Impactul Inundatiilor In Bazinul Hidrografic Barzava

=== biliografie ===

[NUME_REDACTAT] elaborarea lucrarii s-au folosit date existente la dispecerat referitoare la:

-evoluția fenomenelor hidro-meteorologice.

-acțiunile inteprinse de catre personalul S.G.A. [NUME_REDACTAT].

-efectele acestor acțiuni.

Date existente la stația hidrologica Reșița privind reconstituierea undelor de viitura

CUPRINS:

Capitolul I

Bazinul hidrografic [NUME_REDACTAT] generala a bazinului hidrografic

Condiții generale de formare a scurgerii maxime

Condiții climatice

Relieful și structura geologica

Vegetație și soluri

Capitolul II

Sistemul de amenajare

Bazin – plan de situație

Schema de amenajare

Caracteristici acumulari din zona [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] categoriei de importanta pe baza riscului cuantificat

prin indici –[NUME_REDACTAT] –

Stabilirea categoriei de importanta pentru cazul acumulărilor nepermanente – [NUME_REDACTAT]

Capitolul III

Viiturile și inundațiile produse în ultimii ani

Prezentarea evenimentelor generate de inundații înregistrate

in 2005 în judet și urmarile acestora

Descrierea viiturii

Reconstituirea undei de viitura

Prezentarea evenimentelor generate de inundații inregistrate

în aprilie 2006 în judet și urmarile acestora

Concluzii și aprecieri

Capitolul IV

Evaluarea impactului produs de inundații

Consecinte motrice –refacerea lucrarilor afectate-

Masuri necesare pentru diminuare efectelor negative ale

[NUME_REDACTAT] V

[NUME_REDACTAT] sistemelor existente în zonele în care s-au produs

Inundațiile

IMPACTUL INUNDAȚIILOR în BAZINUL HIDROGRAFIC BARZAVA

PREFATA

Lucrarea se ocupă de prezentarea viiturii produse în perioada 17-22.04.2005 și a modului în care s-au desfășurat activitatea de pregătire, apărare și înlăturare a pagubelor produse de aceasta.

Se prezintă condițiile fizico-geografice în care se formează viiturile în județul Caraș-Severin, și condițiile specifice în care s-a format și dezvoltat viitura din aprilie fost efectuată analiza undelor de viitură înregistrate la stațiile hidrometrice și reconstituirea clopotului undei de viitură la stațiile hidrometrice de pe râul Bârzava (Secu, Reșița, Moniom), unde lacurile de acumulare din amonte au modificat puternic mărimile fizice și forma undei de viitură. Prin aceasta s-a asigurat omogenitatea șirului de debite maxime și a formei clopotului de viitură, astfel că pe baza corelațiilor obținute și prezentate în lucrare să se poată determina debitul maxim și unda de viitură ce se poate înregistra în orice punct din cadrul rețelei hidrografice (confluențe, lucrări hidrotehnice, ob. socio-economice, etc.) nu numai la stațiile hidrometrice care controlează scurgerea.

Din punct de vedere al apărării împotriva inundațiilor s-a analizat viitura din aprilie 2005 prezentându-se starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, evoluția fenomenelor pe parcursul viiturii, pagubele produse, modul de acțiune pentru limitarea acestora. S-au analizat coeficienții de risc pentru lucrările de apărare din bazinul hidrografic al râului Bârzava.

În urma viiturii s-a desprins ideea că trebuie regândit întregul sistem de apărare împotriva inundațiilor așa cum se arată în concluziile din finalul lucrării.

LISTA CU ABREVIERI

ANAR: [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT]" ;

A.N.M. [NUME_REDACTAT] de Meteorologie

CJSU: [NUME_REDACTAT] pentru Situații de Urgenta ;

CLSU [NUME_REDACTAT] pentru Situații de Urgenta

CMR: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] –Crișana

CMSU [NUME_REDACTAT] pentru Situații de Urgență

COSU Centru operativ pentru situații de urgență

DAB: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT];

GST Grup suport tehnic

IJSU: [NUME_REDACTAT] pentru Situații de Urgenta;

INHGA [NUME_REDACTAT] de Hidrologie și [NUME_REDACTAT]

mdM: metri deasupra Mării (Negre);

MMDD: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT];

cca. circa;

st. hidrom Stația hidrometrică;

CUPRINS:

Capitolul I

Bazinul hidrografic [NUME_REDACTAT] generala a bazinului hidrografic

Condiții generale de formare a scurgerii maxime

Condiții climatice

Relieful și structura geologica

Vegetație și soluri

Capitolul II

Sistemul de amenajare

Bazin – plan de situație

Schema de amenajare

Caracteristici acumulari din zona [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] categoriei de importanta pe baza riscului cuantificat

prin indici –[NUME_REDACTAT] –

Stabilirea categoriei de importanta pentru cazul acumulărilor nepermanente – [NUME_REDACTAT]

Capitolul III

Viiturile și inundațiile produse în ultimii ani

Prezentarea evenimentelor generate de inundații înregistrate

in 2005 în judet și urmarile acestora

Descrierea viiturii

Reconstituirea undei de viitura

Prezentarea evenimentelor generate de inundații inregistrate

în aprilie 2006 în judet și urmarile acestora

Concluzii și aprecieri

Capitolul IV

Evaluarea impactului produs de inundații

Consecinte motrice –refacerea lucrarilor afectate-

Masuri necesare pentru diminuare efectelor negative ale

[NUME_REDACTAT] V

[NUME_REDACTAT] sistemelor existente în zonele în care s-au produs

[NUME_REDACTAT] I

Bazinul hidrografic Bârzava

DESCRIEREA GENERALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC

Așezarea județului Caraș-Severin în partea de sud-vest a tarii, intr-o zona cu distincta individualitate fizico-geografica, respectiv climatul temperat continental moderat, subtipul bănățean, cu nuanțe sudmediteraneene și relieful predominant muntos, a dus la dezvoltarea unei rețele hidrografice bine conturate.

Râurile județului își colectează apele din nodul orohidrografic al [NUME_REDACTAT], excepție făcând doar râurile Cerna și afluenții de pe dreapta ai râului Timiș, ce i-si au izvoarele în munții Tarcu-Godeanu și [NUME_REDACTAT].

Rețeaua hidrografica are aspect radial , cele mai importante râuri avându-și obârșia în masivul Semenic, un adevărat “castel de apa” al Banatului, de unde izvorăsc Timișul, Carasul, Nera și afluenții lor cei mai importanți, precum și afluenți ai Cernei.

Pe lângă apele curgătoare, în hidrografia județului un loc important ocupa și lacurile , în special cele antropice, în timp ce apele subterane prezintă o dezvoltare relativ restrânsă.

[NUME_REDACTAT]: izvorăște de pe versantul vestical al munților Semenic, la vest de [NUME_REDACTAT] Lung, la o altitudine medie de , în zona montana curge în general pe direcția SSV-NNE prezentând o vale îngustă , adâncita, lipsita de albie majora și cu o panta medie de 15 m/km. în aval de confluenta cu pârâul Gropos, își schimba direcția de curgere , îndreptându-se spre vest, pana în municipala ieșirea din zona montana , Bârzava străbate depresiunea Ezeriș și munții Dognecei, zona în care valea se lărgește , apare albia majora și panta medie coboară în general sub 2 m/km.

Aval de localitatea Bocșa , râul intra în zona de câmpie ([NUME_REDACTAT]) , în care albia majora este bine dezvoltata, ajungând la 3-4 km. lățime, panta scade sub 1 m/km. , cursul devine meandrat , din care cauza a fost îndiguit.

[NUME_REDACTAT] are un bazin hidrografic cu o suprafață de 971 kmp. , din care cca. 700 kmp. în județul Caraș-Severin, unde primește majoritatea afluenților săi , astfel , pe partea stânga [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (Sodol) , [NUME_REDACTAT] (Budinic), Bârzăvița, Moravița, Fizeș, etc. iar pe dreapta [NUME_REDACTAT], Vornic, etc. toți fiind afluenți mici cu suprafețe bazinale ce nu depășesc 100 kmp.

Datorita cerinței tot mai mari de apa potabila și industriala în municipiul Reșița au fost necesare lucrări hidrotehnice ample, care au ca scop suplimentarea stocului de apa pentru folosințe prin transferarea unor debite din bazinele învecinate și prin redistribuirea în timp a scurgerii prin intermediul lacurilor de acumulare. Început în anul 190 4, Sistemul hidrotehnic Bârzava superioara cuprinde acum:

– [NUME_REDACTAT] (lungime ., debit maxim 1,75 mc/s) cu rol de transfer a unor debite de apa din bazinul hidrografic Nera în bazinul hidrografic Bârzava;

– [NUME_REDACTAT] (L=23,3 km., Q=1,43 mc/s) cu rol de transfer a unor debite de apa din bazinul hidrografic Timiș în bazinul hidrografic Bârzava. Acest canal transporta și o cantitate mica de apa din râul Nerganița prin intermediul canalului Zănoaga.

– [NUME_REDACTAT] Ape (volum brut 6,008 mil. Mc.; volum util 4,363mil. Mc. , debit maxim deversat 275 mc/s, debit maxim al golirilor de fund 2X10,5 mc/s) situata pe cursul superior al Timișului având ca scop suplimentarea rezervei de apa din bazinul hidrografic Bârzava, transferul efectuându-se prin intermediul stației de pompe și a canalului Semenic.

– [NUME_REDACTAT](Wbr.=12,357 mil.mc.,Wu=10,269 mil.mc.,Qmax=185 mc/s,Qmax.gol.=2X6,00 mc/s.

– [NUME_REDACTAT],Wbr.=1,06 mil.mc, Wu=0,916 mil.mc.,Qmax.dev.=87,0 mc/s,golirea de fund este colmatata.

– [NUME_REDACTAT], Wbr.=11,109 mil.mc. (la nivelul maxim de exploatare, la nivelul coronamentului, Wb=15,132 mil.mc., Wu=7,961 mil.mc., Qmax.dev.=134 mc/s, Qmax gol.=2X3,30 mc/s.

Sistemul mai cuprinde de asemenea o serie de canale și aducțiuni cu rol de a transporta apa la centralele hidroelectrice și la folosințele de apa: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT](Grebla), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], etc.

CONDIȚII GENERALE DE FORMARE A SCURGERII MAXIME

CONDIȚII CLIMATICE

Clima pe teritoriul patriei noastre se caracterizează printr-o mare diversitate a particularităților locale și o mare variabilitate în timp. Trăsăturile climatice caracteristice sunt date de poziția tarii pe glob și în cadrul continentului european.,ceea ce da caracterul general de clima temperat – continentala. Situarea țarii în zona de întâlnire a celor trei mari unității fizico-geografice ale Europei: Europa central-vestica,continental estica și sudica da un caracter de tranziție climei.

Alături de factorii climatici dinamici ( anticiclonul Azorelor și cel est-european și ariile ciclonale Atlantica și est-mediteraneeana ) ce dau caracterele generale ale climei,un rol important în apariția particularităților locale îl au relieful(orientarea generala a culmilor, expoziția versanților,gradul de fragmentare,existenta văilor transversale și longitudinale),vegetația și factorul uman. Specificul climatului din Banat ,este suprapunerea peste circulația de mase de aer atlantic a unor mase de aer subtropicale aduse în deplasarea lor spre nord și nord-est de ariile depresionare situate în zona [NUME_REDACTAT] sau Adriatice. Aceste invazii de aer generează caracterul moderat al regimului temperaturilor,perioadele de încălzire din timpul iernii, începerea timpurie a primăverii și cantitățile medii multianuale de precipitații relativ ridicate cuprinse intre 600-.

Se remarca faptul ca cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în Banat atunci când condițiile atmosferice duc la o menținere pe timp mai îndelungat deasupra sa a contactului dintre aerul rece polar și cel cald subtropical(8-10.X.1955),iar deplasarea zonei depresionare se face pe direcția SV-NE din care cauza m-ții Banatului determina convecția dinamica a fronturilor reci ceea ce determina ploi abundente(17-18.IV.1966)

Datorita existentei particularităților locale ale climei,generate de factorii dinamici,fizico-geografici și factorului uman,s-a impus necesitatea măsurării în cat mai multe puncte a elementelor climatice, ajungându-se astfel la existenta în aceasta zona a 16 stații meteorologice și a 110 posturi pluviometrice.

2. RELIEFUL ȘI STRUCTURA GEOLOGICĂ

Banatul se caracterizează printr-o mare fragmentare și diversitate a formelor se relief.

Evoluția paleogeografica a început încă în paleozoicul inferior,după care mișcările orogenetice succesive ce au afectat regiunea (Hercinica, kimmerica, laramica, alpina) au dus la înălțări succesive ale uscatului,dar și la apariția unor linii de dislocație,fracturi de ansamblu și de profunzime(in special mișcările alpine),care au determinat o fragmentare tectonica accentuata a regiunii și la conturarea actualelor forme de relief în care munții au caracter de horst iar văile caracter de graben.

O alta trăsătură importanta a reliefului este așezarea sa în forma de amfiteatru,altitudinea crescând în trepte de la E.

Zona montana din estul Banatului și zona de câmpie din vest au cea mai mare extindere,in jur de 40% fiecare,iar zonele depresionare și de dealuri ocupa doar 10% fiecare.

2.2.1. ZONA MONTANA

Prezintă doua grupe distincte: m-ții Țarcu, Godeanu și Cernei în est și m-ii Banatului și [NUME_REDACTAT] în centru.

Aparțin grupei [NUME_REDACTAT] și se înalță în zona centrala și de sud a Banatului. Prezintă o mare complexitate litologica și tectonica,astfel ca se diferențiază în doua compartimente:in sud,m-ții Almajului și în nord m-ții Semenicului despărțiți de depresiunea tectonica a Almajului.
[NUME_REDACTAT] Banatului coboară în trepte spre vest. Partea centrala este ce mai înaltă și ea corespunde [NUME_REDACTAT], ce ating 1446m. Ei se învecinează cu [NUME_REDACTAT],de care sunt despărțiți prin [NUME_REDACTAT] ( Berzovia ).[NUME_REDACTAT] sunt mai joși (1224m în Vf.[NUME_REDACTAT]) și mai fragmentați. în vestul lor, ca o treapta joasa cu înălțimi ce abia trec peste 700m (alt. maxima fiind 727m), se afla [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] sunt mărginiți la vest de [NUME_REDACTAT] (cu alt. de 800-1000m, culminând cu alt. de 1160m în Vf. Lordișu ).La contactul cu [NUME_REDACTAT],se afla treapta joasa a [NUME_REDACTAT] (617m).
In general,[NUME_REDACTAT] prezintă un relief domol,zona cea mai înalță a lor nedepășind limita inferioara a ghețăriilor cuaternari și deci fiind fără aspecte alpestre, contrastând cu [NUME_REDACTAT] aflați dincolo de culoarul Timiș – Cerna. Varietatea reliefului este datorata prezentei carstului, dezvoltat mai ales în [NUME_REDACTAT] unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,ovale, lapiezuri,printre care și peșteri cum ar fi:[NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT].
Varietatea reliefului decurge și din extinderea depresiunilor, a văilor longitudinale și transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .Intre culmile Semenicului și Almajului se afla [NUME_REDACTAT],denumita și Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor. în [NUME_REDACTAT] Banatului se întinde [NUME_REDACTAT] – Ezeriș, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oraviței.
După ce traversează [NUME_REDACTAT] ,Nera își înscrie un traseu transversal intre [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT],formându-si vestitele chei. Spre vest, ca un șanț alungit pe direcția nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna. În mijlocul acestui culoar, pe cumpăna apelor dintre Timiș și Mehadia se găsește trecătoarea Domașnea (poarta Orientala 540m).[NUME_REDACTAT] Banatului și cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunărea formează de la Varciorova cel mai lung defileu din Europa (134km), a cărei măreție e amplificata în urma creării lacului de acumulare și a barajului Portile-De-Fier.

Aparțin grupei [NUME_REDACTAT] și se înalta în zona centrala și de sud a Banatului. Prezintă o mare complexitate litologica și tectonica,astfel ca se diferențiază în doua compartimente:in sud,m-ții Almajului și în nord m-ții Semenicului despărțiți de depresiunea tectonica a Almajului.

a.)- [NUME_REDACTAT]

Pornind de la vest spre est întâlnim m-ții Locvei, alcătuiți în întregime din șisturi cristaline. Ei au fost antrenați în mișcarea negativa a bazinului Panonic,din care cauza în vest au înălțimi de pana la 300-,iar în est pana la 500-

Aspectul morfologic este diferit, astfel: în vest de piemont de eroziune, iar în est râurile din zona fragmentează culmea în numeroase interfluvii scurte,bine împădurite și greu accesibile.

[NUME_REDACTAT] corespunde sinclinalului Reșița – Moldova-Noua, în care predomina calcarele și pe care este dezvoltat un relief carstic de platou.

M-ții Almajului ,alcătuiți din șisturi cristaline cu intruziuni granitice,foarte dure,iar în zona sa estica,corespunzătoare sinclinalului Sirinia-Presacina, apar calcarele. Masivul este fragmentat în numeroase culmi de râurile din zona.

b.) [NUME_REDACTAT]

Începe la vest prin munții Dognecei și Arenișului, alcătuiți din șisturi cristaline și intruziuni de roci vulcanice,puternic mineralizate :exploatabila de Fier și Dognecea.

M-ții Arenisului, situați în nord de valea Bârzavei, prezintă caracter de insularitate și sunt alcătuiți aproape exclusiv din roci vulcanice. Sunt puternic fragmentați de râurile din zona.

M-ții Dognecei,situați la sud de Bârzava,sunt munți joși cu pante domoale,culmi rotunjite și în general puternic fragmentate.

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] în mare măsura sinclinalului Reșița – Moldova-Noua,din care cauza existenta calcarelor da nota specifica reliefului,aici întâlnindu-se platouri ciuruite de doline și sectoare de chei

M-ții Aninei,situați la sud de aceasta depresiune și cuprinși intre văile râurilor Caras și Nera,sunt formați din șisturi cristaline și calcare pe care s-a dezvoltat un relief carstic foarte complex: peșteri, râuri subterane,etc. M-ții Aninei prezintă și ei urmele a doua suprafețe de netezire”Cirja (800m) și Carașova (600m).

M-ții [NUME_REDACTAT] caracter de horst, fiind încadrat la sud, est și vest de zone prăbușite tectonic. Ei sunt alcătuiți din șisturi cristaline, și prezintă trei suprafețe de netezire:

– Semenic(1200-1400m)cu relief preglaciar dezvoltat.

– Tomnacica – (800-900m),cuprind zona periferica :vf.[NUME_REDACTAT], Nemenu, Flamanda,etc.

– Teregova (600-800m)

In zona izvoarelor Timișului,eroziunea diferențiata a creat zona depresionara Gărâna -[NUME_REDACTAT], închisă spre exterior de un defileu al Timișului.

In m-ții Semenic – Almaj, rețeaua hidrografica este bogata, având o densitate de 0,6-0,7 km/kmp în Semenic și 0,7-0,9km/kmp în Almaj,râurile având uneori sectoare înguste și adânci cu pante intre 15-40m/km și pante ale bazinelor hidrografice ce depășesc 200m/km.

In zonele calcaroase toate râurile trec prin chei:Caras, Minis, Nera.

Coeficient de împădurire peste 70%

Depresiunile sunt majoritate intramontane, străbătute longitudinal de râuri ca Timiș, Bistra, Belareca, Nera,etc.

Cea mai caracteristica zona depresionara este cea a Almajului,cuprinsa intre m-ții Semenic la nord și Almaj la sud-est cuprinde doua trepte de relief,una joasa cu terase în lungul Nerei, inundabila și alta înaltă cuprinzând zonele periferice. Depresiunea este ușor asimetrica fiind mai dezvoltata pe flancul sudic.

[NUME_REDACTAT]-Mehadia,are caracter graben,relieful are aspect colinar. Cele doua depresiuni sunt separate de pasul Domașnea.

[NUME_REDACTAT] și Ezeriș prezintă de asemenea un relief colinar. Altitudinea medie a depresiunilor este de cca. 300m,dar datorita convergentei afluenților spre colectoarele principale rețeaua hidrografica prezintă densități mari:0,6-0,7 m/km,cu pante ale râurilor de 5m/km și ale bazinelor hidrografice de cca. 50m/km.

Rocile predominante sunt marnele,argilele și nisipurile,cristalinul și calcarele constituind doar petice periferice.

Coeficient de împădurire slab de cca. 10%

2.2.2. ZONA PIEMONTANA

Piemonturile bănățene ocupa o fâșie transversala intre Mureș și Dunăre în zona centrala a Banatului. Din punct de vedere morfologic sunt dealuri prelungi, traversate de vai largi cu terase. Au altitudini medii intre 200-250m și cele maxime de 500m.

Cele mai importante zone sunt:

– [NUME_REDACTAT],situate la nord de depresiunea Almajului,au aspect de culmi prelungi,fiind alcătuite din roci eruptive și șisturi cristaline.

– dealurile Oraviței,au caracter piemontan. Sunt alcătuite din șisturi cristaline,gresii și calcare ,străpunse de banatite.

– dealurile Doclinului,reprezintă un piemont de acumulare la limita vestica a m-ților Dognecei

– dealurile Sacos-Zagujeni,alcătuite din roci sedimentare străpunse de șisturi cristaline.

In zona de dealuri,rețeaua hidrografica are densități de cca. 0,5 km/kmp,panta intre 1-5 m/km și pante bazinale de pana la 100m/km.

Coeficient de împădurire 30%

2.2.3. ZONA DE CAMPIE

Se întinde în NV Banatului,fiind o prelungire a câmpiei Tisei de est. Are altitudini joase 80-100m,urcând în est pana la la racordarea la zona de dealuri .Zona nord-vestica are caracterul unei câmpii de divagare cu vai înmlăștinite și sectoare de dune în general fixate de vegetație. în zona sudica are extindere doar pe văile râurilor de-a lungul cărora pătrunde adânc în zona piemontană, aici are mai multe subunități :

– [NUME_REDACTAT],cuprinsa intre Poganiș și Bârzava

– [NUME_REDACTAT],cuprinsa intre Bârzava și dealurile Doclinului

– [NUME_REDACTAT],dezvoltata pe valea râului și în sud pana la dealurile Oraviței.

Rocile predominante sunt pietrișuri,nisipuri,argile.

Rețeaua hidrografica este redusa ,având o densitate de 0,2-0,4 km/kmp,cu pante ale râurilor de sub 1m/km și pante medii de cca. 10m/km.

Coeficient de împădurire cca. 8%

3. VEGETAȚIA ȘI SOLURILE

Joaca un rol important în formarea scurgerii maxime prin fenomenele de intercepție , infiltrație și evapo-transpirație cat și prin majorarea rugozității, micșorând astfel viteza apei pe versanți din care cauza creste capacitatea de eroziune a apei. Ca urmare a caracteristicilor reliefului și în special datorita dispunerii sale în trepte tot mai înalte de la vest la est, vegetația și solurile prezintă și ele aceasta etajare. Datorita condițiilor de clima , expoziția pantelor și influenta factorului uman,in cadrul acestei etajări apar unele elemente specifice.

3.1. ZONA DE STEPA ȘI SILVOSTEPA

Dezvoltata în partea de vest a Banatului,fiind o zona puternic afectat de activitatea umana de-a lungul timpului prin defrișarea pădurilor și înlocuirea lor și a pajiștilor spontane cu plante de cultura.

Vegetația arborescenta este slab reprezentata prin păduri cu caracter insular,alcătuite mai ales din cer,garnița și mai rar stejar fag și ulm.

In luncile râurilor cresc:plopi, sălcii,anini.

Solurile sunt în general cernoziomuri levigate ,cu orizonturile superioare argiloase și grad de eroziune neapreciabil.

3.2. ZONA PADURILOR

Este mult mai extinsa și mai bogata ,formând un etaj relativ compact în zonele montane și mai fragmentat în zonele deluroase.

Prezintă la rândul ei și o etajare pe altitudine:

– etajul quercineelor se întinde de la nivelul câmpiei pana la altitudini da cca. 600m. Pădurile sunt formate din:cer,garnița, tei,stejar pufos,frasin,etc. ,bine reprezentate în dealurile vestice(Doclin,Oravița) și în jurul localităților Moldova-Noua, Reșița, Bocșa,Caransebeș. Arbuștii sunt și ei f. bine reprezentați:alun, soc, lemnul câinesc, cornul, păducelul, etc. Vegetația de parter este bogata în special în specii de primăvara care înfloresc înainte de dezvoltarea frazelor arborilor,pentru a beneficia de lumina.

– etajul fagatelor cu extindere foarte larga,astfel fata de limitele generale: 600-1000m,el cobora în zona [NUME_REDACTAT] pana la ,iar în partea superioara urca pana la limita pădurii spre golul Semenicului la 1435m.

Formează păduri compacte împreună cu ulmul de munte,paltinul,iar la limita superioara cu bradul și molidul. Vegetația de parter și arbuștii sunt mai puțin reprezentați: ghiocei,ghiocei bogați,măseaua ciutei și respectiv sângerul.

– etajul coniferelor dezvoltat la altitudini intre 1000-1800m,este mai puțin

Răspândit. în m-ții Banatului el nu constituie un etaj separat , apărând doar în amestec cu pădurile de fag.

In m-ții Tarcu și Godeanu,apare acest etaj în amestec nesemnificativ cu fagul. Pădurile sunt formate în general din brad și molid dar apar și variații specifice(Pinus banatica în zona [NUME_REDACTAT]).

Vegetația de parter și arbuștii sunt slab reprezentați :ferigi,ciuperci,măcrișul iepurelui,etc. în zona pădurilor ,cele mai răspândite soluri sunt cele brune de pădure și brune de pădure podzolite, în zona pădurilor de quarcinee,cu grad de eroziune intre slab și moderat,iar în zonele mai înalte soluri brune de pădure podzolite,soluri brune acide montane de pădure în diferite grade de podzolire și grad de eroziune neapreciabil.

3.3. ZONA ALPINA și SUBALPINA

Este dezvoltata doar la altitudini de peste 1700-,de la limita superioara a pădurilor în sus,din care cauza este puțin extinsa în Banat, apărând doar în m-ții Tarcu și Godeanu.

Vegetația arbustifera este slab reprezentata: jneapăn. ienupăr, tufe de afin, iar cea ierboasa este formata în principal din graminee: paus, roșu, taposica, etc. Solurile cele mai răspândite sunt cele roșii de pădure și rendzinele montane, cu grad de eroziune neapreciabil.

3.4. INFLUENTELE MODIFICARILOR ANTROPOGENE

O foarte mare influenta asupra modificărilor regimului hidrologic al scurgerii maxime o au activitățile umane,dintre care ponderea cea mai mare o au construcțiile hidrotehnice(baraje și lacuri de acumulare ,îndiguiri longitudinale),împăduriri și despăduriri,amenajări hidroameliorative și hidroedilitare. Toate aceste amenajări sunt de fapt intervenții mai mult sau mai puțin brutale în natura,intervenții care modifica total sau parțial regimul hidrologic al râului amenajat. – îndiguiri și acumulări nepermanente(poldere): îndiguirile au fost executate pe cursurile mijlocii și inferioare ale tuturor colectorilor principali din zonă, iar polderele au fost amplasate la intrarea în zona de câmpie: Gherteniș pe Bârzava și Vărădia pe Caraș.

Capitolul II

Sistemul de amenajare la ape mari

[NUME_REDACTAT], are cel mai complex grad de amenajare din județul Caraș-Severin, are o lungime de . panta medie 11 m/km. și o suprafața de bazin hidrografic de 666 kmp.la altitudinea medie de .

Afluenții principali sunt : Țerova (.), Moravița (.), Copas (Gârliște) (.) și Fizeș (.).

Bazinul hidrografic este prevazut cu urmatoarele acumulari :

-Gozna – volum total 11,9 mil.mc.

-Valiug –0,96 mil.mc.

-Secu –15 mil.mc.

La acumularea Secu, din 15 mil.mc. 7,21 mil.mc. sunt volum de atenuare a undei de viitura.

Pe distanta Secu – Calnic, Barzava este regularizata astfel incat sa conduca viiturile cu asigurare de 1 %0.Regularizarea consta din praguri de fund, aparari de mal, sub forma de peree și ziduri de sprijin, lucrari de indiguire în partea din aval.Pe sectorul [NUME_REDACTAT]-limita de judet are lucrari de regularizare cu o capacitate de de . și . diguri din care :

-mal stang-.

-mal drept-.

-diguri contur acumulare Ghertenis-.

Pe malul stang al raului Barzava, aval de confluenta cu paraul Fizeș, în dreptul localitații Ghertenis este amplasata acumularea nepermanenta Ghertenis , cu un volum total de 17,7 mil.mc.Acumularea are rolul de a atenua viiturile de pe raul Barzava și are doua compartimente :

-comp.I-pentru atenuarea viiturilor pana la 5 %

-comp.II-pentru atenuarea viiturilor intre 5% și 1 %

Intre cele doua compartimente este un deversor din beton cu o lungime de . cu secțiunea trapezoidala, cu lațimea la coronament de .Fiecare compartiment are o golire de fund compusa din doua fire Premo diam,1500 mm.,cu clapeți și stavila cu turn de manevra spre acumulare.

CARACTERISȚICI ACUMULARI DIN ZONA BARZAVA SUPERIOARĂ

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: baraj din arocamente cu nucleu de argila

[NUME_REDACTAT]

Tip: baraj de greutate din arocamente cu ecran metalic (aliaj oțel-cupru)

[NUME_REDACTAT]

Tip: baraj de greutate în arc din zidarie de piatra cu mortar din var și ciment

[NUME_REDACTAT]

Tip: evidat (pila-ciuperca) denumit Noetzli alcatuit din 14 ploturi independente în forma de contraforți triungiulari evazați în amonte sub forma unor ciuperci, separeți prin rosturi permanente de dilatație

ACUMULAREA NEPERMANENTA GHERTENIS

Plan de situație a acumulării Gherteniș

CARACTERISTICILE ACUMULARILOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BARZAVA

CARACTERISTICILE ACUMULARILOR BAZINUL HIDROGRAFIC BARZAVA

LUCRARI DE INDIGUIRE

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA PE BAZA RISCULUI CUANTIFICAT PRIN INDICI –.BARAJ SECU-

Tabel.1

Tabel.2

Tabel.3

Încadrarea barajului în categoria de importanță se face prin riscul asociat unui baraj, ce se apreciaza prin indicele de risc asociat barajului (RB), determinat cu relația:

=PC• CA

– unde:

– PC, reprezinta probabilitatea de rupere ;

– BA, indice determinat de caracteristicile barajului (dimensiuni, tip, descărcători,clasa de importanta), amplasamentul acestuia (natura terenului de fundație, zona seismica) și de condițiile lacului de acumulare. Criteriile și punctajele sunt prezentate în Tabelul 1, evidențiindu-se caracteristicele prezentului obiect. în final a rezultat valoarea BA = 85.

– CB, indice determinat de starea barajului, fiind operant pentru baraje existente, depinzând de sistemul de supraveghere, de lucrările de întreținere, de principalele date rezultate din urmărirea comportării în timp (UCC) și de condițiile lacului de acumulare și ale uvrajelor acestuia. Criteriile și punctajele sunt prezentate în Tabelul 2, scoțându-se în evidenta caracteristicele prezentului obiect. A rezultat în final CB = 87.

– CA, indice de cuantificare a consecințelor avariei barajului, ținând seama de posibile pierderi de vieți omenești, de efectele produse asupra mediului, de efectele socio-economice. Criteriile și punctajele sunt prezentate în Tabelul 3, menționandu-se caracteristicile prezentului obiect. A rezultat în final CA = 54.

– , coeficient care poate avea urmatoarele valori:

=1 -pentru baraje proiectate sau verificate conform reglementarilor actuale;

=0.8 -pentru baraje proiectate pe baza unor reglementari mai vechi;

=0.4 -pentru situații în care nu se cunosc date referitoare la proiectare;

S-a luat în considerare valoarea = 0.8

– , coeficient ce poate lua urmatoarele valori:

= 1 -pentru baraje aflate în proiectare sau construcție, respective existente, cu comportare normala pe toata durata de execuție;

= 0.7 -pentru baraje care au suferit incidente sau accidente în exploatare, remediate prin intervenții constructive.

S-a luat în considerare valoarea = 1.

CA=54 ; BA=85 ; CB=87

=PC• CA=

PC=

RB=0,348 ; PC=0,0064

Tabel.4

Concluzie:

Conform tabelului 4 rezulta ca barajul Secu are o categorie de importanta deosebita aflandu-se în clasa B.

STABILIREA CATEGORIA DE IMPORTANTA PENTRU CAZUL ACUMULARILOR NEPERMANENTE – ACUMULAREA GHERTENIS

Pentru barajul Ghertenis caracteristica barajului, starea barajului, și indice de cuantificare a consecintelor avariei barajului au urmatoarele valori :

BA=65 ; CB=55 ; CA=35

Categoria de importanta

Incadrarea barajului în Categoria de importanta, se face prin riscul asociat unui baraj, apreciat prin indicele (RB), determinat în cazul acumularilor nepermanente cu relația:

RB=PR-1 x CA

in care:

RB, este indicele de risc asociat barajului;

PR-1=1-(1-PR)DT

DT, reprezinta durata medie anuala a prezentei apei în acumulare

PR =(-1, reprezentand probabilitatea de rupere.

-unde în cazul nostru coeficienți și au urmatoarele valori

= 1 – baraj proiectat pe baza reglememtarilor vechi , dar verificat

in funcție de standardele actuale

= 1 – comportare normala

DT = corespunzator unei acumulari timp de 9 luni în 18 de ani respectiv 18 x 12 luni

DT=9/(18 x 12)=0.043

PR=(1×65+1*55)-1=(65+55)-1=120-1=1/107=0,00833

PR-1=1-(1-0.00833)0.043=1-(0.9916)0.043=1-0.99963=0.00037

RB=0.00037×35=0.012

Concluzie:

Conform tabelului 4 rezulta ca barajul Ghertenis are o categorie de importanta redusa aflandu-se în clasa D.

Capitolul III

Viiturile și inundațiile produse în ultimii ani

Datorita specificului geografic al judetului,cu [NUME_REDACTAT] în centru,cu lungimi de rauri relativ mici în judet,cu zapezi în perioada de iarana și topiri bruste primavara,datorate climei mediteraneene,viiturile pe cursurile de apa au o evoluție rapida si,de cele mai multe ori,simultana pe toate cursurile principale.

Fenomenele au luat o deosebita amploare cu începere din anul 1992,cu varfuri și maxime istorice în anii 1997 și 1999.In judetul Caras- Severin s-au inregistrat trei tipuri de inundații dupa cum urmeaza :

A. Inundații pluviale datorate ploilor torențiale cazute pe suprafete restranse,dar cu intensitate deosebit de puternica.Astfel de inundații s-au produs în localitațile Oravita, Reșița, Ciuchici, Ocna de Fier,Vermes.Bocsa și Anina prin revarsarea paraielor și dezvoltarea deosebit de puternica a scurgerilor de pe versanți,cu cresteri de nivele de la 0 la . în cateva minute.Se produc pagubele cele mai mari caselor și anexelor gospodarești ale populației, obiectivelor industriale,retelelor stradale,hidroedilitare,drumurilor naționale,judetene,comunale și forestiere.Datorita reliefului deluros și montan,timpii de concentrare sunt foarte scazuți (chiar și sub 30 minute) fapt ce determina imposibilitatea avertizarii sau a luarii de masuri pregatitoare.

B. Inundații pluviale datorate ploilor torențiale cazute pe arii extinse din cuprinsul unuia sau mai multor bazine hidrografice,cu dezvoltarea nivelelor peste limita de inundabilitate pe intreg parcursul raurilor și afluenților acestora.Aceste viituri se produc,de regula,in lunile aprilie,mai și iunie.

C. Inundații de origine pluvionivala,rezultate din precipitații sub forma de ploaie în cantitați insemnate cazute simultan cu o crestere brusca a temperaturii aerului și topirea rapida a stratului de zapada.Acest fenomen se produce de regula de doua ori pe an,astfel :

prima viitura în luna februarie

a doua viitura în a doua parte a lunii decembrie

Acest tip de inundații este caracterizat printr-o deosebita dezvoltare a debitelor pe sectoarele mijlocii și inferioare ale cursurilor de apa,cu depășirea capacitații lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare și avarierea acestora.

Pentru inundarea dirijata în situații deosebite nu sunt prevazute alte terenuri decat cele din incinta acumularilor nepermanemte .

Prezentarea evenimentelor generate de inundații inregistrate în 2005 în judet și urmarile acestora

Urmare a precipitațiilor sub formă de ploaie cu caracter de aversă, căzute în peioada 17-23 aprilie 2005, pe arii extinse în întreg județul Caraș-Severin, precipitații care au înregistrat valori cuprinse între 40 l/mp și 159,7 l/mp, pe fondul saturației solului din topirea zăpezilor, a precipitațiilor anterioare și a lipsei vegetației, s-au format viituri pe toate cursurile de apă și pe toată lungimea acestora. Precipitațiile căzute în interval de 6 zile au depășit media lunară a lunii aprilie de peste două ori.

Scurgerea specifică deosebit de puternică a condus la tranzitarea unor volume pe sectoarele medii și inferioare ale cursurilor de apă de peste 3 ori mai mari decât la viitura istorică înregistrată în județul Caraș-Severin din anul 1978. (Exemplu în secțiunea Moniom a râului Bîrzava volumul scurs în fost de 35 milioane mc față de 10,5 milioane m.c. în anul 1978, pe râul Caraș 101,34 milioane m.c. în 2005 față de 34,8 milioane m.c. în 1978).

Lucrarile de indiguire ale raului Barzava pe sectorul Bocsa acumularea nepermanenta Ghertenis au fost deversate pe ambele maluri.Pe sectorul [NUME_REDACTAT] eroziunile de mal și dig au progresat .Indiguirile raului Poganis în zonele Dezesti,Farliug, Vermes, Caras din zona [NUME_REDACTAT], Gradinari, Varadia, Mercina și Vrani au fost de asemenea supuse viiturile peste asigurarea de calcul, fiind deversate. [NUME_REDACTAT] datorita nivelelor deosebit de mari în acumulare a prezentat deversari ale parapetului drept al deversorului cu antrenare de material din spatele acestuia.

Au fost executate lucrari de punere în siguranta a avariilor. Datorita umplerii acumularii nepermanente Lisava, compartimentul I și II peste capacitatea proiectata, deversarii peste coronamentul acumularii în puncte izolate, infiltrațiilor prin corpul digului de contur la baza acestuia, s-au produs doua prabusiri de taluz în aval (aprox.15 mp fiecare).

Avand în vedere aceasta situație s-au deschis urmatoarele goliri ale acumularii nepermanente :

– un fir de la nodul Lisava și un fir de la golirea compartimentului I catre raul Caras.

Manevra a început în data de 20.04 la orele 14.00 și s-a terminat la orele 16.00 în data de 21.04.S-a intervenit în cursul dupa amiezii, al nopții și în cursul zilei de 21.04 pentru stabilizarea taluzelor de catre personalul SGA – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Aparare și un pluton de 40 de jandarmi.

Datorita nivelurilor mari în acumularea nepermanenta Varadia și producerii de infiltrații prin corpul digului de contur la baza acestuia în dimineata zilei de 21.04 orele 8.00, s-a efectuat manevra de deschidere parțiala a golirilor acumularii, debitul evacuat fiind apreciat la 10 mc/s.

Începând cu data de 22.04.2005 s-a deschis golirea cu diametrul de . De la acumularea Lisava compartimentul II catre raul Caras.

în data de 30.04.2005 s-a constatat golirea acumuloarii nepermanente Varadia .

Pagubele s-au produs pana în ultima decada a lunii august 2005 fiind determinate în continuare de ploile de intensitate marita și scurgerilor de pe versanți acestea totalizand 31202,83 mii lei noi (roni).

DESCRIEREA VIITURII

Ca urmare a ploilor puternice căzute în perioada 18 – 19.04.2005,care pe suprafețe extinse au depășit 100 l/mp.(Secășeni 122,5 l/mp, Jitin 119,5 ,Oravița 116,8,etc.),pe râurile din județul Caraș-Severin s-a format o puternica viitura, debitele maxime înregistrate la stațiile hidrometrice fiind situate la /peste debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 5%.

Datorita precipitațiilor anterioare, căzute în perioada 13 -16.04.2005, ploi ce au totalizat între 40 și 6o l/mp, umiditatea solului a fost foarte mare și ca urmare coeficientul de scurgere al viiturii formate a avut valori mari, fiind cuprins în general între 0,5 -0,6.

Acest coeficient de scurgere foarte mare și durata mare a ploii a dus la scurgerea unui volum foarte mare de apă, astfel comparând viitura din 17 -22.04.2005 cu cea din l978, când s-a înregistrat viitura cu debitul maxim istoric, se constată că cea din anul 2005 are un volum de cca. doua ori mai mare:

la valori comparabile în ceea ce privește cantitatea de precipitații căzute, diferența provenind din durata ploii, respectiv 12 ore în anul 1978 și 24 ore în 2005.

Au fost analizată viiturile înregistrate la stațiile hidrometrice și au fost trasate corelațiile:

Tc = f(L) TT = f(L) log qmax=f log(F+1)

hC = f() ά = f()

unde:

Tc – timp de creștere

Tt – timp total

F – suprafața

Hm – altitudine medie a bazinului

hc – strat căzut

hs – strat scurs

[NUME_REDACTAT] = f(L) Grafic TT = f(L)

Grafic hC = f(

Grafic log qmax=f log(F+1)

Pentru calcularea coeficientului de scurgere a fost întocmită harta precipitațiilor măsurate și cu ajutorul poligoanelor lui Tiessen a fost calculată ploaia medie pe bazin pentru fiecare stație hidrometrică. A fost calculat coeficientul de scurgere și se constată că acesta are valori foarte mari, respectiv 0,5 – 0,6.

Cu ajutorul corelațiilor de mai sus și a unui coeficient de scurgere mediu pentru bazinul hidrografic ce ne interesează, se pot calcula toate elementele undei de viitură în orice punct ce prezintă interes (obiective socio-economice, lucrări hidrotehnice, confluente, etc.).Pentru a putea face acest lucru și în cadrul bazinului hidrografic Bârzava (unde scurgerea maximă este puternic influențată și modificata de lacurile de acumulare Gozna și Secu) și pentru a asigura omogenitatea șirului de debite maxime în vederea calculelor statistice s-a trecut la reconstituirea debitului maxim și a clopotului undei de viitura ce s-ar fi înregistrat în condiții naturale la stațiile hidrometrice Secu, Reșița și Moniom de pe râul Bârzava.

Reconstituirea undei de viitură

STAȚIA HIDROMETRICĂ SECU

Pentru reconstituirea clopotului undei de viitură din 17–21.04.2005 ce ar fi afluat natural la stația hidrometrica Secu, s-a procedat astfel:

în funcție de volumele acumulate și tranzitate prin acumularea Gozna, raportate la volumul undei de viitură de la stația hidrom. Crivaia, s-a obținut coeficientul β = 1,15 cu ajutorul căruia au fost calculate undele de viitură afluente în acumulările Gozna și Văliug (β = 0,61), cunoscând că scurgerea se produce în condiții analoge în bazinul controlat de stația hidrometrică Crivaia, (41,0 km², altitudine. medie), acumulării Gozna (53,0 km², ) și Văliug( 25,5 km², );

descompunerea undei de viitură înregistrate la stația hidrom. Secu, scăzându-se din această undă de viitură deversată din acumularea Văliug, obținându-se unda de viitură naturală pe restul de bazin aval baraj Văliug (62,0 km², );

compunerea undelor de viitură afluente în acumularea Gozna, acumularea Văliug și restul de bazin (fiecare defazată cu timpul necesar ajungerii în secțiunea de control), obținându-se astfel unda de viitură afluentă în condiții naturale la stația hidrom. Secu (140,0 km², ).

Tabelul 1 – cuprinzând calculul undelor de viitură afluente în lacurile de acumulare Gozna și [NUME_REDACTAT] Gozna – 14.04 ora 17:00 – 21.04.ora 07:00

Tabel 2 – cuprinzând calculul undei de viitură afluentă natural la stația hidrometrica Secu prin descompunere și compunere

Graficul undei de viitură afluentă natural la stația hidrometrica Secu

prin descompunere și compunere

[NUME_REDACTAT]- Stația hidrom.: Secu

STAȚIA HIDROMETRICA REȘIȚA

Pentru reconstituirea clopotului undei de viitură din 17–21.04.2005 ce ar fi afluat natural la stația hidrom. Reșița s-a procedat astfel:

– în funcție de datele rezultate din prelucrarea undei de viitură pe întreg bazinul Bârzava, și cunoscând că pe resturile de bazin: acumularea Secu – aval stația hidrometrică și stația hidrometrică Reșița – aval baraj Secu (cu suprafețe egale) scurgerea se produce în condiții analoge cu cele de la stația hidrometrică Reșița pe râul [NUME_REDACTAT], s-a obținut un coeficient de multiplicare β = 0,51, cu ajutorul căruia s-au obținut undele de viitură pe aceste două resturi de bazin;

– prin compunerea undei de viitură afluente natural la stația hidrometrică Secu cu cele de pe resturile de bazin sus amintite, (defazate cu timpul necesar ajungerii în secțiunea de control), s-a obținut unda de viitură în condiții naturale la stația hidrometrică Reșița.

Tabelul 3 – cuprinzând calculul undei de viitură afluentă natural la stația hidrometrica Reșița prin compunerea undelor de viitură

Tabel 4 – cuprinzând calculul undei de viitură a restului de bazin [NUME_REDACTAT]

Graficul undei de viitură afluentă natural la st. hidrom. Reșița

prin compunerea undelor de viitură

[NUME_REDACTAT] – Stația hidrometricǎ:[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Stația hidrom: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Stația hidrom: Reșița

STAȚIA HIDROMETRICĂ MONIOM

Pentru reconstituirea clopotului undei de viitură din 17-21.04.2005 ce ar fi afluat natural la stația hidrom. Moniom s-a procedat astfel:

descompunerea undei de viitură înregistrată la stația hidrometrica. Moniom, scăzându-se din aceasta unda de viitură înregistrată la stația hidrom. Reșița, obținându-se astfel unda de viitură naturală a restului de bazin dintre cele două stații hidrom. menționate, (140 km², altitudine medie);

compunerea undei de viitură afluentă natural la stația hidrom. Reșița (defazată cu timpul necesar ajungerii în secțiunea de control) cu cea a restului de bazin, obținându-se astfel unda de viitură afluentă natural la stația hidrom. Moniom;

Tabelul 5 – cuprinzând calculul undei de viitură afluentă natural la stația hidrometrica Moniom prin compunerea undelor de viitură.

Graficul undei de viitură afluentă natural la st. hidrom. Moniom

prin compunerea undelor de viitură

[NUME_REDACTAT]- Stația hidrom:[NUME_REDACTAT] evenimentelor generate de inundații inregistrate în aprilie 2006 în judet și urmarile acestora

Începând cu noaptea de 10. spre 11 aprilie 2006 pe teritoriul judetului Caras-Severin au cazut cantitați importante de precipitații cu preponderenta pe partea vestica a judetului. Precipitațiile cazute în intervalul 11-13.04.2006 au depasit media lunii aprilie și s-au.suprapus cu cedarea apei din stratul de zapada din zona de munte. Fenomenele menționate au determinat cresteri importante de niveluri pe toate cursurile de apa din judetul Caras-Severin, depasindu-se cotele de aparare.

Acest fenomen a produs inundații cu pagube care s-au perpetuat și dupa restrangerea ariei de precipitații și scaderea nivelurilor sub cotele de aparare, spre exemplu, în urma caderii unei cantitați importante de precipitații în dupa amiaza zilei de 23.04.2006 în bazinul hidrografic :Dunare (la postul hidrommetric Berzasca s-au masurat 18,4 l/mp. în 45 de minute).

Pe fluviul Dunare s-a propagat viitura formata în centrul Europei, peste care s-au suprapus varful viiturii de pe Tisa și Morava.Pe raza judetului Caras-Severin propagarea viiturii a avut un caracter specific datorita regimului de exploatare a acumularii Porțile de Fier I.

Începând cu data de 02.04.2006 în secțiunea Bazias a fost depasita cota de atenție ( . ) la un debit de 11800 mc/s, când practic a început monitorizarea nivelelor și debitelor.In data de 06.04.2006 a fost depasita cota de inundație ( .) la un debit de 12700 mc/s iar maximul viiturii a fost atins în data de 16.04.2006 ora 07 :00 ( ) cu un debit de 15800 mc/s.

In perioada premergatoare fenomenelor hidrometeorologice periculoase personalul de la dispeceratul SGA Caras-Severin a transmis avertizarile și prognozele primite factorilor interesați și organelor administrației judetene, alertand prin [NUME_REDACTAT] PSU [NUME_REDACTAT] PSU. De asemenea personalul de .A. Caras-Severin a patrulat pe zona clisurii și lucrarile din administrare în permanenta, pe toata perioada viiturii, pentru aplicarea masurilor menite sa limiteze pagubele posibil a se produce datorita inundațiilor.Au fost pregatite materialele și mijloacele de aparare pentru eventuale intervenții.

Pentru evacuarea apei din incinta indiguită, au fost puse în funcțiune de catre S.G.A. Caras-Severin doua electropompe cu o putere de 11 respectiv 15 kw.si un debit total de 440 mc/ora.Începând cu dimineata zilei de 12.03.2006 ora 10 :00 a fost pusa în funcțiune prima electropompa iar din 04.04.2006 începând cu ora 12 :00 a fost pusa în funcțiune și cea de-a doua pompa ; acestea au funcționat neintrerupt pana la scaderea nivelului sub cota de atenție a raului Nera. Restul de apa ramasa în incinta este evacuata gravitațional prin « [NUME_REDACTAT] » în raul [NUME_REDACTAT] 12.04.2006 ora intrat în funcțiune compartimentul I iar la ora început deversarea în compartimentul I [NUME_REDACTAT].Golirea completa a acumularilor nepermanente a fost realizata pana în data de17.04.2006

In seara zilei de 12-13.04.2006  :

La ora 1 :00,digul mal stang Fizeș,amonte confluenta rau Barzava la . s-a rupt ,creind o bresa de cca .lungime.

Ruperea digului a fost provocata de suprapunerea viiturii pe raul Barzava cu cea de pe paraul Fizeș , în condițiile în care revarsarea paraului , pentru recuperarea de teren agricol în anii « 80 , a fost dirijata spre amonte.Acest fapt a determinat deversarea digului pe o lungime de . și formarea bresei.Nu s-a putut interveni la consolidarea sau suprainaltarea digului în cursul nopții, neexistand acces.

Prin bresa s-au scurs apele paraului Fizeș și cele ale raului Birzava care au inundat cca 100 case în localitatea Ghertenis.

La ieșirea din localitatea Gherassimov spre Timișoara, [NUME_REDACTAT] a fost inundat pe o lungime de cca.800 m,cu o lama de 30-.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Urgenta cu personalul de ,[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Urgenta, Jandarmeria și Poliția au intervenit pentru evacuarea populației și animalelor.

Datorita deversarilor,exista doua brese pe paraurile Silcovat (dig mal drept) și Ciclova (dig mal stang) în zonele de confluenta cu raul Caras, formate tot datorită deversării digurilor ca urmare a suprapunerii varfurilor de viitura.

Pe raul Poganiș , în zona de confluență cu paraul Valeapai a fost creată o breșă pe dig mal stang și trei breșe amonte și aval pod DN 58. din localitatea [NUME_REDACTAT].Aceste breșe s-au format tot datorită deversării lucrării de îndiguire a râului Poganiș, pe o lungime de peste ¼ din totalul lucrării, în condițiile în care îndiguirea râului Poganiș are capacitatea de a rezista la probabilitatea de depașire de 20 % iar viitura nu s-a mai atenuat în amonte , fiind inchise breșele la finele anului 2005.

Au fost deplasate în zonele amintite mai sus forțe și mijloace de intervenție și s-a reușit închiderea batardoului și închiderea breșei amonte Gătaia, puncte de inundare a localitații Gherteniș, și a terenurilor agricole aparținatoare comunei Măureni și orașului Gătaia din județul Timiș.

La data respectiva fortele și mijloacele de intervenție deplasate în zona au asigurat liniile de aparare.

Concluzii și aprecieri

Urmare a precipitațiilor sub formă de ploaie cu caracter de aversă, căzute în perioada 10-13 aprilie 2006 pe arii extinse în întreg județul Caraș-Severin, precipitații care au depasit media precipitațiilor pe luna aprilie în primele trei zile de la începerea fenomenului (10-13.04.2006) și aversele locale cazute ulterior ( în 23.04.2006 la postul hidrometric Berzasca s-au masurat 18,4 l/mp. în 45 de minute) , pe fondul saturației solului din topirea zăpezilor, a precipitațiilor anterioare și a lipsei vegetației, s-au format viituri pe toate cursurile de apă și pe toată lungimea acestora.

Scurgerea specifică deosebit de puternică a condus la tranzitarea unor volume importante de apa pe sectoarele medii și inferioare ale cursurilor de apă în județul Caraș-Severin pagubele estimate au fost de 170.497.626,6 lei RON

Viitura din aceasta perioadă a condus la depășirea capacității proiectate a lucrărilor

de îndiguire (5%), producând deversarea și avarierea lor.

[NUME_REDACTAT]-Stația hidrometrică [NUME_REDACTAT] V. Țerovei – Stația hidrom: [NUME_REDACTAT] Vornic – Stația hidrom: [NUME_REDACTAT] Fizeș – Stația hidrom: [NUME_REDACTAT] IV

Evaluarea impactului produs de inundații

Consecinte motrice –refacerea lucrarilor afectate

efectele viiturii

MASURI NECESARE PENTRU DIMINUAREA

EFECTELOR NEGATIVE ALE INUNDAȚIILOR

scoaterea și distribuirea stocului de apărare împotriva inundațiilor

intervenții pentru limitarea efectelor inundațiilor după cum urmează:

îndepărtarea plutitorilor din dreptul secțiunilor de sub poduri

consolidări provizorii de mal pe pr.Sodol

demontare parțială parapet din beton pentru coborârea nivelului și reducerea timpului de inundare

demontare podeț de pe canalul Făitălan din Gherteniș, decolmatarea canalelor și șanțurilor din Gherteniș transport de piatră brută în vederea executării unei consolidări de mal de către Comitetul local pentru situații de urgență

supravegherea fenomenelor hidrometeorologice cu asigurarea derulării fluxului informațional decizional

eliberarea obstacolelor din albia râului Bârzava în cartierul Lend și de pe tronsonul Reșița – Bocșa (parțial)

igienizarea și salubrizarea albiei râului Bârzava în municipiul Reșița și comuna Berzovia

asigurarea exploatării acumulărilor conform regulamentelor de exploatare, pregolirea acestora pentru a crea volume suplimentare de protecție

inventarierea avariilor la lucrările hidrotehnice cu rol de apărare

promovarea împreuna cu [NUME_REDACTAT] Banat a lucrărilor de refacere a liniilor de apărare, prin HG, cu [NUME_REDACTAT] sau cu Banca de Dezvoltare a [NUME_REDACTAT]

Măsuri în perioada imediat următoare:

eliberarea obstacolelor din albia râului Bârzava intre Reșița și Bocșa

igienizarea și salubrizarea malurilor cursurilor de apă, în special a râului Bârzava între Bocșa și [NUME_REDACTAT] pe termen lung

Refacere linie de apărare a râului Bârzava în zona Bocșa – Gătaia, jud. [NUME_REDACTAT], proiectarea și executarea următoarelor investiții pentru refacerea liniilor de apărare

Cuprinderea în cadrul investiției de amenajare a râului Bârzava pe sectorul Bocșa-Gătaia a sistemului de borne hectometrice pe îndiguire

Calibrarea postului hidrometric Barzava din Berzovia, pentru monitorizarea tranzitarii debitelor de viitura- în derulare la aceasta data

Pentru refacerea liniilor de apărare și asigurarea lor în perioada ce a urmat, au fost promovate o serie de lucrări de investiție care sunt în derulare s-au finalizate, cum ar fi “Amenajare râu Bârzava și afluenți”

.

..

Capitolul V

[NUME_REDACTAT] sistemelor existente

in zonele în care s-au produs inundațiile

Principalele amenajări pentru combaterea inundațiilor de pe râurile Bârzava, Caraș și Pogăniș, executate în perioada anilor 1980, au fost gândite în special pentru apărarea terenurilor agricole (suprafața apărată de acestea este de cca ) și mai puțin al localităților. (Exemplu pe râul Pogăniș în localitatea [NUME_REDACTAT] malul stâng îndiguit apără teren agricol iar localitatea de pe malul drept este neapărată).

De asemenea, s-au creat incinte îndiguite pentru apărarea gospodăriilor la care evacuarea apelor din incinta apărată se face numai gravitațional, prin subtraversări, după trecerea viiturii de pe cursul principal. (Ex. incinta [NUME_REDACTAT] în zona Medreș de pe râul Bârzava și incinta Dezești de pe râul Pogăniș). Această soluție duce la inundarea gospodăriilor și a caselor din scurgerea de pe versanți. Pentru evitarea acestor situații propunem construirea unor stații de pompare pentru evacuarea apelor în timpul viiturii (Ex.: stația de pompare Socol din incinta localității amplasată pe râul Nera rezolvă acest tip de probleme).

Accesul în punctele de intervenție în timpul viiturilor este imposibil cu utilaje sau mijloace de transport datorită faptului că digurile au coronamentul necirculabil.

La acumulările nepermanente Gherteniș și Vărădia nu există accese la golirile de fund în timpul viiturilor.

Scopul principal al lucrărilor de îndiguire fiind apărarea cât mai multor suprafețe agricole, acestea au fost construite practic pe malurile cursurilor de apă, fiind supuse unor eforturi deosebite (viteze și înălțimi ale curentului de apă, eroziuni) la fiecare viitură.

La execuția digurilor, albia minoră a fost folosită ca groapă de împrumut și nu a fost consolidată și stabilizată, drept pentru care s-au produs puternice eroziuni de mal până în corpul digurilor cu formarea de breșe (Ex.: râul Bârzava pe sectorul aval Bocșa).

Având în vedere cele prezentate mai sus, este necesara regândirea întregului sistem de lucrări de apărare împotriva inundațiilor.

[NUME_REDACTAT] elaborarea lucrarii s-au folosit date existente la dispecerat referitoare la:

-evoluția fenomenelor hidro-meteorologice.

-acțiunile inteprinse de catre personalul S.G.A. [NUME_REDACTAT].

-efectele acestor acțiuni.

Date existente la stația hidrologica Reșița privind reconstituierea undelor de viitura