Impactul Investitiilor Realizate Prin Accesarea Fondurilor Europene Asupra Pensiunilor Rurale

Impactul investițiilor realizate prin

accesarea fondurilor europene asupra pensiunilor rurale

CUPRINS

Lista figurilor

Lista tabelelor

Introducere

Care ar putea fi efectul particular și general al cercetărilor efectuate?

Calitatea vieții în spațiul rural este determinată de performanțele economice înregistrate de dezvoltarea turismului rural care la rândul lui determină direct și indirect calitatea vieții pe plan regional și național.

În consecință, cercetările destinate creșterii performanțelor economico-financiare la SC Popasul Păun SRL pot contribui la dezvoltarea socio-economică a arealului în care evoluează și în final la îmbunătățirea calității vieții pentru populația care trăiește în satul Păun comuna Bârnova județul Iași.

Care este scopul cercetărilor prezentate în lucrare?

Cercetările prezentate în lucrarea de față au drept scop determinarea impactului investițiilor prin accesarea fondurilor europene prin Programul SAPARD asupra pensiunilor rurale.

Care sunt obiectivele specifice ale cercetării?

Scopul cercetării a derivat în două obiective specifice. Primul obiectiv se referă la determinarea efectelor utilizării fondurilor europene asupra rentabilității și siguranței unei pensiuni rurale. Al doilea obiectiv constă în identificarea cauzelor care au determinat efectele negative induse de accesarea fondurilor europene.

De ce este necesară această cercetare?

Necesitatea cercetării care a condus la realizarea acestei lucrări este dată de imperativul sectorului terțiar- al serviciilor, în special cel al turismului rural în special, în perioada de post-aderare care presupune îmbunătățirea nivelului rentabilității și siguranței investițiilor realizate prin accesarea fondurilor europene .

Cine poate utiliza rezultatele cercetării?

Cercetările prezentate în lucrarea de față au drept scop determinarea impactului investițiilor prin accesarea fondurilor europene asupra pensiunilor rurale.

De asemenea managerii pensiunii rurale, cunoscând problematica legată de implementarea proiectelor cu finanțare europeană vor putea preântâmpina eventualul impact negativ pe care l-ar putea produce asupra întregii activități viitoare a societății studiate.

Mulțumiri (opționale):

Îmi exprim deplina gratitudine față de Dl/D-na …………….. pentru aportul adus la furnizarea informațiilor necesare pentru realizarea acestei lucrări…………………………….

Colegilor cu care am colaborat la realizarea unor cercetări comune de teren ……………………….

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

Turismul rural si agroturismul în Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est se confruntă cu o triplă perifericitate, care acționează pe trei niveluri : periferie spațială a Uniunii Europene; periferie economică și decizională a României; periferie fixă, care acționează în interiorul regiunii, între centrele urbane și zonele rurale.

Regiunea prezintă o concentrație mai mare de resurse potențial turistice în partea sa occidentală, de munte. Județele Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea beneficiază din plin de poziția lor geografică, cu un cadru mai atractiv, turismul de munte având un mare succes în România.

In zilele noastre, Moldova prezintă o întârziere din punct de vedere turistic în raport cu media națonală, întârziere ce se traduce prin numărul de locuri de cazare, prin indicele de ocupație, prin sosiri și numărul de nopți de cazare. In pofida acestei situații, regiunea a cunoscut o evoluție fulgerătoare a unităților de cazare în ultimele decenii. Pe fondul popularizării turismului rural și diferitelor sale forme, putem remarca din ce în ce mai multe pensiuni rurale.

Dinamica sosirilor și a nopților petrecute la fața locului în turismul rural moldovenesc, creionează mai multe zone distincte în Moldova. Județul Suceava este cel mai dinamic și dezvoltarea sa se bazează pe câteva centre regionale la care putem adăuga câteva sate mono-destinație.

Județul Neamț a înregistrat o dinamică pozitivă bazată pe câteva centre locale cu specific diferit, ceea ce îl claseză pe locul al doilea ca importanță turistică în Moldova. Județul Bacău se remrcă prin decăderea activităților turistice din Slănic Moldova șî Târgul-Ocna, vechi centre turistice în timpul perioadei comuniste, care au decăzut însă după anii 1990 din cauza unei proaste gestiuni (Bogdan Constantin Ibanescu, 2012,Les conditions de la mise en tourisme d'un espace rural périphérique de l'Union européenne : la province de Moldavie en Roumanie)

Zonele rurale ale regiunii dispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric. In zona rurala a Regiunii Nord-Est exista numeroase biserici,muzee, case memoriale, conace, hanuri si curti domnesti. Multe dintre aceste asezaminte de cult sunt unice in lume prin frumusetea lor.

Problema majora cu care se confrunta Regiunea Nord-Est in dezvoltarea acestei forme de turism o constituie stadiul precar al infrastructurii fizice, fara de care potentialul acestor zone nu poate fi valorificat. Avantajele acestei forme de turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme de vacanta, originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, intimitatea, stimularea economiei zonelor rurale, crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru femei, obtinerea de venituri din valorificarea excedentului de produse agricole, gastronomia traditionala, protejarea mediului si conservarea traditiilor.

Oferta de agrement in turismul rural este reprezentata de echitatie, drumetii pedestre, cicloturism, pescuit si vanatoare, vizite la stane, degustarea unor produse specifice bucatariei taranesti, organizarea de festivaluri tematice, specifice zonelor geografice: al pastravului, al sarmalelor, al branzeturilor, al vinului, etc.

Cerințele contemporane față de turism sunt tot mai exigente din punct de vedere al asigurării unui confort cât mai ridicat. Acest lucru presupune o infrastructură tot mai amplă care să asigure facilități de servicii turistice diversificate, transport, aprovizionare, amenajări pentru divertisment. Principalele direcții pentru valorificarea potențialului rural sunt:-restabilizarea gospodăriilor țărănești și a întregii politici agrare;-stimularea activităților non agricole complementare, în mod deosebit prin crearea de noi unități economice îndeosebi agroproductive și de servicii și prin valorificarea potențialului turistic și agricol;-selectarea unor localități specifice zonelor etnografice românești pentru finanțarea unor proiecte de amenajare complexă pentru turismul rural;-elaborarea de studii și proiecte de amenajare locală a spațiului rural mai ales ca proiect pentru practicarea sporturilor, agrementului și divertismentului cultural, programe turistice, pentru a oferi turiștilor în zonele rurale o gamă cât mai variată de ocupații și atracții.

Interesul pentru turismul rural este oglindit în expansiunea pensiunilor turistice din ultimii ani datorită fondurilor SAPARD.În decurs de patru ani numărul de locuri în pensiunile rurale înregistrate s‐a triplat, în condițiile dublării numărului de pensiuni turistice în perioada 2005‐2011 (de la 597 la 1050 de pensiuni) și creșterii cu aprox. 27% a numărului de pensiuni agroturistice (ajungând la 1210 în 2011).

România rămâne mult în urma altor state europene în ceea ce privește dezvoltarea sectorului de turism și atractivitatea pentru turiștii străini, Astfel, peste 60% din turistii straini cazați în unitațile turistice din România au venit în scop de afaceri în timp ce doar puțin peste 20% au declarat ca scopul călătoriei a fost petrecerea vacanței.

În perioada 2007‐2012 se înregistrează o scădere medie de 15,6% îpentru durata sejurului pentru turiștii străini, cât  și pentru turiștii români .Aceasta rămâne la un nivel redus de cca 2.6 zile pentru turiștii români și aproximativ 2 zile pentru turiștii străini. Este de menționat faptul că durata sejurului se află pe o curbă descendentă încă din anul 2000 (când se înregistra o durată medie de 3.6 zile).

În primele 9 luni ale anului 2011 un turist strain a cheltuit în medie 628 de euro în România în scadere cu 7% în termeni nominali fața de aceiași perioada din anul 2010. Turistii care vin în scop de afaceri cheltuiesc în medie 689 de euro iar cei care vin în scop particular 535 de euro.

Figura1.1: Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

În Regiunea Nord-Est indicele de utilizare a capacitătii în funcțiune înregistrează o traiectorie sinusoidală de la 31.7% în anul 2000 până la 30.3% în anul 2007.

În perioada 2000-2005 se înregistrează o scădere a numărului de înnoptări de la 1468 mii de persoane în 2000 la 1435 mii persoane în anul 2005, dar anii 2006 și 2007 sunt caracterizați de o creștere importantă de 11.42%, respectiv 5.8% a numărului de înnoptări.

În perioada 2000-2005 durata medie de ședere a înregistrat o scădere continuă atât la nivel național cât și regional, dar anul 2006 este caracterizat de o ușoară creștere a duratei medii de ședere în Regiunea Nord-Est, deși la nivel național evoluția descendentă a continuat.

Creșterea continuă a numărului pensiunilor rurale și agroturistice este extrem de importantă, dacă se agreează ideea conform căreia activitățile turistice din mediul rural reprezintă o alternativă economică pentru locuitorii din mediul rural și contribuie la creșterea economică și poate fi o consecință și a accesării Programului SAPARD.

Tabel 1.3:Structura capacității de cazare (nr.locuri) în Regiunea Nord-Est,în perioada 2001-2006:

Sursa: Anuare Statistice ale României 2001-2008

Figura 1.2. Evoluția capacității de cazare existente în regiunea Nord-est , în perioada 2001-2006

Se observa că județul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava (se înregistreză o creștere de la 31% în anul 2001 la 38% în anul 2006), situație normală dacă avem în vedere condițiile de relief favorabile pentru turism rural deosebit de dezvoltat,urmează județul Neamț ( are loc o creștere ușoară de la 19%î n 2001 la 23%).Județul Iași înregistrează o scădere a capacității de cazare de la 20% în 2001 la 18% în anul 2006, la fel cu județul Bacău (de la 22% la 18%); la polul opus se află județele Botoșani(4%) și Vaslui.Aceste diferențe înregistrate la nivel regional sunt explicate prin faptul că dezvoltarea agroturismului depinde foarte mult de specificul fiecărei regiuni: de tipul de turism preponderent în regiunea respectivă, de existența și calitatea pensiunilor agroturistice, de prezența unor tipuri variate de activități, de folclor, de existența regiunilor etnografice și de practicarea diverselor activități agricole.

Pentru perioada 2005 – 2011, în zona montană numărul unităților de cazare a crescut cu 22%.Dintre acestea, creșterea cea mai semnificativă au înregistrat-o pensiunile turistice și agroturistice (cu 23%) datorită în mare parte existenței fondurilor europene de dezvoltare rurală pre și post-aderare.

În intervalul 2006-2012 se remarcă o creștere a numărului de hoteluri și pensiuni turistice și agroturistice, în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o ușoară scădere. În anul 2012, cei mai mulți turiști au vizitat județele Suceava (236.814 turiști) – o treime din numărul total al turiștilor, Iași (185.743 turiști) și Neamț (145.322 turiști). Cei mai puțini turiști au fost înregistrați în județele Botoșani și Vaslui, fiecare fiind vizitate de 4,7%, respectiv 5,0% din numărul total al turiștilor (B Ibănescu, 2013,Les conditions de la mise en tourisme d'un espace rural périphérique de l'Union Européenne la province de Moldavie en Roumanie ,archives-ouvertes.fr)

În concluzie se arătă că turismul specific regiunii Nord – Est și în special Bucovina este cel religios, în Maramureș (Nord-Vest)- turismul arhitectural și etnografic, în Transilvania(Centru)-turismul recreațional și cultural, arta culinară și a vinului, iar la poalele Munților Carpați se practică pescuitul.

Turismul contribuie la creșterea numărului locurili locurilor de muncă pe plan local, însă este greșit să credem că favorizează o înrădăcinare a populației locale. Turismul produce mobilități prin excelență, care rezultă nu numai prin sosirea turiștilor dar și prin atragerea forței de muncă, suscitând în acest fel puternice migrații și circulații profesionale. Locul turistic este populat de „străini”, care sunt atrași de această nouă situație economică, ceea ce conduce la o ruptură brutală a echilibrelor precare dar securizante ale activităților tradiționale(Olivier Dehoorne, Tourisme, travail, migration: interrelations et logiques mobilitaires, Articles, p. 7-36).

Turismul este una dintre cele mai importante ramuri ale economiei din România,dar infrastructura este adesea slab dezvoltată. Cu toate acestea , țara trebuie să îmbunătățească infrastructura turistică moștenită din perioada comunistă și , în general, calitatea și facilitățile sale turistice . Turismul rural, prin formele sale particulare a devenit tot mai atractiv, o oportunitate economică, socială și politică a mediului rural.

Turismul rural s-a transformat într-o activitate prosperă, cu o creștere rapidă și un rol important în planul dezvoltării economice a comunității rurale.(Maria Roxana Dorobanțu,Forme de dezvoltare și promovare a turismului rural în spațiul Uniunii Europene.pdf)

S-a ajuns la concluzia că țările care nu profită de oportunitatea oferită de turismul rural își pierd poziția pe piața economic. (Mirela Mazilu1*,Daniela Dumitrescu, Identitate și dezvoltare rurală în turismul rural,Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului Volume XI, Supplementary Issue (September 2012), pp. 7-11)

În prezent se conturează o Strategie de dezvoltare a turismului din România care pune accentul pe o serie de avantaje fiscale și alocarea de resurse financiare pentru modernizarea proiectelor bazate pe turism,în special a acelora care pun accentul pe valorificarea patrimoniul național (www.roumanie.fr/economie/…/tourisme.html, Secteur du tourisme en Roumanie – Roumanie.fr.)

La nivel regional, dacă facem referire la infrastructura de cazare de mici dimensiuni, observăm un trend crescător al capacității de cazare în toate regiunile, atât la nivelul pensiunilor urbane cât și a celor rurale și agroturistice.Diferențele înregistrate la nivel regional sunt explicate prin faptul că dezvoltarea turismului depinde foarte mult de specificul fiecărei regiuni: de existența și calitatea pensiunilor turistice și de prezența unor tipuri variate de activități, de folclor, de existența regiunilor etnografice și de practicarea diverselor activități agricole.

Dezvoltarea turismului în zonele rurale trebuie să aibă o creștere moderată în timp, în beneficiul zonelor rurale, pentru că: • dezvoltarea prea repidă sau dezordonată a turismului rural este dăunătoare pentru mediu și peisaj; • în multe cazuri, o creștere rapidă a turismului poate avea un impact negativ asupra matricii naturale a dezvoltării populației și poate astfel conduce la declinul populației locale; • populația rurală trebuie să fie pregătită social și profesional pentru activitățile turistice; • producția agro-alimentară ar trebui să fie organizată pe baza studiilor de piață și fezabilitate, în ton cu cererea și motivația bazate pe interesele turiștilor; • activitățile de turism rural și agroturism trebuie să fie incluse în activitățile generale de turism din regiune și în contextul politicii regionale integrate prioritare (Verginia Chirițescu, Dezvoltare rurală durabilă în România – nevoile și obiectivele prioritare).

 O ultimă concluzie la acest capitol arată că turismul rural devine și pentru România contemporană o afacere înfloritoare care determină dezvoltarea economică și socială a spațiului rural. Consecințele pozitive asupra vieții comunităților sătești se reflectă în: – dezvoltarea activităților tradiționale locale, care pot determina dezvoltarea unui comerț specific și crearea de noi locuri de muncă; – creșterea veniturilor locuitorilor din așezările rurale generate de valorificarea resurselor locale, turistice și agroalimentare; – ridicarea nivelului de trai al locuitorilor satelor prin facilitățile acordate.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND TURISMUL RURAL IN ROMÂNIA

1.1. Turismul rural și agroturismul.

Organizația Mondială a Turismului definește turismul rural ca o formă de turism care include activități turistice organizate în zone rurale, la ferme conduse de localnici, profitând de toate resursele istorice, naturale, culturale, umane și de cazare de care dispune acea zonă. Turismul rural are la bază trei axe principale: spațiul, oameni și produsele. Zona rurală, fără existența oamenilor, a localnicilor, nu poate primi turiști; oamenii de acolo, fără spațiu sau produse proprii nu pot oferi serviciile cerute. Turismul la țară este preferat de orășenii înstăriți, dar stresați, dornici să se reîntoarcă la natură, la viața comunității rurale.Toate aceste forme sunt numite ecoturism, iar dezvoltarea lui în România este încă la început. (Puiu Nistoreanu, 2005, p.42, Ecotourism – Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale din România, Amfiteatrul Economic).

Din perspectiva omului modern, turismul rural poate reprezenta o șansă în procesul de unificare, oferind posibilitatea apropierii între oameni, o șansă de a cunoaște, de a descoperi viața și cultura celorlalți prin observarea aproapelui, pentru a-i înțelege pe cei lângă care trăiesc, pe cei langă care se luptă zi de zi, creând astfel moștenirea naturală și culturală comună, moștenire care să fie păstrată și dată mai departe.Dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale constituie o prioritate pentru România. (Maria Roxana Dorobanțu,Puiu Nistoreanu,Ospitalitatea-o componentă a turismului rural românesc , Jurnalul de turism Cactus, Vol. 3, Problema 2/2012, Paginile 17-23, ISSN 2247-3297).

În general, peisajul natural al unei țări sau regiuni geografice este cel mai important factor în atragerea turiștilor, jucând un rol important în alegerea uneia sau a altei destinații turistice. Într-o listă făcută de Krippendorf J. sunt cuprinse 20 de motive pentru alegerea unei unei destinații turistice rurale: peisajul; calitatea gastronomiei; atmosfera generală ; regiuni ciudate; calitatea mediului în raport cu sănătatea; odihna și relaxarea; călătorii închise; condițiile de cazare; preț rezonabil; probleme de limbă; contactul personal cu populația; atracțiile culturale; infrastructura; distracția pe parcursul zilei și a nopții; sosirea și primirea; folclorul local; posibilitatea de a practica activități sportive; planificarea de excursii; cumpărături; alte hobby-uri și posibilități de distracție. Acestea sunt principalele motive ascunse în spatele turismului de consum, dar aceste motivații cunosc un proces de schimbare. Nu se mai caută astăzi produsele turistice „sedentare”, iar turiștii pretențioși caută produse turistice senzaționale(Maria Roxana Dorobanțu,Puiu Nistoreanu,Ospitalitatea- o componentă a turismului rural românesc , Jurnalul de turism Cactus, Vol. 3, Problema 2/2012, Paginile 17-23, ISSN 2247-3297).

Comunitățile rurale românești au avantajul unei moșteniri considerabile, care s-a dovedit folositoare dintr-un punct de vedere touristic.Turismul rural cuprinde o gamă largă de spații de cazare, activități, evenimente, festivaluri sportive și mijloace de recreere, toate dezvoltate în mediul rural.Valorificarea valorilor satului românesc și a„ personalității geografice” influențează în mod vizibil revitalizarea activităților locale, scop atins prin: reactivarea meșteșugurilor și dezvoltarea unei game largi de servicii, capabile să asigure balanța ocupațională și locuri de muncă; alternative stimulative sau activități paralele care aduc venituri în plus; promovarea și stimularea economiei locale, procesarea produselor alimentare și non-alimentare ( Anca Gabriela Turtureanu, Premise ale dezvoltării turismului rural în România ,Galați).

Pentru succsesul pe termen lung al turismului rural, posibilitățile viitoare arată că este strâns legat de dezvoltarea durabilă, acesta fiind un concept complex și că turismul rural se integrează în această dezvoltare, iar performanțele sunt de obținut la următoarele trei paliere: economic, prin creșterea nivelului de exploatare și valorificare a resurselor turistice; ecologic, prin evitarea degradării mediului înconjurător; social, prin îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Pornind de la definiția turismului durabil, putem identifica cele șapte dimensiuni ale sale: management al resurselor; satisfacție economică; satisfacție socială și estetică; păstrarea identității culturale; diversitatea biologică și sisteme de susținere a vieții.Aceste principii au fost alese în vederea aplicării lor în viitor, și de asemenea, ca bază pentru realizarea turismului durabil.Pornind de la acestea, în cazul turismului rural și agroturismului, mai putem menționa: principiul stabilirii și respectării limitelor și standardelor ecologice, principiul creșterii economice, principiul controlului resurselor pentru populație, principiul protejării resurselor de bază, principiul păstrării unei rezerve de resurse, principiul minimalizării efectelor agroturismului asupra sistemelor ecologice, principiul viabilității economice, principiul verificării integrării la nivelul comunității rurale (Ogârlaci Monica, 2010, Economia turismului, sinteze, aplicații, studii de caz, Editura Eurostampa, Timișoara).

În acest moment, atât în țara noastră cât și în Uniunea Europeană, turismul rural și ecoturismul sunt printre cele mai dinamice forme de turism, ca un rezultat al avantajelor oferite atât turiștilor cât și comunităților gazdă.Comunitățile rurale sunt bogate în diversitate ecologică.Pentru o lungă perioadă din existența lor, comunitățile rurale s-au bazat pe abundanța de resurse naturale.

Intersecția dintre turismul rural, ecologic și cultural a fost realizată de la sine, în timp, prin combinarea mai multor componente ale fiecărei categorii în cadrul evenimentelor organizate sau susținute și promovate prin programe turistice.Enumerăm câteva din consecințele întregului proces de marketing:1.o contribuție importantă la starea actuală a turismului românesc; 2. o reputație internațională și respectul pentru organizație; 3.atragerea de fonduri pentru zonele rurale și în special pentru turismul rural și agroturism; 4. obiceiurile și tradiții le românești sunt acum bine cunoscute aproape peste tot în lume, precum și la festivaluri și evenimente (Maria Stoian,2011,Evoluția metodelor de marketing în asociațiile de turism din România,Anale Universității din Petroșani, Economie, 11(1),253-260)

Pentru regiunile rurale, ritmul alert al schimbărilor a adus nu numai oportunități, dar și provocări favorabile. Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale românești prin ecoturism și turism rural reprezintă o cerință, și în același timp o tendință a evoluției contemporane. Acest proces include un număr de particularități ale naturii, urmărite dintr-un punct de vedere turistic,specifice în complexitatea lor și interacționând cu mediul și cu alte sectoare ale economiei. Putem observa așadar, dinamica relațiilor sociale generate, pe de o parte, și caracteristicile dezvoltării durabile, pe de cealaltă parte (Maria Roxana Dorobantu, Puiu Nistoreanu, Economy Transdisciplinarity Cognition,Vol. XV, Issue 1/2012 259-266).

1.2. Turismul rural.Implicații în dezvoltarea satelor românești.

Pentru a crea un turism durabil, este nevoie de o abordare deschisă și de un parteneriat corect între toți factorii implicați.Succesul parteneriatului depinde de bunăvoința și flexibilitatea părților interesate. O abordare pe termen lung este necesară, lucru dificil de realizat într-o lume modernă în continuă schimbare.Turismul presupune abilități speciale și este un domeniu cu o piață competitivă dură; sunt esențiale flerul, acceptarea riscurilor, cunoașterea circuitelor turistice internaționale. Factorii esențiali pentru un turism durabil în regiunile rurale sunt:

Unicitatea și caracterul special al zonelor, ruralitatea în sine, contactul cu natura, cu societatea tradițională, cu creșterea animalelor, cu societăți de pescari și tăietori de lemne;

Activitățile rurale tipice sunt la o scară redusă, la nivel local sau individual.

Scopul turismului rural ar trebui să fie diversificarea economiei locale și nu înlocuirea activității de creștere animalelor cu alte activități turistice.

Turismul poate fi dezvoltat în două moduri: poate fi dezvoltat doar prin turism în sine, acest lucru aducând noi locuri de muncă și creșterea bunăstării în zonă, sau poate fi privit îtr-un context mai larg și folosit ca un instrument de rezolvare a unor probleme specifice.

Nevoia de a proteja comunitatea gazdă și habitatele naturale este cel mai important concept al turismului rural.

Conceptul conform căruia beneficiile turismului trebuie să aibă în vedere comunitățile rurale este esența turismului durabil.Acesta poate ajuta la păstrarea valorilor locale și poate aduce venituri regiunilor aflate în declin, poate reactiva viață politică și socială în zonele care și-au pierdut speranța.

Deși turismul poate părea multor comunități rurale și liderilor lor un leac universal pentru problemele lor, există și multe amenințări legate de dezvoltarea regiunilor bazată strict pe turism. Comunitățile rurale pot avea probleme serioase dacă se concentrează doar pe turism. Pentru ca turismul să rămână rural, trebuie încurajată dezvoltarea prosperă a fermierilor, care duc o viață rurală funcțională și care dau mai departe o viață culturală autentică (Claudia Lepădatu, Scientific Papers Series Management , Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.11, Issue 3, 2011 ISSN 1844-5640)

Turismul rural, în forma sa pură, ar trebui să fie: localizat în zone rurale; rural din punct de vedere funcțional; redus la scară, atât în ceea ce privește construcțiile, cât și așezările; tradițional, de diferite tipuri (reprezentând modelul complex al mediului înconjurător, economia, istoria și amplasarea).

Satul reprezintă “agregatul” care include îmbinarea armonioasă a capacității de primire, servire a mesei și de desfășurare a unor activități de agrement, a serviciilor aferente acestora, a resurselor naturale și antropice și a vieții cotidiene specifică localităților rurale, cu dimensiunea umană, de la simpli localnici până la remarcabili artizani și meșteșugari, cu intimitatea socială și animația locală în contextul promovării tradițiilor culturale, etnofolclorice, a păstrării și conservării mediului rural.

În sens larg, turismul rural a fost definit de OECD prin “petrecerea vacanței în spațiul rural”. Turismul rural are o definitie formata din doi termeni: turism si spatiu rural, cu sensuri compl ementare1.turismul-este o activitate economica caracterizata de un ansamblu de bunuri si servicii oferite turistilor;2-spatiul rural, cealalta componenta a produsului turistic, este mult mai dificil de definit.

În spatiul rural initiativa proprie trebuie sa se integreze atât într-un plan de dezvoltare locala, cât si într-unul general. În ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca trasaturi de ruralitate, cum ar fi prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare traditionale (agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica(D. Ungureanu, Perspective de dezvoltare durabilă a agroturismului montan în context actual și al schimbărilor climatice,lucrări științifice – vol. 51, seria Agronomie)

1.3. Bazele si motivatiile turismului rural

Se pornește de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are nevoie de turism rural. Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul român sau strain îsi doreste o vacanta linistita în contact cu natura, cu traditionalul. Pe de alta parte, satul are nevoie de turism rural. Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi între veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, îmbunatateste infrastructura.

Specialiștii în domeniu consideră că turismul rural, agreat și solicitat în prezent de piața turistică, va constitui turismul viitorului și va avea un aport important la rezolvarea problemelor mai sus menționate. (Magdonia V.Ttini Stoicescu, 2005,Studii privind promovarea și lansarea satului turistic românesc pe piața europeană. pdf)

Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept proiectat de tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia zonelor rurale si anume: – reducerea puternica a veniturilor agrare;- îmbatrânirea si abandonarea agriculturii;- noua cerere privind mediul;- stabilitatea populatiei.

1.4. Implicațiile turismului rural în procesul creșterii economice

Creșterea economică este privită ca o sporire a capacității unei zone de a furniza în măsură crescândă bunuri economice, capacitate bazată pe tehnologii de vârf și adaptări instituționale și ideologice.În urma activității de agroturism ar avea de câștigat și comunitatea locală prin taxele și impozitele plătite anual de către admnistratorii de pensiuni, dar și producătorii locali care ar găsi puncte de desfacere pentru produsele tradiționale și naturale.Un element foarte important îl constituie crearea de locuri de muncă în zonă, ceea ce ar rezolva una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă societatea noastră în această perioadă (Ciornei Liliana, 2013, Teza doctorat.pdf)

Determinarea efectului multiplicator în turism, constituie un instrument de stabilire a structurii cheltuielilor turistice și a influenței pe care acestea le au asupra economiei. Cuantificarea turismului în viziunea dezvoltarii durabile, presupune inițierea și promovarea unor acțiuni care să includă pe de o parte derularea proceselor de educare și formare a unei mentalități adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepție. Alternativă a dezvoltării durabile a României, turismul rural este considerat un agregat de tipul produs-preț-consum ( François Vellas ,2011, L’impact indirect du tourisme : une analyse economique. pdf)

Condițiile necesare pentru realizarea unui turism rural de calitate sunt: conservarea resurselor locale (naturale, istorice, culturale, etnografice, folclor, etc.), protecția mediului, îmbunătățirea calității vieții și bunăstării locuitorii din mediul rural, etc. criteriile minime de clasificare a gospodăriilor în circuitul turistic rural se referă la: acces la camere si toalete, care trebuie să fie direct, fără a trece prin alte camere de dormit; conexiune obligatorie la canalizare publică și apă curentă; conexiune obligatorie rețea de energie electrică publică. În general, înființarea unei ferme agroturistice sau a unei pensiuni agroturistice necesită un capital de pornire relativ mic, în condițiile în care recuperarea investiției începe de la premisa că ferma țărănească are un surplus de cazare, acele "camere de oaspeți". Acest capital depinde și de materialul disponibil pentru gospodărie, proprietatea de stat care urmează să fie transformată în zonele rurale, infrastructura existentă în zonă (Vergina Chirițescu,Monica Tudor,Gheorghe Savoiu,Sia Sararu, Liana Angela Neculaie,Revista Științifică de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, Vol.11, Problema 3, 2011 ISSN 1844 – 5640).

1.5. Servicii în turismul rural

Promovarea turismului rural este influențată de faptul că serviciile oferite de această formă de turism prezintă caracteristici diferite în raport cu alte servicii turistice:

Factorul emoțional este prezent în decizia de a cumpăra un produs turistic.

Complexitatea serviciilor turistice rurale – complexitatea posedă o semnificație relativă pentru turismul rural, produsele turistice au o structură simplă, fondată pe tradiția și cultura locală. In general, turismul rural oferă o gamă de servicii complementare mult mai restrânsă în comparație cu alte forme de turism (recreere, tratament, cultural etc.)

Dependența serviciilor turistice față de serviciile oferite de către întreprinderile complementare.

Serviciile turistice sunt oferite fie direct consumatorilor, fie cu ajutorul intermediarilor care joacă un rol important, nu numai în distribuție, dar și în decizia consumatorului de a veni și cumpăra.

Procesul de furnizare a serviciilor de turism rural se bazează pe implicațiile tradițiilor și produselor regionale. Diversificarea serviciilor turistice rurale duce la investigarea condițiilor în care turismul rural regional ar putea deveni mai competitiv, sau crearea posibilităților de a influența așteptările consumatorilor, și de a crește sensibilitatea lor la produsele regionale și a serviciilor turistice rurale. Managementul de calitate a serviciilor de turism rural este susținut de crearea relațiilor strânse între consumatori. În plus, beneficiile modificării calității serviciilor sunt baza condițiilor prealabile pentru a modifica conținutul și prețul serviciilor, precum și de a propune consumatorilor o nouă calitate a serviciilor, care ar putea fi identificate ca competitivitatea turismului rural sau axate pe creșterea loialității consumatorilor. Sectorul turismului rural este foarte sensibil la diferitele schimbări în preferințele consumatorilor. Aparatul de servicii de turism rural este limitat din cauza dimensiunii și specializarii gospodăriei de turism rural. Actualele elemente ale calității serviciilor în cazul încrederii într-un produs pot fi complementare, periferice sau de sprijinire a acelui produs, în cazul în care consumatorii pot evalua calitatea serviciilor, și nu o calitate a produsului (Rasa Rukuižien,Managementul calității serviciilor în sectorul turismului rural ,Revista Lituaniană de Agricultură)

Pentru consumatori serviciile de turism rural trebuie să fie prezentate strict în legătură cu structura lor – conținut și preț.Sectorul turismului rural acoperă conceptele specifice de dezvoltare ale calității serviciilor. Calitatea serviciilor în sectorul turismului rural depinde de multe criterii de furnizare a serviciilor – modalitatea fizică și de conținut, complexitatea serviciilor, disponibilitățile tehnice în serviciul de livrare, staful de personal, experiența și calificarea personalului de livrare de servicii, perioada de livrare a serviciilor și intervalul de timp, existența serviciilor de durata la fel de eficiente și a competitivității în grupul de servicii corespunzătoare, etc. Serviciile turistice rurale sunt orientate spre grupuri speciale de consumatori cu atitudini diferite cu privire la calitatea serviciilor oferite.

Caracterul sezonier al turismului în general și al turismului rural în particular, este determinat de factori sociali și de mediu și posedă intensități diferite în funcție de destinația turistică. Astfel, promovarea este realizată mai ales în extrasezon, iar prețul și distribuția ajung la valori maxime în timpul sezonului. In extrasezon se realizează lucrări de refacere și întreținere a structurilor și se proiecteză viitoarele produse turistice (Paul Pașcu, Services dans le tourisme rural: le rôle des technologies en ligne pour promouvoir le tourisme rural).

Ca o concluzie la cele prezentate anterior se subliniaza ideea conform căreia calitatea serviciilor turistice rurale și activitatea de proiectare a unei imagini asupra unei destinații turistice, joacă un rol fundamental în reflectarea realității, pentru a atrage oferte naționale și internaționale.

Dezvoltarea turismului rural și a agroturismului este direct influențată de activitatea de marketing, prin acesta analizându-se aspectle teoretice ce trebuie aplicate în realizarea strategiilor de promovare acestui domeniu.

Serviciile turistice rurale pot fi realizate ca bunuri prin conținutul lor, cu o mulțime de atribute intangibile.Managementul de calitate a serviciilor de turism rural trebuie să pună accent pe următoarele probleme:1.Implicarea tradițiilor și a produselor regionale care ajută la dezvăluirea particularităților regionale, care au un impact asupra conținutului serviciilor.2.Diferențierea serviciilor turistice rurale în ceea ce privește dislocarea, specializarea și dimensiunea gospodăriei de turism rural. 3. Dezvoltarea sistemului de informații cu privire la tehnologia pentru consumatori pentru a afla despre noi servicii de calitate. 4. Gospodăriile care practică turism rural trebuie să atribuie un rol strategic tehnologiei, precum și să facă mai multe eforturi pentru a concentra coordonarea informațiilor privind activitatea lor cu punctele țintă ale managementul calității serviciilor.

1.6.Programul SAPARD în România, sprijin pentru dezvoltarea turismului rural.

Statele membre care au accesat fonduri de la Uniunea Europeană în 2004 și 2007 au ​​progresat prin cicluri de finanțare similare în perioada de pre-aderare, prin aplicarea principiului specific UE al condiționalității pozitive. Efectele benefice ale finanțării pre-aderare s-au bazat pe instrumente și mecanisme de creștere economică și de generare a rezultatelor de succes, atât pentru noile state membre și pentru "vechile" state membre. Ratele de absorbție a fondurilor structurale au fost destul de reduse în perioada post-aderare în noile state membre, chiar dacă agenda politică din aceste țări a menținut acest subiect printre prioritățile sale. 

Criza economică mondială a produs diferite constrângeri între țările europene, cele mai afectate fiind noile state membre, context care necesită îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor structurale ale UE acordate acestor țări. Uniunea Europeană și statele sale membre au avut o influență remarcabilă asupra modernizării și dezvoltării țărilor candidate vecine de-a lungul istoriei lor comune. Condiționalitatea, integrarea, armonizarea și europenizarea au fost cele mai importante instrumente ale unui astfel de parteneriat, și statutul poibil viitor de membru a fost cel mai adesea principalul factor de conducere în menținerea acestei cooperări. Noile state membre ale Uniunii Europene au beneficiat de un sprijin financiar important în perioada de pre-aderare și de alocații generoase în perioada de post-aderare, asigurându-se astfel condiții pentru o dezvoltare accelerată, care să reducă decalajele față de media europeană. 

Criza financiară globală și absorbția fondurilor structural .

  În contextul crizei economice mondiale, care a început în 2008, se poate observa că noile state membre se confruntă cu dificultăți mult mai mari decât "vechile" state membre. Potrivit datelor Eurostat (6/2010), economia românească s-a contractat cu 0,6% în al treilea trimestru din 2009, comparativ cu al doilea trimestru din 2009.

Printre cauzele acestei crize, unii autori observă pentru România rata slabă de absorbție a fondurilor structurale.În mod paradoxal, această observație este însoțită de "mai multe semne de întrebare în ceea ce privește efectul de multiplicare a acestor fonduri structurale în economie", acest argument fiind valabil în contextul actual al necesității de a dezvolta capacitățile de producție în detrimentul consumului. 

Criza financiară a noilor state membre determină împrumuturi record ale unora dintre noile state membre UE (România, Ungaria, Letonia), pe fondul contracției economie din 2009. S-a observat că elementele specifice de consolidare a capacității administrative pentru absorbția fondurilor structurale este afectată în mod direct și indirect de aceste acțiuni. Din această perspectivă este dificil să anticipăm direcția viitoare pentru a obține o absorbție mai eficientă a fondurilor structurale și de asemenea, modul în care economia se va redresa(Corina Cace, Sorin Cace, Victor Nicolăescu, 2010, Managementul Fondurilor Structurale în contextul crizei economice globale  Revista de Management Comparat Internațional)

Situația tuturor cheltuielilor programate, angajate și plătite pentru întreg programul și întreaga perioadă de programare,la finalul anului 2009, arată că suma totală angajată este de 1.354,929 mil. Euro, rezultând într-un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006.

În ceea ce privește plățile efectuate, la 31 decembrie 2009 s-a înregistrat suma totală de 1.348,016 mil. Euro, rezultând într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu alocările 2000-2006.

Pentru măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 66,768 mil.euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD:

In ceea ce priveste platile efectuate catre beneficiari, suma totala inregistrata la finalul anului 2009 (1.348,016 milioane euro) rezulta intr-un grad de consumare de 88,60% in raport cu alocarile 2000-2006. Situatia pe masuri :68,196 milioane euro pentru masura 3.4, reprezentand 5,06% din totalul platilor efectuate.

In cadrul măsurii 3.4 „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative”, valoarea publică contractată a fost de 66,768 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 1.058 de proiecte contractate pentru măsura 3.4 au fost autorizate și efectuate plăți în valoare totală de 239.583,771 mii LEI, reprezentând 68,196 milioane Euro – 80,97% din alocările PNADR 2002- 2006.

În concluzie pentru a ajunge la succesul dorit, este necesar să se înțeleagă că dezvoltarea turismului în zonele rurale trebuie să aibă o creștere moderată în timp, în beneficiul zonelor rurale, pentru că: • dezvoltarea prea repidă sau dezordonată a turismului rural este dăunătoare pentru mediu și peisaj; • în multe cazuri, o creștere rapidă a turismului poate avea un impact negativ asupra matricii naturale a dezvoltării populației și poate astfel conduce la declinul populației locale; • populația rurală trebuie să fie pregătită social și profesional pentru activitățile turistice; • producția agro-alimentară ar trebui să fie organizată pe baza studiilor de piață și fezabilitate, în ton cu cererea și motivația bazate pe interesele turiștilor; • activitățile de turism rural și agroturism trebuie să fie incluse în activitățile generale de turism din regiune și în contextul politicii regionale integrate. 

În concluzie turismul în zonele rurale ar trebui să fie considerat ca un punct de plecare pentru un nivel economic mai ridicat și pentru noi perspective de dezvoltare economică în acest domeniu. Dezvoltarea sa ar trebui încurajată, de asemenea, prin punerea în valoare a proiectelor care vizează protecția și valorificarea patrimoniului natural, istoric și cultural, care sunt principalele resurse de interes turistic. 

In privința problemelor cu caracter general care au afectat implementarea Programului SAPARD în România, trebuie menționat că, spre deosebire de măsura de infrastructură rurală, care a beneficiat de facilitatea garantării de către stat a creditelor bancare contractate pentru finanțarea lucrărilor de către consiliile locale, precum și de o finanțare publică de 100% din valoarea proiectului, beneficiarii privați au întâmpinat o serie de probleme majore, confruntându-se cu următoarele deficiențe ale mediului de afaceri:

costul mare al creditelor bancare de cofinanțare, la niveluri care au variat în termeni reali între 8,5 și 11%;

lipsa cvasigeneralizată a garanțiilor pentru accesarea acestor credite, în special la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii și a micilor fermieri;

lipsa personalului suficient calificat în cadrul instituțiilor financiare care a determinat imposibilitatea desfășurării unei activități de creditare adecvate sectorului agricol;

accesul dificil la serviciile de consultanță pentru pregătirea și implementarea proiectelor, costul ridicat al acestora și nu de puține ori calitatea slabă a serviciilor, coroborat cu nivelul de funcționalitate încă redus a Agenției Naționale de Consultanță Agricolă;

existența datoriilor la bugetele de stat, la nivelul agenților economici, datorată blocajului financiar existent în economia națională, care a împiedicat accesul la finanțările SAPARD;

dificultăți în dovedirea dreptului de proprietate sau de folosință asupra bunurilor imobile (terenuri, construcții care au făcut obiectul modernizării) datorate nereglementării definitive a regimului juridic al proprietății, instabilității existente în acest domeniu care a generat numeroase litigii;

nivelul redus de informare a populației determinat de insuficienta popularizare a conținutului Programului.

CAPITOLUL 2.

PREZENTAREA UNITĂȚII TERITORIALE BÂRNOVA – IAȘI

2.1. Prezentarea generală a comunei Bârnova.

Comuna Bârnova este situată la 5 km de teritoriul administrativ al municipiului Iași, la întrepătrunderea dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.

Teritoriul din jurul comunei Bârnova are forma unui amfiteatru cu largi trepte de deschidere spre nord-vest. Față de nivelul mării, altitudinea este cuprinsă între 70 și 352 m. În afară de municipiul Iași, comuna se învecinează la est cu comunele Tomești și Schitu-Duca, la sud cu Dobrovăț și la vest cu Ciurea.Comuna Bîrnova are în componența sa următoarele sate:

Bârnova- atestat ca sat în anu l 1840 

Pietrăria- își trage numele de la cariera de gresie și calcar din apropiere, este atestat din 1846. Aici se află Schitul lui Tarâta (1732).

Păun- atestat documentar în 1672, când un boier bogat, vameșul Păun, a zidit mănăstirea „Clatia". Aici se află biserica „Sfinții Apostoli", din 1812. Păun este un sat în comuna Bârnova, pe soseaua Bucuresti- Vaslui-Iasi, la 10 km de central municipiului Iasi situat pe una din cele sapte coline ale Iasiului, intr-o zona de padure de pin si foioase.

Cercu- cătunul Cercu apare în acte la 1845.  Aici arheologii au identificat urme de cultură materială din neoliticul timpuriu până în epoca medievală.

Vișan- sat format din robii țigani aduși să lucreze pe domeniul mănăstiresc, este atestat din anul 1772.

Todirel.

2.1.1. Relieful și vegetația

Ca înfățișare, relieful se prezintă sub forma unor interfluvii colinare joase cu forme domoale în zona câmpiei și sub forma unor platouri structurale înalte și relativ plane în zona de podiș. Văile care fragmentează teritoriul sunt relativ largi, având versanți cu pante în cea mai mare parte accesibile în câmpie, și înguste, cu flancuri accentuate în zona coastei. Platourile structurale din podiș sunt relativ înguste, cu altitudini între 350-400 m, în mare parte împădurite, desfășurându-se la limita de sud și est a comunei. În zona platoului Păun, terenul oferă condiții bune pentru construcții.

2.1.2. Obiective turistice

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun – construită în anul 1812, este o biserică ortodoxă construită în anul 1812 în satul Păun din comuna Bârnova, județul Iași. Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004.

Crucea Trinitas de pe Dealul Păun – cea mai înaltă cruce de pe teritoriul României este o antenă în formă de cruce cu o înălțime de 40 metri. Acest monument este mai înalt decât Crucea de pe Caraiman, fiind considerat cea mai înaltă cruce de pe teritoriul României .

Nisipurile de Păun, de vârstă Chersonian, s-au dovedit apte ca material de formare în turnarea aliajelor neferoase, turnarea în vid, confecționarea formelor coji și turnarea fontei pentru piese mici. De

asemenea, este bun și la fabricarea silico-calcarelor.

Rezevația Paleontologică Repedea . De pe platou, pe timp senin în special, în partea de dupa-amiază a zilelor de vară, se poate observa silueta falnică a Ceahlăului cu piscurile Toaca și Panaghia, iar în plan mai apropiat oglinda iazului de la Ciurea”. Aici sunt ocrotite o multitudine de plante, specii de păsări și animale. Grigore Cobălcescu a scris prima lucrare de geologie în limba română despre dealul Repedea, numita “Calcarul de la Rapidea” și publicată în 1862. Dealul Repedea prezintă importanță și sub aspectul vegetației, faunei, morfologiei reliefului și al peisajului. Sub aspect biologic rezervația se impune datorită prezenței numeroaselor ecosisteme naturale și microreliefului variat.

Activitățile specifice zonei sunt variate și numeroase dintre care pot enumera următoarele: turismul, agricultura, cultura vitei de vie, pomicultura. Principala activitate a locuitorilor comunei Barnova este agricultura. Din punct de vedere al zonarii productiei agricole, comuna Bârnova este favorabila productiei de: carne, lapte, struguri. Datorita numarului mare de obiective turistice, comuna Barnova are o buna perspectiva de dezvoltare turistica.

Activități economice principale: productie mobilier, jaluzele, lucrari instalatii

Evenimente locale: serbările Bârnovei, hramurile bisericilor și mânăstirilor din fiecare sat, Ziua eroilor,tradiții de iarnă, facilități oferite investitorilor, eliberarea autorizațiilor de construcție în regim de urgență, reducerea taxelor și impozitelor, atragerea utilităților în zonă terenuri favorabile activităților specifice de amenajare a zonelor de agrement și sport, alte activități specifice turismului

2.2. SC "Popasul Paun" SRL

Pensiunea Popasul Păun, clasificată la 3 stele, este prima pensiune turistică din judetul Iași realizată prin proiect SAPARD.

Figura 2.3.Vedere de ansamblu pensiunea Păun

Situată la 200 m de drumul național DN24 (Iași-Vaslui) în Satul Păun, comuna Bârnova într-un cadru plin de culoare, lumină, și verdeață, la ieșirea din Iași, departe de cotidianul zgomotos, în apropierea Rezervației Paleontologice Repedea, pensiunea Păun oferă condiții superioare de cazare, în cele 10 camere, fiecare din acestea având o personalitate proprie prin designul interior, la cele mai bune prețuri de cazare Iași.

Pensiune turistica Paun dispune de o suprafață construită de 453,84 metri patrati care cuprinde:

parter cu suprafata utila de 361,84 metri patrati

terasa 31,08 metri patrati

depozt de 11,46 metri patrati,

etaj cu suprafata utila de 257,76 metri patrati

terasa de 91,96 metri patrati

mansarda cu suprafata utila de 147,44 metri patrati

terasa de 30,46 metri patrati.

Această pensiune este o construcție nouă din mediul rural care se compune din clădirea proprii-zisă și o curte foarte frumoasă care îndeplinește criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 3 margarete și anume; clădirile, inclusiv anexele gospodărești, sunt în stare foarte bună, căile de acces proprii și spațiile înconjurătoare ale pensiunii sunt bine întreținute, pensiunea are curte proprie, cu spații verzi, împrejmuiri estetice și eficiente, curte cu amenajări florale. Accesul în camerele de dormit și în grupurile sanitare este direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; pensiunea dispune de spații corespunzătoare și igienice pentru pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare și conservare a alimentelor, are un spațiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) și inventar de servire.

Camerele au grup sanitar propriu, încălzire centrală instalație de apă curentă caldă/rece la bucătărie, racord la rețeaua publică de canalizare, mijloace proprii de colectare a deșeurilor menajere, clădirea este racordată la rețeaua electrică publică.

Bucătăria pensiunii este dotată conform criteriilor de clasificare pentru o pensiune de trei stele dispunând de: plită electrică cu gaze, vase și ustensile de bucătărie, echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Anexele gospodărești pentru creșterea animalelor și păsărilor sunt amplasate într-o altă locație , întreținute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turiști.

Un aspect pozitiv pentru managerii acestei pensiuni îl reprezintă faptul că fiecare dintre ei este absolvent a unui curs de formare în domeniu.

Pensiunea Păun oferă clienților săi următoarele: pensiune, restaurant, terasa, sala de conferinta, meniuri restaurant; organizari evenimente private: nunti, botezuri, aniversari, logodne, petreceri de sarbatori, petreceri surpriza, tematice, petrecerea burlacilor, petreceri pentru copii; organizari evenimente corporate: receptii, festivitati,dineuri si mese festive, lansari de firme, lansari de produse, aniversari firme, promotii.

Servicii: decoratiuni, aranjamente florale , album foto printat), video live, filmari video , fotografii , lumini/efecte special, muzica, Dj, formatie (  Formatia Fantasy Show Band (Radu Stefan)), momente artistice.

Echipamente: ecrane videoproiectie, lumini arhitecturale, vesela/tacamuri/pahare, mobilier/mese/scaune, plasme/LCD-uri, Red carpet, statii Intercom, LED- screen, masina de fum, scena, accesorii decoratiuni, instalatie de sunet.

În concluzie, turismul rustic practicat în satul Păun, comuna Bârnova Iași are o foarte bună perspectivă de dezvoltare din următoarele motive:

este o zona relativ înaltă, cu multă pădure, deosebit de pitorească

oferă șansa unui plăcut sfârșit de săptămână

este o zonă foarte generoasă prin oferta de terenuri pentru construcții ușoare de vacanță sau chiar rezidențiale

este un perimetru cinegetic deosebit de valoros: localitatea Bârnova ar putea să devină un centru atractiv pentru vizitatori străini, prin dezvoltarea activității de asistență socială pentru persoane cu handicap.

2.2.1. Informații economice cu privire la SC. Popasul Păun S.R.L

În cele ce urmează voi analiza evoluția unor indicatori pe care îi consider răspunzători pentru declinul afacerii și anume:a) cifră de afaceri și b) datorii

Grafic 2. 5. Evoluția datoriilor acumulate de SC Popasul Păun SRL Iași , în perioada 2009-2013

Analiza datelor de mai sus arată că în timp de 5 ani de funcționare, respectiv perioada 2009-2013 pensiune agroturistica SC "Popasul Paun" SRL a înregistrat pierderi respectiv o scădere cu 99% a cifrei de afaceri și o pierdere netă de 404933 lei.

În concluzie pentru o capacitate de cazare de 30 de locuri se estimează pentru primii 5 ani de activitate un grad de ocupare de 45 până la 70%. Din calculele effectuate de către unul dintre managerii societății se estimează că investiția specifică unui loc de cazare este de 65.737 lei, în timp ce cheltuielile aferente construcției sunt în valoare de 117 lei. În urma investiției alocate fiecărui loc de cazare, pe total capacitate se estimează venituri totale de 400.780 lei în primul an de activitate, crescând cu 65-70% până în anul al 5-lea, ajungând la o valoare de 623.089 lei. Cheltuielile totale cresc și ele, dar într-un ritm mai scăzut, cu 10% față de anul începerii activității.

Având în vedere evoluția fiecărui indicator în parte se estimează o recuperare a investiției într-o perioadă de 16 ani, riscul aferent acestei investiții fiind scăzut, deoarece rata rentabilității are o evoluție pozitivă și favorabilă, profitul crescând într- un ritm mai alert decât cresc cheltuielile totale.

PARTEA A II-A .

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3.

METODOLOGIA DE CERCETARE

3.1 Scopul și obiectivele cercetării

De ce am ales această temă?

Investițiile realizate prin accesarea fondurilor europene în special cele prin măsura 3.4- Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, sunt dedicate dezvoltării economiilor naționale din spațiul european, național și în final ameliorării bunăstării populației din satul Păun comuna Bârnova județul Iași.

Am ales această temă deoarece traseul profesional pe care doresc să mi-l creez va fi determinat pe termen mediu și lung de punerea în practică a cunoștințelor și competențelor profesionale dobândite în perioada cursurilor de master, specializarea Management în alimentație publică și agroturism din cadrul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole „Ion Ionescu de la Brad” Iași

Cunoașterea impactului accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea turismului rural în Regiunea Nord-Est a României m-a ajutat să înțeleg amploarea fenomenului turistic în arealul studiat, iar pe viitor mă va ajuta să fructific cunoștințele dobândite în actul didactic.

Care este scopul cercetărilor?

Scopul cercetărilor prezentate în cadrul acestei lucrări constă în determinarea impactului fondurilor europene asupra exploatațiilor agricole din Regiunea NE și in special cele din județul Iași.

Obiectivele acesteia au contat în:

determinarea efectelor utilizării fondurilor europene asupra rentabilității și siguranței pensiunilor rurale din Regiunea NE

identificarea cauzelor care au determinat efectele negative induse de accesarea fondurilor europene.

3.2 Metodele de cercetare și informațiile utilizate

Care a fost planul cercetării?

Planul cercetării curente a cuprins metode și instrumente de cercetare precum: documentarea științifică, studiul de caz, analiza statistică, analiza economică la SC Popasul Paun SRLIași.

Prin lucrarea de față se urmărește studierea efectelor investițiilor cu fonduri europene asupra turismului rural din zona Păun, comuna Bârnova Iași, aprofundarea tematicii turismului durabil, în condițiile dezvoltării economice actuale. Având în vedere complexitatea problemei abordate lucrarea a necesitat o laborioasă muncă de documentare cu privire la tematica și la zona de studiu studiată.

Studiul de caz a constat în cercetarea impactului investițiilor realizate prin accesarea fondurilor europene asupra SC Pensiunea Păun SRL Iași

Se vor scrie 1-2 paragrafe la fiecare metodă

Informațiile utilizate au fost reprezentate de: date statistice provenite de la instituțiile abilitate, informații interne ale unității cercetate, informații de pe bazele de date on-line, discuțiile purtate cu proprietara pensiunii Păun Iași.

Se va detalia fiecare sursă de informații

Au fost culese date din cadrul Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural – Filiala Iași, de la proprietara pensiunii, personalul angajat și de la turiști. În urma cercetărilor proprii s-au obținut o serie de date destul de complete asupra laturii fizice și economice a turismului rural din județul Iași.

În vederea caracterizării turismului rural județean din punct de vedere economic, natural și social au fost utilizate surse bibliografice de tipul studiilor de geografie, monografii, publicații ale administrației publice locale, pagini web.

Au fost studiate actele normative și legile în vigoare elaborate de Ministerul de resort, precum și numeroase lucrări din țară și străinătate ce fac referiri la turismul rural, managementul calității și managementul calității totale.

3.3. MODALITĂȚI DE OBȚINERE A DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR PRELUCRATE

3.4. Metode utilizate în cercetare, prelucrare și interpretarea rezultatelor

În vederea îndeplinirii obiectivelor propuse au fost utilizate metodele:

monografia statistică

ancheta selectivă

raportul statistic

înregistrările

metoda indicilor și indicatorilor statistci

metoda trendurilor ajustate

metoda scalară

analiza SWOT.

1. Monografia statistică. Pentru realizarea acesteia s-au obținut informații în urma discuțiilor purtate cu toți cei care participă la activitatea turistică rurală (turiști, proprietari de pensiuni, membri A.N.T.R.E.C., autorități locale), observând direct structurile de primire turistice rurale, localitățile unde acestea sunt amplasate sau cercetând materiale informative (pliante, ghiduri turistice, reviste etc.).

2. Anchetele selective au fost realizate atât în pensiunea SC Popasul Păun SRL, pensiune turistică rurală de 3 stele din județ, cât și în locurile frecventate de turiști doar pentru peisaje.

3. Rapoartele statistice. Au fost consultate rapoartele statistice realizate de A.N.T.R.E.C. Iași, Neamț, Suceava.

4. Înregistrările ocazionate au fost realizate cu ocazia contactului direct al studentului masterand cu pensiunea, turistul, proprietarii de pensiuni (Mirage), personalul angajat.

5.Metoda indicilor și indicatorilor statistici.

Cercetare propriu-zisa

Punctul de plecare avut in vedere pentru cercetarea proprie l-a reprezentat situația la momentul actual în care se află societatea analizata. În anexa nr. 3 al prezentei lucrări de licență sunt prezentați principalii indicatori economico-financiari care au determinat studiul actual. Potrivit datelor din tabel am considerat că principalii indicatori care scot în evidență starea actuală a SC Popasul Păun SRl Iași sunt:activele societății,datoriile, profitul, cifra de afaceri, cheltuielile totale.

Activele. Activul patrimonial este format din active imobilizate și active circulante.

Activele imobilizate sunt constituite din imobilizări corporale a căror valoare au o tendință permanentă de scădere. În ultimii doi ani, cu valori foarte mici, imobilizărilor corporale li se adaugă și imobilizări necorporale.

Pasivul patrimonial cuprinde capitalurile proprii ale unei firme și valoarea datoriilor acesteia. Referitor la elementele patrimoniale pentru acest interval, valorile și evoluția lor sunt relevate cu ajutorul indicatorilor prezentați mai jos:

Prin analiza valorilor din graficul nr. …………….se poate observa o scadere in valoare nominala a activelor imobilizate dupa cum urmeaza:

în anul 2010 față de anul2009 are loc o scădere a activelor imobilizate cu 2367016 lei,

în 2011 față de 2010 scăderea este de 1074371 lei

în 2012 față de 2011 are loc o scădere cu 39735 lei

în 2013 față de 2012 scăderea este de 6477 lei.

Se observă că cea mai mare scădere a activelor circulante a societății se înregistrează în anul 2013 față de anul 2009, scăderea fiind de 1353567 lei.Constituirea unor stocuri mari la nivelul societatii SC Popasul Paun SRL Iasi are influențe pozitive în cazul unei evoluții nefavorabile a prețului materiilor prime sau a obținerii unor condiții mai favorabile din partea furnizorilor pentru avansarea unor comenzi mari.

Activele circulante cuprind:

stocuri.Stocurile sunt prezente numai la nivelul anului 2010, cu o valoare nesemnificativă, iar soldurile de disponibilități au valori fluctuante de-a lungul intervalului analizat.

creanțe.Creanțele reprezintă principala componentă a activelor circulante;ele ating maximul valoric pe parcursul anului 2009, ulterior valoarea înregistrează o permanentă tendință de scădere.

disponibilități bănești

Graficul nr. …………………. redă variația înregistrată de activele circulante ale societății în perioada 2009-2013 comparativ, pentru fiecare pereche de doi ani analizați:

Analiza graficului nr……………………………arată evoluția în salturi a activelor circulante totale și anume;

în anul 2010 activele circulante totale scad în valoare nominală cu 115448 lei, respective cu 41% față de anul 2009

în anul 2011 se înregistrează o ușoară creștere în valoare de 31534 lei ceea ce reprezintă o creștere cu 11% comparative cu anul 2010 ca mai apoi în anul 2012 să se înregistreze valoarea de minus 82192 lei , echivalentul a minus 29%din valoarea totală a activelor circulante

anul 2013 se încheie cu o ușoară creștere a acestor active cu valoarea de 12348 lei și 4% ca pe întreaga perioadă analizată să se înregistreze o scădere cu 40817 lei respective cu 135% în minus față de valoarea corespunzătoare anului 2009 considerat anul de început al analizei de caz.

Optimizarea mărimii stocurilor s-a facut respectand urmatoarele criterii :

– constituirea unor stocuri, în volumul și structura care să asigure desfășurarea continuă a procesului de producție în ritmurile și proporțiile stabilite, în condițiile folosirii complete și intensive a capacităților de producție, utilizării judicioase a resurselor materiale, sporirii continue a profitului societatii;

– asigurarea unui volum al stocurilor, astfel încât să se realizeze un raport optim între nivelul stocurilor de materiale, costurile stocării și dinamica profitului;

– dimensiunea stocurilor si accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante materiale,eliminarea stocurilor care nu sunt necesare, a pierderilor și degradărilor în timpul depozitării și stocării;

– perfecționarea continuă a procesului de aprovizionare;

– creșterea continuă a eficienței economice

În urma analizei acestor indicatori, se remarcă faptul potrivit căruia activul patrimonial este reprezentat atât de activele imobilizate(clădiri, utilaje, mijloace de transport),cât și de active circulante(creanțe, disponibilități bănești și stocuri); în 2009 este atins nivelul maxim pentru datorii și active circulante; în 2013 structura activelor cisculante se schimbă semnificativ față de anii anteriori, stocurile devenind componenta principală, în timp ce creanțele și disponibilitățile bănești cunosc scăderi semnificative.

Datoriile. Prin analiza datoriilor inregistrate de SC Popasul Păun SRL se poate preciza că acestea variază după o distribuție de tip „parabolă” cu două puncte de minus care demonstrează că în decursul celor cinci ani la care se face referire au existat suficiente preocupări pentru stingerea datoriilor către terți.

Grafic nr. ……………………………………..

Din graficul nr. ……………..se poate observă că datoriile societății înregistrează două perioade de pierdere accentuată, și anume în anul 2010 scăderea este de 339580 lei (-7%) față de anul 2009, o altă scădere accentuată se observă în anul 2012 de 1914250 lei, echivalentul a -38% comparativ cu anul 2012.În medie pentru perioada analizată datoriile societății au crescut cu 18,33%.

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei întreprinderi de a obține venituri din operațiuni comerciale curente. În termeni concreți, ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii, la estimarea eficienței managementului practicat.

Din graficul de mai sus se observa o variatie fluctuanta a cifrei de afaceri; in primul an are loc o crestere de 7954 lei în 2010 față de 2009, o creștere procentuală de 98,45 %, extrem de mare.

In 2013 cifra de afaceri s-a redus la 102726 lei ceea ce reprezinta o valoare negativa de – 173040 lei procentual cu 41 %, din cauza reducerii cererii in ceea ce priveste serviciile de cazare dar si cele de masa.

Profitul constituie mobilul oricărei activități economice iar maximizarea lui reprezintă un obiectiv important al societății și criteriul principal de apreciere a rentabilității activității și a managementului. Analiza activității economice prin informațiile oferite contribuie la proiectarea și organizarea unor activități care să asigure creșterea producției și a cifrei de afaceri în condițiile minimizării costurilor și maximizării profitului determinînd creșterea ratei rentabilității.

Daca se face o paralela între valoarea profitului brut și rata profitului brut la SC Popasul Paun SRL se constata acelasi trend descrescator al ratei profitului brut cu profitul brut, aceasta (rata profitului brut) atinâgnd în final valoarea negativa de – 79% corespunzatoare unui profit brut de – 748832 lei.

Grafic nr. ……………………. Rata profitului brut la SC Popasul Păun SRL, 2009-2013

Profitul brut a avut aceiași tendință de scădere, de la 8333 lei în 2009, la 5606 lei în 2010, respectiv – 748832 lei în 2013. În procente variația profitului brut variază între + 8% ca o comparație între 2010 și 2009 și o scădere drastică cu – 57% pentru anul 2012-2011:

Dacă se analizează variația acestui indicator pentru fiecare perioadă de doi ani consecutivi, se constată următoarea situație: profitul brut s-a micșorat de la 236157lei în 2010, la -740500 lei în 2013, respectiv în procente cu 21% (deoarece în anul 2010 au fost realizate investiții în valoare de 33.500 lei).

În graficul nr. ……………. se observă o scădere scădere bruscă a profitului brut în anul 2011 care continuă și în anul 2012, societatea înregistrând pierderi brute de 1625959 lei, în procente pierderea fiind de -45%.

Veniturile. Veniturile reprezinta un indicator economico-financiar de sinteza care reflecta integral efectul economic final al activitatii de exploatare, financiare si exceptionale dintr-o perioada data. Volumul si dinamica principalelor forme de venit de la nivelul societatii comerciale Popasul Păun S.R.L. din perioada 2009-2013 sunt prezentate în graficul:

Graficul ………………………… arata o crestere semnificativa cu 440554 lei a venitului total pentru 2010 fata de anul 2009, o crestere procentuală de 27% ; până in 2013 veniturile totale ale societatii prezinta o scadere tot mai accentuata astfel ca in anul 2013 venitul total ajunge la valoarea de 2-371197 lei (- 23%), valoare care se menține constantă pentru întreg palieul studiat.

Cheltuielile. In expresie valorica cheltuielile reprezinta totalitatea resurselor consumate la nivelul unei societatii SC Popasul Paun SRL intr-o perioada de timp cuprinsa intre 2009-2013 in vederea obtinerii si diverselor produse sau prestarii unor servicii. Cheltuielile exprima marimea eforturilor depuse de unitate, pentru realizarea productiei cat si a veniturilor prevazute. In contabilitatea financiara, cheltuielile se inregistreaza pe tipuri de cheltuieli:- cheltuieli de exploatare;- cheltuieli financiare;- cheltuieli extraordinare

Cheltuielile fixe sunt acelea care trebuie suportate indiferent daca pensiunea turistica are locurile de cazare ocupate sau nu. in aceasta categorie se inscrie: impozitul pe teren, pe cladire, cheltuielile pentru retribuirea administratorului pensiunii, in cazul in care proprietarul pensiunii nu este cel care administreaza aceasta structura, cheltuielile pentru personalul de serviciu al pensiunii turistice respective.

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli determinate de numarul de turisti si de gradul de ocupare al pensiunii turistice. Acestea sunt: cheltuielile cu incalzirea, cu energia electrica si termica, cu consumul de apa. Cheltuielile variabile apar odata cu inregistrarea numarului de turisti si trebuie sa se regaseasca si recupereze  integral prin tariful stabilit.

Grafic nr. …………….

In anul 2010 societatea inregistreaza o crestere a cheltuielilor totale 443281 lei comparativ cu anul 2009 apoi are loc o scadere cu – 362997 lei urmand ca intre anii 2011-2013 valorile sa fie fluctuante, asa cum se poate observa din tabelul de mai jos:

Din graficul…………………..de mai sus se observă următoarea situație: în cazul de fata societatea nu suporta cheltuieli extraordinare

În concluzie rezultatele negative inregistrate de SC Popasul Paun SRL au fost determinate de impactul crizei economice asupra activitatii societatii. Printre principalele cauze care au dus la inregistrarea valorilor negative ale societatii se pot enumera:

Contractarea puternica a pietei serviciilor in domeniul pensiunilor turistice in raport cu anul 2008, moment in care a fost initiata investitia in pensiunea rurala in cauză

Intensificarea concurentei, lucru care a determinat o ajustare din mers a tarifelor practicate si implicit o scadere a veniturilor realizate, in descrestere de la an la an

Insuficienta resurselor financiare pentru a desfasura o promovare optima cat si o pozitionare corecta pe piata de profil

În urma discuțiilor purtate cu unul dintre managerii societății, dezvoltarea în timp a afacerii a fost una în salturi cu multe urcușuri dar și perioade mai dificile: între anii 2006-2008 au făcut demersurile necesare în vederea accesării fondurilor europene prin SAPARD pentru construcția unei pensiuni pentru care au asigurat un capital propriu de 50% . În anul 2008 are loc darea în folosință a SC Popasul Păun SRL pentru care în anul 2009 și anii următori sunt înregistrate venituri, cheltuieli totale, profit, cifră de afaceri, datorii, dobânzi.

În anul 2011 societatea face o investiție neinspirată în două autoturisme de lux, angajează un credit la o bancă cu o dobândă foarte mare ceea ce în timp va avea ca efect intrarea în imposibilitatea achitării ratelor. Acesta este momentul care va determina cedarea acțiunilor deținute de SC Popasul Păun către Pensiunea Păun care va rămâne singura activitate aducătoare de profit începând cu anul 2013.

Prin culegerea, tratarea, prelucrarea și interpretarea informațiilor contabile, analiza economico-financiară permite evaluarea stării de fapt și identificarea pistelor de progres ale întreprinderii în concordanță cu situațiile mediului economic, social, politic în care își desfășoară activitatea.

În intervalul anterior crizei economice, cifra de afaceri totală a avut creșteri spectaculoase de la un an la altul, astfel încât indicii valorici calculați pentru seria de date 2008-2010 evidențiază, în anul 2010, o valoare slab crescătoare față de cea realizată la începutul intervalului (515604 milioane lei

). Situația dificilă de criză, survenită în 2009, s-a soldat cu o reducere în termeni reali a cifrei de afaceri de 94,4% față de anul anterior (2008), continuată cu o intensitate mai redusă în anul 2010.

CAPITOLUL 4

Care sunt cele mai importante rezultate obținute în urma cercetărilor efectuate?

Determinarea impactului investițiilor realizate din fonduri europene asupra dezvoltării turismului rural in județul Iași a presupus realizarea unei analize economice asupra eșantionului realizat prin utilizarea celor mai importanți indicatori de bilanț.

Această analiză a fost structurată pe două paliere: determinarea evoluției rentabilității societăților comerciale cu răspundere limitată care au luat ființă ca urmare a accesării fondurilor europene prin programul SAPARD și determinarea dinamicii siguranței implicate de utilizarea acestor fonduri pentru perioada în care vor intra în circuitul turistic prin veniturile ce vor fi produse de pensiunea construită cu aceste fonduri

De asemenea, a fost necesară stabilirea principalelor probleme care au intervenit la nivelul societății analizate în urma implementării proiectelor de finanțare.

4.1. Rentabilitatea societății beneficiară a proiectelor de finanțare

Impactul utilizării fondurilor europene asupra rentabilității societății comerciale care are ca principal obiect de activitate serviciile de cazare turistică și cele de alimentație analizate în cadrul eșantionului, a fost determinată pe baza principalilor indicatori economici precum:rata profitului brut, marja de siguranță și cheltuielile variabile.

Figura nr. 4.1 Evoluția ratei profitului brut în cadrul Sc Popasul Păun SRL Iași (lei)

Rentabilitatea reprezinta capacitatea unei unitati de a genera profit, prin utilizarea factorilor de productie în cazul nostru numărul de locuri de cazare vândute și si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora. La nivelul societatii comerciale S.C. Popasul Păun S.R.L. Iași analiza ratelor de rentabilitate in perioada 2009-2013 este prezentata mai jos:

Din graficul de mai sus se observă că si marja de siguranță a societății și rata profitului se mențin pe aceeași linie cu ceilalți indicatori analizați; rentabilitatea bruta din exploatare arata eficienta activitatii de exploatare, iar cum activitatea de exploatare a inregistrat un trend descendent era de asteptat ca si aceasta sa prezinte tot o evolutie descendenta.

În concluzie pot spune că bugetul este expresia valorica sau cantitativa a obiectivelor necesare pentru desfasurarea activitatii de pensiunea turistica in conditii de profitabilitate. Bugetul trebuie sa

prezinte veniturile si cheltuielile si profitul brut. Cu ajutorul bugetului se pot urmari periodic ritmul de realizare al veniturilor si incadrarea cheltuielilor in limitele, in bugetele de cheltuieli estimate.

Potrivit rezultatului de 6,89% obtinut pentru anul 2009 pe care l-am considerat an de referinta, situatia SC Popasul Paun SRL  este una stabila, deoarece se inscrie in intervalul de 1%-15 % potrivit caruia se incadreaza firmele stabile. Cu cat marja de profit este mai ridicata, cu atat se considera ca firma a avut o activitatea mai buna in perioada precedenta.

Un alt indicator care a fost analizat, evoluția marjei de profit, indică un trend descendent: orice valoare a ratei profitului situată sub pragul minimal de 2% situează societatea într-o zonă nefavorabilă din punctul de vedere la rentabilității activității desfășurate. Se poate observa că aferent anilor 2009-2010, deși slab crescătoare, valorile marjelor de profit sunt superioare pragului minimal de 2%. Situația se schimbă dramatic la nivelul lui 2012 când, ca efect direct ale crizei economice, scade considerabil cifra de afaceri și firma încheie exercițiul financiar cu pierdere. Această situație nefavorabilă societății este sublianiată și de valorile indicatorilor care sunt semnificativ scăzute, față de anii anteriori.

Volumul crescut al cheltuielilor se justifica prin sustinerea activitatii de deschidere si promovare a SC Popasul Paun SRL Iasi. În ceea ce privește relevarea cât mai clară a situației societății în ultimii trei ani de activitate, s-a efectuat o analiză a celor mai importanți indicatori economico-financiari și a ratelor de rentabilitate, pe baza raportărilor financiar-contabile aferente perioadei 2009-2013.

Cheltuielile pentru exploatare reprezintă totalul cheltuielilor generate de desfășurarea activității societății. Cheltuielile aferente activității de exploatare înregistrate de societatea SC Popasul Paun SRL Iasi urmează o evoluție asemănătoare veniturilor din exploatare, urmând ca și acestea o traiectorie oscilantă pe parcursul perioadei de referință, astfel cum este prezentat în graficul de mai jos:

Din punct de vedere structural cheltuielile de exploatare generate de desfășurarea activității suntreprezentate la sfârșitul intervalului analizat de:

– cheltuieli cu mărfurile

– cheltuieli cu energia și apa

– cheltuieli cu personalul

– alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuieli cu mărfurile au o pondere ridicată în totalul cheltuielilor de exploatare și au fost reprezentate în principal de cheltuieli efectuate cu privire la imobilul situat în sat Paun, comuna Barnova judetul Iasi.Cheltuieli cu energia și apa sunt reprezentate de cheltuielile generate de înregistrarea în evidența contabilă a utilităților. Cheltuieli cu personalul sunt reprezentate de cheltuieli cu salariile și indemnizațiile personalului angajat și de cheltuieli cu asigurările și protecția socială.

Alte cheltuieli de exploatare cumulează la sfârșitul perioadei de referință valoarea totală de 966046,43lei iar structural sunt reprezentate de:

Evoluția comparativă a veniturilor din exploatare cu cea a cheltuielilor din exploatare ne arată că exceptând anul 2011, cheltuielile aferente activității din exploatare sunt inferioare veniturilor din exploatare, generând astfel rezultat al exploatării caracterizat de valori negative (pierdere), ceea ce indică faptul că activitatea de bază desfășurată de societatea studiata a fost neprofitabilă în anul 2010 și în prima jumătate a anului 2012.

Finanțarea activității societății s-a realizat din resurse proprii, sume puse la dispoziția firmei de către asociatul unic, credite bancare și contracte de leasing. De-a lungul timpului, investițiile societății s-au orientat în special către achiziționarea de mijloace de transport (microbuz și autoturism) necesare realizării activității de aprovizionare și distribuție catering, încheindu-se o serie de contracte de leasing.

Până la nivelul anului 2008, societatea a reușit să achite creditele contractate. Dificultăți legate de efectuarea plăților au început să apară pe parcursul anului 2009, ca urmare a reducerii încasărilor – consecință a crizei economico-financiare, astfel că perpetuarea acestei situației a determinat conducerea firmei să se adreseze instanței și să solicite intrarea în procedura generală de insolvență

4.2. Siguranța exploatațiilor agricole beneficiare ale proiectelor de finanțare

4.2. Problematica ………………………….

Concluzii

Se vor sintetiza concluziile de la fiecare capitol

Anexa 1

Situația asupra capacității de cazare turistică în Regiunea Nord-Est, în perioada 2006-2012

Anexa 2.

Anexa 3.

Bibliografie

Anca Gabriela Turtureanu, Premise ale dezvoltării turismului rural în România,Galați

B Ibănescu, 2013, Les conditions de la mise en tourisme d'un espace rural périphérique de l'Union Européenne la province de Moldavie en Roumanie ,archives-ouvertes.fr

Bodescu Dan,

Bogdan Constantin Ibanescu, 2012, Les conditions de la mise en tourisme d'un espace rural périphérique de l'Union européenne : la province de Moldavie en Roumanie

Claudia Lepădatu, Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.11, Issue 3, 2011 ISSN 1844-5640

Cocean, P.,Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B., (2005), Geografia generală a turismului, Meteor Press, București

Corina Cace, Sorin Cace, Victor Nicolăescu, 2010, Managementul Fondurilor Structurale în contextul crizei economice globale, Revista de Management Comparat Internațional

D. Ungureanu, 2008, Perspective de dezvoltare durabilă a agroturismului montan în context actual și al schimbărilor climatice, lucrări științifice – vol. 51, seria Agronomie

François Vellas,2011,L’impact indirect du tourisme : une analyse economique

Liliana Ciornei, 2013, Teza doctorat.pdf

Magdonia V.Ttini Stoicescu, 2005,Studii privind promovarea și lansarea satului turistic românesc pe piața europeană. Pdf

Măhăra, Gh., 1984, România-Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București

Maria Roxana Dorobanțu ,Puiu Nistoreanu, Ospitalitatea-o componentă a turismului rural românesc , Jurnalul de turism Cactus, Vol. 3, Problema 2/2012, Paginile 17-23, ISSN 2247-3297

Maria Roxana Dorobantu, Puiu Nistoreanu, Economy Transdisciplinarity Cognition www.ugb.ro/etc Vol. XV, Issue 1/2012 259-266

Maria Roxana Dorobanțu,Forme de dezvoltare și promovare a turismului rural în spațiul Uniunii Europene.pdf

Maria Stoian,2011,Evoluția metodelor de marketing în asociațiile de turism din România ,Anale Universității din Petroșani, Economie, 11(1), 253-260

Mirela Mazilu1*,Daniela Dumitrescu,Identitate și dezvoltare rurală în turismul rural, Forum geografic.Studii și cercetări de geografie și protecția mediului Volume XI, Supplementary Issue (September 2012), pp. 7-11)

Nistoreanu, B., Tănase, M., Nistoreanu, O., (2010), O Abordare Holistică a Ospitalității, Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile, Vol. 19, Editura Tehnopress, Iași

Nistoreanu Puiu,2005, p.42, Ecotourism – Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale din România, Amfiteatrul Economic.

Ogârlaci Monica,2010, Economia turismului, sinteze, aplicații, studii de caz, Editura Eurostampa, Timișoara

Olivier Dehoorne, Tourisme, travail, migration: interrelations et logiques mobilitaires, Articles, p. 7-36

Ovidiu Volf ro.pdf, Studii privind strategiile de dezvoltare a spațiului rural din județul Iași

Paul Pașcu, 2003, Services dans le tourisme rural: le rôle des technologies en ligne pour promouvoir le tourisme rural

Tălângă Cristian, 2012, Turism rural

Vergina Chirițescu,Monica Tudor,Gheorghe Savoiu,Sia Sararu, Liana Angela Neculaie,Revista Științifică de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, Vol.11, Problema 3, 2011 ISSN 1844 – 5640

Verginia Chirițescu, Dezvoltare rurală durabilă în România – nevoile și obiectivele prioritare

http://agriculture.gouv.fr/tourisme-rural.

www.roumanie.fr/economie/…/tourisme.html. Secteur du tourisme en Roumanie – Roumanie.fr

http://www.fsenordest.ro/Download/doc_prog/Planuldedezvoltareregionala-analizaecNE.pdf

https://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/IasiStudiuUrban.pdf

http://www.revistacalitateavietii.ro/2012/CV-4-2012/02.pdf,

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale http://www.primaria-iasi.ro/uploads/ORIZONT2020.pdf

Mai mult de un sfert din pensiunile agroturistice sunt finanţate din SAPARD

http://incomemagazine.ro/articles/creditorii-vaneaza-afaceri-care-s-au-dezvoltat-cu-bani-de-la-ue

(Toate titlurile care apar aici ce vor regăsi în partea I a lucrării ca notă de subsol sau în paranteză ca număr sau ca numele primului autor și anul apariției lucrării)

Bibliografie

Anca Gabriela Turtureanu, Premise ale dezvoltării turismului rural în România,Galați

B Ibănescu, 2013, Les conditions de la mise en tourisme d'un espace rural périphérique de l'Union Européenne la province de Moldavie en Roumanie ,archives-ouvertes.fr

Bodescu Dan,

Bogdan Constantin Ibanescu, 2012, Les conditions de la mise en tourisme d'un espace rural périphérique de l'Union européenne : la province de Moldavie en Roumanie

Claudia Lepădatu, Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.11, Issue 3, 2011 ISSN 1844-5640

Cocean, P.,Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B., (2005), Geografia generală a turismului, Meteor Press, București

Corina Cace, Sorin Cace, Victor Nicolăescu, 2010, Managementul Fondurilor Structurale în contextul crizei economice globale, Revista de Management Comparat Internațional

D. Ungureanu, 2008, Perspective de dezvoltare durabilă a agroturismului montan în context actual și al schimbărilor climatice, lucrări științifice – vol. 51, seria Agronomie

François Vellas,2011,L’impact indirect du tourisme : une analyse economique

Liliana Ciornei, 2013, Teza doctorat.pdf

Magdonia V.Ttini Stoicescu, 2005,Studii privind promovarea și lansarea satului turistic românesc pe piața europeană. Pdf

Măhăra, Gh., 1984, România-Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București

Maria Roxana Dorobanțu ,Puiu Nistoreanu, Ospitalitatea-o componentă a turismului rural românesc , Jurnalul de turism Cactus, Vol. 3, Problema 2/2012, Paginile 17-23, ISSN 2247-3297

Maria Roxana Dorobantu, Puiu Nistoreanu, Economy Transdisciplinarity Cognition www.ugb.ro/etc Vol. XV, Issue 1/2012 259-266

Maria Roxana Dorobanțu,Forme de dezvoltare și promovare a turismului rural în spațiul Uniunii Europene.pdf

Maria Stoian,2011,Evoluția metodelor de marketing în asociațiile de turism din România ,Anale Universității din Petroșani, Economie, 11(1), 253-260

Mirela Mazilu1*,Daniela Dumitrescu,Identitate și dezvoltare rurală în turismul rural, Forum geografic.Studii și cercetări de geografie și protecția mediului Volume XI, Supplementary Issue (September 2012), pp. 7-11)

Nistoreanu, B., Tănase, M., Nistoreanu, O., (2010), O Abordare Holistică a Ospitalității, Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile, Vol. 19, Editura Tehnopress, Iași

Nistoreanu Puiu,2005, p.42, Ecotourism – Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale din România, Amfiteatrul Economic.

Ogârlaci Monica,2010, Economia turismului, sinteze, aplicații, studii de caz, Editura Eurostampa, Timișoara

Olivier Dehoorne, Tourisme, travail, migration: interrelations et logiques mobilitaires, Articles, p. 7-36

Ovidiu Volf ro.pdf, Studii privind strategiile de dezvoltare a spațiului rural din județul Iași

Paul Pașcu, 2003, Services dans le tourisme rural: le rôle des technologies en ligne pour promouvoir le tourisme rural

Tălângă Cristian, 2012, Turism rural

Vergina Chirițescu,Monica Tudor,Gheorghe Savoiu,Sia Sararu, Liana Angela Neculaie,Revista Științifică de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, Vol.11, Problema 3, 2011 ISSN 1844 – 5640

Verginia Chirițescu, Dezvoltare rurală durabilă în România – nevoile și obiectivele prioritare

http://agriculture.gouv.fr/tourisme-rural.

www.roumanie.fr/economie/…/tourisme.html. Secteur du tourisme en Roumanie – Roumanie.fr

http://www.fsenordest.ro/Download/doc_prog/Planuldedezvoltareregionala-analizaecNE.pdf

https://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/IasiStudiuUrban.pdf

http://www.revistacalitateavietii.ro/2012/CV-4-2012/02.pdf,

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale http://www.primaria-iasi.ro/uploads/ORIZONT2020.pdf

Mai mult de un sfert din pensiunile agroturistice sunt finanţate din SAPARD

http://incomemagazine.ro/articles/creditorii-vaneaza-afaceri-care-s-au-dezvoltat-cu-bani-de-la-ue

(Toate titlurile care apar aici ce vor regăsi în partea I a lucrării ca notă de subsol sau în paranteză ca număr sau ca numele primului autor și anul apariției lucrării)