IMPACTUL IMBATRANIRII POPULATIEI ASUPRA SITEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE GRIGORAS MIHAI -CRISTINEL GRUPA 1528 ,SERIA B ,ANUL II PROFESOR COORDONATOR… [622515]

IMPACTUL IMBATRANIRII POPULATIEI ASUPRA
SITEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE

GRIGORAS MIHAI -CRISTINEL
GRUPA 1528 ,SERIA B ,ANUL II
PROFESOR COORDONATOR :DRAGOTA VICTOR

Page2

IMPACTUL IMBATRANIRII POPULATIEI ASUPRA SITEMULUI DE
ASIGURARI SOCIALE

Introducere

În ultimele decenii majoritatea statelor lumii au înregistrat schimbări demografice
semnificative. După cele două războaie mondiale din secolul trecut, evenimente ce au
încetinit ritmul de crestere a populatiei la nivel global, cresterea demografică a început
să prezinte un trend puternic ascendent. Astfel, dacă în 1950 populatia lumii era de
aproximativ 2,2 miliarde de persoane, până în 2000 aceasta a crescut cu 173% până la
6 miliarde de oameni. În 2011, nivelul populatiei globale era de 7 miliarde, cu un miliard
mai mult decât în urmă cu 10 ani. În ceea ce privest e cazul României, în 1960 se
înregistrau 18,3 milioane persoane, iar acest număr a crescut la un maximum istoric în
jurul anilor ’90 până la 23,2 milioane, urmând ca în 2014 populatia României să
însumeze 19,95 milioane persoane .

Conform ultimelor proiec tii oferite de către Eurostat, denumite pe scurt
EUROPOP2013, în 2080 populatia României va fi de doar 16,33 milioane de persoane,
adică în scădere cu aproximativ 18% fată de nivelul din 2014. Trebuie precizat faptul că
proiectiile Eurostat legate de evolu tia populatiei cuprind în total 5 scenarii: un scenariu
de bază, un scenariu fără variatii ale migratiei, alt scenariu care încorporează o
sperantă de viată mai mare, un scenariu cu migratii reduse si un scenariu cu o rată
scăzută a fertilitătii. Toate ace stea oferă evolutii diferite ale populatiei, asa cum se poate
vedea si în Figura 1.

Page3

Page4

Modificările demografice nu vor afecta doar România, ci toate statele
Uniunii Europene. În scenariul de bază, populatia statului nostru va fi cu
18% inferioară celei din prezent, însă sunt state care vor înregistra o
scădere si mai drastică a populatiei, p recum Lituania, Letonia sau
Bulgaria, dar există si alte state ale căror populatie este proiectată a
creste până în 2080, cum ar fi Luxemburg, Belgia, Suedia sau Cipru, asa
cum se poate observa în Figura 2.

Page5

Literatura de specialitate

Modelele cu overlapping generations au fost pentru prima dată introduse în 1947 de
către economistul francez Maurice Allais în lucrarea sa, “ Économie et intérêt ”.
Unsprezece ani mai târziu, Samuelson (1958) a dezvoltat această abordare într -o
lucrare care studia evolutia consumului, economisirii si a ratei de dobândă într -un model
OLG cu 3 generatii. Diamond (1965) a continuat dezvoltarea acestui tip de modele
studiind evolutia datoriei publice într -un model neoclasic de crestere economică.
Lucrarea lui Aue rbach si Kotlikoff (1987) a constituit o etapă importantă în ceea ce
priveste modelele OLG deoarece abordarea lor permitea studiul a mai multor probleme
de ordin economic, iar după acest moment, majoritatea modelelor concepute s -au bazat
pe ceea ce cei doi economisti americani introduseseră în 1987.

Miles (1999) a studiat impactul fenomenului de îmbătrânire a populatiei la
nivelul Marii Britanii si Europei. Acesta sustinea că pensiile nu ar trebui considerate
venituri, ci mai degrabă privite ca niste deprecieri ale capitalului acumulat de -a lungul
vietii. Acest lucru presupune rate mai scăzute ale economisirii si rezultatele sale sunt
consistente cu teoria ciclului de viată. Fougère si Mérette (1999) au studiat impactul
fenomenului de îmbătrânire a po pulatiei asupra ratei economisirii în cazul economiei
Canadei, iar rezultatele lor s -au concretizat prin scăderea acestei rate de -a lungul
perioadei simulate. Altig (2001) a simulat o versiune îmbunătătită a modelului introdus
de către Auerbach si Kotlikof f (1987) ce avea ca scop realizarea unor comparatii în
functie de echitatea, eficienta si efectele macroeconomice în cazul a cinci alternative la
taxa federală din Statele Unite ale Americii de la acel moment. Rezultatele găsite de
către acesta indicau fap tul că înlocuirea taxei federale cu o taxă proportională pe
consum ar avea efecte benefice la nivel macroeconomic. Börsch -Supan, Ludwig si
Winter (2002) au simulat un model OLG pentru mai multe tări punând accentul pe
evolutia capitalurilor străine si au g ăsit că fenomenul de îmbătrânire a populatiei va
genera fluxuri de capitaluri străine din tările industrializate cu un proces rapid de
îmbătrânire a populatiei către restul lumii.

Page6

“Societățile în proces de îmbătrânire cu niveluri ridicate ale eco nomisirii și fără
multe oportunități de investiții se vor confrunta cu un coșmar deflaționist”. John
Maynard Keynes “Some Economic Consequences of a Declining Population”,
Eugenics Review, Vol. XXIX, pp. 13 -17, 1937.
• Popula ția României a sc ăzut cu 1,7 mi lioane locuitori în perioada 1990 -2010,
de la 23,2 la 21,5 în 2010; conform Recensământului din 2011, popula ția României a
ajuns la 19.042.936 locuitori.
• Dup ă prognozele Diviziei de Popula ție ONU, cu nivelul actual al fertilității
feminine – 1,3 copii la o femeie -, fară migrație externă și cu o creștere în continuare a
sperantei de viață la naștere, popula ția României ar ajunge la 16 milioane în anul 2050
și la 8 milioane în anul 2100.
• Sporul natural anual a fost negativ în România în p erioada 2000 -2010
• Ratele fertilității în Români a au sc ăzut de la 2,3 nounăscu ți per fe meie în 1989
la 1,32 nou -născut i per femeie în 2008 și 1,33 în 2010.
• Speranța de viață la na ștere în România a crescut de la 70 ani în 19 90 la 74
ani (70,3 ani pen tru bărba ți și 77,1 ani pent ru femei) în prezent și continuă să creasc ă.
• Rata de dependență a popula ției vârstnice se afl ă și ea într -un constant trend
ascendent . În 2060, România (cu 64,8), va avea în față doar Letonia (68,0)

Metoda
În cadrul acestui capitol va fi prezentat în sens teoretic modelul OLG ce a fost
implementat si simulat în Dynare. Modelul cuprinde cinci sectoare principale: populatia,
piata muncii, comportamentul gospodăriilor, firmele si guvernul. Trebuie specificat că
toate variabilele introduse în cadrul modelului a căror valoare ar putea fi diminuată din
cauza inflatiei sunt considerate în totalitate în termeni reali. În continuare se vor
prezenta elementele definitorii ale fiecărui sector mentionat anterior.

Page7

Rezultate

Page8

Page9

Page10

Page11

Concluzii

În următoarele decenii, România va fi semnificativ afectată de
schimbările demografice. Pe de o parte, populatia se va micsora
considerabil, iar pe de altă parte, România va avea o populatie
îmbătrânită. Utilizând un model cu generatii suprapuse ( overlapping
generations ), lucrarea de fată s -a concentrat pe evaluarea impactului pe
care aceste tendinte demografice ar urma să -l aibă asupra principalelor
variabile de la nivel microeconom ic si macroeconomic în cazul economiei
României. Studiul constituie unul dintre putinele abordări pe acest subiect
si de acest tip în cazul României si a fost elaborat conform cu literatura de
specialitate, în special cu de la Croix, Pierrard, Sneessens (2 012) si
Bulete (2010).
Modelul OLG a fost împărtit în mai multe sectoare, iar simulările au fost
realizate cu ajutorul platformei Dynare si cuprind perioada următorilor o
sută de ani. Îmbătrânirea populatiei are efecte directe asupra sistemului
de pensii , iar pentru echilibrarea acestuia s -au adoptat mai multe scenarii.
Primul scenariu a constituit cresterea taxării pe consum, salarii si
contributiile plătite de către angajator, al doilea scenariu a considerat o
scădere a pensiilor ca pondere în salariul mediu al ultimelor patru
generatii apte de muncă întocmai cu abordarea din de la Croix, Pierrard,
Sneessens (2012). Cel de -al treilea scenariu a constituit o crestere a ratei
de ocupare a fortei de muncă având ca argumente dorinta firmelor de a -si
continua activitatea în aceeasi măsură, chiar dacă există o proportie din
ce în ce mai mare a populatiei inactivă si pentru că, astfel, statul si -ar
putea creste încasările ca urmare a unui consum mai mare al persoanelor
angajate si a taxării salariilor care ar du ce la echilibrarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Rezultatele prezentate în capitolul 5 au arătat că economia României
va înregistra o crestere a consumului ca urmare a cresterii numărului de
persoane în vârstă care au o înclinatie mai mare spre consum, în timp ce
economisirea va fi oarecum stabilă în primele 5 -6 decenii, după care
persoanele tinere vor constientiza problemele existente la nivelul
economiei în ceea ce priveste sistemul de pensii si vor căuta solutii
private de plasare a

Page12

fondu rilor precum pensii private, depozite, diverse investitii etc. care să le
asigure o sursă de venit în plus atunci când se vor pensiona. Salariul
mediu ar urma să crească deoarece am considerat că salariul este
calculat în functie de eficienta fiecărei gene ratii, generatia 7 înregistrând o
eficientă maximă, si, fiindcă vor fi din ce în ce mai multe persoane de
generatii mai mari decât tineri, salariile acestora vor creste nivelul
salariului mediu. Rata dobânzii urmează acelasi comportament cu
rezultatele din literatura de specialitate. Aceasta scade în primele
perioade simulate din cauza scăderii semnificative a raportului între forta
de muncă si stocul de capital, după care îsi revine către valoarea de la
care a pornit initial pe fondul diminuării diferentei dintre forta de muncă si
capital. PIB -ul scade în primele perioade pe fondul unei forte de muncă
din ce în ce mai slab reprezentate dând aceeasi dinamică si pentru stocul
de capital. Încasările bugetare înregistrează un nivel maxim în cazul
primului scena riu, asa cum era de asteptat datorită cresterii taxelor,
acelasi scenariu prezentând si un ritm mai lent de scădere a cheltuielilor
guvernamentale. Cheltuielile cu transferurile sunt minime în scenariul 2
când nivelul pensiilor se micsorează, dar acelasi l ucru se întâmplă si în
cazul încasărilor bugetare pentru acest scenariu, ceea ce determină o
scădere mai accentuată a cheltuielilor guvernamentale. Nivelul pensiilor
este minim, asa cum se putea intui, în scenariul 2 si este maxim în cadrul
scenariului 3 d eoarece surplusul de fortă de muncă determină o crestere
a salariilor la nivel national, ceea ce conduce la rândul său la cresterea
pensiilor.
Studiul nu a fost conceput să ofere previziuni exacte asupra a ceea ce se va
întâmpla, ci să prezinte o perspect ivă asupra modului în care ar putea fi afectate
principalele variabile micro si macroeconomice în contextul unei populatii care se
asteaptă să fie din ce în ce mai îmbătrânită.

Page13

Bibliografie

1.Care sunt cauzele imbaranirii populatiei,Raluca Ghinea,20 martie 2013
(https://www.zf.ro/eveniment/care -sunt-consecintele -imbatranirii -populatiei -10678908)
2. Impactul îmbătrânirii globale a populației asupra randamentului și prețului acțiunilor,
Lector univ. dr. Mihail Dumitru SACALĂ, Revista Română de Statistică nr. 3 / 2012
(http://www.revistadestatistica.ro/wp -content/uploads/2014/02/RRS_3_2012_A3_ro.pdf )
3.Str uctura si imbatranirea populatiei,EUROSTAT,mai 2018
(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing/ro#Ponderea_persoanelor
_.C3.AEn_v.C3.A2rst.C4.83_continu.C4.83_s.C4.83_creasc.C4.83 )
4. Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populatiei, Cretu Andrei
Florin, WP nr. 3/2015
(http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC3_2015/Lucrari/L8_Cretu%20Andrei.pdf )
5. IMBATRANIREA GLOBALA – PROVOCARI PENTRU INDUSTRIA AS IGURARILOR,
IMBATRANIREA POPULATIEI IN ROMANIA SI INCIDENTE ASUPRA
ASIGURARILOR, Ioana Gherman
(https://biblioteca.regielive.ro/licente/asigurari/i mbatranirea -globala -provocari -pentru –
industria -asigurarilor -imbatranirea -populatiei -in-romania -si-incidente -asupra –
asigurarilor -346650.html )
6. Îmbătrânirea populației în context european și în România – perspective,iulie 2016
(http://www.cnpv.ro/pdf/analize2016/Imbatranire.pdf )
7. Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor
Vârstnice, Decembrie 2014
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014 -12-
18_Anexa_HG_SAA.pdf )
8. Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii
(http://www.cnp .ro/inovatie/docs/principalele -livrabile/05_Rezumat%20studiu%20 –
%20Sistemul%20de%20pensii.pdf)

Page14