Impactul Integrării Europene Asupra Dezvoltării Urbane. Studiu DE Caz Municipiul Oradea
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: GESTIUNEA ȘI PLANIFICAREA TERITORIULUI ASISTATĂ DE GIS
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
Lucrare de Disertație
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. LUMINIȚA FILIMON
ABSOLVENT
PATRAȘCU NATALIA
ORADEA
2016
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: GESTIUNEA ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI ASISTATĂ DE GIS
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
IMPACTUL INTEGRĂRII EUROPENE ASUPRA DEZVOLTĂRII URBANE. STUDIU DE CAZ MUNICIPIUL ORADEA
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. LUMINIȚA FILIMON
ABSOLVENT
PATRAȘCU NATALIA
ORADEA
2016
Introducere
Preocupările legate de ordonarea și gestionarea unor comunități urbane sunt milenare, însă conceptele, metodele și scara la care astăzi evoluează dezvoltarea urbană în raport cu planificarea strategică, cunosc o permanentă actualizare, atât cantitativă, cât și calitativă. Complexitatea comunităților urbane impune o atenție deosebită și aceasta datorită unor factori precum: creșterea demografică, intensificarea schimburilor economice, competitivitatea, resursele, așteptările tot mai mari ale locuitorilor, toate contribuind la modelarea interacțiunilor environmentale, sociale, politice și economice locale. Astfel, în contextul integrării europene, politica regională transpusă la nivel local reprezintă o componentă definitorie în procesul dezvoltării urbane. De asemenea, dezvoltarea urbană și planificarea strategică reprezintă tematici actuale, de interes, în condițiile unei competiții strânse dintre orașe care implică atragerea de investitori, turiști și de noi rezidenți.
Analiza evoluției politicilor europene care și-au pus amprenta asupra dezvoltării urbane locale, alături de impactul integrării propriu-zise asupra dezvoltării planificării strategice din municipiul Oradea, m-au condus la alegerea acestei teme de lucrare de disertație. Am fost curioasă să observ și să înțeleg care au fost primii pași în planificarea strategiilor de dezvoltare de la nivel local, structura acestora, transformările de abordare, identificarea direcțiilor și acțiunilor prioritare, instrumentele financiare disponibile, precum și impactul acestora asupra politicii dezvoltării urbane orădene. Metodele folosite cuprind analiza și sinteza documentelor, articolelor și opiniilor din domeniu, consultarea surselor oficiale în format electronic, precum și analiza și evaluarea comparativă a strategiilor de dezvoltare locală. Astfel, pe lângă documentele și articolele de specialitate, am avut acces la 3 strategii de dezvoltare locală ale municipiului Oradea, elaborate în trei perioade relativ apropiate, anul 2002, 2011, 2015, dar semnificativ diferite prin conținut și abordare.
Lucrarea cuprinde trei capitole în care am încercat să structurez informații pe care le-am considerat relevante pentru tematica abordată. În capitolul I, intitulat: Influența politicii regionale a Uniunii Europene asupra politicii de dezvoltare teritorială din România, am încercat să prezint principalele aspecte legate de politica regională europeană și influența acesteia asupra României și asupra dezvoltării locale a municipiului Oradea. Pornind de la politica regională am evidențiat principalele etape pregătitoare procesului de integrare europeană, urmate de documentațiile strategice naționale și europene, iar în încheierea capitolului am realizat o sinteză a etapelor de bază necesare procesului de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală.
Capitolul doi al lucrării, întitulat, Analiza comparativă a strategiilor de dezvoltare locală ale municipiului Oradea – perioada 2002-2015 este considerat studiul de caz. În acest capitol sunt analizate cele trei strategii de dezvoltare locală, elaborate în perioada anilor 2002-2014, evoluția și modificările survenite de-a lungul anilor în funcție de poziția României, impactul politicilor europene și naționale asupra dezvoltării locale, precum și rolul finanțărilor externe nerambursabile în dezvoltarea urbană a municipiului Oradea. În ceea ce privește concluziile, acestea scot în evidență importanța factorilor de decizie locali care, pe parcursul anilor, au învățat să modeleze politicile interne ale municipiului Oradea, valorificând potențialul oferit de instrumentele financiare europene și contribuind prin intermediul proiectelor de investiții prioritare la dezvoltarea comunității urbane orădene. Astfel, cresc șansele ca municipiul Oradea să devină un oraș mai conectat, mai competitiv și mai atrăgător, oferind vizitatorilor și orădenilor o identitate bine definită, servicii și mediu de viață de calitate, precum și o imagine urbană îmbunătățită.
Capitolul I. Influența politicii regionale a Uniunii Europene asupra politicii de dezvoltare teritorială din România
I.1. Evoluția politicii regionale europene
Deoarece există o strânsă legătură dintre politica regională și politicile naționale transpuse la nivel local, în cazul de față, influențând direct dezvoltarea municipiul Oradea, voi încerca o scurtă incursiune în trecutul regionalismului european și național.
O privire în ansamblu asupra politicii regionale scoate în evidență orizontul temporal al implementării acesteia pe continentul european. Politica regională europeană este menționată pentru prima dată în Tratatul de la Roma, în anul 1957, semnatarii tratatului declarându-se: hotărâți să pună bazele unei uniuni tot mai strânse între popoarele europene;… propunându-și ca scop esențial al eforturilor lor îmbunătățirea constantă a condițiilor de trai și de muncă ale popoarelor lor; …preocupați să întărească unitatea economiilor lor și să asigure o dezvoltare armonioasă prin reducerea decalajului dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a zonelor defavorizate (Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, p.1). Ulterior, succesul înregistrat în organizarea și funcționarea comunității europene a generat efecte pozitive care au condus la întărirea cooperării dintre state, creșterea schimburilor economice, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și extinderea proiectului european.
Lărgirea comunității europene, prin aderarea noilor membri, a fost urmată de beneficiile vizibile și sesizabileale noului model de cooperare socio-politico-economic. Astfel, a urmat semnarea Tratatului de la Maastricht, tratat care a pus bazele unei uniuni economice și monetare, definind Uniunea Europeană sub numele care funcționează și astăzi. Având în vedere faptul că, statele componente ale Uniunii Europene au avut și au diferite grade de dezvoltare economică, socială și teritorială, a fost necesară armonizarea și coordonarea politicilor europene comune care să conducă la reducerea si eliminarea decalajelor dintre state și regiuni.
Teritoriul european este caracterizat de diversitate: culturală, economică, socială, politică. Modelele de dezvoltare teritorială sunt repartizate foarte neomogen și generează diferențe majore. Pentru a atenua aceste diferențe au fost create instituții, politici, instrumente și procedee de intervenție.
Din anul 1986, coeziunea economică și socială a devenit un domeniu de competență a Uniunii Europene, iar din anul 2008 a fost introdus și conceptul de coeziune teritorială. Pe aceste trei concepte se sprijină politica de coeziune europeană și fondurile structurale. Principalele obiective ale coeziunii sociale, economice și teritoriale vizează reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor de pe teritoriul european. Trașcă și colab., 2013, scoate în evidență recomandarea Uniunii Europene survenită în urma analizei raportului privind coeziunea socială, economică și teritorială, și anume: pe viitor politica de coeziune va trebui să devină mai selectivă, acest lucru realizându-se printr-o participare și coordonare națională și regională puternică și pragmatică.
I.2. Procesul de integrare europeană a României
Pentru România, procesul de integrare europeană pornește în anul 1995, odată cu transmiterea solicitării de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Drept urmare, în anul 2000, odată cu începerea negocierilor de aderare, România s-a angajat să elaboreze un plan de acțiuni care consta în: adaptarea și modificarea legislației interne la cea europeană, elaborarea de strategii și planuri pe termen mediu și lung, promovarea măsurilor de stimulare și dezvoltare socio-economică care au condus, în final, la îndeplinirea unor criterii politice și economice necesare pentru a deveni stat membru.
Astfel, țara noastră și-a asumat o serie de angajamente privind ajustarea și apropierea legislației naționale de cea europeană, purtându-se negocieri pe 31 de capitole. Printre cerințele impuse de Uniunea Europeană la capitolul Politica Regională și coordonarea Instrumentelor Structurale regăsim: cadrul legislativ, organizarea teritorială (ce necesita o clasificare NUTS), capacitatea de programare (pregătirea unui plan de dezvoltare; proceduri pentru programarea multianuală a cheltuielilor bugetare; implementare principiului parteneriatului în stadiile de programare, finanțare, monitorizare, evaluate prin Fondurile Structurale; capacitatea administrativă; gestiune financiară și bugetară pentru Fondurile structurale și de Coeziune).
Aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 a continuat cu procesul ajustării și uniformizării legislative, pregătirii instituționale și elaborării politicilor de dezvoltare interne privind creșterea competitivității economice. De asemenea, au fost necesare dezvoltarea și elaborarea unor reguli, criterii și principii care să pună bazele unor planuri, politici și strategii care să fie valabile atât economic și social, cât și environmental. Rezultatul pe termen lung al acestor obiective politice, economice, sociale ar trebui să se regăsească în reducerea decalajelor existente dintre România și statele europene dezvoltate.
După transmiterea solicitării de a deveni stat membru al Uniunii Europene, autoritățile române, împreună cu o echipă de experți europeni au inițiat, în cadrul PHARE, un program de asistență privind viitoarea politică de dezvoltare regională din România. Principalele obiective ale acestui program au constat în pregătirea unui set de principii fundamentale, completarea cadrului normativ și procedural, alături de recomandările și măsurile necesare implementării și dezvoltării noii politici regionale din România. Proiectul a fost materializat în Carta Verde a Politicii de Dezvoltare Regională din România.
În vederea planificării, monitorizării și evaluării politicii regionale românești, în anul 1998, în urma propunerilor formulate în Carta Verde, au fost create cele 8 regiuni de dezvoltare (Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România).
Carta Comunitară a Regionalizării definește regiunea ca: un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă sau un ansamblu similar de teritoriu în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și care dorește să-și păstreze specificitatea astfel rezultată și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic (citat de Pacesila, 2004).
Conform Legii 151/1998, la nivelul României, regiunile de dezvoltare sunt unități ce corespund unor grupări de județe, constituite printr-o asociere voluntară pe bază de convenție, semnată de reprezentanții consiliilor județene, cu acordul consiliilor locale, având drept scop coordonarea dezvoltării regionale necesară aderării. Acestea nu sunt unități teritorial-administrative, nu au personalitate juridică și corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II (Nomenclatorul Unităților Teritorial Statistice) din Uniunea Europeană. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul dezvoltării regionale, aceste regiuni si-au menținut același statut de 18 ani.
Pe lângă rolul de colectare și producere de date statistice regionale, utile factorilor de decizie, regiunile, prin consiliile regionale,au devenit promotori direcți ai intereselor regionale și locale, modelatori de politici, strategii, programe și proiecte de dezvoltare regională, precum și susținători ai dezvoltării comunităților locale în procesul de planificare la nivel regional (Legea 151/1998) .
Deoarece planificarea teritorială și dezvoltarea spațială funcționau după vechea legislație moștenită din perioada comunistă, a fost nevoie de reglementarea unui nou cadru legislativ. Astfel, în anul 2001, a fost adoptată Legea 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul care, definește clar activitățile de amenajare a teritoriului, urbanism și de dezvoltare durabilă.
Art. 2 (3) Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului, care constituie ansambluri de activități complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spațială echilibrată, la protecția patrimoniului natural și construit, la îmbunătățirea condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, precum și la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, național și european (Legea 350/2001, actualizată 2013).
I.3. Strategiile de dezvoltare – principalele instrumente de planificare
Unul din instrumentele de planificare teritorială care câștigă tot mai mult teren în planificarea locală la sfârșitul anilor 90, se referă la strategiile de dezvoltare durabilă a localităților.
Macmillan și Tampoe, 2000, p. 22, precizează faptul că: „rolul strategiei este de a determina, clarifica sau rafina scopul; acesta ar putea însemna crearea unei noi viziuni asupra viitorului pentru a inspira organizația către un scop mai amplu”.
Astfel, scopul bine definit ar trebui să ofere o bază solidă actorilor locali pe care aceștia să realizeze dezvoltarea, iar pentru atingerea scopului,un prim pas constă în trasarea unor direcții de acțiune bine gândite, direcții oferite de strategia de dezvoltare.
Având în vedere faptul că, cea mai mare parte din finanțările unei strategii de dezvoltare locală au avut la bază finanțări din fondurile Uniunii Europene,voi aminti principalele documente europene și naționale care au fundamentat toate documentele de planificare strategică de nivel inferior.
I.4. Principalele strategii de dezvoltare europene și naționale
La nivelul Uniunii Europene cele mai cunoscute strategii bazate pe competitivitate și dezvoltare durabilă sunt:
Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene (Goteborg, 2001);
Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene (Lisabona, 2006);
Strategia Europa 2020 (2010);
I.4.1. Strategia Europa 2020
Pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a elaborat și aprobat Strategia Europa 2020, care reprezintă strategia Uniunii Europene pentru următorii 10 ani. Astfel, noua viziune economică europeană este bazată pe trei priorități tematice :
Creștere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
Creștere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Creștere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă în măsură să asigure coeziunea economică, socială și teritorială
De asemenea, Strategia Europa 2020 propune 5 obiective europene comune direcționate spre următoarele domenii:
Ocuparea forței de muncă;
Cercetare și dezvoltare;
Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei;
Educație;
Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale;
Figura 1 Orientarea procesului de planificare strategică
Sursa: prelucrare după documentele strategice
Prioritățile și obiectivele europene sunt transpuse în strategiile de dezvoltare teritorială naționale, urmând a fi preluate și implementate la nivelul întregii țări cu ajutorul politicilor și programelor concrete, acestea devenind fundamentul documentelor strategice de la nivelele inferioare, respectiv regional, județean și local.
I.4.2. Strategiile naționale
Principalele strategii de la nivelul Românei sunt:
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030(2008);
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (2015);
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030 propune ca obiectiv național pentru anul 2013 – sprijinirea dezvoltării economice și sociale echilibrate teritorial și durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor și resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere; îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci (Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030, p. 113).
De asemenea, aceiași strategie fixează un obiectiv național pentru anul 2020 care, constă în: constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spațială, a sistemului policentric de arii funcționale urbane și de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european (Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030, p. 128).
Odată cu elaborarea la nivel european a unei noi strategii, Europa 2020, precum și pentru sprijinirea perioadei de programare 2014-2020 a fost adoptată Strategia de dezvoltare teritorială a României 2015. Documentul are ca scop îmbunătățirea procesului de planificare teritorială la nivel național, fundamentând documentele strategice de nivel regional, județean și local, precum și a documentațiilor operaționale.
Viziunea de dezvoltare teritorială prezentată în această strategie prevede ca România anului 2035 va fi “|o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”(Strategia de dezvoltare teritorială a României 2015, p. 115).
I.5. Principalele instrumente de dezvoltare regională a României
I.5.1. Planificarea națională strategică – perioada 2007-2013
I.5.1.1. Planul Național de Dezvoltare
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 este un document de planificare strategică și programare financiară multianuală prin care s-a dorit orientarea și stimularea dezvoltării socio-economice a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene. În același timp, PND 2007-2013 a reprezentat un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, fiind orientat, în principal, asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a fondurilor structurale și de coeziune 2007-2013.
Pentru realizarea obiectivului global și a obiectivelor specifice, au fost identificate șase priorități naționale de dezvoltare:
1.5.1.2. Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013
Pe baza PND 2007-2013 a fost elaborat, ulterior, Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale și programele operaționale prin care s-au implementat programele finanțate prin fonduri europene. Sursele de finanțare ale priorităților naționale sunt: bugetul de stat, bugete locale, fondurile europene, credite etc.
În momentul elaborării strategiei, suma investițiilor preconizate se ridica la 58,7 miliarde de euro.
I.5.1.3. Programele Operaționale 2007-2013
Programele Operaționale sunt documente care cuprind prioritățile multianuale ale României, aprobate de către Comisia Europeană și care pot fi cofinanțate din instrumentele structurale (fondurile structurale și de coeziune).
Conform CSNR, cele șapte programe operaționale, alături de ponderea fiecăruia din fondurile destinate acestora sunt:
Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (13,5% – FEDR);
Programul Operațional Sectorial Transport (23,8% – FEDR, FC);
Programul Operațional Sectorial Mediu (23,5% – FEDR, FC );
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (18,1% – FSE);
Programul Operațional Dezvoltarea Regională (19,4% – FEDR);
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (1,1% – FSE);
Programul Operațional Asistență Tehnică (0,9% – FEDR);
Conform Ministerului Fondurilor Europene, până la 31 mai 2016 au fost absorbite 13.187.645.038 euro (69,2%) din cele peste 19 miliarde euro puse la dispoziția României pentru perioada bugetară 2007-2013.
I.5.2. Planificare strategică națională – perioada 2014-2020
I.5.2.1. Acordul de parteneriat
Pentru programarea bugetară 2014-2020 toate statele au fost obligate să elaboreze un Acord de Parteneriat. Fiecare stat membru a elaborat și negociat cu Comisia Europeană propriul Acord de Parteneriat care conține strategia țării, obiectivele, lista de programe și priorități, precum și țintele de atins. Programele care vor transpune elementele prevăzute în Acordul de Parteneriat cuprind toate cele 11 obiective strategice și vor conține angajamente ferme: o performanță de 6% și regulamente de output și de rezultat.
Acordul de parteneriat 2014-2020 este documentul care guvernează cheltuirea fondurilor europene de către România pentru perioada 2014-2020, valoarea totală a fondurilor alocate României fiind de 33 mld, din care fondurile destinate politicii de coeziune sunt de aproximativ 22,5 mld euro.
Întreg teritoriul țării va beneficia de aceste fonduri, deoarece intră în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate, singura excepție fiind regiunea București-Ilfov.
I.5.2.2. Programul Național de Reformă
Un alt document, pe care fiecare stat membru are obligația să transmită anual este Programul Național de Reformă (PNR).
PNR constituie platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale și a priorităților de dezvoltare care ghidează evoluția României până în anul 2020, în concordanță cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Programul National de Reformă 2015 al României vizează fructificarea potențialului de creștere prin stimularea competitivității și productivității, consolidarea coeziunii sociale și teritoriale, crearea de noi locuri de muncă – toate acestea urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
I.5.2.3. Programele Operaționale 2014-2020
Fiecărei politici europene îi corespund anumite fonduri structurale sau complementare. Astfel, obiectivele politicii de coeziune din România din perioada 2014-2020 vor fi realizate prin intermediul următoarelor programe operaționale:
Programul Operațional Competitivitate (FEDR);
Programul Operațional Infrastructura Mare ( FEDR și FC);
Programul Operațional Dezvoltarea Regională (FEDR);
Programul Operațional Asistența Tehnică (FEDR);
Programul Operațional Capitalul Uman (FSE);
Programul Operațional Capacitatea Administrativă (FSE);
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (FAE);
Pe lângă fondurile europene, aceste programe vor mobiliza finanțări publice și private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de muncă în vederea reducerii decalajelor regionale existente în România. O noutate pentru perioadă bugetară 2014-2020 o reprezintă simplificarea procedurilor normative, cerințe de raportare mai specifice și utilizarea tehnologiei digitale (e-coeziune). Conform Comisiei Europene, bugetul prevăzut pentru perioada 2014-2020 pentru politica de coeziune europeană este de 352 mld euro.
I.6. Etapele elaborării strategiilor de dezvoltare
Atât în perioada de pre-aderare, dar mai ales după aderare, România a avut la dispoziție o serie de instrumente financiare care au modelat o parte importantă din obiectivele și acțiunile socio-economice din țara noastră. Accesarea și utilizarea acestora generează o mobilizare și stimulare a investițiilor publice și private care, datorită problemelor financiare interne, nu ar fi fost posibile. Dacă în perioada de pre-aderare România a beneficiat de trei instrumente financiare: PHARE, ISPA și SAPARD, după 2007 numărul acestora s-a extins la 5 fonduri majore: FEDR, FSE, FC, FEADR și FEPAM.
Pentru a beneficia de fondurile puse la dispoziție regiunilor mai puțin dezvoltate, autoritățile locale de la nivelul României trebuie să abordeze structurat și coerent un set de obiective și activități, incluse într-o strategie de dezvoltare locală. Această strategie trebuie șă fie în concordanță cu politicile, obiectivele și prioritățile trasate în documentele strategice europene și naționale. Astfel, planificarea dezvoltării urbane pe termen lung, este un proces complex, care va stabili o relație continuă între resursele financiare, naturale, umane și obiectivele de atins.
Prin implicarea actorilor din mediul public și privat, acest proces include o analiză detaliată a factorilor economici, sociali, ecologici și culturali ai localității, pe baza cărora se pot creiona viitoarele obiective strategice menite să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor. Organizarea procesului necesită o strânsă colaborare și mobilizare a resurselor umane, materiale, și financiare de la nivel local cu respectarea principiilor: guvernanței, transparenței, parteneriatului, subsidiarității, planificării și cofinanțării.
Acțiunile planificării strategice se află în strânsă legătură și cu managementul strategic, care prin mecanismele sale, integrează scopurile și obiectivele în producerea rezultatelor strategice. După, Ansoff, 1988, p. 235, citat de Mora și Hințea, 2003, p. 29, planificarea strategică este concentrată pe luarea deciziilor strategice optime, în timp ce managementul strategic este concentrat pe producerea rezultatelor strategice.
Abordarea strategică din domeniul public este văzută de Bozeman și Staussman, 1990, citat de Mora și Hințea, 2003, ca fiind formată din trei componente majore: definirea scopurilor și obiectivelor, dezvoltarea unui plan de acțiuni și construcția metodelor efective de implementare, fiind transpusă în practica publică cu ajutorul planificării strategice.
Prin urmare, principalele etape care trebuie parcurse în elaborarea strategiilor durabile sunt:
Analiza situației existente;
Identificarea problemelor-cheie și a tendințelor derivate din analiza situației existente;
Stabilirea viziunii, obiectivului general, obiectivelor specifice și direcției strategice;
Stabilirea unui plan de acțiune bazat pe politici, programe, măsuri și proiecte;
Implementarea strategiei;
Monitorizarea și evaluarea;
I.7. Contextul elaborării strategiilor de dezvoltare din Municipiul Oradea
Dacă privim spre municipiul Oradea, observăm că implicarea autorităților locale în procesele de planificare strategică, asistate de resurse umane și financiare externe, începe cu perioada anilor 2000. Astfel, beneficiind de instrumentele și oportunitățile europene ca principală sursă financiară de dezvoltare urbană, factorii de decizie locali au creat premisele unei noi abordări strategice urbane. Rolul acestei abordări a constat în transformarea municipiului Oradea într-un oraș mai conectat, mai competitiv, mai atrăgător și mai sustenabil. Prin urmare, planificarea strategică pe termen mediu și lung a municipiului este întocmită și transpusă într-o serie de documente care, pe viitor, vor stabili principalele obiective de intervenție în modelarea și dezvoltarea urbană.
Astfel, începând cu perioada anilor 2000 și până în prezent, în municipiul Oradea au fost reactualizate și elaborate o serie de documentele strategice locale, printre care:
PUG Oradea, 2001 (reactualizat după PUG- ul din anul 1995);
Agenda Locală 21- Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea, 2002;
Strategia de marketing turistic Centrul istoric Oradea, 2005;
Conceptul Integrat de Management a Energiei Termice, 2008;
Strategia culturală Oradea 2009-2013;
Planul Integrat de Dezvoltare al municipiului Oradea, 2010;
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea, 2011;
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea, 2015;
PUG Oradea-Master Plan Oradea 2030;
Capitolul II. Analiza comparativă a strategiilor de dezvoltare locală ale municipiului Oradea-perioada 2002-2015
II. 1. Evoluția strategiilor de dezvoltare locală ale municipiului Oradea
În acest capitol, voi încerca să realizez o comparație între 3 strategii de dezvoltare locală de la nivelul municipiului Oradea, elaborate între anii 2002-2015 și anume:
Agenda Locală 21- Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea din anul 2002 – document sprijinit și finanțat prin ”Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare”, Programul Capacitatea 21 și Agenția Canadiană pentru dezvoltare Internațională; expertiza tehnică – Centrul Național pentru Dezvoltarea Durabilă-România și Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă-Canada; sprijin tehnic-Earth Council;
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea din anul 2011- document elaborat în cadrul proiectului ”Strategii de dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea”, implementat de către A.D.I. Zona Metropolitană Oradea, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea capacității Administrative;
Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Oradea – Proiecte prioritare 2015-2020, document din anul 2015, elaborat și implementat de Asociația Zona Metropolitană Oradeaîn cadrul proiectului ”Strategii de dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea”;
Primul document strategic este rezultatul unor acțiuni și abordări noi promovate în perioada anilor 90. Așadar, în vederea stabilirii unui echilibru între creșterea economică, echitatea socială și protecția mediului, Summitul Mondial de la Rio din anul 1992, elaborează și adoptă un instrument de promovare a dezvoltării durabile, numit Agenda Locală 21. Aceasta aduce în prim plan un set nou de valori, având la bază conceptul de dezvoltare durabilă prin care: nevoile prezentului trebuie satisfăcute în așa fel încât să nu compromită șansa generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi (Raportul Brundland, 1987).
În anul 2000, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, împreună cu Organizația Națiunilor Unite derulează proiectul Constituirea capacităților locale de implementare a Agendei Locale 21 în România. Acest proiect este implementat, inițial, în nouă orașe pilot, printre care și municipiul Oradea.
Urmare acestui parteneriat, rezultă primul document de planificare strategică, elaborat la nivelul municipiului numit: Agenda Locală 21 – Planul Local De Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea, plan ce conținea: Strategia de Dezvoltare Durabilă, Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltare Durabilă și Proiecte prioritare pentru perioada 2002-2012.
Integrarea României în Uniunea Europeană completează și actualizează transformările de abordare de la nivelul României, prin care se încearcă alinierea politicilor naționale la cele europene. Astfel, având la bază Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabilă din anul 2006, Guvernul României aprobă în anul 2008, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030. Acest document stabilește obiective concrete prin care se dorește reducerea semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România și Uniunea Europeană și trecerea la un model de dezvoltare competitiv, eficient, inovativ și fiabil. Unul din cele trei obiective strategice din cadrul Strategiei Naționale vizează orizontul pe termen scurt, și anume, Orizontul 2013, care se referă la: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru UE (Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă Orizont 2013-2020-2030, p. 4).
Având o strategie cu mult depășită (cea din anul 2002) și o serie de documente strategice sectoriale, elaborate pe parcurs: Strategia de marketing turistic Centrul istoric Oradea, 2005, Conceptul Integrat de Management a Energiei Termice, 2008, Strategia culturală Oradea 2009-2013, Planul Integrat de Dezvoltare al municipiului Oradea, 2010, în anul 2011, în cadrul proiectului Strategii de dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea este adoptată o nouă strategie de dezvoltare locală a orașului, Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea 2011.
Conform motivației prezentate, elaborarea strategiei de dezvoltare are la bază stimularea și sprijinirea creșterii prosperității teritoriului municipiului Oradea, dar și al teritoriului Zonei Metropolitane Oradea – în perspectiva formării unui spațiu urbanistic comun celor 9 localități fondatoare. De remarcat faptul că, strategia se suprapunea peste două perioade de programare financiare: 2007-2013 și 2014-2020.
După patru ani, pornind de la proiectele și investițiile deja realizate în etapa de programare 2007-2013 și de la noile direcții strategice europene și naționale, pe plan local sunt identificate noi direcții de dezvoltare, care au presupus revizuirea și actualizarea documentației strategice din municipiu. Noi propuneri și proiecte (printre care promovarea și realizarea proiectului Oradea Mare), unele actualizări și completări de date necesare documentului de planificare strategică și, nu în ultimul rând, o nouă perioadă de programare privind accesarea fondurilor europene nerambursabile, stau la baza noii strategii de dezvoltare locală: Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Oradea – Proiecte prioritare 2015-2020.
Dacă primul proces de planificare, inițiat în cadrul programului Agenda Locală 21 a fost realizat cu ajutor extern, următoarele strategii de dezvoltare (S.2011 și S.2015) sunt realizate de către echipe locale, orădene. Transferul valorilor promovate în anii 2000 ca: responsabilitate, profesionalism, respect pentru patrimoniu cultural și uman, cooperare, comunicare, deschidere, schimbarea mentalității prin informare și conștientizare se regăsesc în cadrul echipelor locale care, reușesc să implementeze și să realizeze proiecte de sine stătătoare.
Odată ce procesul de planificare a fost inițiat, a fost formată echipa de lucru, au fost constituite parteneriate cu grupurile și organizațiile de interes local, deținătoare de informații și date necesare acțiunilor de planificare, se stabilesc toate etapele și acțiunile utile evaluării situației existente, se identifică problemele, se formulează viziunea și obiectivele de atins, precum și proiectele prioritare.
Prin urmare, în cele ce urmează, voi analiza viziunea, obiectivele, politicile și programele, precum și portofoliul de proiecte din cele trei strategii de dezvoltare, realizând pe parcurs o comparație între datele și informațiile din ele.
II.2. Evoluția structurii diagnosticului teritorial– strategii de dezvoltare din perioada 2002 – 2015
O primă vizualizare a celor trei strategii de dezvoltare scoate în evidență structura comună a documentelor de planificare, diferențiată, totuși, prin modul de abordare și interpretarea specifică, corespunzătoare anilor în care au fost realizate.
Astfel, cuprinsul acestora este structurat după cum urmează:
Agenda Locală 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea
Cap. I – Strategia de dezvoltare Durabilă, divizată în două subcapitole: 1.1 Evaluare și 1.2 Obiective, Principii, Legislație;
Cap. II – Planul local de acțiune pentru dezvoltare durabilă;
Cap. III – Proiecte prioritare pentru perioada 2002-2012;
Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea (2011)
Cap. I – Analiza diagnostic;
Cap. II – Strategia de dezvoltare;
Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Oradea – Proiecte prioritare 2015-2020
Cap. I – Analiza diagnostic;
Cap. II – Strategia de dezvoltare;
Cap. III – Proiectul Oradea-Sînmartin;
Motivarea elaborării strategiei de dezvoltare de la nivelul municipiului este expusă în prima parte a documentului din anul 2002 (cuvânt înainte adresat de Primarul Municipiului Oradea – Petru Filip) care subliniază dorința municipiului Oradea de a se apropia cât mai mult de structurile internaționale, fapt ce va permite dezvoltare pe termen mediu și lung a orașului. De asemenea, se recunoaște că: durabilitatea nu este o viziune și nici o stare imuabilă, ci un proces creator de căutare a echilibrului local care se extinde în toate domeniile de decizie locală.
Contextul elaborării strategiei de dezvoltare din anul 2011 are la bază stimularea și sprijinirea creșterii prosperității teritoriului municipiului Oradea, dar și al teritoriului Zonei Metropolitane Oradea – în perspectiva formării unui spațiu urbanistic comun celor 9 comune fondatoare. Astfel, acest document a fost realizat de către A.D.I. Zona Metropolitană Oradea, fiind cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. Obiectivul general îl reprezintă creșterea standardului de viață prin valorificarea resurselor existente și promovarea unității teritorial – administrative. De asemenea, prin acest proiect se dorește dezvoltarea capacității de formulare a politicilor publice și actualizarea strategiei de dezvoltare locală, alături de identificarea problemelor existente și măsurilor necesare a fi adoptate pentru conturarea profilului strategic. Contextul elaborării strategiei de dezvoltare locală se regăsește în capitolul I – Analiza diagnostic.
Cea de-a treia strategie de dezvoltare locală, din anul 2015, este elaborată, de asemenea, de echipa din cadrul A.D.I. Zona Metropolitană Oradea care, împreună cu autoritățile locale, au identificat noi direcții și proiecte de dezvoltare, actualizând precedenta strategie de dezvoltare locală. Noua strategie menține obiectivul general enunțat anterior, subliniind rolul major al municipiului Oradea în cadrul ZMO, definit în anul 2011. Deasemenea, se realizează o completare a datelor, a analizelor, a acțiunilor și proiectelor. Viziunea municipiului este completată cu un proiect nou – proiectul Oradea Mare, care prevede unirea administrativ-teritorială a municipiului Oradea cu comuna Sînmartin și transformarea municipiului Oradea în capitala turismului balnear din România.
II.3. Strategia de dezvoltare durabilă din anul 2002
III.3.1. Analiza diagnosticului teritorial
În vederea observării diferențelor de abordare dintre prima strategie de dezvoltare, elaborată în anul 2002 și a următoarelor două strategii din anul 2011 și 2015, voi prezenta structura primei părți a documentelor. Deoarece, primul document strategic a fost elaborat în anul 2002, avem posibilitatea comparării evoluției și dezvoltării strategiilor de dezvoltare locală orădene din ultimii 15 ani.
Prin urmare, evaluarea situației existente din Strategia 2002, include o analiză structurată pe 3 capitole:
Capitolul natural: așezarea geografică și relieful; clima; relații în teritoriu; resursele primare și secundare; calitatea factorilor de mediu; gestionarea deșeurilor;
Capitolul antropic: energia; agricultura și securitatea alimentară; industria; construcțiile; transporturile; turismul; evoluția sectorului privat; echiparea urbană;
Capitolul social: structura și dinamica populației; sănătatea publică; educația formală și informală; orientarea; formarea profesională și angajarea în muncă; șomajul; cultură și artă, spiritualitate și religie; sport și agrement; protecția copilului; tineretul; situația femeilor; situația vârstnicilor; persoane cu dizabilități; conviețuirea etniilor; societatea civilă; ordinea publică și siguranța cetățeanului;
O serie de date și indicatori statistici completează analizele din cadrul acestui capitol, iar în ceea ce urmează voi prezenta o mică descriere după informațiile și datele prezentate în strategie.
Astfel, municipiul Oradea, centru de importanță județeană, este un oraș de rang I, nucleu al viitoarei ZMO, având suprafața administrativă de 11.122 ha. În anul 2002, populația orașului era de 221.703 de persoane, din care 105.899 bărbați și 115.804 femei. Densitatea populației era de 1.993 de loc/km2. Sporul natural din anul 2000 avea o tendință negativă, numărul persoanelor decedate fiind de 2225 față de 1.938 de născuți vii. Din totalul populației active de 181.354 de persoane (2002), 88.637 de persoane reprezentau populația ocupată. Fiind un oraș multicultural, structura etnică pe naționalități (1992) se prezenta astfel: români – 64,75%, maghiari – 33,3 %, rromi – 0,95%, germani – 0,4%, slovaci – 0,23 % și 0,33% alte naționalități. Din punct de vedere confesional, populația municipiului era compusă din: 55% – ortodocși, 20 % – reformați, 13% – romano-catolici, 4% – penticostali, 3% – greco-catolici și baptiști, iar 2% aveau alte religii. La nivelul anului 2000, din totalul de 80.668 de locuințe, 10.547 erau publice și 69.502 erau private. Infrastructura de la nivelul municipiului se prezinta astfel: rețeaua de apă și canalizare se întindea pe 520 km, respectiv 360 km; la nivelul municipiului nu exista o rețea de gaze naturale; totalul străzilor din oraș aveau 375 km din care iluminate public, 328,9 km; totalul spațiilor verzi din parcuri, ștranduri, squaruri, dintre blocuri și grădini era estimat la 210 ha. La sfârșitul anului 1995, în municipiul Oradea existau 9,17 mp spații verzi/ locuitor. Pentru domeniul sănătate în anul 2000, indicatorii statistici prezintă 2,7 medici/1.000 de locuitori și 13,3 paturi/1.000 locuitori. Domeniul educației cuprindea în anul 2002, 88 de unități de învățământ cu o populație școlară de 64.897 de elevi și 23.800 de studenți (Universitatea din Oradea). La capitolul economic amintim faptul că, în anul 2001, în Oradea erau înregistrate 10.243 de societăți comerciale. Ponderea sectorului industrie în totalul PIB la nivelul anului 2000 pentru Oradea a fost de 27,6 %, iar a sectorului agricol de 11.42%. Pentru alte sectoare, în document nu sunt prezentate date. La nivelul anului 2002 în Oradea erau înregistrate: 6 monumente și situri arheologice: 91 monumente și ansambluri de arhitectură, monumente tehnice, 6 clădiri memoriale. În anul 2001 au fost înregistrate 3.052 infracțiuni de natură juridică, 317 infracțiuni economice și 116 rutiere. În plus sunt prezentate și analizate date referitoare la calitatea factorilor de mediu care includ: aerul, apele, solurile, alături de sursele de poluare prezente la nivelul municipiului. De asemenea, este amintită actualizarea reglementărilor urbanistice prin care s-a efectuat zonificarea funcțională a municipiului, reprezentând un pas important în creșterea eficacității și controlului utilizării terenului. Conform bilanțului contabil prezentat la sfârșitul Agendei Locale 21, pentru anul 2001 au fost disponibile fonduri, venituri, finanțări de la buget, decontări și alte resurse în valoare de 1,593,951,066 lei.
Din perspectiva actuală, unele informații și date par a fi incomplete, iar unele domenii sunt analizate excesiv în detrimentul altora, care sunt omise. Unele domenii prezintă doar o descriere a situației existente, în altele sunt expuse separat deficiențele și problemelor identificate, iar alteori sunt prezentate soluții sub forma de propuneri. Astfel, în cadrul expunerii analizei diagnostic, domeniile descrise în document conțin, în unele cazuri, atât elementele descriptive, cât și disfuncționalitățile acestora, iar analiza SWOT este efectuată doar într-un singur caz: sănătatea publică.
Totuși, prin focusarea punctuală pe disfuncționalitățile și problemele identificate în analiza diagnostic se creează premisele necesare care, vor conduce la extragerea principalelor domenii de intervenție indinspensabile creșterii calității vieții și a mediului natural din oraș și implicit, din regiune. Prin urmare, problemele identificate conduc spre planificarea unor acțiuni concrete care trebuie să se îmbunătățească: condițiile de locuire, serviciile publice, transportul public, iluminatul stradal, să reducă poluarea, să îmbunătățească asistența socială, să dezvolte un plan de acțiune care să permită atragerea investițiilor, să îmbunătățească infrastructura urbană, să crească capacitatea instituțională, să gestioneze responsabil bugetul local, să dezvolte un sistem de zonificare fiscală fiabil, să reabiliteze clădirile și monumentele istorice, să dezvolte turismul, să promoveze obiectivele turistice, sportul, evenimentele culturale, etc, iar noile politici prioritare adoptate, să se bazeze pe un program eficient de managementși marketing urban.
II.3.2. Viziune și obiective 2002
Planificarea strategică este dedicată și formulării viziunii, prin care se exprimă dorința pe termen mediu sau lung a localității. Dacă în Strategia de dezvoltare din cadrul Agendei locale 21, viziunea nu este formulată sub forma unei fraze de sine stătătoare, aceasta poate fi doar dedusă din contextul documentului. În schimb, formularea strategică pornește de la următoarele premise: să fie flexibilă, să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului urban, al construcțiilor, serviciilor și al imaginii orașului în general, să ofere oportunități pentru investiții, să se clădească pe suportul și participarea comunității. Dacă viziunea nu este clar definită în document, totuși regăsim principalele obiective generale, stabilite și enunțate.
Astfel, obiectivele generale ale dezvoltării orașului Oradea prezentate în strategie sunt:
Dezvoltarea infrastructurii de bază;
Accesul la locuință;
Protecția mediului;
Îmbunătățirea stării de sănătate;
Reducerea sărăciei;
Regenerare și reabilitare urbană;
Prin urmare, având la bază obiectivele generale, pe baza principiilor și a cadrului legislativ și normativ de la nivel internațional, național și local, au fost formulate și propuse obiectivele specifice. În continuare, am realizat un tabel cu obiectivele specifice, încercând să le corelez cu obiectivele generale, prezentate puțin mai sus. Prin corealarea obiectivelor generale cu cele specifice se observă inserarea și a altor domenii de intervenție suplimentare, nemenționate în subcapitolul de mai sus. Astfel, sunt incluse suplimentar, domenii care se referă la convețuirea etniilor, cultură și sport. De asemenea, se poate observa faptul că, multe din domeniile enunțate în această perioadă reprezintă obiective care trebuie consolidate și în strategiile din anul 2011 și anul 2015.
Sursa datelor: Agenda locală 21-Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea
II.3.3. Proiectele prioritare pentru perioada 2002 – 2012
După identificarea problemelor, stabilirea obiectivelor și a domeniilor prioritare, următoarea etapă a continuat cu adoptarea Planului Local de Acțiune. Acesta este un instrument de planificare care conține setul de proiecte și activități propuse pentru următorii 10-20 de ani. Se prevedea ca pe viitor, acesta să fie revizuit, odată la 2 ani, astfel încât țintele să țină cont de evoluția macroeconomică și economică de la nivel local, precum și de opiniile comunității.
Proiectele prioritare pentru perioada 2002-2012 sunt :
Regenerare urbană:
Restaurarea și punerea în valoare a Cetății Oradea;
Infrastructura de bază și protecția mediului:
Trecerea cazanelor 1 și 2 de 165 t/h de pe gaze naturale;
Îmbunătățirea accesului la coridorul Pan-European IV – construirea drumului de centură ;
Depozit ecologic de deșeuri- municipiul Oradea;
Reabilitarea și crearea unor habitate naturale și arhitectonice din aria metropolitană a municipiului;
Amenajarea cursurilor de apă de pe teritoriul municipiului Oradea;
Realizarea lucrărilor prevăzute în programele de etapizare ale unităților economice potențial poluatoare de pe teritoriul municipiului Oradea;
Reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare menajeră și pluvială și modernizarea stației de epurare orașenească în municipiul Oradea;
Sistem integrat de monitorizare a calității apei și aerului în Bazinul Hidrografic Crișuri;
Coridor verde de protecție a zonelor urbane;
Închiderea gropii de gunoi Oradea;
Extinderea rețelelor de distribuție apă și canal;
Reducerea sărăciei:
Centru social pilot;
Realizarea unor locuințe sociale destinate romilor (în cartierul Tokay Velenta);
Realizarea construcției corpului 2 al Azilului de noapte str. Gutemberg nr 8 Oradea dormitoare pentru femei; Centru de găzduire temporară pentru femei și copii maltratați;
Fișa de proiecte pentru perioada 2002-2012 prevede următoarle propuneri prioritare corelate cu obiectivele specifice:
Sursa datelor:sinteză după Agenda Locală 21-Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea
Figura 2 Distribuția proiectelor prioritare propuse pentru municipiul Oradea 2002-2012
Sursa datelor: Agenda locală 21- Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea
Din analiza proiectelor propuse se observă faptul că, valoarea cea mai mare a investițiilor programate a fi realizate la nivelul municipiului Oradea se canalizează spre infrastructura de bază, urmate de domeniul social, regenerare urbană și ultimul domeniu este cel economic.
II.4. Integrarea Strategiei de dezvoltare locală 2011 în Strategia de dezvoltare locală 2015
II.4.1. Analiza diagnostic
În ceea ce privește Strategiile de dezvoltare locală din anul 2011 și 2015, la aproape un deceniu distanță, diagnosticul teritorial al Municipiului Oradea este completat cu un număr semnificativ mai mare de date și indicatori statistici, iar la sfârșitul fiecărui subcapitol este realizată o analiză SWOT. Această analiză permite vizualizarea rapidă a punctelor tari și slabe, a oportunităților și amenințărilor, creionându-se o imagine rapidă asupra domeniului respectiv. Pe baza analizei SWOT și a analizei socio-economice au fost identificate și stabilite: misiunea, viitoarele obiective, acțiuni și proiecte. De asemenea, pentru o mai bună interpretare a indicatorilor sunt folosite hărți, figuri și tabele care completează datele statistice prezentate în analiza diagnosticului teritorial.
Față de strategia din anul 2002, structura noilor strategii prezintă modificări și informații suplimentare. Datele din strategia 2011 sunt mult mai complete, iar strategia din 2015 reactualizează și introduce indicatori noi și propuneri de proiecte reevaluate.
În cele ce urmează, voi prezenta structura analizei diagnostic, comună în ambele situații, iar cu italic voi scoate în evidență diferențele de abordare a subdomeniile analizate.
Cadrul general (scurt istoric; așezarea geografică; organizarea administrativă; accesibilitatea; suprafața; relieful; hidrografia; flora și fauna; clima; resursele naturale; resursele antropice).
Demografie (evoluția populației stabilite; indicatorii statistici demografici; mișcarea naturală a populației/mișcarea naturală și migratorie a populației *S.2011).
Terenuri și locuințe (terenuri; locuințe; condiții de locuire).
Infrastructură și echiparea teritoriului (alimentarea cu apă potabilă; colectarea și epurarea apelor uzate/canalizare și epurare ape uzate*S.2011; transportul și descărcarea apelor meteorice/*nu; alimentarea cu gaze naturale; rețeaua de termoficare, infrastructura rutieră).
Servicii publice (educație; populația școlară*; cadre didactice*; infrastructură și dotări educaționale*;cultură; sănătate; asistență socială; salubritate; situații de urgentă; siguranța și ordinea publică; transport public:TRANSREGIO/*transport public; apă/canalizare: APAREGIO/*nu; apa potabilă/*nu; canalizare/*nu; energie termică: TERMOREGIO/*nu).
Dezvoltare economică (demografia unităților locale active; forța de muncă; agricultură; industrie și construcții; comerț și servicii; turism; resurse turistice; evenimente turistice; forme de turism practicabile; structuri de sprijin ale afacerilor.
Calitatea factorilor de mediu și surse de poluare (calitatea aerului; calitatea apelor; calitatea solurilor; protecția naturii și biodiversitatea).
Analiza PEST (factorul politic; factorul economic; factorul socio-cultural; factorul tehnologic; protecția mediului/*nu; factorul legislativ).
Structura domeniilor de analiză din cadrul capitolului diagnostic teritorial al Strategiei de dezvoltare locală din anul 2015 are la bază date și indicatori folosiți și în Strategia de dezvoltare locală din anul 2011. Principalele diferențe se referă la completarea unor informații, actualizarea indicatorilor, iar în unele cazuri includerea unor noi domenii de analiză, considerate a fi relevante în procesul de diagnostic teritorial.
Față de diagnosticul teritorial realizat în Agenda Locală 21, strategiile de dezvoltare locală 2011 și 2015 completează informațiile punctual la fiecare subcapitol. Astfel, începând cu așezarea geografică a municipiul Oradea, hidrografia, arii naturale protejate, etc., se remarcă modificări substanțiale în prezentarea lor, alături de utilizarea unei game mult mai însemnate de indicatori statistici, asociați cu indicatori județeni, regionali sau naționali. Astfel de informații permit compararea și înțelegerea mai clară a evoluției demografice, sociale sau economice de la nivelul municipiului Oradea.
Conform strategiilor de dezvoltare 2011 și 2015, suprafața administrativă a orașului este de 11.556 ha, în creștere față de valorile prezentate în Strategia din anul 2002 de 11.122 ha. Populația municipiului oscilează de la 221.703 de locuitori în anul 2002, la 201.625 locuitori în anul 2001, iar în anul 2014, populația înregistrată după domiciliu ajunge la 223.718 de persoane. Tendința sporului negativ din 2002 se modifică ușor spre valori pozitive, iar în anul 2014 sunt înregistrate 4706 nașteri și 2967 decese. Crește și durata medie de viață, care pentru anul 2013 este de 73,71 ani.
Fondul de locuințe continuă să se mărească, ajungând, în anul 2013, la cifra de 88.009 locuințe. Crește și suprafața spațiilor verzi de la 210 ha (estimate în anul 2002), la 552 ha în 2014, iar suprafață spațiilor verzi pe locuitor ajunge de la 9,17 m2/ locuitor în anul 2002 la 27,32 m2/locuitor în 2014.
În anul 2013, lungimea rețelei de apă este, de 558,7 km, iar lungimea rețelei de canalizare de 799,5 km. În condițiile în care, strategia din anul 2002 menționa lipsa rețelei de gaz la nivelul municipiului Oradea în anul 2014, aceasta ajunge la 187,58 km. În anul 2013, lungimea străzilor din municipiu este de 427 km.
Personalul medical de la nivelul municipiului este bine reprezentat, la 10.000 de locuitori revin 62,4 medici care au la dispoziție o infrastructură diversificată și reprezentativă, atât în mediul privat cât și în mediul public.
La nivelul anului 2014 au fost active 9.966 de unități locale, din care 44,2% în domeniul serviciilor, comerț 34,%, industrie 10,45%, construcții 9,%, agricultură 1,46%. Cifra de afaceri realizată de unitățile locale în anul 2013, a fost de 18.214,5 ml. lei. În strânsă legătură cu domeniul economic se află numărul salariaților, care de la 93.857 persoane în anul 2009, ajung la 103.590 persoane în anul 2014. O tendință relativ ușoară de creștere este înregistrată și la câștigul salarial mediu net lunar, care de la 1.025 lei (2009), ajunge la 1.345 lei în anul 2014, valori cu mult sub media națională. Sunt realizate o multitudine de investiții în domenii diversificate care au presupus modificări radicale în politicile sociale, administrative, de transport, regenerare urbană, etc.
Este imposibil de redat și apoi de dedus situația existentă de la nivelul municipiului, folosindu-te de câțiva indicatori extrași în rândurile de mai sus, dar scopul relatării datelor, împreună cu domeniile în care s-a intervenit pe plan local în ultimii 15 ani, ajută la formarea unei imagini privind dezvoltare urbană a municipiului Oradea. Echipa tehnica care a elaborat documentul, respectiv diagnosticul teritorial centrează fiecare domeniu și subdomeniu analizat, pe care îl închee la fiecare subcapitol cu o analiză SWOT care prezintă punctele tari și slabe, precum și amenințările și oportunitățile din domeniul respectiv.
În urma evaluării și analizei situației existente de la nivelul orașului, sunt evidențiate domeniile cheie care necesită intervenții din partea administrației pentru o buna funcționare a localității. Astfel, acestea pornesc de la: gestionarea teritoriului și a construcțiilor, dotarea infrastructurii și echipamentelor de bază, până la programe sociale, programe de marketing urban, turism, programe economice, etc.
Prin urmare, după o analiză completă a situației existente, îndepărtând amenințările, utilizând avantajele și valorificând la maxim oportunitățile se trece la următoarea etapă care prevede stabilirea și formularea unei viziuni, a unor obiective, priorități și domenii de inters pentru municipiul Oradea.
II.4.2. Viziune 2020
Viziunea 2020, identificată pentru municipiul Oradea în anul 2011, este menținută și în strategia din 2015. Singura modificare apărută în textul din anul 2015 se referă la completarea cu următoarea frază: "Oradea capitala turismului balnear din România", "Oradea capitala Art Nouveau a României" și "Cetatea Oradea – Meridian O".
Astfel, vizunea care ghidează dezvoltarea urbană a municipiului este:
Municipiul Oradea va cunoaște o dezvoltare semnificativă a economiei locale prin atragerea de capital, stimularea investițiilor și a activității de cercetare-dezvoltare, prin alinierea întreprinderilor la standardele europene și prin valorificarea poziționării geografice avantajoase și a resurselor locale specifice.
Oradea va oferi locuitorilor săi condiții de viață favorabile, mediu înconjurător nepoluat, servicii publice de calitate și locuri de muncă bine remunerate.
Oradea va fi inclusă în circuitul turistic european prin consolidarea statutului de destinație turistică cu puternice valențe istorico-culturale și naturale: "Oradea capitala turismului balnear din România", "Oradea capitala Art Nouveau a României" și "Cetatea Oradea – Meridian O"
Viziunea municipiului Oradea conține cîteva categorii de scopuri strâns conectate între ele. Prin urmare, condițiile de viață favorabile, mediu nepoluat, servicii publice de calitate nu pot fi îmbunătățite dacă municipalitatea nu reușește să aibă o politică investițională eficientă și productivă, alături de un mediu economic competitiv, locuri de muncă, generatoare de venituri bugetare. În plus, noua viziune privind promovarea orașului și a unei noi imagini turistice este un proiect ambițios asumat de municipalitate ca parte din viitoarea viziune ce necesită investiții serioase în această direcție.
Misiune 2020
Misiunea primăriei Oradea este de a stimula creșterea prosperității municipiului și a bunăstării cetățenilor, prin valorificarea superioară a resurselor existente (capital uman, poziționare geografică avantajoasă, resurse naturale și antropice diversificate), respectând trei principii importante ce conduc la dezvoltarea durabilă a arealului: solidaritatea între generații, participarea publică la proiectele comunitare și prezervarea mediului înconjurător.
Obiectiv General 2020
Dezvoltarea economică, socială și culturală armonioasă a municipiului Oradea în scopul îmbunătățirii calității vieții populației.
Astfel, Misiunea primăriei Oradea și Obiectivul General 2020 sunt preluate din Strategia de dezvoltare locală din anul 2011 și menținute în Strategia de dezvoltare locală din anul 2015.
În ceea ce privește obiectivele strategice 2020, acestea se modifică în felul următor:
Obiective Strategice 2020 (Strategia de dezvoltare locală 2011):
1. Creșterea competitivității economice a municipiului Oradea;
2. Creșterea gradului de atractivitate a municipiului Oradea;
3. Îmbunătățirea condițiilor generale de locuire în municipiul Oradea;
4. Atragerea și susținerea investițiilor în economia orădeană;
5. Valorificarea sustenabilă a patrimoniului natural și cultural;
6. Îmbunătățirea calității factorilor de mediu;
7. Îmbunătățirea coeziunii sociale și creșterea gradului de implicare a populației în luarea deciziilor;
8. Dezvoltarea relațiilor de cooperare cu municipii din țară și din străinătate;
În strategia de dezvoltare locală 2015 se reformulează obiectivele strategice rezultând:
1. Creșterea competitivității și a masei economice a municipiului Oradea;
2. Realizarea unei infrastructuri de bună calitate și o conectivitate mărită a municipiului;
3. Îmbunătățirea calității vieții în municipiul Oradea;
4. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului orașului prin promovare turistică;
5. Creșterea calității serviciilor publice;
În urma dignosticului teritorial, precum și pe baza obiectivului general și a obiectivelor strategice, s-au determinat cele mai potrivite acțiuni și domenii de intervenție.
Prin urmare, în ambele strategii, politicile și măsurile au fost îndreptate pe următoarele domenii :
Fiecare politică conține programe de dezvoltare, alături de măsurile punctuale spre care se vor îndrepta proiectele și acțiunele concrete necesare a fi implementate de către autoritățile locale. În urma analizelor și consultărilor întreprinse la nivel local, a rezultat portofoliul de proiecte propus pentru realizarea și atingerea obiectivelor necesare dezvoltării urbane.
II.4.3. Proiecte prioritare 2011 – 2020
În ultima parte a strategiei de dezvoltare durabilă din anul 2011 este prezentat portofoliul de proiecte de dezvoltare, care motivează scopul, problemele identificate, bugetul estimat, sursele de finanțare posibile și perioada de implementare. Se observă cu ușurință faptul că majoritatea proiectelor propuse au la bază finanțări europene nerambursabile. Totuși, acestea sunt proiecte identificate și dezbătute la nivelul factorilor tehnici și administrativi din Primăria Oradea, coraborate cu nevoile și obiectivele prioritare stabilite, luându-se în calcul suportabilitatea financiară și costurile de mentenanță reduse.
Astfel, proiectele prioritare ale municipiului Oradea 2011-2020 sunt:
Sursa datelor: Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea (2011)
II.4.4. Proiecte prioritare 2015-2020
În ceea ce privește Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Oradea – Proiecte prioritare 2015-2020, aici regăsim pe lângă proiecte ce se vor finanța din bugetul comunitar 2014-2020 și proiecte care se finanțează din bugetul alocat perioadei de programare 2007-2013. De asemenea, în strategie sunt prezentate si proiecte aflate în curs de implementare în perioada 2015-2016, unele din acestea regăsindu-se și în strategiile anterioare.
Prin urmare, proiectele din municipiul Oradea în curs de implementare pentru perioada 2015-2016 sunt:
Sursa datelor: sinteză după Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea -Proiecte prioritare 2014-2020
În anul 2015, Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, a realizat un raport de activitate care prezintă proiectele finanțate din fonduri nerambursabile,valoarea acestora și programele finanțare.
Astfel, conform raportului, în perioada de finanțare 2007-2013 au fost derulate 62 de proiecte, cu o valoare totală de 247,6 ml euro, din care 150,7 ml euro reprezintă asistență financiară nerambursabilă. În funcție de programul de finanțare, valoarea proiectelor se prezintă astfel:
Figura 4 Valoare totală și ponderea proectelor de finanțare ale municipiului Oradea din peroada 2007-2013
Sursa datelor: prelucrarea după Raport de Activitate a DMPFI din Primăria Oradea
Prin urmare, din valoarea totală a proiectelor implementate la nivelul municipiului Oradea în perioada de finanțare 2007-2013, 45,01% au reprezentat proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional, urmate, pe poziția a doua, de proiecte finanțate prin POS Mediu cu 35,64%. Poziționarea Oradei la granița de vest a permis derularea Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria, prin care au fost accesați 32,4 milioane euro, reprezentând 13,08% din totalul fondurilor atrase în municipiu. Proiecte de 4,3 milioane de euro (1,74%) au fost finanțate prin mecanismul financiar al Spațiului Economic European, 4,1 milioane euro (1,66%) au mers către proiecte finanțate prin POS Creșterea Competitivității Economice și 7,1 milioane euro (2,87%) au reprezentat alte programe de finanțare.
De asemenea, în anul 2015 au fost finalizate 21 de proiecte, iar 12 dintre acestea au termen de finalizare anul 2015. Cele 12 proiecte care s-au încheiat sau se află în curs de finalizare sunt :
Reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, pentru perioada 2009-2028, in scopul conformării la legislația de mediu si creșterii eficientei energetice;
Complexului Wellness Termal "Nymphaea" Oradea;
Reabilitarea pasajului Vulturul Negru;
Reabilitare, modernizare si refacere scuaruri P-ta Unirii;
Punți crișene – Proiect de promovare a ecumenismului regional în Bihor Hajdu – Bihar;
Decongestionarea traficului si îmbunătățireamobilitățiipopulației pe coridorul transfrontalier de legătura Oradea – Bihorkeresztes;
Reabilitare termica blocuri de locuințe in Municipiul Oradea – Bloc C3;
Reabilitare termica blocuri de locuințe in Municipiul Oradea – Bloc C2;
Reabilitare termica blocuri de locuințe in Municipiul Oradea – zona Grigore Erofte – Lăpușului;
Campus Școlar – calificare profesionala in Oradea pentru mediul economic din Bihor;
Valorificarea energiei geotermaleStudiul de prefezabilitate privind utilizarea resurselor geotermale în sistemul de termoficare al Municipiului Oradea;
II.4.5. Abordarea strategică pentru 2015-2020
În perioada de programare 2014 – 2020, administrația locală orădeană continuă procesul de identificare și atragere a surselor de finanțare nerambursabilă care vor reprezenta pilonul principal al finanțării investițiilor strategice și prioritare din municipiu. Principalele domenii de atragere a finanțării nerambursabile cuprind: învățământul, sănătatea, cultura și patrimoniul, acțiuni socio-culturale, educaționale și sportive, protecția mediului și eficiență energetică, cercetare – dezvoltare – inovare și competitivitate economică.
De asemenea, o serie de lucrări de investiții și proiecte sunt prevăzute a fi propuse și executate de către direcțiile din cadrul primăriei Oradea sau subordonate Consiliului Local, precum: Direcția tehnică din cadrul PMO, Administrația Domeniului Public sau Administrația Imobiliară Oradea, care vor finanța aceste lucrări din bugetul propriu sau cel local. Astfel, propunerile de investiții ale Administrației Domeniului Public pentru anul 2015 cuprind amenajări și proiecte în valoare totală de aproximativ 7,9 ml. euro. Totuși proiectele prioritare ale municipiului Oradea sunt finanțate, în cea mai mare parte, din fondurile europene puse la dispoziția României prin intermediul programelor de finanțare din 2014-2020.
Astfel, conform strategiei, în perioada 2014-2020, principala sursă de finanțare este reprezentată de fondurile europene nerambursabile, alături de fonduri de la bugetul de stat, bugetul local și credite bancare. Fondurile estimate a fi disponibile prin programele viitoare de finanțare sunt: POR – 6,5 mld. euro; POS CEE – 1,26; PNDR 7,5 mld. euro, precum și PCT Hu-RO, Capital Uman, PO DCA, fonduri care au stat la baza următorului portofoliu de proiecte.
Principalele proiecte prioritare propuse pentru perioada 2015-2020 sunt:
Sursa datelor: Strategia de dezvoltare locală-Proiecte prioritare 2014-2020
Lista de propuneri de proiecte se va modifica, completa în funcție de alte priorități sau necesități locale corelate cu finanțările europene nerambursabile. De asemenea, strategia de dezvoltare dispune de un sistem de monitorizare și evaluare a implementării obiectivelor, măsurilor și activităților propuse. Rezultatele activității de monitorizare și evaluare sunt prezentate sub forma unui raport, elaborat anual, structurat pe capitole punctuale, care se centralizează de către A.D.I. Zona Metropolitană Oradea.
II.4.6. Proiectul Oradea-Sînmartin
Capitolul III al Strategiei de dezvoltare locală 2015 este dedicat proiectului Oradea – Sînmartin. Pornind de la învecinarea celor două unități teritorial-administrative și de la interdependența creată de-a lungul timpului prin utilizarea infrastructurii de agrement din stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai, relația de dezvoltare a celor două localități a condus la dezvoltarea în comun a unora din serviciile publice. Astfel, serviciile publice comune sunt: sistem de transport în comun; alimentarea comună cu energie termică, alimentarea comună cu apă, și rețea comună de canalizare. Pe lângă serviciile enumerate mai sus, datorită distanței reduse dintre Oradea și comuna Sînmartin, o parte din noii rezidenți ai comunei sunt conectați zilnic cu orașul, făcând naveta către școli, locuri de muncă sau utilizând serviciile urbane. Extinderea cartierelor rezidențiale din localitatea Sînmartin a condus, practic, la alipirea naturală de municipiu, iar turismul balnear, de recuperare, de agrement și de relaxare creează un flux permanent dinspre municipiu către cele două stațiuni din comună.
Pe lângă cele menționate mai sus, în contextul în care, dezvoltarea urbană a municipiului Oradea, a epuizat cea mai mare a terenurilor (70% – intravilan), autoritățile locale orădene vin cu propunerea unificării celor două localități în noua Oradea Mare. Astfel, noua direcție de dezvoltare strategică a municipiului Oradea, prin unificarea celor două localități, va presupune valorificarea potențialului turistic din Oradea și comuna Sînmartin și transformarea Oradei Mari în capitala turismului balnear din România. Acest lucru este menționat în noua Viziune 2020 a municipiului, viziune care va fi în beneficiul ambelor unități administrative. De asemenea, prin unirea comunei Sînmartin cu municipiul Oradea, se preconizează creșterea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii locale din comună prin extinderea utilităților, a serviciilor publice, sau a altor investiții economice care să conducă la ridicarea nivelului stațiunilor turistice la standarde europene. Dacă turismul balnear sau de recreere din cele două stațiuni turistice din comună reușește să atragă turiști pe o perioadă medie de 7,4 zile, în Oradea numărul de zile petrecute de turiști sunt de aproximativ 1,7 (2014). De asemenea, se prevede posibilitatea creării unor pachete turistice comune prin combinarea turismului balnear, recreativ cu cel cultural, crescând șansele de promovare ale brandului municipiului Oradea.
Pentru unificarea celor două localități, legislația în vigoare prevede o consultare publică a populației utilizând ca mijloc de validare sau invalidare, referendumul. Prin urmare, în anul 2015 au fost organizate 2 referendumuri, în urma cărora unificarea administrativ-teritorială nu a fost posibilă.
Concluzii
În urma consultării și analizării celor trei documente strategice elaborate la nivelul municipiului Oradea în perioade temporale diferite, respectiv anii 2002, 2011 și 2015, se poate observa o evoluție progresivă a procesului de elaborare și implementare strategică la nivelul local. Astfel, odată cu debutul procesului de descentralizare, din anii 2000, începe să se afirme rolul instituțiilor locale care presupune reorganizarea întregului aparat administrativ. Progresiv, crește importanța actorilor locali în procesul decizional și în gestionarea resurselor bugetare ale orașului. Se pun bazele reevaluării și reorganizării proceselor de planificare teritorială, inclusiv orientarea documentelor de planificare teritorială spre o planificare strategică pe termen lung.
Noile abordări conceptuale, precum dezvoltarea durabilă, coeziunea teritorială, socială sau economică, susținute de politicile europene și naționale, sunt preluate și introduse în programele de dezvoltare urbană ale municipiul Oradea. Prin urmare, începând cu strategia din anul 2002 și continuând cu strategiile din anii 2011 și 2015, sunt identificate priorități de dezvoltare pentru municipiul Oradea care se referă la: îmbunătățirea accesibilității și infrastructurii; a mobilității; a serviciilor locale: din administrație, din sănătate, din educație, sociale, culturale etc; accesul la utilități și locuire, alături de crearea unui mediu economic favorabil, generator de noi locuri de muncă.
Evident că strategia de dezvoltare durabilă din cadrul Agendei Locale 21 este un document mai puțin complet față de strategiile de dezvoltare locală din anii 2011 și 2015. În primul rând, documentele sunt elaborate la o distanță de 13 ani, poziția României din anul 2002 era de stat care își negocia aderarea la Uniunea Europeană după o tranziție haotică de peste un deceniu de la revoluție, iar politicile și programele Uniunii Europeane pătrund, propriu-zis, doar după integrarea României în anul 2007. Tot după integrare, devin accesibile principalele instrumente financiare externe, utile administrațiilor locale și naționale pentru realinierea politicilor economice și sociale la nivelul statelor europene dezvoltate.
O realizare importantă a municipiului Oradea constă în asocierea, în anul 2005, în prima Asociație de Dezvoltare Intercomunitară – Zona Metropolitană Oradea care, în prezent, numără 12 localități. În perspectiva formării unui spațiu urbanistic comun la nivelul localităților componente, ZMO participă activ la atragerea, facilitarea și sprijinirea investițiilor, precum și la elaborarea unor proiecte cu impact major pentru dezvoltarea sustenabilă și durabilă a întregului areal metropolitan, inclusiv al Municipiului Oradea.
Dacă eficiența capacității administrației publice locală s-a îmbunătățit, se vede din planurile și proiectele realizate sau în curs de realizare. Într-o lume concurențială, competița urbană devine tot mai strânsă și provoacă orașele la căutarea și găsirea unor soluții tot mai inteligente din partea actorilor implicați direct în managementul acestora.
Capacitatea de planificare strategică, îmbunătățită și dezvoltată după anul 2007, propulsează municipiul Oradea spre un nivel de dezvoltare mai accelerat decât multe alte orașe de același rang din țară. Înțelegând principalele caracteristici ale dezvoltării urbane durabile și sustenabile, Oradea începe un proces de construire și planificare strategică cu rezultate vizibile și sesizabile în teren. Astfel, unul din aspectele care influențează dezvoltarea economică urbană se află în strâsă legătură cu reducerea distanțelor, alături de creșterea mobilității și a conectivității, atât a persoanelor, cât și a bunurilor. Acest aspect presupune dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian, precum și a transportului public intern. Prin urmare, începând cu strategia locală din anul 2002 și continuând cu următoarele strategii au fost planificate și realizate investiții în acest domeniu. Încă din strategia din anul 2002 se prevedea finalizarea șoselei de centură a orașului, care, pe parcurs, a fost extinsă și modernizată, iar în anul 2015 și 2016 au fost realizate trei pasaje rutiere importante pentru decongestionarea traficului de pe șoseaua ocolitoare a orașului. De asemenea, la acest capitol se pot aminti: creșterea rețelei stradale de la 375 km (anul 2002) la 395 km (2010), respectiv 427 km (2015, din care 302,22 km – modernizați), constucția a două poduri peste Crișul Repede (Podul Sovata, anul 2011; Podul M. Prezan, anul 2015), noul drum expres al orașului (2015) – paralel cu calea ferată. Printre principale acțiuni prevăzute pentru perioada 2014-2020 se numără: drumul ce va conecta Oradea cu autostrada Transilvania; extinderea centurii municipiului: etapa I – dinspre Calea Sîntandrei – Calea Boșului, etapa II – Calea Sîntandrei – Nojorid – Sînmartin – Oșorhei; construcția drumului ocolitor Episcopia; realizarea pasajului subteran din Piața Gojdu; reabilitarea Podului Ferdinand; reabilitarea, modernizarea străzilor, scuarurilor; construcția a trei noi parcări, extinderea liniei de tramvai, precum și alte proiecte din domeniul infrastructurii. De asemenea, se dorește achiziția unui tram/tren și construcția legăturii cu linia feroviară Oradea – Băile Felix. Tot la capitolul infrastructură amintim un prim proiect important pentru municipiu, realizat de CJ Bihor, care constă în modernizarea aeroportului din Oradea, urmat de construirea, în viitorul apropiat, a unui nou terminal pentru pasageri. Prin dezvoltarea infrastructurii de transport care va presupune legături și drumuri mai bune se va contribui semnificativ și la dezvoltarea economică și turistică a orașului.
Integrarea europeană aduce pentru municipiul Oradea noi posibilități de atragere a investitorilor, respectiv a investițiilor economice. Poziția geostrategică a Oradei, la doar 14 km distanță față de unul din cele mai tranzitate puncte de frontieră cu Ungaria, Vama Borș, intensifică cooperarea transfrontalieră și poate pune bazele unui sistem urban functional, utilizând și valorificând oportunitățile localizării. Atragerea masei economice, menținerea și dezvoltarea acestia are nevoie de o infrastructură adecvată, capital uman calificat și o politică locală atragătoare. Noiile orașe creative sau inteligente care permit crearea unui mediu favorabil inovației, diversității, deschiderii sau cercetării, sunt din ce în ce mai atrăgătoare și mai prospere.
Oradea anilor 2000 avea industria distribuită în 2 zone compacte în afara orașului, dar dotările tehnologice depășite, alături de declinul industrial al vremii au condus la închiderea unui număr semnificativ de unități. Din anul 2008, când se pun bazele primului Parc Industrial din Oradea, numărul acestora crește, ajungând la trei (Eurobusiness I, s– 83,5 ha, II – 121 ha, III – 15 ha). Astfel, politica primăriei de a crea astfel de aglomerări industriale a reușit să atragă până la sfârșitul anului 2015, investiții private de peste 200 ml. euro, oferind peste 3.500 de locuri de muncă. Un alt proiect realizat de autorități care poate fi menționat ca acest capitol este construirea pe amplasamentul fostei Piețe Rogerius a unui Centru de Afaceri cu produse agroalimentare de peste 13.000 m2, prevăzut cu spații comerciale compartimentete pe sectoare. De asemenea, Oradea a devenit extrem de atrăgătoare și pentru alți investitori economici din domeniul comercial (marile lanțuri comerciale) sau din domeniul construcțiilor.
Dezvoltarea infrastructurii publice de calitate este o altă prioritate pe care municipalitatea se angajează să o îmbunătățească. Începând din anul 2002, proiectele propuse sunt îndreptate spre direcții precum: optimizarea sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate; creșterea calității apei potabile; extinderea și modernizarea rețelei de apă și canal, reabilitarea sistemului de termoficare urbană (proiect, finanțat prin POS Mediu, perioada 2009-2028), retehnologizarea cazanelor de la CET I (proiect finalizat în anul 2016), închiderea gropii de gunoi în anul 2005 și deschiderea unui centru ecologic de deșeuri conform normelor europene (funcțional până în 2025), având integrat un sistem de colectare selectivă a deșeurilor; îmbunătățirea iluminatului public etc. Dacă în anul 2002, în municipiul Oradea nu exista o rețea de distribuție și alimentare cu gaze naturale, în anul 2010, lungimea rețelei de distribuție ajunge la 157 km, respectiv 187,58 km.
În ceea ce privește protecția mediului înconjurător, o problemă nerezolvată rămân siturile poluate CO-C3, precum și depozitul de zgură și cenușă. Strategia din 2015 prevede proiecte care să permită ecologizarea, închiderea și reconversia acestor situri.
Printre serviciile publice care necesită o atenție din partea autorităților locale se numără domeniul sănătății. Infrastructura medicală din municipiu este bine reprezentată și diversificată: spitale, policlinici, cabinete medicale, farmacii etc. Dacă în anul 2002, erau 27 medici/10.000 locuitori, în anul 2015 numărul acestora crește la 62,4 medici/10.000 locuitori, iar numărul paturilor la 10.000 locuitori (2015) este de 120,9 paturi, valoare dublă față de media națională. Din punct de vedere al factorului uman specializat, situația se prezintă bine, dar din punct de vedere al infrastructurii, sunt necesare investiții de modernizare și reechipare. Trecerea spitalelor în subordinea administrației locale a presupus asumarea unor noi responsabilități, dar și deschiderea unor noi perspective investiționale. Utilizând finanțări de la Ministerul Sănătății, bugetul local și fonduri nerambursabile, au fost finalizate și reabilitate: Ambulator Spital Maternitate, Spital Municipal-Clinica de Diabetologie și Clinica Neurologică (2011); a fost modernizată Secția de Cardiologie și dotată cu echipamentele necesare (2013). În anul 2016 a fost finalizat blocul operator din cadrul Spitalului Județean Oradea care cuprinde 10 săli de operații dotate cu aparatura necesară de ultimă generație. Proiectele viitoare din domeniul sănătății prevăd investiții în îmbunătățirea: infrastructurii IT din spitale, a serviciilor medicale, a infrastructurii medicale, noi construcții, amenajarea Centrului Oncologic, etc.
O altă prioritate locală se referă la domeniul educației. Conform strategiilor, numărul unităților de învățământ se reduce de la 88 de unități în anul 2002, la 87 în anul 2010 și 70 în 2013, reducere datorată comasărilor sau închiderii unor unități preșcolare, primare sau gimnaziale. Prin accesarea fondurilor europene există posibilitatea dezvoltării instituțiilor educaționale, inițierea de parteneriate sau preluarea modelelor de bună practică din acest domeniu.
Un proiect care implică o corelare dintre învățământ și economia locală, finalizat în anul 2016 este Campusul Școlar al Colegiului Economic P. Cosma. Proiectul a costat în construirea a șapte corpuri: școală, cămin–internat, cantină, sală de sport, etc. Viitoarele acțiuni prevăd continuarea reabilitării clădirilor școlare și a grădinițelor, alături de alte proiecte necesare îmbunătățirii condițiilor de desfășurare a actului educațional. Un alt proiect de anvergură ce se va derula în următorii ani, prevede dezvoltarea și creșterea calității învățământului superior orădean prin realizarea unor investiții importante în campusul universitar al Universității din Oradea (clădiri, laboratoare, săli de curs, etc.).
La capitolul asistență socială, atât în strategia din anul 2002, cât și următoarele strategii au fost incluse proiecte privind înființarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii sociale de la nivel local. De asemenea, la nivelul municipiului sunt prezente un număr ridicat de organizații non-guvernamentale care colaborează cu autoritățile locale, astfel încât, la nivelul anului 2015, serviciile sociale numărau 58 de unități care vizau copii, persoane cu handicap sau vârstnici.
Unul din domeniile strategice ale municipiului Oradea, considerat cu potențial ridicat și care deține deja o infrastructură bine dezvoltată este reprezentat de domeniul turistic. Municipiul Oradea deține un patrimoniu istoric, cultural, social și economic pe care locuitorii săi l-au moștenit și trebuie să-l transmită mai departe generațiilor viitoare. Având un patrimoniu arhitectural și cultural deosebit, alături de resurse geotermale deja puse în valoare prin stațiunile de renume, viziunea locală din ultimii ani este direcționată spre acțiuni concrete de promovare și investiții din acest domeniu. De la turismul balnear sau de agrement, cultural sau religios, de afaceri sau de evenimente, Oradea mizează pe creșterea semnificativă a numărului de turiști și transformarea orașului în capitala turismului balnear din România și capitala Art-Nouveau a României. Promovarea orașului și a unei noi imagini turistice este un proiect ambițios asumat de municipalitate ca parte din viitoarea viziune 2020, care va crea conexiuni între turismul balnear și cel urban printr-un calendar de evenimente.
În acest sens, începând cu strategia din anul 2002, sunt propuse proiecte concrete care vizează reabilitarea Cetății din Oradea (Cetatea Oradea-Renașterea unei legende a avut aprobat, în anul 2002, un buget de 30.000$), înființarea unui centru regional de promovare turistică, realizarea unei pagini web dedicate turismului, identificarea unor manifestări sau inițierea unui circuit european de turism. Însă principalele schimbări legare cu reabilitarea și renovarea patrimoniului cultural, istoric și arhitectural încep să se observe în ultimii 6-8 ani. Proiecte precum reabilitarea și promovarea Cetății Oradea, reabilitarea clădirulor istorice și a centrului istoric, reabilitarea lăcașelor de cult, renovarea Pieței Unirii, includerea Turnului Primăriei în circuitul turistic, înființarea muzeului Art-Nouveau sunt finisate și oferite circuitului turistic. Proiectele viitoare prevăd relocarea muzeului Țării Crișului în spațiul din interiorul Cetății Oradea, precum și înființarea muzeului francmasoneriei și amenajarea unui muzeu în sinagoga de pe str. Primăriei.
De asemenea, în municipiul Oradea au fost inițiate o serie de evenimente sociale și culturale. Printre evenimentele sociale și culturale, alături de spectacolele și concertele de la Filarmonica de Stat, Teatrul Regina Maria, Teatrul Arcadia sunt organizate festivaluri și serbări precum: Serbările Cetății Oradea, Festivalul de teatru scurt, Festivalul European Music Open, Festivalul de dans sportiv, Toamna Orădeană, târguri tematice, expoziții, concerte, concursuri, turnee, spectacole, etc. De altfel, imaginea urbană a fost îmbunătățită prin finalizarea mai multor proiecte care au avut un impact vizual semnificativ și sesizabil. Printre aceste proiecte amintesc: reamenajarea cursului Crișului Repede a dealului Ciuperca, reabilitarea sau înființarea de noi spații verzi: Parcul Salca, parcul Arena, sau Parcul Adona, terenuri sportive, spații de joacă din parcurile deja existente sau renovarea și întreținera altor spații din domeniul public al orașului. De asemenea, administrația locală își propune creșterea în continuare a suprafețelor spațiilor verzi și conectarea acestora prin piste de biciclete. Dezvoltarea turismului de agrement continuă cu construcția Aquaparkului Nymphaea (2016) care poate deveni una din atracțiile principale ale municipiului.
Dacă unirea Oradei cu comuna Sînmartin va fi realizată, se preconizează investiții în infrastructura de bază, precum construcția unui aquapark în Sînmartin și ridicarea nivelului stațiunilor turistice Băilor Felix și a Băilor 1 Mai la standarde europene. Prin urmare, se deschide posibilitatea creării unor pachete turistice comune prin combinarea turismului balnear, recreativ cu cel cultural, crescând șansele de promovare ale brandului municipiului Oradea. De asemenea, promovarea turismului orădean este susținută de către primărie prin numeroase mijloace online, precum și printr-o aplicație telefonică Oradea City App, aplicație care oferă informații turistice, informații privind evenimentele din oraș sau alte informații de interes.
Nu în ultimul rând, concursurile și turneele sportive pot reprezenta ocazii de promovare a municipiului Oradea. Există deja o infrastructură sportivă în municipiu, care include terenuri de tenis, de fotbal, sala multifuncțională Antonio Alexe, Bazinul Olimpic, Stadionul Municipal, precum si alte baze sportive de dimensiuni mai mici publice sau private. În completare, în perioada 2014-2020, se dorește realizarea unei săli polivalente, multifuncționale, de 5000 de locuri, care pe lângă competițile sportive va putea găzdui concerte, expoziții sau alte evenimente. Prin crearea unei infrastructuri moderne Oradea dorește să poată organiza în viitor evenimente sportive de talie europeană și internațională.
Capacitatea administrativă a instituțiilor publice a presupus o permanentă organizare și evaluare continuă, a componentei umane, a componentei tehnice, a creării continue de parteneriate și proiecte strategice. La acest capitol, strategia din anul 2015 include proiecte de îmbunătățire a sistemului informatic integrat din cadrul instituțiilor interne subordonate. De asemenea, se dorește conceperea unei aplicații care să centralizeze datele din școlile și liceele din municipiu.
Multitudinea domeniilor de intervenție pe care administrația locală le exercită este extrem de diversă și complexă și presupune implicarea numeroaselor instituții și departamente. Este foarte dificil de cuprins în câteva rânduri o concluzie generală privind organizarea, gestionarea și planificarea unui oraș de peste 200.000 de locuitori. În cele expuse mai sus, am ales să prezint progresul pe care planificarea strategică locală orădeană la înregistrat din anul 2002 și până în prezent, proces influențat de o serie de factorii favorizanți. Astfel, participarea la proiectul – pilot derulat în cadrul Agendei Locale 21, integrarea României în Uniunea Europeană, politicile și direcțiile europene și naționale de dezvoltare, perfecționarea continuă a capitalului uman local, parteneriate, colaborări, schimburi de experiențe, interesul și viziunea locală, alături de instrumentele financiare europene puse la dispoziție pentru eliminarea decalajelor și realizarea investițiilor, au permis formularea unor documente de planificare strategică, care încep să producă rezultate vizibile. Strategia în sensul ei general nu este consecința planificării, este punctul din care pornește planificarea, care prin perseverență și seriozitate este transpusă și implementată cu succes.
Dacă politicile europene au avut un impact asupra municipiului, cu siguranța că da. Dacă acest impact este pozitiv, cu siguranță ca da. Dacă se poate mai bine, cu siguranță că da. Dar nu trebuie să uităm faptul că, o comunitate este formată din suma oamenilor care o compun și se bazează pe interacțiunile, comportamentele, cultura, educația, credințele și valorile acestora.
În încheiere, voi adăuga un clasament din februarie 2016 al revistei Forbes, care prezintă în topul celor mai bune 40 orașe pentru afaceri din România, pe locul 4, Municipiul Oradea. Descrierea din dreptul poziției Oradea conține următoarea afirmație: Oradea este exemplul perfect de oraș în care mediul de afaceri și comunitatea prosperă, datorită unei strategii pe termen lung a autorităților locale.
Bibliografie
Hințea, C., Mora, Cristina (2003), Mangement strategic in administrația publică, Revista Transilvană de Științe Administrative, I03 X, 20, pag. 25-33;
Macmillan H., Tampoe M., (2003), Strategic management, Ed. Oxford;
Pacesila, Mihaela (2004), Regionalizarea în statele Uniunii Europene, Revista Administrație și Management public Nr 3, pag. 104-111;
Trașcă Daniele Livia și colab., Eficiența în plan territorial a politicii de coeziune în România, Economia teoretică și aplicată, Volumul XX (2013), No. 1 (578), pag. 64-74;
*** Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene
*** Tratatul de la Maastricht
*** Aderarea României la Uniunea Europeană: Capitolele de Negociere
*** Raportul Brundtland
*** Legea 151 din 1998 privind dezvoltarea regională în România
*** Legea 350 din 2001, actualizată 2013
*** Strategia Europa 2020 privind amenajarea teritoriului și urbanismului
*** Strategia Națională de Dezvoltarea Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030
*** Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (2015)
*** Planul Națonal de Dezvoltare
*** Cadru Strategic Național de Referință
*** Acord de Parteneriat
*** Programul Național de Reforma
*** Agenda locală 21- Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea
*** Strategia de dezvoltarea locală a municipiului Oradea
*** Strategia de dezvoltare locală a municipiului Oradea Proiecte prioritare 2014-2020
*** Raportul anual 2015 – Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională a Primăriei Oradea
http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/288/283
http://ramp.ase.ro/_data/files/articole/3_15.pdf
http://fdslive.oup.com/www.oup.com/academic/pdf/13/9780198782292.pdf
http://store.ectap.ro/articole/819_ro.pdf
https://ro.wikisource.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_Comunit%C4%83%C8%9Bii_Economice_Europene
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_20.pdf
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=17411
http://www.theotop.ro/custom_images/legislatie/Legea_350.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf
http://www.mdrap.ro/
http://ec.europa.eu
http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=PN
http://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat
http://www.mae.ro/node/19273
http://www.anpm.ro/dezvoltare-durabila
http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm
http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_maastricht_ro.htm
http://www.fonduri-ue.ro/po
http://www.zmo.ro
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/available-budget/
http://www.oradea.ro
http://www.mdrap.ro
http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR
Titlul lucrării ________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Autorul lucrării ______________________________________________________________
Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea _________________________________________ din cadrul Universității din Oradea, sesiunea_______________________ a anului universitar ______________.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP) ___________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________,
declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Oradea,
Data Semnătura
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul Integrării Europene Asupra Dezvoltării Urbane. Studiu DE Caz Municipiul Oradea (ID: 116245)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.