii
6. Recreere
7. Purificare
Den is McQUAIL (1987)
1. Informare
2. Stabilire a identitatii
personale
3. Integrare in societate
4. divertisment Francis BALLE (1988)
1. Insertie sociala
2. Recreere
3. Persuasiune
Mihai COMAN (1999)
1. Informare
2. Interpretare
3. De legatura
4. Cult uralizare
5. Evaziune
6. Publicitara

6

Însă în ansamblu acestea au fost dintotdeauna cinci la număr: informare, corelare,
comunicare, educare și divertisment2.
Func ția de informare : Mass -media reprezintă, în societatea modernă, una dintre cele mai
importante surse de informații. Prin spectrul larg de probleme și emisiuni, indivizi aparținând unor
categorii sociale diferite reușesc să -și asigure informarea generală, î nțelegerea realității
înconjurătoare și orientarea socio -profesională.
Funcția de corelare : Mass -media se poate constitui într -o tribună de dezbatere a
problemelor vieții. În acest cadru, sunt evaluate evenimentele, sunt cristalizate opinii și sunt emise
judecăți de valoare în legătură cu controversele apărute. În aceste condiții, este semnificativ aportul
adus de mass -media la formarea sau remodelarea opiniei publice, a atitudinilor și comportamentelor.
Funcția de comunicare : Transmiterea valorilor și mo delelor culturale a fost, timp
îndelungat, controlată de familie, școală și instituțiile religioase. În ultima vreme, mass -media a
introdus valorile în circuitul destinat publicului larg, acționând ca un adevărat „difuzor de cultură”.
Ion Albulescu sublini ază: „Se schimbă, în acest fel, condițiile în care se realizează culturalizarea.
Mass -media acționează ca o «instituție a democratizării culturale», care face posibilă creșterea
consumului de bunuri culturale și determină o anumită dinamică a cerințelor, g usturilor, aspirațiilor,
atitudinilor și opiniilor maselor. Apare cultura de masă, ca urmare a faptului că un număr mare de
indivizi intră în contact cu valorile, fără intermedierea școlii sau a altor instituții abilitate.”
Funcția de educare: Alături de ș coală și de alte instituții implicate, mass -media ocupă un rol
important în sistemul factorilor educativi, adăugând noi dimensiuni eforturilor generale de formare
și dezvoltare a personalității umane. Ioan Cerghit menționează că aportul educativ este adus în două
moduri: implicit și explicit. În esență, funcțiile mass -media prezentate anterior încorporează funcția
educativă prin realizarea informării, culturalizării, socializării individului. Mass -media oferă
posibilități educative spontane și eterogene, da r este utilizată și pentru realizarea unor activități
educative explicite.
Funcția de divertismen: Această funcție a mass -media a devenit din ce în ce mai importantă,
pe măsură ce oamenii petrec din ce în ce mai des în fața televizorului timpul destinat r elaxării,
recreării și distracției. În opinia lui Ion Albulescu, mass -media creează și o ambianță compensatorie,
care permite refacerea echilibrului psihic al omului. Așa cum notează în volumul Educația și mass –
media/ comunicare și învățare în societatea i nformațională, „Numeroși autori (J. Stoetzel, E. Morin,
J. Cazeneuve ș.a.) au vorbit chiar despre un rol psihoterapeutic (catarhic) al mass -media: provocarea
unei reacții de eliberare a individului, prin proiectarea și trăirea simbolică a unor emoții reful ate sau
a unor conflicte nerezolvate, care îi perturbă viața psihică. Receptiv la masiva ofertă de divertisment
a mass -media, publicul larg are ocazia de a trăi prin procură, simbolic, ceea ce îi este refuzat în
înlănțuirea obișnuită a vieții cotidiene.”

2 Petcu, Marian, Sociologia mass media , Ed. Dacia, Clu j-Napoca, 2002

7

II.3. Influenț a mass -media asupra individului
Mass -media afectează profund societatea pentru că ele constituie o prezență constantă în
viața indivizilor; au o universalitate pe care nici o altă instituție nu o are, de aceea analiza modului în
care presa a fectează societatea a constituit una dintre preocupările principale ale cercetătorilor mass –
media.
Efectele mass -media se pot resimți în diferite zone ale societății. Denis McQuail afirma că
mass -media po ate acționa asupra indivizilor, a grupurilor, a inst ituțiilor, a întregii societăți; și că ea
poate afecta personalitatea umană în dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre lume),
dimenisunea afectivă (modificarea sau crearea unor sentimente sau atitudini) sau dimeniun ea
comportamentală (modificări ale felurilor în care acționează indivizii și fenomene de mobilizare
socială). Din altă perspectivă, mass -media poate avea o influență pe termen scurt sau poate avea
nevoie de un interval de timp mai amplu pentru a deveni operațională. Deasemenea efectele presei
pot crea schimbări dorite sau mai puțin dorite: pot fi rezultatul unui proces controlat, cum sunt
campaniile de presă, sau ale unor întâmplări așteptate sau neașteptate.
În bibliografia de specialitate este considerat că influența mass -media poate conduce la
realizarea acordului, identificării sau internalizarii valorilor sau sensurilor transmise prin intermediul
presei.
Acordul este definit ca fiind acceptarea conștientă a influenței unui mesaj; pornind de la
ideea că există, între valorile pe c are le promovează mesajul respectiv și opiniile pe care le are, o
anume convergenț ă, individul adera la conținutul mesajului. Adeziunea nu durează, ea putând fi
supusă reevaluărilor; este întâmplătoare și nu atinge personalitatea individului în cauză. De e xemplu
acordul cu privire la poziția unui anumit lider politic poate dispărea atunci când publicul găsește
elemente noi în evaluările celor ce discuta viața politică sau în acțiunile și limbajul liderului
respectiv. S -a demonstrat în cercetări că mediatiza rea în exces a unei persoane publice poate avea un
efect invers celui dorit, efectul bumerang, ce duce la plictis și dezinteres din partea publicului.
Identificarea definește asumarea valorillor promovate de sau prin sursa mass -media și ca a
rezultat imita rea comportamentului pe care aceasta îl promovează. Procesele de identificare sunt
evidente mai ales în domeniul divertismentului: tinerii se îmbracă ca vedetele preferate și adoptă
atitudini și moduri de a vorbi ale acestora, familiile își decorează casa conform unor stiluri propuse
de diverse reviste de specialitate. De cele mai multe ori, în televiziune, regizorii show -urilor
încearcă să creeze personaje cât mai familiare publicului -tinta, ușurând astfel identificarea și
distribuind mesaje ce încearcă să atragă publicul; încearcă să obțină astfel „fidelizarea publicului”,
fie pentru creșterea rețelelor publicitare, fie pentru a crește audiență și a consolida sprijinul electoral
când este vorba de rațiuni politice.
Internalizarea presupune asimilarea valo rilor și a modelelor de comportament difuzate de
mass -media și transformarea lor în valorile care constituie concepția despre lume și în modul de a se
comporta și de a acționa al indivizilor. Prin internalizare se obține maximul de eficacitate într -un
proces de persuasiune. Ca exemple a cazurilor de internalizare se pot aminti schimbările de
comportment consumatorist d upă o anume campanie publicitara (achiziționarea de piese
vestimentare, cumpărarea unui nou model de televizor, P.C, etc), schimbarea orientă rilor politice în
urma unei campanii de promovare a unui anume lider sau partid politic.

8

Obiectivul intermediar al mass -mediei este crearea dependenței față de produs, ea
declanșându -se în momentul în care consumatorului i se inoculeaz ă senzația că ceea ce citește sa u
vede pe micul ecran este aidoma cu ceea ce gândește el însuși. Această dependență este nu numai
responsabilă pentru consolidarea unor atitudini diferite de cele pe care le -ar dezvolta în mod normal
subiectul, da mai mult produc o translație în sistemul de valori al indivizilor.
Selecția informației din afinitatea de oferte a realității și transformarea ei în produs mediatic
se produce cu unicul scop de a stârni o anume reacție a individului.
De cele mai multe ori reacția urmărită este obținerea aderării la un sistem de idei și opinii
care să creeze și consolideze în consumatorul de media un sistem de opțiuni care îl vor face pe
acesta să adopte atitudinile și comporamentele urmărite de sursa de influențare.

9

Capitolul II Mass -media, factor educa tiv

II.1. Mass -media ca resursa a educaț iei permanente
Lumea contemporană s -a confruntat și continuă să se confrunte cu o multitudine de
schimbări la nivel global, în planul cunoașterii, econo micului dar și al socio -organiză rilor, ce au
devenit spre sfârș itul mileniului tot mai rapide și profunde. Caracterul de complexitate și
imprevizibilitate a făcut ca uneori sensul schimbării să fie tot mai greu de controlat și stăpânit.
Ele au indus mutații semnificative nu numai la nivelul indivizilor, a atitudinilo r și
comportamentelor acestora, a valorilor și practicilor curente dar, în plan mai larg, au pus în discuție
direcțiile de dezvoltare a le societății.
Cea mai importantă modalitatea de a diminua impactul crizelor economice și nu numai
asupra indivizilor s -a considerat a fi implicarea conștientă a acestora în schimbările care se produc la
nivel social, investirea acestora cu rolul de agenți ai schimbării. Acest deziderat impunea o nouă
viziunea și asupra educației.
În acest context, a devenit din ce în ce mai clar că sistemul tradițional de învățământ,
caracterizat în primul rând printr -un acces limitat, formalism durată fixă și insuficienta în raport cu
volumul de cunoștințe, nu mai corespunde exigentelor dezvoltării umane. Astfel, s -a conturat tot mai
evident necesitatea de a face apel la educația permanenta, ca o posibilă soluție la problemele
educației viitorului.
Educația permanentă nu este însă o formă de educație – ca cea formală, nonformală sau
informală, și nici un nou tip de educație (precum cea intelectuală, estetică etc.), ci este un principiu
de proiectare și organizare a educației în perspectiva desfășurării sale în diferite forme pe toată
durata vieții3.
Educația permanenta înseamnă un proces integrator al tuturor influențelor educaționale, într-
un sistem coerent și convergent, exercitate asupra individului – în modalități variate și specifice – pe
toată durata vieții sale.
Într-o astfel de perspectivă, responsabilitățile de formare inițială ce -i revin școlii nu asigură o
cunoaștere încheiată definitivă, suficientă individului pentru tot restul vieții. Prin urmare, în afara
mediului școlar, educogen prin excelență, influențe educative de necontestat are mediul social
extrașcolar, un adevărat câmp formativ constituit de instituțiile sociale.
Pentru a se putea autoeduca pe tot parcursul vieții, omul trebuie să se folosească cu iscusință
de mijloacele de socializare și culturalizare pe care societatea i le pune la dispoziție. Dintre acestea,
mijloacele de comunicare de masă se disting ca importan ță, pentru că oferă posibilități
incontestabile de realizare a educației permanente. Mass -media po ate reprezenta instrumente utile

3 Cucu, George, Educa ția și mass media , Ed. Licorna, Bucure ști, 2000

10

pentru individ în realizarea e ducației permanente, deoarece aree capacitatea de a sprijini, cu rezultate
semnificative, îmbog ățirea orizontului de cunoaștere, contactul cu valorile culturii, adaptarea la
tendințele manifeste în societate4.
În legătură cu acest subiect, Ioan Cerghit opina ca : „…mass -media formează al patrulea
mediu constant de viață al copilului, alături de ce l familial, de cel școlar și de anturajul obișnuit de
relații”. Mass -media nu se substituie școlii, iar influența sa este complexă, reprezentând un element
fundamental în relația dintre om și mediul înconjurător5.

II.2. Mass -media ș i scoala
Cum comunicar ea de masă face parte din multiplele dimensiuni ale contextului socio –
cultural în care cresc și formează copii, timpul afectat consumului de mesaje mediatice, îndeosebi
audio -vizuale, este mare, cu numeroase implicații imediate sau latente, directe sau ind irecte,
previzibile sau imprevizibile asupra dezvoltării personalității lor aflate în plin proces de formare. Ca
urmare, modificări substanțiale se produc la nivelul personalității lor, prin generarea de opinii,
atitudini și comportamente noi.
Creșterea in fluenței mass -media în viața socială a provocat importante transformări în
ansamblul condițiilor în care se desfășoară acțiunea educativă. O educație modernă, adaptată
realității sociale nu poate face abstracție de noile caracteristici ale vieții socio -culturale.
Curiozitatea și dorința de cunoaștere a copilului nu mai sunt satifacute doar în cadrul restrâns
al clasei sau al experiențelor cotidiene extrașcolare. Mai mult decât un mijloc de divertisment, mass –
media este o fereastră larg deschisă spre lume, adesea fiind denumite „ochiul lumii”6.
Sunt oferite, pe acesta cale, posibilități de informare și de instruire extrem de ample.
Transmite rea unei mari cantități de informaț ie, printr -o prezentare accesibilă, plăcută, cap tivantă,
atrage tineretul, atât intelectual cât și a fectiv. Exercitându -și influența , alături de factorii tradiționali,
acestea au adăugat noi dimensiuni fenomenului educațional.
Prin asumarea funcț iei educative, mass -media nu se substituie școlii, cum s -a aclamat
adeseori, ci se alătura ac esteia în efortul de educare a tinerei generații.Acționând convergent școală
și mass -media se constituie într -un sistem de educație cuprinzător și eficace, apt să satisfacă înaltele
formative pe care societatea contemporană le impune membrilor săi.
Dacă es te folosită cum trebuie și în suficientă măsură, comunicarea de masă poate conduce
la rezultate educaționale semnificative. În urma studiilor de caz realizate în numeroase țări, Wilbur
Shramm (1979) a ajuns la concluzia că mass -media po ate face față cu suc ces unei mari trebuințe
educaționale, în cadrul școlii și în afara ei, contribuind la îmbunătățirea cantității și calității

4 Crăciun, C ătălina, Mass -media ca factor educativ, www.c -cultural.ro
5 Cerghit,Ioan, Mass -media și educația tineretului ș colar , Ed. Didactică Pedagogică, 1972
6 Mumford, Lewis, Cultura ora șelor, 1953

11

învățământului.Astfel acestea pot servi ca suporturi tehnice în predare și învățare sau ca simple
mijoace de informare pentru pregăt irea și specializarea cadreor didactice, alfabetizare și educație
elementare, educarea adulților, lărgirea sferei de acțiune a școlii, promovarea acțiunilor de
dezvoltare a comunităț ilor în rândul tinerilor.

II.3. Mass -media ș i modelarea comportamentelor
Cultura mass -media are conținuturile și valorile sale, limbajele, structurile și efectele ei
specifice. Ca fenomen cultural integral ea este constituită deopotrivă dintr -o cultură produsă
(conținuturi, structuri de programe, limbaj etc.) cât și din una tră ită.
Aportul educativ al mass -media se realizează prin transmiterea neîntreruptă a unui volum
mare de informații, impunerea de valori, atitudini, modele comportamentale, având, astfel, un rol
deosebit în constituirea codului socio -cultural al individului . Însă, spre deosebire de instruirea care
se realizează riguros și planificat în sistemul clasic de învățământ pe baza unor programe școlare și
sub îndrumarea unui personal calificat, mijloacele de comunicare în masă oferă informații în mod
spontan și dif uz, transformându -se într -o formă de educație de completare realizată în mod
neinstituționalizat, în timpul liber.
În comunicarea mediatică, alături de codul lingvistic întâlnim un cod iconic, ce operează cu
imagini, un cod sonor și unul simbolic, acționân d fie împreună fie unele într -o pondere mai
însemnată decât celelalte.
Conținuturile mesajelor difuzate de mass -media au o mai mare influență asupra modului de a
gândi și simți al copiilor și adolescenților decât asupra opiniei adulților. Acest lucru poate fi explicat
analizând problematica stadiilor de dezvoltare a lui Piaget, care în lucrarea Psihologia Inteligenței,
demonstrează că evoluția mentală nu apare ca rezultat al unor acumulări continue, ci are un caracter
stadial, pe etape, fiecare având o anum ită structura specifică7.
Dacă până la vârsta de 4 ani copilul are o gândire simbolică și preconceptuala, el
manifestând o atracție deosebită față de imaginile viu colorate (desene animate) și mai puțin de
productile radiofonice, între patru și șapte ani c opilul dezvolta o gândire intuitivă, pe care Piaget o
numește „gândire în imagini”. În acest stadiu, dorința de a imita este mai puternică decât
conștientizarea efectelor. Ei sunt fascinați de puterea și actele adulților pe care sunt tentați să -i imite.
Sfera interesului pentru emisiunile TV se lărgește, sunt vizionate alături de desenele animate și
emisiunele cu și despre copii iar poveștile radiofonice încep să le stimuleze fantezia.
La vârsta de 7 -12 ani copilul manifestă o mai mare deschidere la nouta te iar până la 16 ani,
se cristalizează primele interese și dorința de maturizare, de „a fi mare”. Este perioada când
preadolescenții au nevoie de prieteni adevărați, de sfătuitori care s ă-i sprijine să depășească criza de
identitate prin care trec. Dată f iind nevoia de comunicare specifică vârstei, emisiunile TV, radio,

7 Cucu, George, Educatia si mass media , Ed. Licorna, Bucuresti, 2000

12

revistele cu conținut adecvat intereselor specifice pot reprezenta un adevărat mijloc nonformal de
comunicare dar și unul nociv, dacă nu se respectă conținutul adecvat vârstei și intereselo r copiilor.
Între 16 și 17 ani, se manifestă gustul pentru problematizare, pentru aderarea la teorii și
sisteme. De cele mai multe ori, la această vârstă, adolescenții își motivează comportamentele
existențiale pe care și le creează sau la care aderă. După 18 ani se stabilizează și maturizează
interesele profesionale iar op țiunile capătă un caracter conștient. Ei caută acele emisiuni care
răspund nevoii lor de apartenență la o comunitate animată de aceleași interes e. Acestea emit o
anumită muzică , promoveaz ă o anumită vestimentație și comportament și o anumită ținută (MTV,
Sprite, McDonald’s, CocaCola).
Astfel, mass -media po ate exercita funcția deosebit de importantă a pregătirii psihologice a
individului, inducându -i și întreținându -i anumite interese, det erminându -l să reacționeze conform
acestora.

II.4. Aspecte pozitive ș i aspecte negative ale mass -mediei în educaț ie
Evaluarea influenței mijloacelor de comunicare în masă asupra indivizilor constituie de mai
multe decenii o preocupare majoră a cercetători lor din diverse domenii.
Cu toate că există deopotrivă și păreri pozitive și păreri negative asupra efectelor pe care
mass media le are asupra personalității indivizilor, cele negative tind să aibă o pondere mai mare, în
principal, datorită mediatizării î n ultima vreme a personajelor mediocrice, a evenimentelor mondene
și nu promovarea culturii, a informației și a bunului simț.
În ceea ce -i privește pe cei care au apreciat pozitiv comunicarea mediatică, efectele mass –
mediei se concretizează în fenomene cu o semnificație profund umanista: apropierea dintre oameni,
optimizarea relațiilor interumane, democratizarea culturii, consol idarea democrației etc. Sunt apă rate
și promovate pe această cale valori cu adevărat umane: demnitatea, echitatea, generozitatea, o rdinea
libertatea.
Aceștia considera că consecințele dăunătoare s -ar datora, de fapt, manierelor greșite de
utilizare. Nu mass -media, ca mijloace de comunicare de masă sunt vinovate de toate efectele
negative ce li se reproșează, ci conținuturile mesajelo r transmise și instituțiilor care le propaga. O
parte din vina le revine și membrilor publicului, care nu valorifica la nivelul unui act de cultură, de
cunoaștere autentică, receptarea mesajelor comunicării de masă.
În opinia lui H. Culea, mass -media ajuta la integrarea social -culturala a auditoriului, mai cu
seama prin înlesnirea capacității sale de deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale, întărește
sentimentu l responsabilității sociale, sentimentul dăruirii, trebuința comunicării, cultivă aspirații,
idealuri.
Alte aspecte considerate pozitive sunt accesul facil și ieftin la informare, sursa de relaxare și
divertisment, mijloc de dezvoltare a comunicării interumane și înțelegere a situa ților sociale,
dezvolta spiritul de competi ție, de concent rare, de organizare și ajuta la îndeplinirea sarcinilor
școlare și dezvoltarea spiritului moral și a conduitei școlare precum și dezvoltarea de aptitudini de
orientare în alegerea informa țiilor necesare.

13

Pe de altă pa rte, s -a manifestat cu virulentă o atitudine critică față de consumul de mesaje
mediatice, care ar avea o serie de efecte nocive asupra individului și societății. Utilizarea excesivă a
mijloacelor de utilizare de masă, îndeosebi la o anumită vârstă, aceea de formare a personalității, ar
condu ce la pasivitate și comoditate în gândire, la căutarea unor forme facile , superficiale de
informație culturală, la anihilarea spiritului cri tic și independenței în gandire la mediocritate estetică
și morală.
O serie de cercetători considera că între mass -media și deteriorarea morală a vieții sociale
exista o strânsă legătură. În sprijinul acestor afirmații, cercetătorii supun atenției o serie de acte
antimorale și antisociale la care ar fi incitați copiii, adolescenții și tinerii. Se au în vedere mai ales
acele manifestări de conduită care prin însăși evoluția lor, de la o anumită vârstă se pot impune în
viața acestora.
Comunicațiile de masă, avertiză Paul Lazarsfeld (The People’s Choice, 1994), cultiva un
anume conformism social , care duce, în mod inevita bil, la omogenizarea, stereotipizarea și
standardizarea comportamentelor.
Alte acuze ale mijloacelor de comunicare au fost aduse de M.L DeFleur și S. Ball -Rokeach
care considerau că mass -media pervertește valorile culturale ale publicului, descurajea ză
creativitatea și stimulează creșterea delicventei.
În schimb, tot aceeași autori, considera că totuși, mass -medi a este de folos deoarece demască
păcatul și corupția, acționează ca gardieni ai libertăților noastre de exprimare, informează despre
evenimentele ce au loc în lume și ridică standardul de viață al indivizilor.
Jean Rousselet aduce însă și alte date privind efectul mass -media asupra copilului și
tânărului, nu tocmai promițătoare. El spune:’’unii copii decepționați de a descoperi odată cu vârsta o
lume foarte diferită de cea prezenta pe ecrane se răzvrătesc și caută să prelungească în viața de
fiecare zi ficțiunile cu care au fost obișnuiți. Refuzând să se integreze în societate, ei se străduiesc să
o modeleze după imaginea care li s -a arătat și în mod inevitabil, intră în conflict cu toți cei care nu
împărtășesc vederile lor romanțioase.
Herbert Marcuse (One -Dimensional Man, 1964) reproșa televiziunii faptul că are ca efecte
crearea și satifacerea unor false nevoi spirituale, aplatizarea și uniformizar ea personalității, a
opiniilor și gusturilor indivizilor, căci fluxul constant și lipsit de diferențieri al mesajelor sale este
acceptată fără prea multe rezerve critice.
Edgar Morin, H. Blumer, Hanser, susțin ideea că mass -media, și în mod special filmul,
pledează în favoarea erotismului. Primele anchete statistice de sociologie a cinematografului
efectuate în 1930 de H. Blumer au relevat că love -making -ul (felul de a face curte) al adolescenților
era mimat după comportamentele respective din filme. Pe de altă parte, vedetele însele întrețin
asemenea modele nu numai prin rolurile jucate în filme, ci și prin modul lor de viață. De la
promovarea erotismului și până la accentuarea sexualismului nu este decât un pas.
Astfel de imagini provoacă la copii supraexc itare puternică, îi incita la violență, la
brutalitate. Violența în ficțiune se transpune cu ușurință în acte reale de violență. J. Cazeneuve spune
că răul cel mai mar e nu constă în aceea că se arată scene de violență, ci că se creează acel amestec
între f ictiv și real care duce la confuzie mentală și morală pentru copil, la dificultatea de a separa

14

fictivul de real. Ade vărata semnificație a indiferenț ei față de violență, atât violența în fapt, cât și
violența în ficțiune, este devalorizarea ideii de umanit ate.
Majoritatea cercetărilor au concluzionat că originea violenței, agresivității, și a imoralității la
copii, trebuie căutată mai întâi de toate în raporturile lor personale cu părinții, cu familia, cu
grupurile din care fac parte, cu școala, cu societat ea. Aceștia ar fi factorii principali, mass -media
venind doar să întărească. Astfel, incitația mass -media la acte reprobabile ar devenii eficace numai
atunci când ar găsi un teren propice la subiecții supuși și altor influențe care le pot crea stări de
dezechilibru. R.Blehei, cercetător psihiatru din Columbia, afirma că pentru tinerii și adolescenții
care prezintă tulburări, televiziunea este o școal ă pregătitoare pentru delincvenț ă.
În general, mass -media este acuzată că răspândeș te mesaje pseudo -culturale , neexigente și
standardizate, subminând capacitatea indivizilor de a gândi independent și critic, ceea ce are ca
efecte apaltizarea spirituală, uniformizarea judecaților, opiniilor și aspirațiilor și depersonalizarea.
De asemenea, se consideră c ă mass -media provoacă dependență ceea ce duce la oboseală, stress și
depresii, scăderea rezultatelor școlare și influen țează vocabularul tinerilor prin folosirea unor
cuvinte nepotrivite, în emisiuni dedicate acestora și nu numai. O altă caracteristică neg ativă a mass –
mediei este formarea eronată a caracterului unui individ (în pricipal televiziunea). Datorită faptului
că individul se uită exagerat de mult la televizor, îi pot fi întipărite idei sau opinii subiective
transmise de programul vizionat.
Nu tr ebuie neglijat nici faptul că impactul mass -media cuprinde atât elevul cât și profesorul.
El are numeroase posibilități să facă din informațiile primite prin intermediul mass -media motive de
incitare a elevului la noi forme de acțiune și comportament.
Deși s-au făcut speculații, considerându -se că apariția mass -media duce la uzurparea
prestigiului și autorității profesorului, că periclitează încrederea elevului în autoritatea dascălului,
cercetările au demonstrat că nimic din toate acestea nu se întâmplă.
Într-o societat e dominată de mass -media, școala va avea din ce în ce mai mult funcția nu numai de
transmitere a informației, ci și aceea de selecție, structurare ș i sistematizare a informației. Ș coala
trebui e să dezvolte la elevi, spiritu l critic, să promov eze capacitatea de discernământ și de judecată,
față de un limbaj atât de echivoc cum este acela audio -vizual, să nu accepte fără un examen critic tot
ceea ce citesc, ce aud, ce văd, să -i ajute să -și însușească criterii de apreciere, ierarhizare și selecți e,
de evaluare și sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalanșa informațională. De asemenea,
școala trebuie să găsească mijloace și modalități prin care să contraargumenteze dorința tinerilor de
a întrebuința informațiile în scopuri antisociale.
Concluzionând asupra atitudinilor pro și contra efectelor mass -media în educație, atâta timp
cât educația cu ajutorul mass -media este făcută riguros și inteligent, și atâta timp cât școala nu
pierde din vedere influența certă pe care o au mijloacele de infor mare în masă asupra copiilor,
situația rămâne sub control.

15

Capitolul III Contextul și metodologia cercetă rii

III.1. Studii ș i sondaje anterioare privind influenț a mass -media
În România, de câțiva ani, se realizează monitorizări, sondaje și studii privin d influenta
mass –media, în special la TV, asupra publicului, inclusiv asupra copiilor și tinerilor. Dintre
sondajele și studiile relativ recent realizate, privind utilizarea și influența mass –media, cu
metodologii riguroase și rezultate recunoscute, amint im:
a) Studiul „Utilizare, atitudini și așteptări ale consumatorilor români de mass –media” realizat
de Institutul de Marketing și Sondaje – IMAȘ, în primăvara anului 2004, la cererea CNA, oferă date
și informații asupra relațiilor complexe dintre media audiov izuale și consumatorii de toate
categoriile. Concluziile acestui studiu au arătat că TV -ul continua să fie principalul mijloc de
divertisment pentru cea mai mare parte a populației iar vizionarea TV a ajutat telespectatorii să
înțeleagă mai bine, în ordin e: problemele corupției și criminalității; situația copiilor abandonați,
abuzați; situația politică și situația economică din România; problemele internaționale; mai puțin,
problemele educației și ale culturii.
b) Studiul „ Expunerea copiilor la programele Ra dio și TV” realizat de Gallup România și
Metrou Media Transilvania, în ocombrie 2007, la cererea CNA, oferă date reprezentative pentru
familiile cu copii (6 – 14 ani), privind: accesul la mass -media; comportamente de petrece re a timpului
liber (tipuri de ac tivități, frecvența lor, preferințele); semnificațiile asociate TV; moti vații și
satisfacții ale vizionă rii TV; contextul so cial al vizionă rii; expunerea la conținuturi cu potențial
negativ; selecția programelor și emisiunilor; modificările induse de consu mul Radio și TV. Dintre
rezultatele acestui studiu reținem: copiii se uita la TV, în medie, peste 150 minute zilnic, iar în
weekend peste 200 minute zilnic; creșterea consumului de TV în timpul liber este asociată cu
frecvența scăzută a lecturii; TV desens ibilizează copiii cu privire la comportamentele violente, îi
determină să creadă că violența este ceva firesc (20% dintre ei) și să acționeze imitativ (18% dintre
ei). Majoritatea părinților considera că școala rămâne o instituție importantă de socializare , dar 20%
dintre ei cred că TV are efecte socializatoare mai puternice decât școală.
c) Studiul „Evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune ” realizat de Centrul
de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Universității București, î n perioada iulie –
decembrie 2008, la cererea CNA, s -a bazat pe monitorizarea și evaluarea conținuturilor violente din
emisiuni difuzate pe 10 canale de televiziune. Dintre concluzii menționăm: modelul cultural al
identității editoriale a televiziunilor di n România reproduce, în linii mari, modelul televiziunilor
americane și vest -europene; în proporție importantă, programele TV din România sunt producții de
import (mai ales filme, seriale etc.) sau producții autohtone în formate de import (emisiuni de
divertisment, clipuri muzicale etc.). Se constată: o tendință pozitivă, de reducere a numărului,
ponderii și duratei în programe a scenelor de violență „reală”(din Telejurnale) și violenta
„ficțională” (din filme); violenta „reală” are o pondere importanta; în programele difuzate de TV,
primul loc, este deținut de violență fizică, urmată de violență verbală.

16

III.2. Scopul cercetării
Scopul educaț iei este formarea omului, realizarea personalității sale, astfel încât să
corespundă complex elor exigenț ei sociale.
Principala instituție ce își asumă responsabilitatea pregatirii factorului uman al dezvoltării
sociale este școala, locul în care procesul educațional se desfășoară în mod organizat, planificat ș i
sistematic. Dar acest proces d e formare a personalităț ii viitorilor cetăț eni, org anizat nu poate fi izolat
de acțiunile educative pe care le exercită ansamblul vieț ii sociale.

III.3. Obiectivele cercetării
A fost proiectată cercetarea de față pentru a constata cum privesc diferiți actori sociali
raporturile dintr e educație și mass -media. Pe lângă elevi au fost chestionați și profesori, părinți.
În domeniul educației și al științelor educației, mass -media este recunoscută ca un factor
important al educației informale. De asemenea, este cunoscută și problematică efe ctelor negative ale
mass -mediei asupra adolescenților. Prezent cercetarea și -a propus să determine modul cum privesc
diferiți actori sociali statutul de factor educogen al mass -mediei.
Dintre aspectele care au fost cuprinse în motivarea proiectului, alege rea scopului, a
obiectivelor și a ipotezelor menționez:
a) Motivarea cercetării a pornit de la constatarea că mass -media este făcută răspunzătoare de
accentuarea superficialității, violenței și a imoralității la copii dar nu se pune accentul și pe faptul c ă
aceste comportamente inadecvate ale adolescenților se datorează în parte și adulților responsabili de
creșterea și educarea lor. Aceștia de multe ori nu cunosc preocupările copiilor lor și nu intervin în
procesul de selectare al informațiilor care îi ”bo mbardează” în mod constant, la TV, radio, presa sau
internet.
b)Obiectivele cercetării s-au concretizat în încercarea de a răspunde la următoarele întrebări:
1. Cunosc profesorii impactul pe care media îl are asupra elevilor? Dacă da, cum încearcă s ă le
educe spiritul critic de selecție a informațiilor?
2. Sunt părinții conștienți de influență negativă a mass -mediei asupra comportamentului copiilor?
Cum combat aceste efecte negative?
3. Știu adolescenții să filtreze informațiile din media?

III.4. Ipoteza
Dacă educația pe care o oferă mass -media este o educaț ie pentr u viață , atunci va determina:
Îmbunătăț irea randamentului ș colar al elevilor, dezvoltarea unor capacități/competenț e de analiză și
argumentare, modificarea opiniilor și atitudinilor vizavi de conț inuturile media.

17

III.5. Instrumentele cercetă rii
Pentru îndeplinirea obiectivelor a fost proiectat un instrument de cercetare (chestionar)
pentru detectarea parametrilor obiectivi, precum: dotarea cu mijloace de receptare, nivelul
consumulu i de mass -media, utilizarea timpului liber s.a., ca și a unor parametri subiectivi, precum:
motivația, orientările de valoare, așteptările, evaluările și satisfacțiile în legătură cu mass -media, pe
care subiecții investigați le recunosc.
Cercetarea este r ealizată pe un eșantion reprezentativ de e levi aflați la vârsta adolescenței,
având totodată ca obiectiv și investigarea opiniilor profesorilor și ale părinților, ca mediu
educațional. Vârsta adols centei a fost aleasă ca perioadă în care se structurează at itudinile tinerilor
față de viață, societate, cultură .
Chestionarul pentru părinți, cel pentru profesori și cel pentru elevi a cuprins 5 întrebări cu
răspunsuri închise.Avantajul itemilor cu ră spuns închis constă în aplicarea și prelucrarea mai ușoară.
Un alt aspect metodologic privitor la proiectarea instrumentelor, îl constituie utilizarea unor
itemi de legătură – itemi comuni pentru două sau toate cele trei chestionare, care să evidențieze
corelarea răspunsurilor oferite de cele trei categorii de subiecț i, sau, cu alte cuvinte, identificarea
influențelor socio -educaț ionale asupra formării opiniei elevilor.
Administrarea și aplicarea instrumentelor de cercetare s -a făcut în cadrul liceului “Grigore
Tocilescu – Mizil” din localitatea Mizil. Chestionarele au fost confidențiale.

III.6. Populaț ia inv estigată. C aracteristici ale eșantionul ui
Evaluarea percepției și a impactului mass -media de către și asupra tinerilor s -a realizat pe
baza unor instrumente specifice – chestionare de opinie adresate elevilor, ca drelor didactice și
părinților acestora.
În cadrul cercetării a fost investigat un eșantion de 60 de subiecți, dintre care 20 elevi în
vârsta de 15 -16 ani, aflați în a X -a de liceu, din anul școlar 2018 -2019 , 20 părinți, un părinte al
fiecare elev intervie vat și 20 profesori din cadrul școlii. În aceste condiții, cercetarea s -a desfășurat
simultan pe trei eșantioane de subiecți, iar procedeul de selecție s -a realizat aleatoriu.
Ca urmare a investigației, au rezultat următoarele caracteristici ale populației eșantionate,
cele mai importante referindu -se la principalii factori de influență privind educația elevului:
a) Eșantionul elevilor
 Eșantionul cuprinde 50% băieți și 50% fete;
 Puțin peste jumătate din eșantion sunt elevi proveniți din familii cu educație de nivel mediu
liceu sau scoala tehnică, în timp ce un sfert din eșantion sunt elevi ai căror părinți au absolvit
o instituție universitară de scurtă sau lungă durată.
b) Eșantionul profesorilor
 Toți subiecții sunt absolvenți ai învățământului universitar, doi dintre ei absolvind și studii
postuniversitare;
 Eșantionul cuprinde cadre didacti ce din diverse arii curriculare;
 Dintre profesorii investgaț i, aproape 80% sunt profesori titulari, restul sunt suplinitori;

18

 Aproximativ o treime dintre cadrele didactice inv estigate (6) sunt profesori diriginți;
 În ce privește experiența didactică, aceasta este susținută și de vechimea declarată în
învățământ, eșantionul prezen tând o distribuție cvasiuniformă pe întreaga plajă de ani –
vechime, de la 4 ani la peste 20 ani preda ți în învățământ. Vârsta subiecților este și ea
uniform reprezentată în eșantion.
 Asemănător ponderii feminine ridicate în rândul cadrelor didactice din învățământ,
eșantionul are o componentă preponderent feminină, cu o pondere de 70% a cadrelor
didactice femei.
c) Eșantionul părinților
 În componența eșantionului, aproape un (25%) dintre subiecți au studii universitare, aproape
jumătate (50%) sunt absolvenți de liceu, 15% au urmat cursurile unei școli profesionale și
10% au doar școala generală absolvita;
 Marea majoritate a subiecților sunt mame ale copiilor (70%);
 Jumătate dintre subiecți (65%) reprezintă familii cu un copil, un sfert (25%)au familii cu doi
copii, restul (10%) având câte trei sau mai mulți copii;
 Categoria de vârsta cel mai frecvent reprezent ată în eșantion este cea a părinților de 36 -45
ani, cu 75%, urmată de cea a părinților de 46 -50 ani (25%).

19

Capitolul IV Rezultatele cercetarii
IV.1. Rezultatele privind elevii. Interpretare.
Chestionarul a fost adresat elevilor adolescenți din clasa a X-a de liceu . Am considerat că
acești elevi sunt la o vârsta la care au acumulat deja o experiență în raport cu mass -media, la care se
pot raporta cu discernământ și interes. Nevoia de socializare, care depășește cercul relațiilor de
familie, ș coala și vecin ătatea, are în oferta de mass -media un orizont posibil, șanse, dar și capcane,
bariere, pe care elevii pot să le sesizeze. Fiind în clasa a X -a, în anul II, elevii nu suportă presiunea
adaptării sau absolvirii unui ciclu de învățământ, astfel încât se afla într-o situație în care pot să
privească mai relaxat mediul în care trăiesc și modul în care își gestionează timpul. Aflându -se la
vârsta la care tinerii își definesc identitatea personală, comunicarea opiniilor proprii reprezintă o
experiență care le est e favorabilă și astfel pot să perceapă chestionarea în mod agrea bil, fără
suspiciuni și reticenț e. S-a putut constata de către cercetătorii care au aplicat chestionarele că tinerii
au răspuns cu sârguință, seriozitate și cu interes, rare fiind cazurile de terebilism în atitudine și
exprimare.
Pentru prezentarea rezultatelor am considerat că sunt importante câteva domenii de interes
care au fost instrumentate cu întrebările din chestionar.
1) Cum este văzută televiziunea
Rezultate: Din răspunsurile oferite la p rimul item rezulta că cei mai mulți dintre elevi, 40%,
se uită la TV pentru a -și umple timpul liber iar 10% dintre ei pentru a -și forma o părere despre
diferite fenomene și evenimente sociale, politice, mondene.
Interpretare: Analizând răspunsurile la între barea 1 observam că ponderea cea mai mare o are
variant c, adică teleiziunea este un mod de a umple timpul liber al elevilor. Astfel, deducem că
timpul liber reprezintă o resursă importantă și o condiție pentru consumul de mass -media. Se mai
observa că t eleviziunea este mai puțin considerată un mijloc de informare și un formator de opinii
decât un stil de viață și “un devorator” de timp libe r.

2) Consumul de mass -media
Rezultate: Cea mai mare pondere de elevi se uită la TV, în medie cel mult 4 ore pe zi, urmată
de cei care petrec mai mult de 4 ore în fața televizorului.

20

Interpretare: Analizând rezultatele la întrebarea 2 și corelându -le cu cele de la întrebarea 1,
putem concluziona că elevii petrec foarte mult timp liber în fața televizorului, fără a avea însă un
scop bine definit (cum ar fi aflarea de informații, înțelegerea unor fenomene, dezvoltarea culturii
generale etc).

3) Timp liber
Rezultate: 35% dintre elevi aleg să -și petreacă timpul liber în compania prietenilor, un sfert
aleg televizorul iar cea mai mică pondere, de 5%, aleg să răsfoiască reviste.
Interpretare: Cu toate că, în ultima vreme, mass -media a câștigat teren în ceea ce privește
petrecerea timpului liber, majoritatea elevilor, dacă ar fi să aleagă, ar opta pentru ieșirile în oraș sau
plimbările cu prietenii, ceea ce ar ată că TV nu creează o dependenț ă foarte mare în rândul elevilor.

4) Motivația consumului de mass -media
Rezultate: Cei mai mulți elevi, 45% , urmăresc o emisiune din plictiseală, iar un procent
însemnat o urmă resc deoarece și cei din jurul lor le urmăresc.
Interpretare: Observăm că răspunsul predominant la întrebarea 4 este plictiseala, la fel ca în
cazul întrebării 1. O pondere destul de importantă dintre elevi însă urmăresc diverse programe de
televiziune din curiozitate, fie au auzit fie le -a fost recomandată de colegi, prieteni sau cunoscuți.
Acest lucru arată ca adolescenții pot fi destul de ușor de influențați de alegerile/preferi nțele celor cu
care intră în contact

5) Preferințele în raport cu mediile de c omunicare
Rezultate: Cei mai mulți elevi aleg să se uite la filme și să asculte muzică în detrimentul
știrilor și talk -show -urilor. Cărțile și documentarele sunt o alternativă mai viabilă decât emisiunile
de divertisment și știri
Interpretare: răspunsurile la ace asta întrebare nu sunt deloc surprinzătoare, adolescenții fiind
mai receptivi la vizionarea filmelor și ascultarea de muzică decât la urmărirea emisiunilor de știri
sau talk -show -uri. Acest lucru este demonstrat de Marshall McLuhan care crede că ne putem raporta

21

la mass -media în două feluri. În primul rând se ține cont de faptul că orice mijloc de comunicare
reprezintă o prelungire a simțurilor sau a unei părți a propriului trup. În al doilea rând, mass -media
are puterea de a ne schimba menta litatea, lucru oferit din clipa în care telegraful le -a oferit
oamenilor comunicarea rapidă la mare distanță, adică ideea că pot “distruge” spațiul.
În opinia lui Marshall McLuhan, un reper după care media modifică mentalitatea este forma
ori fidelitatea semnalului. Unele semnale media ajung la noi într -o formă completă, de înaltă
fidelitate. Altele, dimpotrivă, într -o formă lacunară, de fidelitate redusă. Prima presupune puține
eforturi pentru asamblarea semnalelor într -un mesaj închegat. Cea redusă ne so licită simțurile pentru
a converti semnalele în mesaje. Același mesaj, expediat prin media diferite, va fi diferit. Media
“calde” se referă la imagini cu o claritate înaltă, ușor de receptat, bine conturate sau înregistrate. Nu
este nevoie să prelucrăm ima ginea sau sunetul prin sistemul nervos central. Fidelitatea și claritatea
reduse caracterizează media “reci”. Mesajele lor trebuie prelucrate, fiind vagi și nedefinite .

Media Sursa de informație Claritate Participare Tip de media
Televiziune Puncte lumin oase Redusă Ridicată Rece
Cărți Litere Ridicată Redusă Cald
Desene animate Puncte pe hârtie Redusă Ridicată Rece
Fotografii Imagine pe film Ridicată Redusă Cald
Telefon Undă sonoră Redusă Ridicată Rece
Film Imagini în mișcare Ridicată Redusă Cald
Internet Puncte luminoase Ridicată Redusă Rece

IV.2. Rezultatele privind părinț ii. Interpretare.
În cadrul cercetării există și o dimentiune care vizează percepția și opinia părinților față de
impactul pe care mass -media îl are asupra adolescenților.
Fami lia este un important suport al educației informale. De aceea, când vorbim despre
tânărul adolescent nu putem face abstracție de câteva aspecte importante: vârsta și caracteristicile
specifice ale vârstei, mediul social general și cel școlar, precum și med iul familial .
Studiind în particular influenț a mass -media asupra tinerilor, precum și nivelul calitativ și
cantitativ al consumului de mass -media, ne dăm seama de importanta obișnuințelor din familie, a

22

nivelului cultural al păr inților și a mediului socio -emoț ional în care tânărul s -a născut, a crescut și s –
a format.
Opiniile părinților au creat o imagine de ansamblu asupra ofertei educaționale din familie
făcută copiilor lor adolescenți, asupra obiceiurilor de consum de mass -media și asupra investirilor
simbolice față de mass -media. În proiectarea chestionarului au fost incluși itemi care să evidențieze
eventualii factori care își pun amprenta asupra educației copilului pentru consumul mass -media, atât
factori personali, cât și factori de natura familială.

1) Consumul de mass -media (copii)
Rezultate: Jumătate din părinții intervievați au apreciat că, în medie, copii lor se uita maxim
2 ore la TV, iar ponderi egale de 15 % au considerat că se uita fie mai puțin de 1 ora fie mai mult de
4 ore.
Interpretare: Corelând rezultatele cu cele ale întrebării 1 din chestionarul adresat elevilor, se
observă că părinții nu cunosc foarte bine programul copiilor în ceea ce privește petrecerea timpului.
Acest lucru este un semnal de alarmă, deoarece adolescenții nu au un spir it critic dezvoltat și fără
cineva care să le selecteze programele astfel încât să fie în concordanță cu nevoia lor de dezvoltare
și mo delare a comportamentului, riscă să fie influențați negativ.

2) Consumul de mass -media (părinți)
Rezultate: cei mai mulți dintre părinți, 70% au răspuns că se uita la TV maxim 2 ore și numai
5 % peste 2 ore.
Interpretare: Această întrebare are o strânsă legătură cu întrebarea 1, deoarece arata cum
influențează comportamentul părinților comportamentul copiilor. Răsp unsurile la cele 2 întrebări
arata ca părinții nu cunosc programul real al elevilor și ar putea exista o posibilă influenta din partea
părinților în ceea ce privește numărul de ore în faț a TV. Adolescenții au tendința de a -i imita pe
adulți, copiidu -le com portamentul și preluându -le activitățile.

3) Selectarea programelor
Rezultate: 40 % dintre părinți ar recomanda copiilor lor vizionarea de documentare și
procente egale de 10 % vizionarea de filme, știri, emisiuni și talk -show -ruri.
Interpretare: faptul că 40 % dintre părinți ar recomanda copiilor emisiuni educative arată
faptul că aceștia sunt conștienți că mass -media este un puternic factor educogen.

23

4) Implicarea în procesul de învățare
Rezultate: jumătate dintre părinți își ajută copii la rezolvarea temelor pentru acasă, 35 % îi
ajută ocazional și 15 % niciodată.
Interpretare: cu toate că mai mult de o treime dintre părinții intervievați au declarat că se
preocupă în mod special de evoluția copiilor lor la învățătură, ajutându -i pe aceștia în mod cons tant
la rezolvarea temelor pentru acasă, jumătate dintre ei îi ajută pe aceștia ocazional. Acest lucru
implica un risc major pentru copii deoarece sunt nevoiți să găsească singuri surse de informare
pentru a realiza sarcinile de lucru și de multe ori acest ea nu sunt din cele mai sigure și corecte surse.

5) Atitudinea față de recomandările posturilor de televiziune
Rezultate: o pondere de 50% dintre părinți țin cont uneori de restricțiile d e vizionare a
programelor TV, rămânâ d ca cealaltă jumătate să țină cont (25%) respectiv să nu țină cont de
recomdari (25%).
Interpretare: cei mai mulți dintre părinți țin cont de recomandările făcute de posturile TV
pentru programele difuzate însă procentul celor care nu acorda suficientă atenție și a celor care nu
respecta a ceste recomandări este destul de mare. S -a demonstrat prin diverse studii că vizionarea
unui program neadecvat vârstei poate duce la un comportament violent și iresponsabil din partea
copiilor care adopta „realitatea” din filme drept realitatea curentă. De aceea, părinți i ar trebui să
acorde importanță restricțiilor de vizionare a programelor TV precum și a site -urilor cu conținut
explicit sau inadecvat adolescenților.

24

IV.3. Rezultatele privind profesorii

Analiza următoare se va concentra pe răspunsuril e profesorilor (care au făcut parte din
eșantionul reprezentativ ale cărui caracteristici au fost descrise în lucrare) la ancheta curentă.

1) Surse de informare externă
Rezultate: ponderea profesorilor care încurajează folosirea resurselor externe de informa re
este egală cu ponderea celor care nu sunt de acord cu acest lucru
Interpretare: răspunsurile la acesta întrebare arata ca profesorii nu sunt pe deplin convinși de
utilizatea mass -medie i în procesul de învățare.

2) Cum e văzută mass -media de profeso ri
Rezultate: cei mai mulți dintre profesori (35%) considera că mass -media este un mijloc de
manipulare și mai puțin o sursă sigură de informare
Interpretare: Analizând rezultatele de mai sus și corelându -le cu cele de la prima întrebare,
reiese că profeso rii sunt împotriva mass -mediei și îi recunosc mai mult părțile negative decât părțile
pozitive.

3) Modele promovate de mass -media
Rezultate: majoritatea profesorilor ar alege ca prima opțiune pe Nadia Comăneci și nu pe
Elena Băsescu ca model demn de urmat.
Interpretare: faptul că profesorii ar alege -o pe Nadia Comăneci arată că profe sorii resping
promovarea falselor modele recunoscând valorile.

25

4) Disciplina Mass -media
Rezultate: un procent semnificativ de profesori sunt de acord cu introducerea unei noi
discipline, intitulată Mass -media.
Interpretare : profesorii recunosc faptul că este nevoie de o educație a tineretului în ceea ce
privește mass -media și ceea ce promovează ea.

5) Consumul de mass -media (copii)
Rezultate: părerile sunt împărțite când v ine vorba de atribuțiile profesorului în educarea
tinerelor generații asupra infl uenței mass -media. 35% consideră că profesorii nu sunt interesați să
formeze elevii să deosebească părțile negative ale medie i de cele pozitive iar un procent mai mic
sunt de acord că profesorii fac demersuri de educare a elevilor în privința mass -media.

26

Concluziile cercetării
Din analiza opiniilor exprimate de ele vi, profesori și părinți rezultă anumite tendințe privind
influenț a mass -media asupra tineretului:
 40 % dintre e levi petrec în jur de 2 ore pe zi privind programe TV, din plictiseală; se
observă o legătură între timpul pe care părinții îl p etrec în faț a TV -lui și cel al copiilor;
 Programele preferat e sunt filmele și emisiunile muz icale și mai puțin știrile și talk -show –
urile;
 Aproape jumătate dintre părinți nu cunosc programul zilnic al copiilor, 40% din tre ei
neștiind câte ore se uită de fapt aceștia la TV în fiecare zi.
 Cei mai mulți dintre părinți (50%) își ajută copilul la teme și le recomanda emisiuni
culturale , ținând cont de recomandările privind vizionarea de programe TV, însă există o
pondere destul de mare de părinți care nu intervin în educarea copilului, lăsând -o pe seama
școlii și a factorilor externi familiei.
 În privința profesorilor, exista păreri împ ărțite privind aportul mass -mediei la procesul de
educare: 30% dintre ei încurajează elevii să folosească informațiile din media și tot 30% nu
sunt de acord.
 35% dintre profesori consideră media fiind un mijloc de manipulare iar 30% ca fiind un
mijloc de i nformare .
 Și în privința implicării profesorilor în în procesul de formare al spiritului critic de selecție al
elevilor sunt păreri pro și contra egale: 30% considera că prfesorii se implica, 35% nu cred
că aceștia depun eforturi în privința asta și 35% su nt convinși că există o încercare dar nu
suficient de puternică.

Analizând rezultatele de mai sus observăm că:
 Profesorii cunosc impactul pe care mass -media îl are asupra elevilor, recunosc că este nevoie
de o educație în acest sens, însă nu sunt foarte implicați;
 Majoritatea părinților cunosc faptul că nu toate programele TV sunt benefice copiilor, însă
nu sunt destul de conștienți de efectele acestora, ei neacordând o mare atenție programului pe
care copiii lor îl au în fiecare zi;
 Copiii nu știu să ale agă programele TV la care să se uite și o fac din lipsă de ocupație. Acest
lucru se dato areza în parte profesorilor car e nu îi îndrumă și părinților care nu se ocupa
îndeajuns de mult de educația lor.

27

Concluzii:
Mass -media este un catalizator de inf ormație de diferite genuri, care nu întotdeauna este
bună pentru cel ce o consumă.
O constatare foarte importantă a studiului m enționat anterior relevă faptul că alegerea
programelor de către elevi se face, de regulă, în mod întâmplător fără o orientare d in partea
părinților sau a profesorilor.
Tocmai de aceea părinții și profesorii trebuie săconștientizeze că e responsabilitatea lor să -i
învețe să folosească timpul liber în mod eficient: lectura unor cărți bune, plimbări în natură, jocuri în
aer liber, pr acticarea unui sport. Să fie îndrumați să asculte muzică, să deosebească genurile
muzicale, să simtă muzica bună, de calitate și s ă o aprecieze, să învețe un instrument muzical.
Educația muzicală dispune de valențe formative multiple, care au efect pozitiv asupra formării
caracterului tinerilor.
Prin canalele sale, MEDIA poate fi o „armă cu două tăișuri”. Ca factor de progres, inf luența
sa se reflectă în ridicarea calității și standardelor culturale și sociale ale vieții. Ca mijloc de dominare
și manipulare , nu face decât să unilateralizeze sau să diminueze răspunsul publicului la marile
provocări ale realității de zi cu zi.
În absența unei educații media ca sursă de autoeducare, fără o interpretare „obiectivă” a
perceperii critice a media, aceste tehnologi i nu vor face parte din potențialul vieții, ci din rutina
acesteia.
Pe scurt, mass -media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest lucru
depinzând de alegerea lui. Cu cât un om deține mai mult control asupra informației primite, cu atât
impactul mass -mediei asupra acestuia este mai puțin negativ.

28

Anexe

Anexa 1. Chestionar pentru elevi

1. Pentru tine televiziunea este:
a) Un mod de viață
b) Formator de opinie
c) Un mod de a -ți umple timpul
d) O simplă sursa de informare

2. Câte or e petreci zilnic în fața televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore

3. Dacă ar fi să alegi, ai:
a) Naviga pe internet
b) Ai asculta muzica
c) Te-ai uita la TV
d) Ai citi reviste
e) Te-ai pimba cu prietenii

4. Urmărești o anumită emisiune/serial pentru că:
a) Este inte resantă
b) Colegii de clasa/prietenii o urmăresc
c) Din plictiseală

5. Formează un clasament cu următoarele medii de informare începând cu cel preferat (1) și
terminând cu cel mai puțin preferat (7):
Cărți…………………………………………………………..…
Filme/seriale(TV/Internet)….…………… ……………….……
Emisiuni muzicale (radio/TV)…………………………………
Emisiuni de divertisment……………………………………….
Documentare și emisiuni culturale……………………………..
Știri………………………………………………………………
Talk-show -uri și emisiuni cu caracter cultural/politic………….

29

Anexa 2. Chestionar pentr u părinți

1. Câte ore petrece zilnic copilul dvs. în fața televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore

2. Câte ore petreceți dvs în fața televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore

3. Care din următoarele programe îl sfătuiți pe copilul dvs să l e urmărească (răspuns multiplu):
a) Filme
b) Știri
c) Emisiuni de divertisment
d) Talk-show -uri
e) Documentare
f) Emisiuni muzicale

4. Vă ajutați copilul să își rezolve temele pentru acasă:
a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată

5. În general țineți cont de recomandările privind vizionarea unu i program (acordul părinților,
interzis minorilor sub 12 ani/16 ani etc):
a) Da, mereu
b) Nu
c) În unele cazuri

30

Anexa 3. Chestionar pentru profesori

1. Încurajați elevii să utilizeze surse de informare externe (internet/bibliotecă/presa) pentru
îndeplinirea sarcinilor de lucru:
a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată

2. În opinia dvs., mass -media este:
a) O sursă sigură de informare
b) Un mijloc de manipulare
c) Un instrument de educare
d) Un mod de relaxare/divertisment

3. Dacă ar fi să recomandați elevilor un model demn de urmat, acesta ar fi:
a) Nadia Comăneci
b) Elena Băsescu
c) Dinu Patriciu
d) Părintele Ilie Cleopa

4. Considerați că ar fi necesară introducerea unei discipline despre conținutul mass media:
a) Da, ar fi foarte utilă
b) Nu cred că ar schimba ceva

5. Credeți că profesorii fac suficiente eforturi pentru a informa elevii asupra naturii bivalente
ale informațiilor difuzate în mass -media:
a) Profesorii sunt implicați
b) Exista o tendință dar nu suficient de puternică
c) Nu se depune deloc efort

31

Bibliografie

1. Bunescu,Gheorghe, Negreanu Elisabeta, Educați a informală și mass -media , București,
2005
2. Cerghit,Ioan, Mass -media și educația tineretului școlar , Ed. Didactică Pedagocica, 1972
3. Coman, Mihai , Introducere în sistemul mass -media , Ed. Polirom, București, 1999
4. Crăciun, Catalina, Mass-media ca factor educativ, c-cultural.ro/tradiții/mass -media.pdf,
2009
5. Cucu, George, Educația și mass media , Ed. Licorna, București, 2000
6. McQuail David, Windahl Sven, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de
masă, Comunicare.ro, București, 2 001
7. Petcu, Marian, Sociologia mass media , Ed. Dacia, Clu -Napoca, 2002
8. Popa, Dorin, Mass -media astăzi , Ed. Institutul European, Iași, 2002
9. Virgiliu Gheorghe, Efectele micului ecran asupra minții copilului , Editura Podromus,
2007