Impactul Implementarii Pos Cce 2007 2013 la Nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia Si Pregatirea Implementarii Pos Cce In Perioada de Programare 2014 2020

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII

POS CCE 2007 -2013 LA NIVELUL REGIUNII

SUD –VEST OLTENIA ȘI PREGĂTIREA IMPLEMENTĂRII POS CCE ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014 -2020

Programul Operațional Sectorial

,,Creșterea Competitivității Economice”

cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională-

,,Investiții pentru viitorul dumneavoastră”

CAPITOLUL I.

ANALIZA IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII POSCCE 2007-2013 ÎN CADRUL REGIUNII S-V OLTENIA

1.1. Contextul economic european și național. Context regional, tradiție și potențial.

Discuțiile actuale de la nivelul Uniunii Europene se axează în jurul a câteva mari subiecte, printre care amintim: măsurile de austeritate – menținerea sau relaxarea acestora, sustenabilitatea sistemului euro, extinderea sau nu a spațiului Schengen, acorduri cu Fondul Monetar Internațional și alte organisme de finanțare internațională, și nu în ultimul rând perioada de finanțare 2014-2020. Ca stat membru al Uniunii Europene, România este influențată în mod nemijlocit de rezultatele acestor discuții și măsurile ce urmează lor, atât la nivel guvernamental (cu problemele aderării la Schengen, acordurile cu FMI și strategia 2014-2020), dar și la nivelul cetățenilor de rând afectați direct de măsurile de austeritate.

Conjunctura economică mondială și europeană afectează, bineînțeles, situația economică atât la nivelul fiecărui stat, cât și la nivel regional și local. În această perioadă în care majoritatea statelor europene stau sub semnul austerității ce a urmat șocului 2007-2008, este oarecum normal ca și economia României, bunăoară și regiunii Sud-Vest Oltenia să sufere o contracție, o stopare a creșterii, chiar o creștere negativă. Asta, mai ales deoarece structura economică a regiunii este de așa natură încât depinde într-o mare măsură de potențialul natural mai mult decât orice altceva.

Tiparele economice din perioada comunistă rămân încă actuale, astfel că economia regiunii este intensivă în agricultură, industria extractivă și cea energetică. Din perspectiva profilului economic, județele regiunii prezintă următoarele caracteristici dominante:

– Județul Dolj are o economie dominată de sectorul agro-alimentar, de industria energetică și de industria mijloacelor de transport;

– Județul Gorj are profil economic dominat de industria extractivă (lignit, hidrocarburi) și cea energetică;

– Județul Mehedinți se remarcă prin sectorul energetic (hidroenergie, apă grea), cel al mijloacelor de transport (navale) și agricultură;

– Județul Olt are un profil agroindustrial pronunțat, cele mai reprezentative sectoare fiind industria metalurgiei neferoase, cea a componentelor auto și a confecțiilor textile;

– Județul Vâlcea are o economie dominată de industria chimică, cea alimentară, precum și de un sector turistic (balnear) bine dezvoltat.

În ultimii ani însă, sectorul comerț și industria prelucrătoare au cunoscut ritmuri pozitive de dezvoltare, astfel că structura economiei poate să se echilibreze.

Acest echilibru trebuie atins deoarece actuala structură economică nu este sustenabilă. Deși potențialul natural există, regiunea nu trebuie să fie atât de dependentă de factorul natură, fiind nevoie să se îmbunătățească, printre altele, nivelul productivității muncii, deficitar în unele sectoare economice precum agricultura.

Compatibilitatea cu economiile dezvoltate trebuie sporită prin investiții în toate sectoarele, pentru a reduce discrepanțele între productivitățile diferitelor sectoare economice.

Investițiile străine care au pătruns în regiune s-au îndreptat în principal spre industria constructoare de mașini (Ford), producția și distribuția de energie (CEZ) și industria producătoare de mase plastice și cauciuc (Pirelli).

1.2. Ce sunt fondurile structurale?

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actionează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

1.3. Programul Operațional Sectorial ,,Creșterea Competitivității Economice”

Programul Operațional Sectorial ,,Creșterea Competitivității Economice” este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmărește încurajarea creșterii productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de nivelul Uniunii Europene. Instituția care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Creștere a Competitivității Economice.

Ce domenii acoperă Programul Operațional Sectorial ,,Creșterea Competitivității Economice”

Sistemul productiv, în special cel al întreprinderilor mici si mijlocii

Cercetare/Dezvoltare

IT și Comunicații

Energie

1.4. Oportunități de finanțare oferite de Programul Operațional Sectorial

Creșterea Competitivității Economice

– Informații utile pentru potențialii beneficiari din sectorul economic –

Prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) se vor finanța acele proiecte viabile și sustenabile care răspund obiectivelor programului. Proiectele trebuie să fie în conformitate cu cerințele specificate în regulamentele privind Fondurile Structurale, în programul operațional, în documentul cadru de implementare și în regulamentele europene și naționale relevante.

Criteriile esențiale, condițiile și documentele necesare pentru accesul la finanțare vor fi detaliate în apelul de proiecte și în documentele conexe, inclusiv ghidul pentru solicitanți.

1.5. Eligibilitatea

În cazul fiecărei operațiuni, categoriile care pot beneficia de susținere din POS sunt identificați ca beneficiari. Beneficiarii sunt firme publice sau private care derulează proiecte individuale și primesc ajutor public.

La unele operațiuni, și autoritățile publice sunt eligibile pentru finanțare, dar materialul de față nu acoperă aceste cazuri.

În cazul în care beneficiarii sunt întreprinderi, sunt relevante următoarele aspecte:

–         Mărimea întreprinderii (întreprindere mare sau IMM, conform anexei 1 din Reg C.E. nr. 364/2004 și Legii nr. 346/2004 amendată prin Legea nr. 175/2006 ;

–         Forma legală conform legislației naționale;

–         Sectoarele economice de activitate identificate în codul CAEN.

Producția agricolă primară și pescuitul sunt sectoare excluse. Regulile Europene privind ajutorul de stat exclud anumite sectoare specifice sau conțin limitări ale eligibilității unor sectoare. Asemenea indicații privind sectoarele eligibile și neeligibile vor fi incluse în apelul de proiecte.

Proiectele eligibile sunt cele care răspund obiectivelor operațiunii. Categoriile de proiecte eligibile sunt prezentate în cazul fiecărei operațiuni (în continuare numite tipuri de proiecte).

Eligibilitatea cheltuielilor este un alt aspect important care trebuie avut în vedere atunci când se depune o cerere sau se elaborează un proiect. Cheltuielile eligibile și măsura în care acestea pot fi rambursate sunt definite în mod exact în cazul fiecărei operațiuni.

Conform prevederilor HG-ului care reglementează regulile generale privind eligibilitatea cheltuielilor următoarele cheltuieli nu sunt eligibile:

a)     taxa pe valoare adaugată;

b)     dobânda la credite;

c)      cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de lesing;

d)     dezafectarea centralelor nucleare;

e)     achiziția de echipamente, mobilă, autovehicule, infrastructura, teren și imobile, pentru operațiunile care beneficiază de finanțarea din FSE;

f)        cheltuielile pentru locuințe, pentru operațiunile care beneficiază de finanțare din FSE și FC;

g)     Achiziția de echipamente second-hand;

h)      Amenzi, penalități și cheltuieli de judecată;

i)        Costurile pentru operarea obiectivelor de investiții.

Un alt aspect important il reprezintă eligibilitatea teritorială. Toate proiectele trebuie să fie localizate în zone eligibile pentru finanțare din Fondurile Structurale. în cazul României, tot teritoriul țării este eligibil.

In plus, solicitantii trebuie sa asigure resursele de co-finantare necesare realizarii proiectului.

Sintetizat, criterile de eligibilitate comune pentru solicitanți și proiecte sunt următoarele:

�        Proiectele vor trebui să fie în acord cu obiectivele operațiunii prin care sunt finanțate;

�        Proiectele de investiții și cheltuielile aferente vor trebui să fie eligibile;

�        Proiectele vor trebui să se încadreze în perioada de referință stabilită în apel;

�        Proiectele vor trebui să se desfășoare pe teritoriul României;

�        Solicitanții trebuie să dispună de cofinanțarea necesară, conform ratei de ajutor de stat sub incidența căreia este operațiunea pentru care potențialul beneficiar aplică proiectul.

Criterii adiționale de eligibilitate pot fi stabilite atât pentru proiecte cât și pentru solicitanți, la nivelul fiecărei operațiuni (de ex: profit operațional pe ultimele două exerciții financiare).

În afară de cazul în care sunt impuse condiții suplimentare, condițiile de eligibilitate a întreprinderilor stabilite pentru POS CCE sunt:

– Să fie înregistrate la Registrul Comertului;

– Să nu fie supuse procedurilor de faliment, de insolvență sau de lichidare judiciară;

– Să nu aibă datorii către bugetul de stat, bugetele speciale și locale.

1.6. Forma și valoarea ajutorului financiar

Forma obișnuită de finanțare prin POS CCE este grantul direct nerambursabil (ajutor de stat ).

Totuși, sprijin financiar poate fi acordat și prin instrumente financiare de alt tip (garanții, capital de risc, participare la capital – în cadrul Axei Prioritare 1).

În cazul fiecarei operatiuni, in functie de proiect, valoarea maximă a grantului provenit din resurse publice (dimensiunea maxima a grantului), este stabilită conform regulilor comunitare. Valoarea grantului este calculata ca procentaj din cheltuielile eligibile totale.

În cazul ajutoarelor pentru întreprinderi, plafoanele variază în funcție de regulile privind ajutorul de stat, mărimea întreprinderii și, în unele cazuri, locația proiectului. Organismele care gestionează programul (Autoritatea de Management – AM și/sau Organismul Intermediar – OI) pot stabili valori ale granturilor mai mici față de nivelul maxim admis prin regulile aplicabile.

În cazul POS CCE, alături de procentul de finanțare se stabilesc de regulă și valorile minime și/sau maxime ale granturilor pentru fiecare proiect.

Solicitantul trebuie să acopere diferența dintre finanțarea publică și costul proiectului prin resurse proprii sau atrase co-finanțând astfel proiectul.

De la cererea de finanțare la selecția proiectelor

În majoritatea cazurilor, proiectele sunt selectate prin apeluri de propuneri adresate potențialilor beneficiari.

Este important de reținut că, în cazurile în care beneficiarii proiectelor sunt autoritățile publice sau când mai mult de 50% din valoarea proiectului unui operator economic este cofinanțat din resurse publice și implementarea proiectelor necesită achiziția de servicii, bunuri și lucrări, vor trebui să fie aplicate regulile naționale privind achizițiile publice.

Apelurile, de regulă, sunt publicate de către Organismele Intermediare.

Apelul va cuprinde cel putin următoarele informații:

Beneficiarii eligibili;

Proiectele eligibile;

Cheltuielile eligibile;

Criteriile de selecție;

Alte cerințe de eligibilitate;

Metodele, criteriile și planificarea evaluării proiectelor depuse;

Bugetul alocat operațiunii;

Procedurile de contractare;

Conditiile pentru cererile de plati;

Obligatiile beneficiarului;

Situații de anulare a contractului de finanțare;

Schema de ajutor de stat sub incidența căreia cade operațiunea respectivă.

Formularul de cerere de finanțare și lista documentelor solicitate pentru depunerea proiectului vor fi anexate apelului. În scopul de a ajuta beneficiarii de-a lungul procesului de redactare și depunere a proiectului, se vor elabora ghiduri pentru solicitanți.

Cererea de Finanțare va fi depusă la Organismele Intermediare (sau la alte organisme de implementare), în funcție de datele fixate în apel. Acestea vor trebui să fie conforme cu cerințele și să includă toate formularele și documentele cerute.

Completarea dosarelor deja depuse cu documente sau informații suplimentare este posibilă doar la cerere. Aceste completări nu pot modifica substantial cererea initială ci pot doar să ofere informații adiționale solicitate și să corecteze erori minore.

Criteriile de selecție, aprobate de către Comitetul de Monitorizare al POS CCE, sunt foarte importante pentru că acestea sunt criteriile după care proiectele sunt selectate pentru finanțare. Criteriile de selecție trebuie să fie clare și obiective și să faciliteze procesul de selecție. În general, metodele de selecție, parametrii folosiți sau punctajul atribuit fiecărui criteriu sunt menționate în apel.

Pentru a rezolva situații de paritate sau pentru a acorda puncte adiționale acelor proiecte evaluate pozitiv care au caracteristici specifice, se pot stabili criterii de departajare.

1.7. PROCEDURILE DE SELECȚIE

Procedura de selecție a proiectelor constă în următoarele etape:

Verificarea îndeplinirii condițiilor de primire (verificare administrativă);

Verificarea eligibilității și verificarea formală;

Evaluarea și selecția proiectelor;

Semnarea contractului de finanțare.

În termeni generali, procedurile de selecție care se aplică în cadrul POS CCE sunt: procedura de evaluare finalizată prin clasificare și procedura continuă simplificată.

Procedura principală este cea de evaluare bazată pe evaluarea eligibilității și a fezabilității tehnice, economice și financiare a proiectelor precum și pe competiția dintre proiecte, ce se va termina printr-o ierarhizare / listă a proiectelor.

Etapele de selecție a proiectelor, conform fiecărei proceduri, vor fi descrise în cele ce urmează.

A. Procedura de evaluare, rezultând într-o ierarhizare, se prezintă astfel:

Verificarea îndeplinirii condițiilor de primire prin care se are în vedere:

Completarea corectă a cererii de finanțare;

Existența tuturor documentelor cerute;

Forma adecvată a documentelor;

Respectarea datei-limită prevazută în apelul de proiecte;

Conformitatea proiectului și a solicitantului cu toate cerințele formale.

Verificarea eligibilității se au în vedere următoarele:

�        Tipul de intervenție;

�        Natura beneficiarului;

�        Nivelul de cofinanțare;

�        Durata proiectului;

�        Valoarea asistenței solicitate.

Evaluarea tehnică, financiară și economică

Conform cerințelor din apel, inclusiv a criteriilor de selecție stabilite, un Comitet de Selecție (CS), având rolul de evaluare a proiectelor, compus din experți interni și/sau externi și prezidat de AM/OI, efectuează evaluarea sustenabilității economice și tehnice și a viabilității proiectului, evaluarea financiară a proiectului și a capacității financiare a solicitantului.

Evaluarea va fi efectuată prin analiza și evaluarea studiilor de fezabilitate și/sau a planurilor de afaceri (sau a altor documente solicitate) și va include:

�            O evaluare de ansamblu a contribuției proiectului la obiectivele operațiunii;

�            Evaluarea fezabilității tehnice și economice și a viabilității proiectului;

�            Evaluarea financiară a proiectului și a capacității solicitantului de a co-finanța proiectul (verificarea surselor de co-finanțare);

�            Conformitatea costurilor în ceea ce privește tipologia și valoarea;

�            Conformitatea informațiilor și datelor în ceeea ce privește criteriile de selecție.

Comitetul de selecție (CS) va folosi metode de evaluare standardizate.

CS evaluează parametrii aferenți criteriilor de selecție și atribuie punctaje pentru fiecare.

Ierarhizarea si contractarea

CS înaintează lista proiectelor eligibile selectate către AM.

AM verifică rezultatele evaluării, aprobă și publică lista. Solicitanții primesc o înștiințare privind rezultatul procesului de selecție. Această înstiintare va include și motivele refuzării proiectelor, dacă este cazul, precum și informații despre sesiunile de selecție următoare.

În cazul în care proiectele sunt aprobate, după acceptul beneficiarului, și în cadrul unei perioade de timp determinate, se semnează un contract între beneficiar și OI/AM denumit Contract de Finanțare.

B. Procedura continuă simplificată este folosită în cazul selecției proiectelor care nu depășesc anumite plafoane (proiecte mici).

Această procedură este simplificată și mai rapidă iar selecția se face continuu. Cererile sunt depuse așadar în mod continuu.

În această procedură este importantă și ordinea cronologică a depunerii proiectelor deoarece procedura de selecție se termină printr-o decizie da/nu iar grantul este acordat în funcție de ordinea cronologică a depunerii cererilor și de scorul minim stabilit prin criteriile de selecție. Aceasta procedură are la bază principiul primul venit-primul servit, aplicantul netrebuind să se încadreze într-un termen limită. Granturile vor fi acordate în ordinea depunerii cererilor dar numai celor care întrunesc punctajul minim indicat

Aprobarea si contractarea sunt aceleasi ca si in cazul procedurii anterioare.

În scopul asigurării obiectivității evaluării proiectelor, membri CS și experții care sunt implicați în orice fel sau au o legatură cu cererea evaluată, nu pot participa în procesul de evaluare.

1.8.FAZA DE IMPLEMENTARE

EXECUȚIA PROIECTELOR

Beneficiarii vor realiza proiectele conform prevederilor contractului de finanțare.

Contractul cu beneficiarii va conține toate obligațiile și responsabilitățile beneficiarului care a obținut finanțarea.

Obligațiile beneficiarului pot fi sintetizate astfel:

a)     Să asigure menținerea cerințelor de eligibilitate pe parcursul implementării proiectelor;

b)     Să se asigure că angajamentele legate de criteriile de selecție sunt îndeplinite;

c)      Să respecte toate regulile aplicabile proiectului și beneficiarului;

d)     Să implementeze proiectul în mod adecvat conform contractului;

e)     Să utilizeze o codificare contabilă distinctă pentru toate tranzacțiile efectuate în legatură cu proiectul;

f)        Să păstreze toate facturile și documentele justificative de cheltuieli și să efectueze verificarea facturilor de la contractanți;

g)     Să completeze Cererea de Rambursare conform prevederilor din contract;

h)      Să ofere toate documentele cerute în cazul unor controale ale autorităților naționale și/sau europene;

i)        Să raporteze periodic către AM/OI progresele realizate pe parcursul implementării proiectului prin completarea unui Raport de Progres;

j)        Să colecteze și să transmită date pentru monitorizare;

k)      Să se conformeze cerințelor de publicitate și informare, în conformitate cu regulile aplicabile și cu prevederile privind comunicarea din contract.

1.9. PLAȚILE

În mod normal, plățile granturilor sunt efectuate, prin rambursare, după execuția parțială a proiectului, în două sau trei tranșe, în funcție de valoarea și durata proiectului.

La depunerea cererilor de rambursare beneficiarii vor face dovada cheltuielilor efectuate precum și a conformității acestora cu cerințele proiectului. Toate cererile de rambursare trebuie să fie susținute prin facturi și ordine de plată sau prin alte documente de valoare probativă echivalentă.

Cererile de rambursare împreună cu documentele corespunzătoare sunt depuse de către beneficiar la OI/AM pentru verificare tehnică și financiară, OI înaintează acestea către AM pentru autorizare de plată. Unitatea de plată, (din cadrul MEF) rambursează cota cheltuielilor eligibile indicată în contract.

Ultima rambursare poate fi efectuată după controlul final al realizării efective a proiectului.

Prefinanțarea se acordă doar beneficiarilor din sectorul public, în procent de maxim 15% din valoarea eligibilă a contractul de finanțare încheiat între Autoritatea de Management și beneficiar.

1.10. ELIGIBILITATEA CHELTUIELILOR ȘI ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR

În general, data de la care investițiile sunt considerate eligibile este 1 Ianuarie 2007.

În ceea ce privește unele scheme de granturi pentru întreprinderi (ajutor pentru investiții), lucrările nu pot începe înainte de efectuarea unei verificări preliminare a eligibilității de către OI, în caz contrar întreg proiectul este considerat neeligibil. Demararea contractelor reprezintă, fie demararea lucrărilor de construcție, fie primul angajament cu putere legală de a cumpăra utilaje, în funcție de care se desfașoară prima. Aceasta regulă nu se aplică studiilor de fezabilitate.

Cheltuielileîsunt eligibile până la data de 31 Decembrie 2015

MENȚINEREA INVESTIȚIILOR

Investițiile finanțate prin POS CCE vor trebui să fie menținute pentru o perioadă minimă de cel puțin cinci ani dupa finalizarea proiectelor. În cazul IMM-urilor, aceasta perioadă poate fi redusă la un minim de trei ani, prin decizia statului membru.

CAPITOLUL II.

PRINCIPALELE MĂSURI DE PREGĂTIRE A IMPLEMENTĂRII POS CCE ÎN PERIOADA 2014-2020 ÎN REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA

2.1. Contextul național pentru implementarea POS CCE

– România a primit din partea UE 19,688 miliarde euro prin politica de coeziune. Deși suma este mare comparativ cu cea primită de celelalte noi state membre (după Polonia, Cehia și Ungaria), pe cap de locuitor îi revin doar 892 de euro, plasând-o pe penultimul loc (înaintea Bulgariei);

– Până la data de 31 martie 2013, la nivelul României au fost depuse 36.207 proiecte, din care 32% au fost aprobate și doar 9.434 au fost contractate (26%). Rata de absorbție a ajuns la 17%, iar rata rambursărilor la 13%;

– POS CCE și POR sunt programele care au atras cel mai mare număr de proiecte depuse și au contractat cele mai multe proiecte la nivel național (3.395, respectiv 2.459). Totuși, în cazul POS CCE se poate observa faptul că rata de contractare a fost cea mai mică (17%);

– Cel mai mare număr de proiecte au fost contractate pe Axa 4 din POR și Axa 1 din POS CCE, adică pe acele domenii care vizează sprijinirea întreprinderilor din regiune prin finanțarea unor investiții care să crească competitivitatea acestora atât pe plan național cât și internațional;

– POR (29,6%) și PO DCA (22,5%) au înregistrat cele mai mari rate de absorbție, iar POST și POS CCE cele mai mici (10,2%, respectiv 14,8%);

– Rata mică de absorbție a fondurilor alocate prin POS CCE vine practic să confirme dificultățile cu care s-au confruntat firmele în perioada de criză, neputând să susțină aceste proiecte din punct de vedere financiar.

– Deși, atragerea de fonduri europene este declarată o prioritate pentru România, există încă numeroase probleme în toate etapele necesare acestui proces, atât din punct de vedere al beneficiarilor (nerespectarea criteriilor din ghidul solicitantului și a condițiilor contractuale, nerespectarea legislației privind achizițiile publice, capacitate redusă de cofinanțare și asigurare a fluxurilor bănești, lipsă de experiență în managementul proiectelor finanțate prin fonduri europene etc.), cât și la nivelul structurilor de coordonare și gestionare a fondurilor (personal insuficient și uneori nepregătit, birocrație excesivă, nerespectarea condițiilor legale pentru derularea achizițiilor publice, fraudă, corupție etc.);

– La acestea se mai pot adăuga și modificările legislative permanente sau legislația neclară și interpretabilă;

– Totuși, se poate observa că de-a lungul timpului s-au luat numeroase măsuri pentru eliminarea acestor probleme, iar în prezent este în curs de revizuire Planul de măsuri prioritare pentru consolidarea capacității de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

2.2. Potențiale măsuri pentru îmbunătățirea implementării POS CCE la nivel național

– elaborarea unor proceduri standard pentru toate programele operaționale, incluzându-se doar acolo unde este necesar, proceduri specifice și elaborarea unui manual privind aceste proceduri care să includă modele standard și chiar exemple de bune practici în domeniu;

– reducerea birocrației;

– corecțiile financiare ar trebui imputate direct beneficiarului și nu proiectului, astfel încât fondurile europene atrase prin proiecte să nu fie pierdute;

– pedepse mari și chiar interzicerea, pentru o anumită perioadă, accesării de fonduri europene pentru cei care fraudează;

– motivarea din punct de vedere salarial, pe baza performanțelor înregistrate, a personalului responsabil cu implementarea proiectelor (atât la nivelul instituțiilor cu rol de coordonare și gestionare a fondurilor europene, cât și la nivelul instituțiilor beneficiare sau potențial beneficiare de finanțare prin fonduri structurale și de coeziune);

– angajarea de personal calificat, cu experiență în implementarea proiectelor finanțate prin fonduri europene, mai ales pentru acele programe operaționale unde se înregistrează întârzieri mari în evaluare sau rambursare;

– diferențierea ratei de co-finanțare în funcție de nivelul de dezvoltare economică a regiunilor de dezvoltare;

– continuarea procesului de descentralizare a POS CCE, prin includerea mai multor operațiuni în sfera atribuțiilor delegate de către AM POS CCE către Agențiile de Dezvoltare Regională, care au competențele și experiența necesare pentru îndeplinirea acestora (POR, PHARE) și care se bucură de o încredere sporită a potențialilor beneficiari;

– elaborarea, pe o bază participativă, și monitorizarea implementării unor strategii naționale relevante pentru sectorul IMM, cel de cercetare-dezvoltare, etc.;

– corelarea cadrului legislativ cu cel strategic pentru implementarea priorităților de investiții cuprinse în Acordul de Parteneriat și în Programele Operaționale aferente perioadei de programare 2014-2020;

2.3. Potențiale măsuri pentru îmbunătățirea implementării POS CCE la nivel regional

– specializarea inteligentă – sprijinirea cu prioritate a acelor sectoare ale economiei regionale, cu potențial de specializare inteligentă și de antrenare a economiei regionale în ansamblul său (de ex. industria de mijloace de transport rutiere și feroviare, industria alimentară, construcții și confecții, etc.);

– stimularea înființării de structuri asociative – clustere și asociații sectoriale, care promoveze finanțările nerambursabile, să informeze membri cu privire la oportunitățile de finanțare, să le ofere asistență și consultanță, etc.;

– acțiuni integrate de sprijinire a mediului de afaceri: de ex: dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și inovării – parcuri industriale, incubatoare de afaceri, centre de afaceri, centre de transfer tehnologic (POR) + dotarea firmelor găzduite cu echipamente de producție (POS CCE);

– atragerea de investiții străine, printr-un mix de stimulente (infrastructuri de sprijinire a afacerilor, finanțări nerambursabile, servicii de cercetare-dezvoltare, etc.);

– mecanism de feedback în timp real între beneficiari/potențiali beneficiari și OI POS CCE (ADR SV Oltenia) – cu privire la dificultăți, bariere în implementarea proiectelor și identificarea de soluții pentru depășirea acestora;

– creșterea gradului de implicare a mediului de afaceri în etapa de programare/planificare la nivel regional (de ex. PDR SV 2014-2020), pentru a stabili un portofoliu de proiecte prioritare de stimulare a mediului de afaceri;

– intensificarea măsurilor de informare și promovare cu privire la oportunitățile de finanțare, cu precădere în orașele mici, zonele cu un număr redus de beneficiari în perioada 2014-2020;

CAPITOLUL III.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

3.1. Concluziile analizei mediului de afaceri regional

3.1.1. Puncte tari (care pot contribui la îmbunătățirea implementării POS CCE 2014-2020 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia)

– Existența a 6 incubatoare de afaceri, 3 parcuri și industriale și a unor clustere în domenii precum turism, IT&C sau automotive;

– Flux important de investiții străine, mai ales în județele Dolj și Gorj;

– Balanță comercială excedentară la nivel regional, fenomen întâlnit și la nivel județean;

– Investițiile brute în creștere, până la un nivel de 8,5 miliarde lei în 2011, nivel apropiat de maximul perioadei studiate, înregistrat în 2008 (8,9 mld lei);

– În perioada supusă analizei, se constată o creștere a productivității muncii în regiune;

– Ponderea IMM-urilor atinge procentul de 99,59% în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valori apropiate cuprinse între 99,42 în Gorj și 99,66 procente în Dolj;

– Producție importantă de energie, relevantă la nivel național;

– Potențial agricol important, implicit și perspective bune de dezvoltare a industriei de procesare.

3.1.2. Puncte slabe (care pot influența negativ procesul de îmbunătățire a implementării POS CCE 2014-2020 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia)

– PIB și PIB/locuitor se situează la niveluri sub media națională;

– Migrația forței de muncă către alte țări și regiuni din România (mai ales către București și Timișoara);

– Număr redus de firme în general, și de asemenea număr redus de firme preocupate de activitatea de cercetare-dezvoltare;

– Dezvoltare deficitară a sectorului servicii, cu excepția comerțului;

– Activitatea de cercetare nu este prezentă la nivelul IMM-urilor;

– Număr redus al IMM-urilor comparativ cu celelalte regiuni (4,08% în distribuția IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare în 2011);

– Preponderența serviciilor comerciale în regiune, în defavoarea celor cu valoare adăugată ridicată (TIC, servicii financiare, activități tehnice, științifice și profesionale);

– Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de educație superioară, cu excepția municipiului Craiova;

– Pondere mare a exporturilor de materii prime sau produselor cu grad tehnologic scăzut și valoare adăugată mică la nivelul anului 2011 (metale comune, materiale textile, plastice și cauciuc);

– Nivel scăzut al utilizării IT&C în întreprinderile din regiune (ultima poziție la nivel național în ceea ce privește utilizarea PC, conectarea la internet și ponderea întreprinderilor care dețin website propriu, la nivelul anului 2011);

– Scăderea apetitului investițional global și orientarea investitorilor către piețele emergente cu potențial ridicat de creștere;

– Propagarea crizei economice globale și a efectelor acesteia.

3.2 Principalele concluzii ale analizei impactului POS CCE 2007-2013 asupra economiei regionale

investițiile finanțate prin intermediul POR generează efecte mai mari asupra outputului, veniturilor și ocupării regionale decât investițiile finanțate prin POS CCE;

efectele generate prin intermediul asistenței financiare nerambursabile este redus, apărând o creștere de doar 0,3% față de situația existentă în 2008, atât pentru output, cât și pentru venituri și ocuparea forței de muncă. Totuși, această creștere se dublează dacă investițiile din fonduri europene sunt susținute și de alocări financiare de la nivel național;

în valoare absolută cele mai mari modificări atât în output și venituri, cât și în ocupare se înregistrează în Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante;

luând în considerare efectele generate de proiecte asupra outputului și veniturilor la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, pe locul doi se situează Industria prelucrătoare, iar pe locul trei, la mare distanță, Construcțiile;

Industria prelucrătoare se situează pe locul doi la nivel regional și din punct de vedere al impactului asupra ocupării forței de muncă, la mare distanță față de Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante urmată, de Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport;

în termeni procentuali, cel mai mare impact potențial se înregistrează în cazul Informațiilor și comunicațiilor, urmate de Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport și Construcții. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că în cazul Informațiilor și comunicațiilor se pornește de la o valoare foarte mică și chiar dacă se înregistrează o creștere mică ca și valoare, procentual se înregistrează o creștere importantă la nivelul sectorului, dar și datorită faptului că o parte din intervențiile finanțate pe cele două programe operaționale vizează cu prioritate acest sector;

Cele mai mici modificări în outputul, veniturile și ocuparea la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia s-au înregistrat în Tranzacții imobiliare, Intermedieri financiare și asigurări (în termeni absoluți) și în Agricultură, silvicultură și pescuit (în termeni procentuali).

3.3. Principalele concluzii ale consultărilor cu structurile parteneriale de la nivel regional

În cadrul contractului, au fost organizate trei întâlniri de lucru cu actorii relevanți de la nivel regional (IMM-uri, camere de comerț și asociații patronale, universități și institute de cercetare, administrații publice locale, organizații catalizator, etc.), care pot contribui la îmbunătățirea implementării POS CCE la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia. Aceste întâlniri au avut următoarele teme:

– Analizarea impactului implementării POS CCE 2007-2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia;

– Analiza SWOT pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia;

– Prezentarea principalelor măsuri de pregătire a implementării POS CCE în perioada 2014 -2020 în Regiunea Sud –Vest Oltenia, respectiv a concluziilor și recomandărilor aferente.

La aceste întâlniri au participat atât beneficiari ai POS CCE 2007-2013, care au prezentat problemele și constrângerile cu care s-au confruntat în implementarea proiectelor anterioare, organizații care au depus aplicații dar au fost respinse, cât și organizații care nu au implementat asftel de proiecte, dar intenționează să depună proiecte în următoarea perioadă de programare. În total, la cele 3 întâlniri de lucru au participat peste 70 de persoane și au fost completate 25 de chestionare (fie în timpul întâlnirii, fie transmise prin poșta electronică, ulterior).

De asemenea, la aceste întâlniri au fost aplicate participanților chestionare structurate (vezi Anexa 2), care au cuprins întrebări cu privire la profilul organizației, identificarea nevoilor acesteia, informații cu privire la proiectele co-finanțate din POS CCE implementate în perioada 2007-2013 (în cazul beneficiarilor existenți), precum și asteptările potențialilor beneficiari cu privire la derularea POS CCE 2014-2020, inclusiv colectarea de idei de proiecte.

Principalele concluzii ale consultării cu structurile parteneriale (conform minutelor întocmite în urma celor 3 întâlniri și a centralizării răspunsurilor la chestionare) sunt:

a) cu privire la profilul beneficiarilor existenți și potențiali:

– există un interes foarte ridicat pentru POS CCE 2014-2020, din partea IMM-urilor din domeniul industriei și construcțiilor, a universităților și institutelor de cercetare, precum și a autorităților publice locale și a organizațiilor-catalizator (de ex. camere de comerț și industrie);

– spre deosebire de entitățile de cercetare și autoritățile publice, întreprinderile nu au încheiate parteneriate pentru proiecte, inițiative, etc., ceea ce indică faptul că spiritul asociativ este în fază incipientă în cadrul mediului de afaceri regional;

b) cu privire la nevoile de finanțare ale beneficiarilor existenți și potențiali:

– întreprinderile din regiune sunt interesate, cu prioritate, de proiecte care vizează modernizarea activității de producție, prin investiții tangibile (utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc.) și intangibile (de ex. software de specialitate);

– universitățile și institutele de cercetare,vizează proiecte de dezvoltarea a infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv în cadrul parteneriatelor cu întreprinderile din regiune, dar și furnizarea de servicii pentru acestea (de ex. transfer tehnologic, consultanță, internaționalizare, etc.);

– administrațiile publice locale sunt interesate, cu prioritate, de realizarea de investiții pentru valorificarea potențialului de producere a energiei din surse regenerabile, de implementarea unor sisteme de tip E-administrație și creșterea interoperabilității sistemelor informatice existente, precum și de înființarea/extinderea unor unități de producție care să valorifice resursele naturale din zonă (de ex. agricole, lemn, etc.);

– organizațiile-catalizator vizează, cu prioritate, finanțări pentru proiecte de sprijinire a membrilor, prin furnizarea de servicii de asistență specializată pentru întreprinderi, dar și pentru clustere și rețele de afaceri;

c) cu privire la experiența beneficiarilor de proiecte POS CCE în perioada 2007-2013:

– cei mai mulți beneficiari de proiecte POS CCE au întâmpinat probleme legate de plata cererilor de rambursare, de birocrația excesivă (volum mare de documente, atât la depunerea aplicațiilor, cât și la raportările ulterioare, la decontarea cheltuielilor, etc.), de formularistica complicată, de durata mare de obținere a avizelor și autorizațiilor, de lipsa de experiență și de capacitate administrativă a beneficiarilor, de termenele reduse pentru depunerea proiectelor de la lansarea apelului, de modificările frecvente survenite la documentele programului pe durata apelului de proiecte, confuzia între cererile de plată și cele de rambursare, etc.;

– organizațiile care au depus proiecte spre finanțare din POS CCE, dar care au fost respinse sau au rămas în listele de așteptare, au indicat printre cauzele de eșec: depășirea alocărilor financiare pentru respectivul apel de proiecte, neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate (cod CAEN necorespunzător, existența unor datorii la bugetul de stat, etc.), precum și calitatea deficitară a proiectelor întocmite;

– spre deosebire de instituțiile publice, universitățile și entitățile de cercetare, care dispun, în cele mai multe cazuri (consilii județene, primării de municipii și chiar unele primării de orașe) de compartimente specializate pentru pregătirea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, organizațiile private sunt dependente de serviciile specializată de consultanță;

– unele dintre instituțiile publice și din cele de cercetare au apelat, la rândul lor, la serviciile unor firme de consultanță, în condițiile în care personalul existent nu are totate competențele necesare pentru întocmirea și implementarea proiectelor, este insuficient, prost remunerat sau are sarcini multiple;

– angajații care se ocupă de pregătirea și implementarea proiectelor au studii superioare și chiar postuniversitare, însă personalul din mediul privat nu a absolvit, în general, cursuri de specialitate (managementul proiectelor, achiziții publice, etc.), spre deosebire de funcționarii publici, de angajații universităților, institutelor de cercetare, a camerelor de comerț, care au beneficiat, în cele mai multe cazuri, de formare profesională continuă și de sesiuni de instruire specifice;

– cei mai mulți beneficiari existenți au obținut informații cu privire la finanțările nerambursabile disponibile din mediul virtual (site-uri WEB de specialitate, Internet – de ex. www.fonduri-ue.ro, www.fonduri-structurale.ro, www.adrcentru.ro, www.adroltenia.ro, www.amposcce.minind.ro, etc.), urmate de cele obținute direct de la AM/OI, de la consultanți sau de la sesiuni de informare;

d) cu privire la pregătirea implementării POS CCE 2014-2020:

– spre deosebire de angajații din sectorul public, care sunt relativ bine informați cu privire la documentele programatice aferente perioadei de programare 2014-2020 (Acordul de Parteneriat, Strategia Națională de Dezvoltare Regională, Programul Național de Reformă, etc.), cei din mediul privat nu cunosc care sunt prioritățile de investiții din aceste documente și nici opțiunile de obținere a unor finanțări nerambursabile;

– toate organizațiile intervievate intenționează să acceseze finanțări nerambursabile în perioada de programare 2014-2020;

– de asemenea, toți cei intervievați ar dori să obțină mai multe informații cu privire la oportunitățile de accesare a finanțărilor nerambursabile în următoarea perioadă de programare;

– cele mai multe organizații vor apela la site-urile WEB de specialitate pentru a obține informații legate de finanțările nerambursabile aferente perioadei 2014-2020, urmate de comunicarea directă cu ADR Sud-Vest Oltenia (servicii de helpdesk), precum și de utilizarea serviciilor de consultanță;

– organizațiile publice, cele de învățământ, de cercetare, camerele de comerț, asociațiile patronale au fost implicate activ în pregătirea documentelor de programare de la nivel național și/sau regional, spre deosebire de cei din mediul privat, care au participat sporadic la consultări pe această temă;

– majoritatea organizațiilor intervievate a considerat că legislația pentru IMM-uri este una puțin favorabilă acestora;

– principalele măsuri de natură legislativă care ar sprijini activitatea mediului privat ar fi: eliminarea TVA la încasare, reducerea fiscalității, acordarea de facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor și a accesului la finanțare, simplificarea legislației, acordarea de facilități fiscale firmelor din sectorul productiv și a celor care își achită taxele și impozitele la timp, etc.;

– sectoarele economiei regionale care ar trebui sprijnite cu prioritate prin POS CCE 2014-2020 sunt: industria alimentară, prelucrarea lemnului și mobilă, industria de componente auto, meșteșugurile, extracția și prelucrarea resurselor naturale, construcțiile;

– dintre măsurile urgente adoptate de Comisia Europeană pentru depășirea crizei economice globale, cele mai apreciate de cei intervievați sunt cele care vizează îmbunătățirea accesului întreprinderilor la finanțare, asigurarea de servicii de sprijin pentru acestea, promovarea spiritului antreprenorial, înlăturarea obstacolele externe în calea comerțului și accesul la noi piețe de desfacere, inclusiv din afara U.E.

3.4. Recomandări

Pentru îmbunătățirea implementării POS CCE propunem implementarea următoarelor măsuri la nivel regional, împărțite pe două intervale de timp:

I. Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2013-2014) – pregătirea implementării POS CCE 2014-2020

II. Acțiuni de întreprins pe termen mediu (2014-2020) – gestiunea implementării POS CCE 2014-2020

Alocari financiare*

*Analiza Input-Output are scopul de a evidentia impactul estimat al finantarilor nerambursabile din POR si POS CCE 2007-2013 asupra tuturor activitatilor economiei nationale, fie el direct sau indirect. Prin urmare, printre aceste sectoare se numără și cele care nu intră în categoria celor eligibile pentru operațiunile finanțate din POR și POS CCE, dar care au beneficiat indirect de astfel de finanțări (de ex. o investiție în extinderea capacitatii de productie a unei unități de prelucrare a lemnului finanțată prin POS CCE atrage după sine creșterea cererii de materie primă furnizată de sectorul Agriculturii, silviculturii și pescuitului). Alocările financiare aferente fiecărui sector economic menționat nu se referă la alocările din cele două programe operaționale, ci la estimarea, în unități monetare, a impactului (direct sau direct) a finanțărilor nerambursabile din POR și POS CCE 2007-2013 asupra respectivelor activități ale economiei naționale.

* Alocările financiare aferente fiecărui sector economic menționat nu se referă la alocările din cele două programe operaționale, ci la estimarea, în unități monetare, a impactului (direct sau direct) a finanțărilor nerambursabile din POR și POS CCE 2007-2013 asupra respectivelor activități ale economiei naționale.

Anexa 4. Lista orientativă a propunerilor de proiecte

Propunerile de proiecte prioritare ale regiunii Sud-Vest Oltenia, propuse pentru co-finanțarea din POS CCE 2014-2020, au fost colectate în cadrul întâlnirilor cu structurile parteneriale (grupurile de lucru) constituite și reunite la nivel regional, precum și în afara acestora, pe bază de chestionar. Acestea au fost clasificate pe categorii de beneficiari potențiali, după cum urmează:

a) Proiecte propuse de administrații publice locale:

Construcție Centrală electrică de cogenerare de înaltă eficiență pe biomasă pentru livrarea de energie termică urbană – ”ECOCET Govora”;

Construcție Centrală electrică de cogenerare pe bază de gaze naturale în cadrul Spitalului Județean Vâlcea;

Construcția de centrale fotovoltaice în Orașul Berbești;

Construcția de co-generatoare de energie solară în Comuna Perișani;

Înființare Sistem generator energie electrică neconvențională în Comuna Sutești;

Creșterea producției de energie din surse regenerabile în Comuna Alunu;

Realizare capacitate nouă de producție a energiei electrice prin valorificarea resurselor regenerabile solare în Comuna Lungești;

Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea resurselor regenerabile de energie. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi în Orașul Ocnele Mari;

Asigurarea sustenabilității energetice din surse alternative a iluminatului public din Comuna Lăcusteni;

Îmbunătățirea și eficientizarea iluminatului public stradal în Comuna Crețeni;

Sistem de iluminat public stradal cu celule fotovoltaice în Comuna Sutești;

Modernizare infrastructură electrică și de telecomunicații în Comuna Prundeni;

Crearea unui sistem electronic unitar de monitorizare și evaluare a serviciilor și prestațiilor de la nivelul DGASPC Vâlcea;

Eficientizarea serviciilor medicale de specialitate cu ajutorul unui sistem informatic integrat la Spitalul de Pneumoftiziologie Mihăești;

Dezvoltarea serviciilor publice prin implementarea de soluții de e-guvernare în Județul Vâlcea – Grupa I;

Dezvoltarea serviciilor publice prin implementarea de soluții de e-guvernare în Județul Vâlcea – Grupa II;

Dezvoltarea serviciilor publice prin implementarea de soluții de e-guvernare în Județul Vâlcea – Grupa III;

Instalare panouri fotovoltaice în Comuna Scundu;

Înființare parc fotovoltaic în Comuna Prundeni;

Înființare parc fotovoltaic în Comuna Popești;

Realizarea unui sistem fotovoltaic cu o putere de 150kw conectat la rețeaua electrică de energie electrică în Comuna Roești;

Valorificarea potențialului de producere a energiei din resurse regenerabile;

Creșterea interoperabilității sistemelor informatice de la nivelul administrațiilor publice locale;

Dotarea cu echipamente informatice și de comunicare pentru Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență;

Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, prin instalarea de panouri fotovoltaice;

Înființarea de structuri de sprijinire a afacerilor (centre de afaceri, depozite logistice, etc.);

Înființarea de piețe agroalimentare;

Elaborarea unui sistem integrat de inventariere și gestiune a serviciilor publice din domeniul social la nivelul județului Mehedinți;

Inventarierea soluțiilor eficiente energetic privind infrastructura tehnico-edilitară (iluminat public prin utilizarea panourilor fotovoltaice în județul Mehedinți;

Instalarea sistemelor de energie termică din surse regenerabile pentru clădirile instituțiilor publice în județul Mehedinți;

Înființarea unui parc industrial în județul Mehedinți;

Sprijinirea înființării unui centru de depozitare, prelucrare și procesare a produselor agricole și dezvoltarea serviciilor de colectare și transport al acestora;

Marketing pentru atragerea de investitori în județul Mehedinți – elaborarea unui pachet de facilități, inventariere terenuri și proprietăți, promovarea către potențialii investitori;

Sprijinirea educației antreprenoriale în județul Mehedinți;

Extinderea implementării aplicației GoCivil în vederea unui management eficient al serviciilor de stare civilă din județul Mehedinți;

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova, un sistem spitalicesc de tip modern, informatic și informatizat;

Înființarea unui parc industrial în orașul Potcoava;

Înființarea unei piețe de gross în județul Olt cu posibilitate de extindere în județul Dolj;

Producerea energiei prin instalarea de panouri solare în comuna Crasna;

Înființare parc fotovoltaic în comuna Crușeț;

Programul de înlocuire a sistemelor de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și solului în comuna Țânțăreni;

Creșterea vizibilității produselor și serviciilor locale, precum și a oportunităților pentru dezvoltarea de afaceri în comuna Bălești;

Reabilitarea și modernizarea Parcului Industrial Bumbești-Jiu;

Sistem informatic integrat pentru asigurarea transparenței acțiunilor Consiliului Local și eficientizarea relațiilor cu cetățenii în municipiul Motru;

Modernizare și extindere capacități de producție stație asfalt, ateliere confecții metalice , parc auto – EDILITARA Târgu Jiu;

b) Proiecte propuse de universități și institute de cercetare:

Sprijin pentru formarea de clustere și rețele de afaceri regionale (de ex. în domeniul sănătății, agro-alimentar);

Sprijinirea start-up-urilor și a spin-off-urilor inovative;

Servicii de sprijin pentru IMM-urile din regiune (de ex. de informare și transfer tehnologic, de internaționalizare, etc. );

Înființarea unui Centru de simulare și de abilități clinice în cadrul UMF Craiova;

Înființare unui Centru de Cercetare Experimentală a Îmbătrânirii Normale și Patologice în cadrul UMF Craiova;

Dotare cu echipamente de cercetare în unitățile de profil din domeniul sănătății;

Înființarea unui Centru pentru inovare tehnologică în industria agro-alimentară – UCV;

Înființarea Centrului regional de resurse pentru universitate și comunitate (CERE-COM) – UCV;

Elaborarea Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia;

Participarea la târguri și expoziții de tehnologie;

Organizarea de forum-uri economice/tehnologice/științifice, cu participare internă și internațională;

Implementarea standardelor integrate calitate-mediu și responsabilitate socială la Universitatea din Craiova (UCV);

Proiecte de cercetare multidisciplinară (industrie alimentară, științe exacte, etc.) – UCV;

Înființarea unui Centru-suport pentru dezvoltarea și promovarea afacerilor – AROTT;

Consolidarea și modernizarea clădirii Facultății de Agricultură și Horticultură și a Halelor didactice – UCV;

Centru multifuncțional de promovare a sănătății prin mișcare FEFS – UCV;

Reabilitarea și modernizarea campusului Facultăților de Automatică, Calculatoare și Electronică și de Inginerie Electrică din cadrul UCV;

Construirea unei centrale solare fotovoltaice prin valorificarea plafoanelor plate ale corpurilor de clădiri din campusul Facultăților de Automatică, Calculatoare și Electronică și de Inginerie Electrică ale UCV;

Modernizarea dotărilor laboratoarelor didactice de specialitate din Facultățile de Automatică, Calculatoare și Electronică și de Inginerie Electrică ale UCV;

Proiect de arhivare electronică și virtualizare a sistemelor de calcul – UCV;

Centrul educativ în domeniile mediului și radiațiilor (CEMR) – UCV;

Construirea Centrului ASTROED – Centru pentru observații astronomice și educație științifică – UCV;

Centru pentru Inovare Tehnologică în Industria Agro-Alimentară (CITIA) – UCV;

Cercetări antropometice pentru proiectarea ergonomică a interiorului mijloacelor auto – INCDTP;

Dezvoltarea de noi generații de textile tehnice destinate sectorului automotive – INCDTP;

Procedee inovative de impregnare a materialelor textile cu nanoparticule cu proprietăți antiseptice, antifungice și de autocurățare – INCDTP;

c) Proiecte propuse de întreprinderi, clustere și rețele de afaceri:

Creșterea eficienței energetice a activităților de producție din sectorul prelucrării lemnului și a producției de mobilă;

Modernizarea activităților productive prin implementarea de soluții TIC;

Extinderea, modernizarea și diversificarea capacităților de producție în domeniul producției de mobilier și polistiren expandat

Elaborarea unui protocol de diagnostic si tratament al tumorilor cutanate si implementarea unui sistem de telemedicina in oncodermatologie in regiunea Oltenia

Înființarea de unități de procesare a legumelor și fructelor și de producere a sucurilor naturale;

Impactul patologiei hipofizare asupra infertilitatii la persoanele de sex feminin

Achiziția de mijloace de transport pentru transportul materiei prime și a produselor finite;

Derularea unor proiecte de CDI în parteneriate dintre entitățile de cercetare și IMM-uri;

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare (laborator) în domeniul ecografiei 3D;

Înființarea unei secții de producție și utilizarea noilor tehnologii în domeniul confecțiilor textile;

Înființarea unei clinici medicale pentru depistarea și tratarea complicațiilor vasculare și oculare ale bolii diabetice;

Sisteme TIC moderne și soluții software de proiectare în 3D pentru design;

Reabilitare și modernizare spații pentru activitatea de proiectare, arhitectură, urbanism, topografie;

Înființare Centru Regional de Formare Continuă pentru sectorul automotive;

”Triunghiul excelenței – învățământul preuniversitar + învățământul universitar + mediul de afaceri”;

Extindere și dotare centru medical pentru îngrijirea bolnavilor, diagnosticul și tratamentul în boli hepatice și digestive, recuperarea bolnavilor cu afecțiuni locomotorii și degenerative osoase;

Construire și dotare clinică medicală cu spitalizare în cadrul proiectului ”Impactul patologiei hipofizare asupra infertilității la persoanele de sex feminin”;

Pentru proiectele aflate într-un stadiu mai avansat de maturitate, au fost transmise inclusiv fișe de proiecte prioritare strategice (vezi Anexa 5), propuse spre co-finanțare din POS CCE 2014-2020, care vor fi incluse și în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020. Menționăm faptul că această listă este una orientativă, putând fi completată de-a lungul întregului proces de programare de la nivel regional.