Impactul Influentelor Mass Media Asupra Evolutiei Scolare

=== ea3c8ada9a867e56f836fe40da37f37680eadb22_653957_1 ===

IMPACTUL INFLUENTELOR MASS-MEDIA ASUPRA EVOLUȚIEI ȘCOLARE

În cadrul cercetării ce a avut ca temă „Impactul influențelor mass-media asupra evoluției școlare” s-a avut în vedere identificarea principalelor influențe pe care mass-media le are asupra elevilor incluși în lotul de studiu, ca și a percepției resimțite de cadrele didactice cu ocazia interacțiunii zilnice din mediul școlar.

În ceea ce privește obiectivul general al acestei cercetări, acesta se constituie în evidențierea percepției pe care o au elevii supuși cercetării cu privire la principalele influențe pe care elementele regăsite/împrumutate din mass-media le au asupra evoluțiilor lor școlare, incluzând și percepția acestora cu privire la calitatea diverselor informații ce sunt regăsite în diversele elemente ale mass-mediei accesate/urmărite.

Ulterior definirii obiectivelor și a metodologiei cercetării, se are în vedere prezentarea detaliată a cercetării efective, cu analizarea rezultatelor obținute și implicit o interpretare sumară a acestora.

La final, se regăsesc și câteva concluzii ce s-au desprins în urma realizării cercetării prin metoda chestionarului.

Obiectivele și metodologia cercetării

În ceea ce privește scopul prezentei cercetări acesta constă în identificarea influențelor pe care mass-media (prin diversele sale elemente) le pot avea asupra procesului educațional al elevilor din cadrul Școlii nr. 125 din București, ca și a modului în care sunt percepute (prin prisma calității) diversele informații regăsite de subiecți în mass-media.

În vederea atingerii acestor obiective s-a avut în vedere realizarea unei anchete pe bază de chestionar, tehnica apreciată ca fiind cea mai uzitată în domeniul socio-uman. În acest scop, s-au elaborat două chestionare (ce se regăsesc incluse în cadrul ANEXELOR), unul dintre obiectivele acestuia fiind cel al poziționării, celor două categorii de subiecți incluși în eșantionul de studiu, în cadrul reperelor sociale specifice.

În acest fel s-a reușit determinarea atitudinii subiecților în raport cu influența determinată de diversele informații mass-media accesate în/cu diverse împrejurări/ocazii, ca și a gradului de percepție privind nivelul calitativ al acestor informații.

Chestionarele, ce au fost aplicate tuturor subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, au inclus mai multe întrebări atent structurate în vederea identificării, în principal, a:

Influenței pe care o pot avea asupra procesului educațional al elevilor unei instituții de învățământ superior diversele informații regăsite în mass-media

Modul în care sunt percepute (prin prisma calității) diversele informații ce se regăsesc pe platformele educaționale

Influenței pe care o poate avea asupra procesului educațional al elevilor unei instituții de învățământ superior diversele informații regăsite în mass-media, prin prisma cadrelor didactice ale acestora

Identificării eventualelor disfuncționalități ce sunt sesizate de către cadrele didactice în cadrul procesului educațional, ca urmare a influențelor mass-media accesată de către elevi

Identificării importanței deținute de informațiile regăsite în mass-media asupra procesului de instruire al elevilor

Rezultatele anchetei derulate în cadrul cercetării au fost ulterior cuantificate și interpretate prin prisma cantitativă, acestea regăsindu-se în cadrul contextului datelor prelucrate prin intermediul metodei statistice.

De asemenea, acestei analize cantitative îi este asociată și o analiză de tip calitativ a datelor ce au fost obținute pe perioada derulării cercetării, ea vizând nu doar o determinare sumară a principalelor sensuri și idei desprinse pe perioada anchetei, ci și în comentarea succintă a acestora.

În ceea ce privesc ipotezele prezentei cercetări, mi-am propus să surprind diversele relații existente între mesajele pe care mass-media (percepută ca element distinct în cadrul procesului educației informale) le transmite și cele specifice educației de tip formal, în perioada dezvoltării preadolescenților.

La modul concret, cercetarea prezentă va încerca să surprindă opiniile elevilor, ale părinților acestora, ca și ale cadrelor didactice privind potențialele influențe ale conținuturilor media, ca și ale efectelor determinate de acestea, in paralel urmărindu-se identificarea conținuturilor mediei ce sunt preferate de școlari, ca și a valorii educative a acestora.

Nu în ultimul rând, în categoria ipotezelor acestei cercetări se include și ipoteza identificării necesității educației copiilor de vârstă școlară pentru conținuturile mediei, ca și cea dedicată ideii transformării mediei într-un adevărat partener educațional al educației de tip permanent.

Prin prisma operațională, metodologia cercetării a avut în vedere îmbinarea tehnicilor ce sunt specifice psihologiei și sociologiei cu domeniul statisticii, ancheta derulată în cadrul Școlii nr. 125 București urmărind obținerea diverselor informații dedicate identificării influenței pe care o are mass-media asupra elevilor, ca și a modului în care această influență este percepută în cadrul procesului de învățământ de către cadrele didactice.

Subiecții prezentei cercetări au fost aleși în mod aleatoriu, din mai multe categorii de vârstă aflate în atenție, în vederea validării eșantionului de cercetare avându-se în vedere:

Alegerea subiecților din cât mai multe categorii de vârstă, așa cum acestea s-au regăsit în cadrul Școlii nr. 125 București

Alegerea subiecților din ambele categorii de sexe

În categoria ipotezelor de lucru se regăsesc:

Influența pe care o au informațiile regăsite în mass-media de către elevi asupra procesului educațional al acestora

Corelația existentă între calitatea informațiilor regăsite de elevi în mass-media și rezultatele ulterioare ale acestora la școală

Corelația existentă intre eventualele disfuncționalități sesizate la nivelul informațiilor regăsite în mass-media și ulterioarele rezultate ale elevilor

Ulterior aplicării instrumentelor alese pe cele două categorii de subiecți incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, s-a trecut la culegerea datelor și ulterior la interpretarea acestora, atât statistic cât și psihologic.

O atenție deosebită a fost acordată activității de culegerea datelor prezentei cercetări, știut fiind faptul că acestea au capacitatea de a imprima un anumit nivel al calității cercetării.

Prezenta cercetare s-a realizat în baza a două chestionare, special concepute în acest sens (ele regăsindu-se în cadrul ANEXELOR), ea derulându-se în perioada 7 – 18 aprilie 2018 și incluzând în lotul de studiu câte 100 de subiecți (elevi, ca și cadre didactice) din cadrul Școlii nr. 125 București.

În privința subiecților incluși în primul eșantion de studiu al acestei cercetări, respectiv elevii cu vârsta cuprinsă în intervalul 6-10 ani din unitatea de învățământ anterior menționată, aceștia au fost aleși în mod aleatoriu, chestionarea acestora realizându-se în prezența cadrelor didactice, cu acordul prealabil al părinților, anterior informați cu privire la obiectivele cercetării, rolul acesteia, ca și importanța răspunsurilor oferite de elevi.

În ceea ce privește poziționarea subiecților ce au fost incluși în cadrul celui de-al doilea eșantion de studiu al prezentei cercetări, cel dedicat cadrelor didactice, se remarcă următoarea delimitare:

Așa cum se poate cu facilitate sesiza, cei mai mulți dintre subiecții ce au fost incluși în cel de-a doilea lot de studiu al prezentei cercetări se încadrează în categoria de vârstă peste 46 de ani (aproape 50%), poziția a doua fiind ocupată de subiecții cu vârste cuprinse în categoria 36/45 ani.

În ceea ce privește repartiția pe sexe a subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, aceasta este conform graficului următor:

În vederea determinării percepției elevilor incluși în primul lot de studiu al prezentei cercetări privind influențele mass-mediei asupra procesului educațional, chestionarul nr. 1 (regăsit în cadrul categoriei dedicate ANEXELOR), chestionar ce a inclus mai multe întrebări, atent elaborate în vederea atingerii obiectivelor prezentei cercetări.

Astfel, la întrebarea: „Care este cel mai important mijloc de informare pentru voi?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Așa după cum se poate remarca și din grafic, pe prima poziție se găsește mediul online, elevii incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări bifând această opțiune majoritar (aproape 50%). Pe locul secund al mijloacelor de informare se poziționează rețelele de socializare, școala aflându-se abia pe locul al treilea (cu un procent de 12% din totalul repondenților). Televiziunea ocupă ultimul loc în preferințele elevilor de la Școala nr. 125 București, cu un procent de doar 8%.

La întrebarea: „Obișnuiți să apelați la mass-media când întâmpinați greutăți în efectuarea temelor pentru acasă/în înțelegerea unor noțiuni noi predate la orele de curs?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Aproape o treime din numărul total al elevilor ce au făcut obiectul de studiu al prezentei cercetări au recunoscut că ori de câte ori întâmpină diverse greutăți în cadrul activităților școlare obișnuiesc să apeleze la informațiile regăsite în mass-media, internetul ocupând un loc special.

Demn de remarcat este numărul deosebit al repondenților din clasele primare ce au preferat ca la această întrebare să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund” (respectiv 55%), doar 12 procente declarând că nu obișnuiesc să apeleze la informațiile regăsite în media atunci când au diverse probleme de înțelegere/asimilare.

La întrebarea dedicată potențialelor influențe ale mass-mediei, s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Elevii din clasele primare ale Școlii nr. 125 București au părerea majoritară că diversele informații pe care le regăsesc în mass media (indiferent de formele de manifestare ale acesteia) îi influențează pozitiv în cadrul diverselor activități de tip școlar pe care le derulează (cu mențiunea că aceste răspunsuri pot fi subiective, dată fiind vârsta repondenților).

Pe poziția a doua se poziționează varianta de răspuns dedicată informațiilor din mass-media care îi ajută pe elevi să se relaxeze și/sau să relaționeze mai bine (aproape o treime din numărul total al elevilor au bifat această opțiune) peste 20% dintre răspunsuri incluzând varianta informațiilor din media care îi ajută pe școlari să-și dezvolte capacitatea de înțelegere, ca și limbajul. Demn de sesizat este procentul ridicat (respectiv de 11%) al elevilor care au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”.

La întrebarea: „Credeți că informațiile din mass-media:

Sunt corecte/adevărate în totalitate

Nu sunt totdeauna reale

Nu vă pot face rău

Pot să vă influențeze modul de gândire/acțiune?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Se poate sesiza cu facilitate procentul deosebit de ridicat al elevilor Școlii nr. 125 București care apreciază că informațiile regăsite în mass-media sunt corecte, respectiv adevărate în totalitate (într-un procent de 48%), dar și faptul că aproape o treime din totalul școlarilor sunt de părere că acestea nu le pot face rău (32%).

Doar 12 elevi din totalul celor 100 au menționat că o parte dintre informațiile regăsite în mass-media nu sunt mereu reale, un număr de 8 școlari considerând că aceste informații au capacitatea de a le influența modul de acțiune, respectiv de a gândi.

5 La întrebarea: „Credeți că informațiile aflate din mass-media:

• Pot să le înlocuiască pe cele din mediul școlar

• Ar trebui să fie incluse în programele școlare

• Nu știu/nu răspund?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În viziunea marii majorități a repondenților ce au vârste cuprinse între 6-10 ani și care sunt elevi ai Școlii nr. 125 București (mai precis a 62% dintre aceștia), informațiile regăsite în mass-media au capacitatea de a înlocui informațiile din mediul educațional, alte 24 % dintre elevi apreciind că acestea ar trebui să fie incluse în cadrul programei școlare. Important de remarcat este și procentul școlarilor (respectiv 14%) care au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”.

De asemenea, așa cum s-a precizat încă de la început, prezenta cercetare a implicat și cadrele didactice de la Școala nr. 125 București, cărora le-a fost aplicat un chestionar special conceput în acest sens (respectiv Chestionarul 2, inclus în cadrul ANEXELOR).

La întrebarea: „Considerați că influențele mass-mediei asupra elevilor se realizează prin:

• Impunerea unor noi atitudini și valori

• Transmiterea informațiilor diverse

• Modificarea/influențarea comportamentelor?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Se remarcă faptul că marea majoritate a cadrelor didactice de la instituția de învățământ anterior menționată consideră că diversele influențe ale mass-mediei se manifestă prin intermediul transmiterii informațiilor diverse (aproape 50%), poziția secundă fiind ocupată de varianta de răspuns „impunerea unor noi valori și atitudini” (variantă bifată de mai mult de o treime din numărul total al cadrelor didactice incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări).

Doar 18 cadre didactice de la Școala nr. 125 București sunt de părere că informațiile regăsite în mass-media de către elevi au capacitatea de a modifica ori influența acestora comportamentele.

2 La întrebarea: „Informațiile regăsite de elevi în mass-media contemporană (incluzând nu doar televiziunea, radioul și presa scrisă, ci și mediul online și rețelele de socializare) se constituie în:

• O nouă formă de educație

• Completarea educației școlare

• Risc crescut de abordarea unor comportamente greșite?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Diversele informații pe care elevii au ocazia să le găsească în mass-media au capacitatea de a determina un risc deosebit în abordarea de către aceștia a unor comportamente greșite (procentul cadrelor didactice ce au bifat această opțiune fiind de 43%), o treime dintre repondenții incluși în cel de-a doilea lot de studiu al prezentei cercetări apreciind că aceste informații vin să completeze educația elevilor.

Doar o pătrime din numărul total al cadrelor didactice ce au dat curs acestei cercetări sunt de părere că informațiile pe care școlarii le regăsesc în mass-media se constituie într-o nouă formă de educație.

3 La întrebarea: „Apreciați că informațiile regăsite de elevi în mass-media contemporană au capacitatea:

• De a genera obișnuință/dependență

• De a influența considerabil procesul educațional

• De a le stimula nevoia de noi experiențe?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În ceea ce privesc influențele diverselor informații pe care le regăsesc în mass-media elevii Școlii nr. 125 București, în versiunea cadrelor didactice incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări, acestea se regăsesc în capacitatea generării dependențelor/obișnuințelor asupra acestora (aproape 50% din totalul răspunsurilor), poziția a doua fiind ocupată de posibilitatea influențării nevoii experimentării de către școlari a unor noi experiențe (29 %).

Nu în ultimul rând, în viziunea cadrelor didactice chestionate, aceste influențe se pot manifesta și la nivelul procesului educațional (un număr de 28 de cadre didactice de la Școala nr. 125 București bifând această opțiune în cadrul chestionarului aplicat).

4 La întrebarea: „Considerați că informațiile din mass-media pe care le accesează elevii:

• Îi ajută în cadrul diverselor activități dedicate formării și învățării

• Le determină acestora senzația de relaxare

• Nu le influențează activitatea de învățare ce se derulează în cadrul instituției de învățământ?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

â

Diversele informații pe care elevii le află din mass-media reușesc să le imprime acestora senzația de relaxare (opțiune de răspuns bifată de un procent de 39% din totalul repondenților incluși în lotul de studiu), pe poziția secundă a opțiunilor cadrelor didactice de la Școala nr. 125 București poziționându-se varianta de răspuns „nu influențează activitatea de învățare derulată în cadrul unității de învățământ” (procent de 37%).

Doar 24 % dintre cadrele didactice intervievate sunt de părere că informațiile regăsite de școlari în mass-media au capacitatea de a-i ajuta pe aceștia în diversele activități ce sunt dedicate formării și procesului de învățare.

La întrebarea: „Considerați că în media actuală, funcția educativă a acesteia:

• Reprezintă o completare a activităților de formare și învățare

• Nu reușește să determine o înlocuire a activităților de învățare ce se desfășoară în cadrul instituționalizat

• Reușește să controleze din ce în ce mai mult spațiul educațional actual?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În viziunea marii majorități a cadrelor didactice incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări, denumite „Impactul influențelor mass-media asupra evoluției școlare” funcția educativă a mass-mediei reușește să controleze tot mai mult din actualul spațiu educațional (procentul fiind de 45 %), doar 32% dintre repondenți apreciind că aceasta nu are capacitatea să înlocuiască activitățile de învățare derulate la nivel instituțional.

Există însă și opinii (mai precis 23% din totalul cadrelor didactice) conform cărora funcția educativă regăsită la nivelul informațiilor din mass-media, accesate de către elevi, se constituie într-o activitate de completare a diverselor activități de formare și educare.

Concluzionând, se remarcă faptul că mediul online este preferat de marea majoritate a elevilor din Școala nr. 125 București, o treime dintre aceștia recunoscând că apelează la acesta ori de câte ori întâmpină diverse greutăți în cadrul activităților școlare curente (teme, de regulă) sau nu reușesc să înțeleagă noi noțiuni.

Diversele informații despre care școlarii susțin că le regăsesc în mass media au capacitatea de a le influența în mod pozitiv activitățile școlare derulate, în același timp cu imprimarea senzației de relaxare. Despre aceste informații, marea majoritate a elevilor consideră că ele sunt corecte, respectiv adevărate în totalitate, aproape o treime dintre elevi apreciind că aceste informații nu pot să le facă vreun rău.

Cei mai mulți dintre elevi sunt de părere că informațiile pe care le regăsesc în mass-media au capacitatea de a înlocui informațiile din mediul educațional, aproape o pătrime dintre școlarii chestionați apreciind că acestea ar trebui să fie incluse în cadrul programei școlare.

De cealaltă parte, în versiunea cadrelor didactice de la aceeași instituție de învățământ, influențele mass-mediei se manifestă prin intermediul transmiterii informațiilor diverse, ca și prin impunerea unor noi valori și atitudini, puține fiind părerile conform cărora informațiile regăsite în mass-media de către elevi au capacitatea de a modifica ori influența acestora comportamentele.

De asemenea, cadrele didactice apreciază că diversele informații pe care elevii le pot găsi în mass-media au capacitatea de a le determina acestora un risc de preluarea unor comportamente greșite, existând însă și păreri conform cărora aceste informații vin să le completeze elevilor educația.

Influențele mass-mediei asupra elevilor se pot concretiza în dependență/obișnuință, ca și în posibilitatea influențării nevoii acestora de a experimenta noi experiențe, existând însă și situații în care influențele se pot reflecta pozitiv asupra procesului educațional.

ANEXE

CHESTIONAR 1

Care este cel mai important mijloc de informare pentru voi?

Internetul

Televiziunea

Rețelele de socializare

Școala

Obișnuiți să apelați la mass-media când întâmpinați greutăți în efectuarea temelor pentru acasă/în înțelegerea unor noțiuni noi predate la orele de curs?

Da

Nu

Nu știu/nu răspund

Considerați că informațiile din mass-media:

Vă ajută să vă dezvoltați limbajul și capacitatea de înțelegere

Vă influențează pozitiv diversele activități școlare

Va ajută să vă relaxați/să socializați mai ușor/mai bine

Nu știu/nu răspund

Credeți că informațiile din mass-media:

Sunt corecte/adevărate în totalitate

Nu sunt totdeauna reale

Nu vă pot face rău

Pot să vă influențeze modul de gândire/acțiune

Credeți că informațiile aflate din mass-media:

Pot să le înlocuiască pe cele din mediul școlar

Ar trebui să fie incluse în programele școlare

Nu știu/nu răspund

CHESTIONAR 2

Considerați că influențele mass-mediei asupra elevilor se realizează prin:

Impunerea unor noi atitudini și valori

Transmiterea informațiilor diverse

Modificarea/influențarea comportamentelor

Informațiile regăsite de elevi în mass-media contemporană (incluzând nu doar televiziunea, radioul și presa scrisă, ci și mediul online și rețelele de socializare) se constituie în:

O nouă formă de educație

Completarea educației școlare

Risc crescut de abordarea unor comportamente greșite

Apreciați că informațiile regăsite de elevi în mass-media contemporană au capacitatea:

De a genera obișnuință/dependență

De a influența considerabil procesul educațional

De a le stimula nevoia de noi experiențe

Considerați că informațiile din mass-media pe care le accesează elevii:

Îi ajută în cadrul diverselor activități dedicate formării și învățării

Le determină acestora senzația de relaxare

Nu le influențează activitatea de învățare ce se derulează în cadrul instituției de învățământ

Considerați că în media actuală, funcția educativă a acesteia:

Reprezintă o completare a activităților de formare și învățare

Nu reușește să determine o înlocuire a activităților de învățare ce se desfășoară în cadrul instituționalizat

Reușește să controleze din ce în ce mai mult spațiul educațional actual