Impactul globalizării asupra turismului în România [302253]

UNIVERSITATEA CRESTINA ” DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Impactul globalizării asupra turismului în România

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. Oana MILEA

Absolvent: [anonimizat] – Daniel

BUCURESTI

2016

CUPRINS

Introducere

Conținutul și definirea globalizării

Ce se poate înțelege prin globalizare

Păreri si dispute pro și contra globalizării

Efectul globalizării asupra turismului internațional și in România

Turismul religios; preocuparea agențiilor de turism si al bisericilor

pentru atragerea turiștilor

Dinamica sectorului turistic in România in perioada 2010 – 2015

[anonimizat], [anonimizat] a pericolului terorismului în sectorul turistic

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana și pericolul de destabilizare

a turismului pe termen scurt și mediu

Competițiile sportive de amploare și turismul – o [anonimizat].

Înaintea analizei impactului pe care l-a avut și pe care îl are în etapa actuală, o [anonimizat], [anonimizat] o creștere alarmantă a pericolului terorismului dar și a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Gradul de avuție sau de sărăcie nu ar trebui să aibă o determinare directă asupra veniturilor din turism. Încerc să demonstrez că nu este o relație directă între avuție și turism. [anonimizat].

[anonimizat], istorică, religioasă, politică și care ține foarte mult de preocuparea guvernelor din tările respective pentru promovarea turismului. Luându-le pe rând putem selecta acești factori astfel:

[anonimizat] – oamenii- [anonimizat], pentru a-și reface sănătatea și a-[anonimizat] a [anonimizat] a-și dezvolta orizontul cunoașterii. Oamenii sunt dornici de a cunoaște zone geografice diferite de zona in care trăiesc. Cei care locuiesc in zone montane sunt mult mai atrași de mare dar și invers; [anonimizat].

Situația socială a țărilor care sunt dezvoltate din punct de vedere economic produc turiști care sunt atrași de teritorii cu vegetație luxuriantă dar și de țări care au un grad de dezvoltare sub nivelul lor. Ei vor sa vadă și alt mod de viață unde, uneori, există și un grad ridicat de aventură, de cunoaștere dar chiar și de pericole domestice.

Istoria țărilor de vizitat constituie pentru foarte mulți indivizi o preocupare aparte. Aceștia vor să vadă locuri încărcate de istorie, mai veche sau mai recentă, să calce pe drumuri și locuri știute doar din cărțile specialitate, să vadă cu ochii lor monumente și vestigii peste care s-a așternut aura trecutului. Pentru alții călătoriile în zone istorice sunt și pentru a vedea locuri natale unde nu au putut călătorii în perioada Razboiului Rece. Pentru alții istoria este pur și simplu o pasiune. S-a constatat că ca Egiptul cu toate vestigiile istorice cunoscute de toată lumea, Israelul dar și Iordania, în ciuda nesiguranței turiștilor sunt, în toata perioada anului, solicitate de turiști.

Nu trebuie să uităm nici fostele lagăre naziste dar și specificitatea istoriei Imperiului Britanic ori Roman, Bizantin sau Țarist. Aici Rusia poate fi analizată într-un capitol separat deoarece are specificitatea ei deosebită de țările europene sau nord americane.

Religia joacă și acum un rol important în mai toate domeniile vieții sociale, deci și a turismului. Sunt tot mai apreciate călatoriile ecumenice în locuri încărcate de istoria religiilog. Nu consider că mai trebuie dezvoltat subiectul perelinajului de la Mecca sau de la Mormântul Sfânt ori din Holly Land.

Nu putem să nu ne aplecam și asupra aspectului politic in strânsă legatură cu turismul din anumite țări, printe care și România. Este cunoscută preocuparea unor guverne pentru dezvoltarea turismului din țările lor. Sunt țări și guverne care alocă un procent important din PIB pentru dezvoltarea turismului știut fiind faptul că investiția în turism este profitabilă pe termen mediu si lung. Dar, din păcate, nici o țară în care corupția este infiltrată în toate domeniile vieții sociale, deci și a turismului, nu are programe viabile în turism. De ce? Pentru că turismul nu aduce elemente care pot fi corupte pe termen scurt. Și în plus, beneficiarii turismului sunt clienții din străinătate, inclusiv din țări dezvoltate care taxează imediat proasta organizare a activității turistice. Mai nou, aceasta este accentuată de posibilitatea postării pe site-urile de specialitate a impresiilor turistilor dupa efectuarea sejurului, a notelor acordate dar și a fotografiilor realizate la fața locului. Asta înseamna că niciun viitor turist nu mai poate fi păcălit cu prezentările făcute de hotelieri sau de agențiile de turism cu privire la condițiile da cazare sau serviciile oferite.

Acum să analizăm, cel puțin succinct, ce este globalizarea, ce este turismul și cum au fost ele influențate una de alta. Numai că multe din teoriile pe care le voi prezenta în lucrare pot fi modificate sau chiar răsturnate în urma modificărilor care au loc în Europa datorate pericolului terorismului, migrației în masă din țările Orientului Apropiat dar, mai cu seama de tendința ieșirii marii Britanii din Uniunea Europeana. Aceste procese se modifică și modifică situația internațională de la o zi la alta.

Globalizarea este termenul întrebuințat pentru a descrie un process multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercursiuni din ce in ce mai ample asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului.

Globalizarea este, de asemenea un termen modern folosit pentru descrierea schimbărilor în societăți și în economia mondială și care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut dar și schimburi cultural reprezintă creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderilor barierelor și interdependentei dintre state. Ea se bazează pe tranzacții permanente între state care nu pot supraviețui doar din resurse proprii și se bazează, de asemenea, pe dezvoltarea corporațiilor și a companiilor multinaționale care își extind afacerile dincolo de granițele naționale.

Turismul, din punct de vedere etimologic provine din termenul englezesc “ tour”(călătorie) care, din 1700 definește o acțiune de voiaj în Europa. Dicționarul Enciclopedic Român definește turismul ca fiind „o activitate cu character recreativ sau sportive, constând din parcurgerea pe jos sau cu orice alt mijloc de transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc.

Turismul mai poate fi definit ca o activitate necesară omului pentru refacerea sănătății și schimbarea mediului de viață, pentru cunoaștere și lărgirea orizontului cunoașterii, pentru interese de grup sau personale, pentru studierea unor zone încărcate de istorie sau religie, natura și cultura. Mai nou, turismul a devenit turism de weekend pentru distracții sau pentru refacerea forțelor fizice. Acest tip de turism nu se întinde pe distanțe foarte mari față de localitațile de reședință și el se realizează numai în țări sau localități care sunt pregatite pentru așa ceva. În România se practică turismul de recreere și distracție pentru turiștii străini sau turismul de litoral sau montan pentru turiștii din România.

Putem afirma că turismul în general este, prin natura sa o industrie profitabilă. În multe țări, de turism depinzând o mare parte din economia națională.

Caracteristica primordială a globalizării este aceea că permite capitalului financiar să se deplaseze liber iar țările trebuie să intre în competitive pentru a-l atrage, iar una dintre pârghiile care pot fi exploatate în acest sens este activitatea turistică cu toate pârghiile ei.

Capitolul 1. Conținutul și definirea globalizării

1.1. Ce se poate ințelege prin globalizare

De-a lungul istoriei sale omenirea s-a transformat continuu. Țările mici și sărace au fost cotropite și incluse în imperii. Acestea, fără a cunoaște conceptual de globalizare, au pus totuși bazele acestuia prin extinderi teritoriale, dirijarea și impunerea regulilor comerciale, a liniilor maritime. Toate acestea din dorința nemăsurată de înnavuțire cu orice preț și, implicit, a subjugării unor popoare, populații, națiuni mai puțin dezvoltate dar care aveau capacitatea de a muncii în folosul acestora și de a oferii bogății natural importante pentru dezvoltarea lor economică. Având toate acestea, se puteau ocupa de înzestrarea armatei și se puteau baza pe noi cuceriri dar și pe apărarea celor deja dobândite.

Astfel, globalizarea, sub forma ei embrionară, a devenit apanajul celor puternici.

Mai târziu, în timp, cei puternici s-au numit organizații, mai mult sau mai puțin secrete, care au dirijat lumea.

În lucrarea sa, „Al treilea val”, Alvin Tofler numea globalizarea ca o necessitate a progresului omenirii și critica închiderea unor state în ideologii meschine, între propriile ziduri care nu permiteau deschiderea către nou. Lumea nu s-a putut dezvolta fără a avea acces la tehnologie dar, mai ales la informație.

Este bine cunoscută situația ingrată în care eram nevoiți să trăim până în 1990, fără acces la informație, la tehnologii înalte, la nou în general. Aceasta a avut ca efect pe termen lung la rămânerea în urmă din toate punctele de vedere a unei națiuni dealtfel dormice de progres, care mai târziu s-a trezit neinstruit și nepregătit să înfrunte avalanșa de noutăți pe toate planurile, creând un impact major psihologic.

Prima eră a globalizării s-a cristalizat dupa Primul Război Mondial, după revoluția industrială generată de diferența dintre statele puternic industrializate și cele mai puțin dezvoltate. S-a dorit atunci ca circulația mărfurilor să fie mult înlesnită între aceste state. S-au născut mari companii financiare care au creat mecanisme capabile să dirijeze întinse regiuni ale globului și să impună reguli stricte, mai ales în țările mai puțin dezvoltate. Granițele au fost trasate numai pe ambțtii politice, țările cobeligerante și-au ales zone de influență în funcție de necesitățile lor de dezvoltare economică. Din păcate, toate acestea s-au petercut fără a se ține cont de interesele statelor din diverse zone ale globului și, imperturbabil, s-a ajuns la Al Doilea Război Mondial.

Globalizarea după această neagră perioadă istorică, a fost dirijată prin negocieri, ceea ce a condus la îndepărtarea restricțiilor asupra liberului schimb, altele au condus la reducerea tarifelor vamale și la ridicarea barierelor comerciale iar altele la medierea disputelor comerciale.Pentru a fi ținute in frâu s-au creat organisme internaționale cu reprezentare din partea statelor puternic industrializate.

Globalizarea a apărut în aria geopolitică a capitalismului occidental matur, cu reguli stricte și experiență căpătată de-a lungul timpului dar și cu urcușuri și coborâșuri, cu convulsii și renunțări la anumite cutume.

„Occidentul este o ființă vie. După cum se știe, tot ce este viu parcurge anumite stagii ale vieții: faza incipient, formarea, maturitatea, degradarea, îmbătrânirea și moartea. In prezent, Occidentul a ajuns în faza de maturitate. Deși mai cade, din când în când,în stări de criză care dau ocazia panicarzilor și răuvoitorilor să vorbescă despre apropiata lui decădere și pieire, încă nu a ajuns la apogeul înfloririi sale.”

Așa cum am prezentat, globalizarea are germeni mult înapoi în istoria omenirii, în istoria Occidentului. Dar globalizarea ține mai mult de istoria contemporană, în special de istoria recentă deoarece acest fenomen este mult mai conștientizat și este implicat în toate sferele economico-sociale. Apar noi manifestări dar și altele mai vechi, care nu mai sunt de actualitate, au căpătat alte valente sau nuanțe. Dacă în trecut sectorul economic a fost primordial, acum și celelalte sectoare: etnic și cultural sunt cuprinse de fenomen.

Aparută inițial la nivel economic, globalizarea s-a manifestat printr-o creștere rapidă a comerțului internațional, a fluxului de capital internațional și prin crearea de organism și organizații la nivel internațional.

Din punct de vedere tehnic, s-a evidențiat o creștere a infrastructurii de telecomunicații globale. Acum lumea este dependentă de informația obținută în cel mai scurt timp, din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii și de la cele mai importante evenimente cu caracter mondial.

Aria culturală s-a manifestat prin răspândirea multiculturalismului și a multilingvismului. Marile culturi impuse sau importare au înlocuit culturile locale sau au interacționat cu ele. Acestea au condus la formarea și dezvoltarea unui set de valori universal.

Într-o altă abordare, putem spune că globalizarea este noul sistem bine uns și bine interconectat care a înlocuit sistemul lent și ciopârțit al Razboiului Rece care a dominat politica internațional începând cu anul 1945.

Deși există multe definiții referitoare la globalizare, consider că ea este un process care are la bază mai multe cauze care conduc în final la transpunerea evenimentelor ce se desfășoară, cu tot cu repercursiuni, în altă parte a lumii sau alte regiuni.

FMI-ul definește globalizarea ca și „creșterea și interdependența economică a țărilor din întreaga lume prin creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei”

Dicționarul explicativ al limbii române definește globalizarea ca fiind un fenomen care determină sau produce la scară mondiala și face să capete un caracter universal. Fenomenele globalizării și integrării implică la renunțarea de către statele membre la o parte din atributele lor suverane, acestea fiind unele din fundamentele dreptului internațional.

Se vorbește tot mai mult că există fenomenul erodării capacității statului de intervenție în treburile naționale.

„ Este o exagerare ideologică și absolutizarea numai a unei singure însușiri din ansamblul însușirilor statului. Într-adevăr, statul servește păturile, clasele, grupurile dominante și, în general, unele forțe ale societății. Acestea sunt folosite de stat în interesul său. Ele manipulează personalități oficiale, își introduce proprii reprezentanți în sistemul puterii, mai ales în palierele lui superioare. Toate acestea sunt adevărate. Totuși statul este un fenomen distinct și autonom al sferei comunalității. El este un organ al întregului. El se constituie ca un produs al integrității comunității oamenilor și în interesul uniunii integrale”

Numai că se considera benefică contribuția fiecarui stat la rezolvarea treburilor cu caracter universal, prin guvernele lor dar și prin reprezentanții acestora care fac parte din organismele internațional obligate să găsească căile cele mai bune pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă fiecare țară. Măsurile care sunt luate sunt, de regulă, adaptate la specificul fiecărei țări în parte și acestea contribuie ca un tot unitar la măsuri general valabile.

Globalizarea a devenit simbolul vremurilor în care trăim.

1.2. Păreri și dispute pro și contra globalizării

George Soros atrăgea atenția în lucrarea „Despre globalizare” că acest fenomen este apreciat de mulți oameni, țări și guverne dar și contestat de grupări si organism care nu văd cu ochi buni globalizarea.

”Caracteristica primordială a globalizarii este aceea că permite capitalului financiar să se deplaseze liber. Dimpotrivă, deplasarea indivizilor este riguros reglementată. Deoarece capitalul este un ingredient esențial in producție, țările trebuie să intre în competiție pentru a-l atrage (… ..) Capacitatea capitalului de a migra oriunde subminează capacitatea statului de a-și exercita controlul asupra economiei.”

Dar globalizarea are și latura ei negativă. În primul rând, în special în țările mai puțin dezvoltate, mulți au suferit din cauza globalizării fără a primi un sprijin în ceea ce privește sistemul de securitate socială. Mulți alții au fost marginalizați de către piețele globale.

„În al doilea rând, globalizarea a permis o alocare defectuoasă a resurselor între bunurile private și cele publice. Piețele sunt capabile să producă bogăție dar nu sunt capabile să raspundă și altor necesități sociale. A urmări fără nicio precauție profitul poate duce la deteriorarea mediului înconjurător și la intrarea în conflict cu celelalte valori sociale.

În al treilea rând, piețele financiare globale pot naște crize. Este posibil ca locuitorii din țările dezvoltate să nu fie pe deplin conștienți de urmările devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendința de a lovi mai crunt în țările in curs de dezvoltare

Cei trei factori își dau âana și formează un teren de joc foarte accidentat”.

Între susținătorii și opozanții globalizării au fost și vor fi și in viitor conflicte de natură ideologică. Cei mai înverșunați opozanți ai globalizării au manifestat de fiecare dată când au avut loc sesiuni, congrese și alte întâlniri ale susținătorilor fenomenului și, cu atât mai mult, când au avut loc întâlniri la nivel înalt ale reprezentanților țărilor celor mai dezvoltate.

Este recunoscut, de asemenea protestul de amploare al organizației neguvernamentale Gree Peace pentru protecția mediului înconjurător care s-a opus întotdeauna măsurilor care, pe termen scurt, mediu sau lung, afectează ecosistemele din diferite zone ale globului.

Aceste proteste vor continua deoarece globalizarea este un fenomen complex care nu aduce pentru toată lumea bunăstare și el nu este pe deplin înțeles iar efectele globalizării nu se văd imediat .

Globalizarea reprezintă un fenomen inevitabi șil nu suntem în măsură să decidem sau să alegem dacă vrem sau nu globalizare sau dacă o acceptăm sau nu o acceptăm.

Astăzi globalizarea există pur și simplu iar noi suntem obligați să conviețuim cu ea, să o acceptăm și să-i facem față.

1.3 Efectul globalizării asupra turismului internațional și în România

De-a lungul timpului, turismul a evoluat continuu devenind acum un fenomen de masă. Oamenii nu se mai deplasează în scopuri migraționiste, pentru comerț sau pentru pelerinaje, ci din plăcerea de a călătorii, de a cunoaște locuri noi, culturi, civilizații, istorii, dar și pentru a participa la diverse manifestări culturale, sportive sau târguri si expoziții.

Dacă pentru început era destinată anumitor clase sociale cu posibilități financiare dar și cu mijloace de transport proprii, acum a călătorii este mai mult decât un privilegiu, este o nevoie.

Călătorim acum mult mai ușor, în primul rând, datorită companiilor aeriene, prețul scăzut al acestora dar și datorită timpului scurt petrecut până la destinație.

Pe de altă parte,un factor important este și cunoașterea locurilor pe care urmează să le vizităm, datorită internetului, datorită social media dar și al altor mijloace de informare. În domeniul turismului se potrivsc cel mai bine zicala „ te costă să fii informat dar mai mult te costă dacă nu ești informat”.

De asemenea, de multe ori călătorim de nevoie. Suntem nevoiți să ajungem în diferite locuri, mai mult sau mai puțin îndepărtate, entru a fi prezenți la întălniri de afaceri, conferințe, congrese, expoziții, etc. Cu atât mai mult acum, când globalizarea obligă la astfel de manifestări.

Activitățile sportive atrag de la sine deplasări ale sportivilor dar și a echipelor de sponsori și mai ales a suporterilor, numărul celor din urmă fiind destul de mare, la fel ca și frecvența întrecerilor sportive la care aceștia asistă.

Turismul internațional este beneficiarul acestor acțiuni cu caracter regional sau mondial.

“Globalizarea se caracterizează prin dezvoltarea piețelor dinanciare globale, creșterea corporațiilor transnațioonale și dominția lor crescândă asupra economiei naționale”.

Cum turismul este o latură importantă a economiei unei țări dar și a economiei mondiale, trebuie să tratăm turismul în strânsă dependență cu globalizarea dar și cu tendințele de dezvoltare pe termen lung sau mediu, cu mutațiile care au loc în diverse regiuni ale globului.

Cunoașterea tendințelor care caracterizează turismul internațional este astăzi o necesitate iar analiza concurenței și supravegherea ei nu mai este demult noutate. Orice guvern care adoptă o poliță și o strategie de turism și orice firmă care intenționează să-și desfășoare activitatea în domeniul turismului internațional trebuie să țină seama de principalele tendințe ce caracterizează această industrie.

Referitor la piața europeană, din care face parte și România, WTO identifică următoarele tendințe macroeconomice care se vor manifesta in viitorul apropiat:

se previzionează că sosirile internaționale de turiști să atingă până ân 2020 un număr de 1,56 miliarde.Călătoriile pe distanțe lungi vor avea o creștere semnificativă.

până în 2020 Europa Centrală și de Est vor atrage mai mulți turiști decât Europa de Vest.

sosirile internționale de turiști în Europa vor ajunge la 717 milioane in 2020, cu creștere anuală de 3%.

cele 10 țări balcanice vor ajunge să primească in 2020 până la 79 milioane de turiști, majoritatea în țările: Grecia, Croația, Bulgaria și România.

ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va influenta polul turismului pe continent

cultura va avea o pondere din ce în ce mai mare în componența călătorilor.

Repartizarea sosirilor internaționale pe regiuni geografice confirm poziția de lider a Europei.

Tabelul 1. Previziunea sosirilor de turiști internaționali pe regiuni

Sursa: World Tourism Organization (WTO)

Aceste previziuni sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzătoare evoluției cerințelor pieței. Aceasta este o abordare care va trebui aprofundată prin analize pe termen scurt al pieței turismului.

Pentru ca turismul să devină o pârghie importantă de creștere economică, acestuia trebuie să i se acorde importanța cuvenită în sensul considerării acestuia ca fiind sector prioritar al economiei naționale.

Nu trebuie să uităm că turismul internațional este vulnerabil datorită interacțiunii cu alte domenii socio-economice. Terorismul, conflictele armate, dezastrele naturale, epidemiile, sunt factori externi care pot influența negativ fluxul de turiști străini către anumite destinații.

Turismul are atât efecte pozitive cât și efecte negative. Printre aspectele pozitive putem enumera: investițiile străine sau cu capital străin în turism, crearea de mai multe locuri de muncă, creșterea veniturilor și a nivelului de trai. Mulți văd în turism un colac de salvare a economei naționale.

Aceste aspecte pozitive nu sunt pe deplin pozitive sau sunt pozitive doar pe termen scurt și capătă nuanțe negative pe termen lung. Spre exemplu, investițiile străine în turismul intern duc la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor pentru populația autohtonă. De asemenea pot fi afectate sau pot dispărea definitiv anumite ocupații tradiționale și se poate adâncii discrepanța dintre cei bogați și cei săraci.

Foarte importantă este și degradarea mediului. Multe zone, până nu demult considerate virgine, devin, în urma practicării unui turism barbar, zone aride sau poluate sau cu flora și fauna degradate.

Pentru a analiza influența globalizării asupra turismului din România trebuie mai întâi să analizăm specificitatea acestuia în raport cu alte țări precum și stadiulde la care s-a plecat după 1990.

România încă se află sub influența imaginii negative create atât ca urmare a comunismului și a închiderii granitelor pentru populație dar și din cauza celor care au plecat imediat după 1990 și care au adus prin comportamentul lor mari deservicii.Evenimentele de după 1989 un mare punct de plecare pentru turismul românesc. Cei care au încercat un alt fel de management, diferit de cel planificat în perioada comunistă, au fost obligați să facă față concurenței destinațiilor externe, interzice până atunci în România. Deschiderea granițelor și mai ales curiozitatea românilor de a cunoaște lucruri pe care nu-și imaginau vreodată că le vor vizita, a făcut ca stațiunile, până nu demult aglomerate, să devină mai puțin atractive și multe dintre ele au fost abandonate. Hoteluri și stațiuni renumite cândva, s-au degradat pe zi ce trece până la scoaterea lor definitivă din circuitul turistic.

Stațiunile de malul Mării Negre, în lipsa unui management modern și al serviciilor de calitate, au decăzut într-un ritm accentuat. Turiștii români au ales alte destinații, în special Turcia, Grecia și Bulgaria care s-au mișcat mult mai repede și au oferit servicii de un nivel ridicat la prețuri comparabile cu cele practicate pe litoralul românesc.

Firește, principalul vinovat a fost statu român care, ca urmare a corupției exagerate nu a luat mșsurile necesare relansării turismului în aceste stațiuni cândva renumite. Posturile ocupate la conducerea ministerului turismului s-au atribuit doar pe baze politice, fără a se ține cont competențe.

Singurii câștigători par a fi agroturismul, zonele montane. În aceste sectoare, cei care au contribuit în mod semnificativ au fost operatorii privați. Aceștia au fost nevoiți să lupte cu birocratia, cu piedicile puse de corupția locală dar, ăn cele din urmă au învins în proporție destul de mare. Turiștii străini au înțeles și au apreciat eforturile acestora precum și preocuparea pentru a oferi servicii calitative, apropiate de cele din țările civilizate.

Acest grafic reprezintă numărul de turisti cazați in toate tipurile de unitați de cazare din România. Pentru a cunoaște mai bine și mai concret evoluția turismului în perioada 2010 -2015 ar trebui să facem o comparație între diversele tipuri de unități de cazare pentru a vedea și a urmării care dintre aceste unități de cazare au avut o evoluție mai bună. Capacitățile de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispozitia turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile câte sunt deschise unitățile în perioada respectivă. Se exprimă în locuri-zile.

42551

5490

4891

2740

1826

1273

Hoteluri Pensiuni Hosteluri Moteluri Vile Pensiuni agro turistice

Din acest punct de vedere anul 2010 demonstrează că ponderea capacităților de cazare este deținută de hoteluti urmat de pensiunile turistice și pensiunile agroturistice care, așa cum vom vedea au avut un trend ascendent și în anii ce au urmat, ajungând ca în anul 2015 sa aibă următotul grafic.

49142

9416 9080

3130

2880 2750

Hoteluri Pensiuni Hosteluri Moteluri Vile Pensiuni agroturistice

Acest grafic arată preocuparea proprietarilor de unități de cazare de a-și mări capacitătțle în vederea sporirii afacerii. Reiese, de asemenea că acest compartiment al economiei României este foarte important și, faptul că el nu a fost zguduit de criza economică mondială, poate constitui și în continuare un vector al economiei cu condiția ca acesta să se afle pe agenda guvernului și să fie reformat în structurile de bază. Pe lânga aceasta va trebui să se acorde mai mult sprijin proprietarilor privați de unități de cazare pentru că, așa cum vom vedea în continuare, unitățile de cazare private dețin o pondere însemnată în structura turismului în România.

Integral privată 148310 18100 4258 5263 11703 19904

Proprietate de stat 6616 171 44 20 3106 56

Hoteluri Pensiuni Hosteluri Moteluri Vile Pensiuni agroturistice

In 2015 situația se prezintă altfel:

Integral privată 148126 31013 9360 7716 12854 34257

Proprietate de stat 5015 27 74 – 312 199

Hoteluri Pensiuni Hosteluri Moteluri Vile Pensiuni agroturistice

Se observă cât se poate de clar că proprietatea privată asupra unităților de cazare a avut un rol însemnat și a dus greul turismului în perioadă de criză.

Pentru turismul românesc, principalele puncte forte pot fi considerate următoatele:

potențialul natuiral, potențialul antropic, dezvoltarea capacităților de cazare, specificul gasronomic, crearea de noi produse și servicii turistice, potențialul balnear.

Potențialul natural

Prin varietatea formelor de relief, România se situează printre cele mai frumoase destinații turistice.

Munții Carpați sunt principala componentă a reliefului țării, nu numai prin procentul ocupat, circa 35% dar și prin particularitățile sale: diversitatea peisagistică, accesabilitate, potențial speologic, varietatea formelor de relief.

Zona dealurilor subcarpatice și a podișurilor care este interesantă prin bogăția și varietatea resurselor natural

Forma de câmpie, important prin pădurile, fondul cinegetic și piscicol

Litoralul, poate cel mai important, și mult deosebit față de cele ale altor țări prin calitatea nisipului, lățimea plajei, temperature apei pe timpul verii.

Delta Dunării, este poate cea mai complex zonă turistică. Se deosebește prin plajele din zona Sulina, vegetație de mare varietate, faună piscicolă și ornitologică, fond cinegetic și piscicol.

Hidrografia care este reprezentată de rețeaua vastă de râuri și lacuri de diferite tipuri și o mare de ape subterane.

Clima care este benefică pentru călătorii și drumeții, cu valori de temperatură ușor de suportat atât pe timpul verii cât și pe timpul iernii.

Vegetația este poate componenta esențială a organizării excursiilor în mai toate zonele, dar cu precădere în zonele montane. Puține țări se pot bucura de o vegetație atât de bogată și de variată ca România.

Fauna. România dispune de circa 3600 de specii, unele dintre ele cu totul deosebite. Bogîția faunei și fondul cinegetic deosebit reprezintă puncte de interes pentru turismul de vânătoare și pescuit sportiv.

Vestigiile arheologice compuse din:

cetățile grecești de la țărmul Mării Negre

cetățile dacice din Munții Orăștiei

vestigiile romane

cetățile medievale din epoca timpurie dar și cele din epoca modernă

Monumentele istorice:

mănăstirile din nordul Moldovei

bisericile din lemn din Maramureș

castele și palatele

edificii religioase, catedrale, monumente istorice

Instituții și evenimente cultural-artistice:

muzee și case memoriale

festivaluri și serbări tradiționale

Arta și tradiția populară:

arhitectura și tehnica populară

creația artistică, producția meșteșugărească, dansul și portul popular

manifestări tradiționale

Diversitatea capacității de cazare. În România au apărut și s-au dezvoltat noi tipuri de unități de cazare, cum ar fi: pensiunile turistice, pensiunile agroturistice, hosteluri, spații de cazare pe mare și spații de cazare de lux

Potențialul balnear cu factorii de cură naturală de o mare diversitate, apele minerale naturale, nămoluri terapeutice, salinele, lacuri terapeutice, bioclimatul. Cu ajutorul acestori factori naturali de cura se pot trata o gamă largă de afecțiuni. Turismul balnear poate să redevină foarte important doar dacă se va investi masiv în vechile stațiune, renumite dealtfel până în 1990, dar și prin modernizarea bazei de tratament.

1.4. Turismul religios, preocuparea agențiilor de turism și al bisericilor pentru atragerea turiștilor

Turismul se adresează unor segmente sociale largi și răspunde din plin nevoile acestora, detașându-se printr-un ânalt dynamism, atât la nivel național cât și la nivel internațional. Datorită caracterului său de masă și prin conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material asupra economiei și societății asupra relațiilor interumane.

Turismul religios este, prin definiție, deosebit față de alte forme de turism dar care atrage din ce în ce mai mulți turiști. Aceasta datorită implicării atât a agențiilor de turism câ și a bisericilor care oferă servicii de cazare sau transport la prețuri mai reduse deoarece cei care solicită astfel de destinații sunt, de cele mai multe ori, la vârsta a III-a.

Turismul religios poate fi analizat prin cele două component ale sale:

turismul internațional

turismul din Romînia

Dacă ne referim strict la turismul internațional, atunci trebuie să subliniem preocuparea turoperatorilor de a organiza excursii în locurile sfinte, pelerinaje unde istoria religiei și-a pus amprenta în cel mai înalt mod. Centrele de pelerinaj sunt mijloace modern de promovare a spiritualității și culturii în contextual economiei locale și internaționale.

Principalele pelerinaje se organizaează în Țara Sfântă unde se află locuri cu un profun character ecumenic. Locurile care se vizitează sunt în Israel, Palestina, Cisordania și Iordania. Aici sunt vizitate Lacul Tiberia sau Marea Galilee, Apa Iordanului cu locul botezului Mântuitorului, Muntele Tabor, Capernaum, Biserica Românească din Cisordania, Muntele Măslinelor, Cetatea Ierusalim cu Via Dolorosa până la Mormântul Sfânt trecând pe la cele 14 Stații, locul nașterii din Palestina și Biserica Plângerii, Cina cea de Taină, Biserica Adormirii, Muntele lui Moise și Țara Făgăduinței.

Pe lângă aceste locașuri de cult, se vizitează în același timp și alte locuri de interes touristic: Marea Moartă, Grajdurile din Haifa, Tel Aviv, etc.

Deasemenea, turoperatorii organizează excursii în Grecia, în special la Muntele Athos dar și la Roma, Instambul, Fatima, Santiago de Compostela.

Comparativ cu turismul în aceste locuri creștine unde putem întâlni turiști din foarte țări europene dar și de pe alte ontinente, în România lucrurile stau mai bine în ceea ce privește turismul religios și pelerinajele. Mănăstirile din România sunt des vizitate de turiști acest fapt ducând la o creștere considerabilă a lăcașelor de cult în ultimii ani.

România este renumită pentru obiceiurile cultural-religioase și pentru cea mai mare densitate de lăcașuri de cult, motiv pentru care țara noastră este favorizată pentru pelerinaje.

Important este că turismul religios și de pelerinaj câștigă teren și devine de sine stătător, cu beneficii atât pentru agenții economici cât și pentru pelerini, cu noi modalități de manifestare în care biserica joacă un rol tot mai important.

Singurul segment al turismului care nu a fost afectat de criză este cel religios, numarul românilor care fac turism intern de pelerinaj fiind constant în ultimii ani. Mai mult, călătoriile externe cu tematică religioase sun în creștere.Este posibil ca prețul scăzut precum și implicarea bisericii să ducă la o creștere a acestui fel de turism și în următorii ani.

Premisele turismuui religios și de pelerinaj pun în lumină o adevărată oportunitate pe care o au părțile implicate și care se dovedește foarte profitabilă. Forma veche de turism religios este înlocuită de turismul care să aducă profit de orice fel. Din păcate s-a urmărit în ultimii ani ca din turismul religios să se obțină profit electoral. Partidele politice au organizat pelerinaje în locurile sfinte la prețuri foarte mici sau chiar gratuit pentru electoratul de vârsta a III-a doar pentru a-i atrage din punct de vedere electoral. Sper ca acest lucru, benefice de altfel pentru turiști, să nu mai fie o monedă de schimb pentru obținerea voturilor în și pentru campaniile electorale.

Și biserica s-a implicat într-un mod foarte dinamic pentru organizarea de pelerinaje atât în țară cât și în străinătate, separat sau împreună cu agențiile de turism.

O altă manifestare în ultimul timp este de a petrece un sejur în apropierea unor lăcșe de cult românești. Astfel, multe ansambluri monarhale și-au realizat propriile case de oaspeți.

Turismul religios din România, prin dinamica lui din ultimii ani a adus mari beneficii localităților din preajma locurilor considerate sfinte. Aici s-au construit multe pensiuni turistice care oferă servicii turiștilor aflați în tranzit sau care vin pentru o perioadă mai lungă de timp dar și restaurante, baruri, magazine care comercializează obiecte religioase. S-au creat astfel și noi locuri de muncă, iar zona din apropierea locașurilor a devenit prosperă. S-a ajuns chiar ca localnicii să ofere cazare sau masă în locuințele lor chiar dacă de cele mai multe ori confortul lasă de dorit. Am vizitat și am constatat un astfel de progres în preajma localității Sâmbăta de Sus dar și în Țara Hațegului la Mănăstirea Prislop.

Capitolul 2. Dinamica sectorului turistic in România în perioada 2010 – 2015

2.1 Influența crizei economice mondiale asupra turismului internațional și în România

Crizele economice mondiale au apărut în istoria omenirii din cause multiple, de ele mai multe ori financiare, ca urmare a creșterii necontrolate a cererii în comparație cu oferta, banul (moneda) jucând rolul principal în această ecuație. Criza atarge o serie de dificultăți economice, politice, sociale, duce la tensiuni greu de controlat.

Criza economic mondială s-a declanșat în Statele Unite ale Americii în septembrie 2008 ca urmare a falimentului Băncii de Investiții Lehman Brothers, a IV-a mare bancă de investiții din SUA. Analiștii și economiștii nu au găsit o singură explicație privind această cea mai mare, profundă și serioasă criză economică mondială. Și niciodată o criză economic nu are singur “vinovat”.

Economia mondială a avut puternic de suferit. Efectele imdediate din SUA s-au transmis ca un joc de domino în toate statele lumii care au resimțit mai acut sau mai puțin acut în funcție de gradul de îndatorare financiară și de specificul economic-social al fiecărei regiuni în parte, al fiecărei țări și al fiecărei companii, fie de stat, fie privată.

Cel mai mult de suferit în plan social a avut forța de muncă. Au avut loc conciederi massive și de aici problemele s-au transmis cu repeziciune pe orizontală: oamenii nu au mai putut să-și achite datoriile la bănci, împrumuturile au scăzut dramatic, consumul de asemenea, companiile producătoare au rămas cu marfă în stoc și au fost nevoite să vândă sub prețul de producție ceea ce a dus la o scădere însemnată a rofitului sau chiar la faliment.

Liderii de pretutindeni caută soluții. Unele state au început să le aplice, altele ăncă se mai gândesc pentru că, unele soluții nu pot fii decât dureroase, însemnând limitarea cheltuielilor publice, nimănui nefiindu-i pe plac.

„Trei sunt motivele de nemulțumire care au răsunat pe tot cuprinsul lumii: că piețele nu funcționează așa cum se presupune că ar trebui s-o facă, dat fiind că nu erau, în mod evident, nici eficiente, nci stabile; că sistemul politic nu corectase neajunsurile pieței; și că sistemele economice și politice erau funcțional nedrepte”

Spune întrebarea: reușim să învățăm din experiențele istorice de acest gen ori suntem performerii unui ciclu consumist, care nu poate supraviețui decât prin asemenea seisme financiare?

În ceea ce privește influența crizei economice mondiale asupra turismului internațional ea poate fi privită în străină legatură cu turismul din România deoarece turismul internațional include și turismul din România, așa cum am analizat și la capitolul globalizării. Aceste două elemente sunt în strânsă interdependență. Fiecare țară a fost și este în continuare afectată de criza economică mondială, doar că ea s-a manifestat puțin neanunțat în funcție de specificul fiecărei țări în parte.

Criza economică mondială s-a făcut simțită de toate domeniile de activitate, inclusiv de turism. S-a crezut că turismul va fi cel mai afectat sector de servicii, pentru că va fi lăsat ultimul în coșul bunurilor și serviciilor de consum.

Toți cei care își desfășoară o activiate responsabilă în turism au manifestat o preocupare evidentă pentru mai bună gestionare a afacerior lor. Pe fondul crizei economice s-au produs modificări de percepție atât pentru clienții persoane fizice, cît și pentru clienții de companii care au devenit mult mai grijulii cu cheltuielile lor dar și mai atenți la ofertele promoționale. Au fost preferate călătoriile mai aproape de casă care implicau cheltuieli mai mici cu transportul sau serviciile turistice cu servicii all-inclusive. Tarifele atractive corelate cu volumul și structura serviciilor turistice au dat o nouă perspectivă turismului în condiții de criză.

Criza economică mondial a afectat în mod evident circulația turiștilor în sensul utilizării transporturilor aeriene ca mod de transport turistic, acesta devenind tot mai utilizat. Astfel au scăzut tarifele la transporturile aeriene internaționale, care a determinat creșterea numărului de pasageri pe liniile aeriene în detrimentul clienților pentru alte metode de transport alternative.

Reducerea tarifelor și a comisioanelor la serviciile turistice a determinat și reducerea marjei de profit a agenților economici din turism. În contextul creat de criză în care profitul a

scăzut, iar agenții din turism țintesc doar spre acoperirea costurilor rezultate din conceperea, producția, distribuția și consumul serviciilor turistice, profitul mic rezultat va trebui bine administrat, în principal pentru investiții.

Chiar dacă profitul a scăzut, agenții din turism au rezistat pe piață, au învățat din lecția dură a crizei mondiale, și-au regândit perspectiva și, cei care au reușit să treacă peste problemele diferite cu care s-au confundat, își pot continua drumul în speranța revenirii la situații mai blânde, propice dezvoltării afacerilor turistice.

Foarte mulți proprietari de pensiuni și hoteluri mai mici au avut de suferit din mai multe motive: lipsa marleting-ului, oferte la prețuri exaggerate, pensiuni și hoteluri construite fără consultanță, lipsa de facilități din cadrul pensiunii sau hotelului, lipsa unui personal instruit și calificat în domeniul turismului, acentul pus de proprietari doar pe câștigul imediat. Cei care au investit bine și calculat au construit pensiuni sau hoteluri în locuri unice, oferind și alte facilități în afara serviciilor de cazare, au simțit criza mai puțin. În aceeași categorie se ănscriu și cei care au avut un marketing de succes, și au avut în portofoliu oferte de nerefuzat,, aceștia au fost și cei care au făcut profit și în perioade de criză.

Criza înturismul din România a avut și are și o parte bună. Cei care nu au știut să-și trateze turiștii, în special cei din străinătate care plecau cu un gust amar privind România, au ieșit de pe piață. Au câștigat acei agenți de turism care au știut cum să-și atragă clienții și cum să se comporte cu ei, ce facilități să ofere în plus față de cele strict de cazare, ce fel de pachete de vacanță vor avea în portofoliu și cât de bine vor ști să gestioneze business-ul.

2.2 Rolul promovării de marketing și al rezervărilor on-line în evoluția turismului

Aplicarea marketingului în turism a început mai târziu decât în alte domenii. Aceasta datorită faptului că turismul a devenit un fenomen de masă mult mai târziu, atunci când în alte domenii de activitate precum industria și comerțul, tehnicile de marketing erau déjà la faza următoare. Creșterea concurenței pe piața turistică a făcut necesară dezvoltarea unei orientări de marketing, atât la nivelul operatorilor cât și al destinațiilor turistice. Timpurile în care țări cu tradișie în turism precum Italia Spania sau Grecia atrăgeau fluxuri însemnate de turiști, fără a avea nevoie de acțiuni de marketing au apus. Zone turistice tradiționale au pierdut din cota lor de piață în favoarea altora datorită concurenței. De aici necesitatea de a cunoaște cerințele consumatorilor și de a crea produse turistice capabile să le satisfacă.

Sunt unele definiții date marketing-ului turistic. Am ales-o pe cea dată de Les Lumsdon încă de la 1977, respectiv: „Marketingul turistic este procesul managerial de anticipare și de satisfacere a nevoilor vizitatorilor existenți și potențiali, într-o manieră mai eficientă decât ofertanții sau destinațiile concurente. Tehnicile de marketing sunt orientate fie spre profit, fie spre beneficiul comunității, fie spre ambele; în toate cazurile, succesul pe termen lung depinde de interacțiunea satisfăcătoare a clientului și ofertantului. Marketingul înseamnă de asemenea, în paralel cu satisfacerea nevoilor cunsumatorilor, asigurarea protecției mediului. Acestea nu mai pot fi două aspecte ce se exclud reciproc.”

Ca și trăsături specifice al marketing-ului turistic, comparativ cu marketing-ul general, putem distinge trei trăsături:

* la alegerea unui produs sau serviciu turistic, factorul emoțional este mai important decât cel rațional. În timp ce pentru alte servicii decizia de cumpărare se bazează pe o analiză rațională, alegerea de către turist a unei destinații se face în funcție de imaginea pe care aceștia și-au format-o cu privire la respectiva destinație și de satisfacțiile personale pe care spră să i le confere alegerea făcută.

* complexitatea produselor și serviciilor turistice. Produsul turistic este prezentat sub forma unui pachet care cuprinde servicii de transport, cazare, alimentație, agrement. La acestea se poate adăuga și o serie largă de servicii complementare.

* importanța mare a intermediarilor în industria serviciilor turistice. Dacă în alte sectoare ale serviciilor, intermediarii sunt instruiți strict pe un produs, în industria turistică serviciile sunt oferite consumatorilor prin intermediari care au u rol foarte important în decizia de cumpărare. Aceștia sunt considerați experți de către consumatori, care au adesea decizia finală în urma sfaturilor și sugestiilor primite de la aceștia.

Concurența pe piața turistică este foarte acerbă datorită numarului mare de destinații și o abundență a ofertelor organizatorilor de voiaje. Opersoană sau o familie care dorește să plece în vacanță are de ales între sejururi pe litoral, la munte, excursii în țară, excursii în străinătate, voiaje tematice, etc. De multe ori, ofertele nu diferă foarte mult unele de altele, fapt care accentuează concurența. În unele segmente de piață, prețul este un factor competitiv foarte important, în timp ce calitatea și diversitatea serviciilor sunt cele care contează mai mult.

Marketingul turistic presupune o bună cunoaștere a și tendințelor evolutive ale pieței, orientarea ofertei de produse turistice în concordanță cu dimensiunea și structura cererii, stabilirea unei strategii de prețuri și tarife, a unei strategii de distribuție, utilizarea unor instrumente eficiente de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităților de vânzare în funcție de sezon, locație, interes regional, etc.

Marketingul turistic reprezintă politica promovată de întreprinderea de turism, care studiază în permanență cerințele de consum turistic și urmărește prin metode și tehnici adaptarea permanentă a ofertei proprii la aceste cerințe în vederea satisfacerii lor și a realizării unei activități economice rentabile, în condițiile date de piața concurențială.

2.3 Rezervările on-line – modalitate modernă și eficientă de alegere a locației turistice

Turismul la nivel mondial a cunoscut o schimbare majoră la nivelul lanțurilor de distribuție și a modalității de rezervare. Până acum rezervările se făceau prin intermediul agențiilor de turism specializate în domeniu. În prezent, din ce în ce mai multe persoane efectuează rezervările prin intermediul internetului, respectiv on-line.

România urmează și ea aceste tendințe mondiale și se află în topul țărilor cu cea mai mare viteză medie a conexiunii la internet.

Turismul electronic reprezintă un segment important al comerțului electronic. Evoluția tehnologiei, informației și a comunicațiilor, precum și dezvoltarea internetului, au revoluționat întreaga industrie a turismului, generând noi metode de afaceri, schimbând structura canalelor de distribuție specifice turismului, reproiectând toate procesele ce țin de această industrie și, în același timp, influențând furnizorii de pachete turistice.

Un element important al procesului turismului electronic îl reprezintă portalurile de turism ce oferă un mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor de turism. Portalul de turism reunește toate părțile implicate în activitățile turistice îmtr-un spațiu virtual, de numit „World Wide Web” , și anume furnizorii de servicii turistice (pensiuni, hoteluri, baze de tratament, hosteluri, etc.) agențiile de turism și consumatorii de servicii. În ultima perioadă de timp, asistăm la diversificarea funcțiilor portalurilor de turism care, pe lângă activitatea principală de rezervări on-line, oferă și servicii suplimentare precum posibilitatea de a plăti on-line sau transmiterea tuturor informațiilor necesare prin poșta electronică.

Turismul electronic se caracterizează prin oferirea de trei servicii de bază către consumatorii finali:

informarea consumatorilor de servicii turistice. ”Un sistem informațional de marketing de succes este consideratacela care furnizează managementului informații utile într-un timp cât mai scurt, respectiv care asigură controlul și furnizarea lor imediată. Accesul simplu și rapid la informație constituie aspectul cel mai important, deoarece nu se poate cunoaște niciodată totul despre o anumită problemă, iar pierderea timpului cu culegerea și prelucrrea datelor poate conduce la inutilitatea lor.

Rolul sistemului informațional de marketing este de a evalua nevoia de informație a menegementului, de a obține informația necesară și de a o distribui la timp”

Consider că această oportunitate este cea mai importantă în ceea ce privește rezervarea on-line deoarece prin intermediul ei putem să cunoaștem foarte bine viitoarea locație pe care dorim să o alegem din mai multe care ne sunt prezentate. Informarea electronică se face prin mai multe coponente:

a) Informații despre locație. Aceste informații sunt legate de zona unde se află coordonatele GPS care, în cazul unui smartphone sau navigare auto, ne conduce exact la locul dorit. Este poate cea mai importantă și modernă formă de a ajunge la destinație fără a implica alte destinații cu proprietari de locații turistice. În plus, prezentarea hărților și străzilor din împrejurimi ne spun exact unde se află unitatea de cazare.

Pe lângă această informare, portalurile de turism oferă și fotografii realizate de proprietarii pensiunilor, hotelurilor, etc. Aceste fotografii ne transmit o informație cât se poate de utilă referitoare la aspectele exterioare ale unității de cazare, ajungându-se până acolo încât să avem imaginea clară a camerelor pe care dorim să le inchiriem.

Pe lângă albumele foto mai sunt și clipurile video care ne fac o imagine mai clară a locației. Nu sunt de neglijat nici informațiile legate de mijloacele de transport pe care le putem găsi precum și distanța până la anumite puncte de interes fie turistice, fie culturale sau sportive. Mai trebuie adăugat faptul că informația electronică oferă numerele de telefon și e-mail-ul hoteleriului, putând în felul acesta să comunici pentru eventualele informții suplimentare.

2. rezervări on-line. Și pentru că poșta electronică este principalul sprijin în efectuarea unei rezervări on-line, trebuie adăugat faptul că poți comunica cu proprietarul unității de cazare prin intermediul e-mail-ului și tot aic pot afla prețul pentru sejurul solicitat, poți plăti on-line și poți anula rezervarea fără costuri suplimentare. Pe pagina următoare acestei lucrări se poate vedea modalitatea simplă a unei rezervări on-line prin intermediul Booking.com, poate cel mai bun portal de rezervări turistice on-line din lume.

Și pentru că vorbim de portaluri turistice, trebuie să adăugăm și altele care oferă aceleași tipuri de rezervări. Alături de Booking.com, care are sediul în Olanda și operează în întreaga lume, mai este și Trip Advisor cu sediul în SUA.

Printre portalurile autohtone, multe la numar putem adăuga: Turist.info, Cazare 10, Trivago, România turistică și altele. Foarte important în efectuarea unei rezervări on-line este nota obțiunută de locație din partea celor care au fost oaspeți care va rezulta, în cele din urmă, o medie generală afișată pe toate portalurile. Cei care doresc o informare cât mai corectă, transparentă, iau în calcul atât media și calificativul obținut cât și comentariile clienților, pozitive și negative. Ele sunt scrise în limba de origine ale celor care au fost oaspeții locației, sau, în cazuri generale în limba engleză.

Am adăugat în continuare un model de comentariu transmis de Booking.com pe mobilul meu. Nu trebuie omis nici faptul că hotelierul are și el dreptul de a-și spune părerea despre comentariul respectiv, acesta ducând la o mai mare transparență a condițiilor generale oferite de locația turistică. Comentariile pot fi vizionate în integritate încă de la începutul activității sau a înscrierii pe portal.

3. plata electronică. Modalitatea plății electronice face mai sigură rezervarea, având garanția că data înscrisă în rezervare și camera solicitată vor fi respectate de către hotelier. Plata electronică se face prin cărți de credit, transfer bancar, cecuri electronice. Există și posibilitatea achitării valorii direct la hotel, atât în numerar, cât și prin intermediul cardului bancar, în timp scurt prin intermediul POS-ului.

Dezvoltarea conținutului electonic îm general și a terorismului electronic în particular, a dus la dezvoltarea importanței rezervărilor on-line care s-au dovedit a fi una dintre cele mai populare modalități de validare a accesului la bunuri și servicii prin intermediul internetului.

În România, serviciile de rezervări electronice sunt reglementate prin acte normative care privesc atât serviciile de internet(reglementări privind drepturile de autor, criminalitatea iformatică, comunicațiile electronice, viața privată), cât și activitatea de comeț electronic (reglementări privind plata electronică, semnătura electronică, publicitatea on-line)

Rezervările on-line oferă clienților numeroase avantaje dar și dezavantaje.

Avantaje

-acces rapid la informația dorită, indiferent de locul în care te afli în țară sau în lume sau indiferent de oră. Informația despre locație, tarif, disponibilitate poate fi verificată cu mare ușurință.

-diversitatea infromației. Putem vedea mai multe locații din aceeași zonă și o putem alege ușor pe cea mai atractivă.

-rezervarea și confirmarea plății se face pe loc. Se primesc în doar câteva secunde toate documentele necesare cazării la hotel, pensiune, hostel, etc.

Dezavantaje

-nu întotdeauna informațiile sunt corecte. Mai trebuie verificată și sursa de informare, sau, altfel spus, trebuie luată informația din mai multe surse

-criminalitatea informatică. Are loc datorită vulnerabilității în sistemele de rezervare electronice.

Rezervările on-line sunt acum cel mai căutat mijloc de a face o călătorie sigură, reușită și fără costuri siplimentare.

In paginile următoare am adăugatun model de rezervare on-line și câteva aprecieri despre o locație locație anume..

2.4 Agroturismul, turismul rural și obiceiurile românilor – atracție pentru turiștii străini

A fost analizată în paginile anterioare inluența crizei economice monidale asurpa turismului internașional și asupra celui din România. S-a făcut remarca potrivit căreia turismul din România nu a avut foarte mult de suferit tocmai datorită unor particularități care îl deosebește de turismul altor țări sau regiuni de pe glob. Una dintre particularitățile care au condus la stabilitateat, ba chiar la creșterea turismului, este flexibilitatea în ceea ce privește posibilitatea alegerii felului de a călătorii coroborat cu prețul scăzut al turismului rural.

Așa cum este știut, în perioade de criză, beneficiarii serviciilor turistice au căutat destinații care care oferă un minim de confort la prețuri cât mai miciși care să asigure o recreere sufcientă pentru refacerea organismului. Se pare că tocmai globalizarea și turismul au răspuns acestor preocupări.

Totodată, în ultimii ani, dar mai cu seamă după intrarea României în Uniunea Europeană, s-au făcut mai bine cunoscute tradițiile românești, etnografia, folclorul, vestigiile istorice, obiceiurile populare dar și tradiția culinară a românilor. Nu a fost decât o chestiune de timp ca turiștii străini să intre în contact cu aceste tradiții românești, să își schimbe părerea negativă pe care au avut-o din cauze pe care nu le mai amintim și să se întoarcă cu plăcere și în anii ce au urmat.

Participarea României la diverse târguri și expoziții internaționale de succes a contribuit la ridicarea turismului la un alt nivel calitativ. Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale, istorice, de un cadru natura armonis îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea sunt valențe ale tursmului rural românesc.

In graficul următor exemplificăm dinamica locurilor de cazare in pensiunile agroturistice

În perioada 2010 – 2015

30480 35201

27453 28175

20208 20683

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Unitațile de cazare din domeniul agroturismului și turismului rural au avut o crestere semnificativa mai ales după anul 2012, când, spuneam mai înainte ca, datorită sau din cauza crizei economice mondiale, centrul de greutate s-a mutat în sectorul statiunilor agroturistice.

Aceste unități turistice au atras cel mai mult prin obiceiuri tradiționale românesti, arta mestesugarilor, zonele pitorești unde se află majoritatea locatiilor, confortului sporit ca rezultat al clasificărilor cu margarete, respectiv de regulile impuse de legislatia în domeniu, prețurilor reduse fată de alte locuri de petrecere a vacanțelor si altele.

Turismul rural și agroturismul sunt două concepte diferite, deși ele se identifică până la un anumit punct.

Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluzând și agroturismul. Dar, spre deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie să respecte o serie de criterii legate de conservare, precum: șederea să fie în gospodărie.

Turismul rural și agroturismul sunt o formă de turism accesibilă datorită prețurilor reduse. Ea se poate practica în toate anotimpurile anului și se evită în felul acesta aglomerația specifică sezonului de vârf.

Motivele pentru care alegem mediul rural pentru petrecerea vacanțelor pot fi:

– reîntoarcerea la natură, rezultat al nevoii de relaxare

– dobândirea unor noi cunoștințe și a numitor practici specifice mediului rural

– plăcerea de a petrece vacanțe în locuri pitorești

– dorința de cunoaștere a tradițiilor și obiceiurilor sătești

– odihna, cura de aer, consumul de alimente bio proaspete

– cunoașterea la fața locului a obiceiurilor gastronomice

– sporturile în aer liber, pescuitul sportiv, drumețiile pedestre, fluviale, pe bicicletă, echitație, etc.

Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor care iubesc natura și turismul ecologic, frumusețile și bogăția naturală, modul de viață sănătos.

Datorită frumuseții și bogăției zonelor subcarpatice și de podiș, acestea sunt bine populate, iar tadițiile, obiceiurile populare transmise din generație în generație, cât și legendele și povestrile localnicilor reprezintă tot atâtea atracții, alături de vinurile și rachiurile ori preparate gastronomice tradiționale pentru cei ce au avut șansa să le cunoască.

Clima temperat-continentală, rețeaua de râuri cu ape limpezi de izvorăsc din lanțul Munților Carpați, apele minerale și termale cu proprietăți curative, pășunile și fănețele, pădurile de rășinoase și foioase, lacurile și iazurile, Dunărea și Delta, luncile și câmpiile constituie peisaje cu puternică personalitate, pline de căldura oamenilor ce le însoțesc.

Turismul rural a fost practicat în România multă vreme în mod neorganizat, ca rezultat al necesității turiștilor de a găsi un mod de cazare accesibil și cu un grad de comfort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacanțelor lor. Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei organizări a acestor spații prin omologarea și clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunătățit și astfel, to mai muțisăteni și-au deschis casele pentru a primi turiști. Primele forme ale turismului rural organizat au apărut ăn zona Rucăr-Bran, acolo unde, ulterior s-au înființat Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC). Ea a fost înființată în 1994, fiind o organizație nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, cu rol important în dezvoltarea turismului rural. După apariția acestui organism, în fiecare județ au fost omologate gospodării, s-au acordat „margarete” și a apărut concurența, bazată în special pe resursele naturale ale zonei, pe atracțiile oferite turiștilor. Ca urmae a acestor transformări și a tendinței de dezvoltare, modernizare și perfecționare a activității turistice rurale, turismul rural a ocupat și ocupă un loc important în oferta turistică din țara noastră, reprezentând pentru mulți dintre noi o alternativă atractivă în vederea petrecerii vacanțelor și concediilor.

Zonele cele mai căutate și mai dezvoltate în domeniul turismului rural sunt: Rucăr-Bran, Moeciu, Siliștea Sibiului, Nordul Moldovei cu renumitele mănăstiri, Valea Doftanei, Delta Dunării, etc.

În aceste zone, pensiunile turistice fie sunt construite modern și amenajate la standarde ridicate, fie autentice case țărănești, amenajate și aranjate cu păstrarea specificului zonei. Fiecare tip de casă se adresează unui anumit tip de clenți, cei mai pretențioși alegând casele moderne, străini și iubitorii de natură, simțindu-se foarte bine în casele vechi, tradiționale.

Turismul rural are o bază motivațională largă, reprezentată prin: reîntoarcerea la natură, cunoașterea tradiției, culturii, creației populare, practicarea unor sprturi, consumul de alimente și fructe bio proaspete.

Turismul rural corespunde unei varietăți de gusturi și preferințe, adresându-se unui segment larg de consumatori.

Este o afacere mică dar cu perspective mari.

3. Sectorul turismului în contextul globalizării

3.1 Influența negativă a pericolului terorismului în sectorul turistic

Despre terorsim se pot spune foarte multe lucruri, se pot emite definiții care mai de care mai concrete sau mai generalizate, se pot prezenta documente, imagini, filme, se pot emite legi sau se pot lua măsuri dintre cele mai aspre, toate acestea pentru a stopa, și în nici un caz pentru a elminina acest flagel care a adus lumii civilizate cele mai negre zile, cele mai mari pierderi de vieți omenești sau pierderi materiale, a curmat vise, proiecte, plăceri de scurtă sau lungă perioadă de timp, mai mult sau mai puțin ample.

Terorismul nu poate fi eradicat din temelii deoarece el este susținut dinanciar de grupuri care au interesul de destabilizare a unor întinse regiuni ale globului.

În ultimii ani, acest fenomen s-a amplificat și datorită liberei circulații care a facilitat pătrunderea unor elemnte extremiste în aproape toate statele lumii. Lumea a căpătat, din cauza acestui fenomen, o stare de instabilitate cum de foarte mult timp nu a mai cunoscut.

Terorismul produce panică în masă, frică dusă până la extrem, schimbări în mentalitatea oamenilor, deznădejde și renunțare la o gândire de perspectivă. Despre terorism nu se poate vorbi decât în termeni negativi.

” Terorismul poate determina o țară să se sperie, intrând într-un gen de paralizie. Aceasta îi lipsește de putere pe cei puternici, provocând o anxietate care anulează capacitatea de reacție. Îi transformă pe cetățenii activi în spectatori irascibili. Nimic nu favorizează mai bine frica decât inacțiunea. Sa luăm, de exemplu, panica antraxului din Statele Unite, produsă la câteva săptămâni după 11 septembrie. Antraxul, deși a nimicit cinci vieți prețioase, a adus sistemulului daune minime. Intr-adevăr, este posibil să fi fost mai curând opera unui american dezaxat angajat la un laborator, decât a unor teroriști străini. Însă, pentru că a cuprins sistemul serviciului poștal universal, amenințarea a generat o panică la scară națională care a devastat sistemul siguranței colective”

Ca orice fenomen complex, terorismului nu i s-a putut acorda o singură definiție. Pentru a-l înțelege mai bine, voi prezenta câteva definiții oarecum oficiale.

Codul Federal al Statelor Unite definește terorismul ca fiind „Folosirea ilegală a foței și violenței împotriva unei persoane sau proprietăți, pentru intimidarea sau pedepsirea unui guvern, a populației civile sau a unui segment de populație, făcută cu scopul atingerii unor obiective politice sau sociale.”

Liga Națiunilor îl definește ca fiind „Toate actele atacuri, îndreptate împotriva unui stat sau făcute ori planificate pentru a crea stare de teroare în mintea anumitor persoane, a unui grup de persoane sau a publicului larg.”

În Convenția de la Geneva „Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea uor obiective politice. El se bazează pe acte violență spectaculară acționată asupra unor populați neimplicate în mod direct în conflict dar cu potenșialul de presiune asupra conducerii, (câteodată conducerea face acte de terorism asupra populației, stat, organizații, categorii sociale sau împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști-producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, argumentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

Actul terorist este conceput în așa manieră încât atrage atenția publicului larg și este mediatizat foarte rapid. Inflența nefastă a terorismului asupra turismului are mai multe particularități și unele trăsături comune. Subliniez doar două dintre ele.

-persistența atacurilor teroriste. Acest mod de manifestare are implicații dintre cele mai profunde asupra turismului și compromite pe termen lung activitatea turistică. Turiștii evită zonele unde au loc atacuri teroriste pe o perioadă îndelungată chiar dacă ele nu sunt de amploare. Instabilitatea este prezentă la tot pasul și la orice oră. Insuși agențiile de turism informează și atrag atenția turiștilor de pericolul iminent și recomandă consultarea celor mai veridice surse, consulate sau ambasade din țările respective cu privire la situația din țara, regiunea sau traseul pe care urmează să-l parcurgă.

-spontaneitatea atacurilor teroriste. Acest mod de manifestareare un impact pe termen scut doarece turiștii își amână deplasările în țara de conflict imediat după petrecerea actului terorist. După o perioadă de acalmie, turiștii capătă din nou încredere și speră că, cel puțin pe prioada sejurului lor, să nu se mai petreacă nimic rău. Recăpătarea încrederii este determinată de măsurile de siguranță luate și aplicate de statele unde au avut loc atacurile teroriste dar și de cauza care a dus la săvârșirea lui, adică nu este totuna ca atacul terorist să fie comis de o singură persoană cu probleme psihice sau de o grupare cu ștate vechi în domeniul terorismului.

Terorismul și-a lăsat amprenta asupra turismului din Europa provocând scăderi însemnate pentru vânzările produselor turistice în țări ca Belgia, Franța, Marea Britanie și Germania. Aici gradul de ocupare din hoteluri a scăzut până la 25% în condițiile în care în mod normal erau la aproape 85%.

În acest context, vor câștiga țările care par mai sigure din punct de vedere al pericolului producerii unor acte teroriste. Printre acestea, și România, care cunoaște o creștere semnificativă a sosirilor turiștilor din țările europene sau de pe alte continente. Sunt foarte mulți turiști străini care vin în țară pentru prima oară, ca urmare a dorinței legitime de a cunoaște o țară cu un specific deosebit față de alte regiuni europene, mai sigură și care oferă servicii de o calitate ridicată față de anii precedenți.

În graficul următor se exemplifică numărul de persoane străine (vizitatori internaționali) sosite in Romania în ultimii 5 ani.

mii persoane 7498 7611 7937 8019 8442 9331

anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Următorul grafic arată numărul de persoane străine intrate în țară în funcție de regiunea din care vin. Graficul este pentru anul 2015.

mii persoane 8678 122 61 31 390 353

zona de proveniență Europa Regatul Fedrația Africa America de Asia

Unit Rusă Nord și SUA

Vizitator internațional desemnează acea persoană care călătorește către o țară, alta decât cea de reședință, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, scopul principal al vizitei fiind altul decât exercitarea unei activități remunerate.

Toate aceste elemente statistice ajută activitatea de maketing în turism să ofere informatii utile atât pentru termen scurt dar și pentru realizarea unei strategii pe termen lung.

”Pentru intreprinderile de turism, elaborarea strategiei de marketing are loc după efectuarea analizelor interne și externe ce au în vedere atât riscurile cât și oportunitățile existente într-un mediu competitiv. Bazându-se pe aceste analize, intreprinderea își va elabora strategiile de marketing, atât în scopul direcționării eforturilor pentru atingerea obiectivelor, cât ți ca jaloane pe baza cărora să-și înregistreze progresul”

Elaborarea planurilor de viitor are în vedere și acest aspect care ține mai de graba de previziuni ale serviciilor secrete pentru țara noastră dar și de informații privind turismul internațional, mai ales în țările unde au avut loc acțiuni teroriste în masă.

Teama este principalul motiv pentru care turiștii anulează rezervării mai vechi sau renunță la planuri noi de petrecere a vacantelor în locuri unde au avut loc acțiuni teroriste. Locurile unde sunt tot mai mulți turiști sunt și țintele atacurilor teroriste tocmai pentru că aceste atacuri sunt mai ușor și rapid mediatizate, aceste fiind unul din scopurile principale ale actiunilor teroriste.

Cu cât România va fi mai sigură din punct de vedere al siguranței sale cu atât mai mult va crește și sectorul turismului.

Am atașat o comunicare destul de importantă despre securitatea hotelurilor și ale clienților împotriva infracționalității on-line.

3.2 Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și pericolul de destabilizare a turismului pe termen scurt și mediu.

Acest subcapitol nu poate fi foarte amplu deoarece evenimentele privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană sunt foarte recente și nu este un proces finalizat. Dar, oricât s-ar afla în starea de embrion, „Brexit-ul” va influența în mod cert situația generală a Uniunii Europene cu tot ceea ce înseamnă ea, inclusiv turismul. Acest lucru arată cât de implicată este globalizarea în sistemul social, economic, financiar al lumii. Nu cred că ieșirea din U.E a unui stat atât de puternic doar pe baza unui referendum este o soluție credibilă. De cele mai multe ori la un referendum participă persoane care aparțin unor grupuri influente și care sunt instruite numai într-o direcție, iar alte persoane, într-o pondere destul de mare și importantă în același timp, nu participă pentru că nu sunt foarte interesați de evenimentele poitice și de politică în general.

” Aici avem un punct central în înțelegerea statului, și anume conceptul de întreg și interesele întregului. Interesele întregului și interesele integrității nu sunt interesele tuturor cetățenilor societății, și nici interesele majorității. Ele sunt interese aparte. Uneori, ele pot intra în conflict cu interesele unor grupuri de cetățeni, ale majorității sau ale tuturor. Câteodată, aceste interese pot fi exprimate și apărate de un singur om. Uneori, ele nici nu sunt conștientizate, în general, și sunt, de fapt,apărate de adversariim lor chiar împotriva propriilor interese. Așa încât părerea majorității populației țării nu este un indicator al intereselor țării. Diferite genuri de scrutine și referendumuri sunt departe de a exprima întotdeauna dreptatea supremă. De cele mai multe ori, părerea majorității nu coincide cu interesele întregului, întrucât această părere este dictată de starea de spirit a momentului, în timp ce interesele întregului se întind, uneori, pe zeci și sute de ani, dacă nu pe toată istoria comunității umane date.”

La ora actuală, „Brexit-ul” nu are o finalizare concretă în ciuda faptului că a avut un efect inedit: demisia Primului Ministru al Marii Britanii, iar tot ce analizăm acum este sub semnul incertitudinii. „Este posibil să…” este cuvântul de ordine când se vorbește despre acest fenomen absolut nou pentru tânăra Uniune Europeană. Nu se știe sigur nici dacă se va activa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, nici dacă se va organiza un nou referendum la solicitarea grupării pro-europene. În legătură cu acest fapt se fac doar scenarii, atât pozitive cât și negative.

În cazul în care Marea Britanie va părăsi U.E, aceasta va putea rămâne membră a spațiului economic european precum Norvegia sau Islanda.

În celălalt scenariu, va trebui să negocieze pas cu pas relațiile cu Uniunea Europeană în fiecare domeniu. Un pericol foarte mare îl reprezintă fapul că exemplul Marii Britanii poate fi urmat de alte state în care eurosceptismul este în creștere, țări precum: Olanda, Cehia, Ungaria. De asemenea, alte țări ar putea folosi precedentul britanic pentru a pune presiuni asupra U.E în anumite chestiuni sensibile.

Fără îndoială, odată cu ieșirea Marii Britanii din U.E turismul din arhipelag va avea de suferit. Primul efect ar fi călătoriile mai scumpe. Costurile pentru britanici în zonele turistice majore ale U.E vor cunoaște o creștere semnificativă. Pentru o familie care vrea să viziteze Marea Mediterană sau alte obiective turistice importante, costurile vor crește cu aproape 230 lire. Nu trebuie să elimine din ecuație nici introducerea obligativității vizelor. De asemenea, se poate întâmpla ca Londra sau alte destinații turistice să nu mai fie la fel de atractive.

Din graficul de mai jos reiese că britanicii au fost o constantă daca analizăm numărul de turiști sosiți în Romania în perioada 2010 – 2015

mii persoane 92 109 113 104 140 122

anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nu se știe încă ce se va întâmpla cu Regatul Unit al marii Britanii în perioada imediat următoare. Cert este însă faptul că pentru britanici turismul în țările europene va avea alte valențe. Se vor impune noi taxe, vize și condiții care vor duce la creșterea prețului general pentru o vacantă care le era până acum destul de facilă

Totul, inclusiv turismul, va trebui regândit în aceste noi condiții generate de posibila ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în urma fenomenului „Brexit”.

3.3 Competițiile sportive de amploare și turismul – o ecuație reciproc avantajoasă, un pariu câștigător

Ca o expresie a globalizării, competițiile sportive care organizează la anumite perioade de timp și în diferite colțuri ale lumii atrag ca un magnet turiștii din toată lumea, atât din țările participante prin sportivii sau echipele naționale cât și prin iubitori ai sportului.

Turismul, în atare condiții, oferă o pondere importantă în câștigurile firmelor de turism din întreaga lume, fie că este vorba de competiții majore cum ar fi cupe sau campionate mondiale sau continentale de fotbal, rugby, handbal, gale de box sau turnee de tenis. Destinațiile turistice care au legătură directă cu sportul au devenit din ce în ce mai căutate în ultima perioadă de timp.

Astfel de evenimente sunt generatoare de câștiguri mari pentru toate părțile implicate, pornind de la destinatarul principal al acestora: călătorul pasionat de un anumit sport și ineresat să fie present la respectiva competiție, continuând cu agențiile de turism în calitate de mediator al călătoriei acestuia, cu companiile care se ocupă de transportul către și de la destinație, cu hotelurile unde se vor caza aceștia, până la țările organizatoare de astfel de evenimente sportive.

La fel cum s-au diversificat și sporturile care au început să atragă turiști, la fel s-a diversificat și spectrul locațiilor în care acestea se desfășoară. Au avut loc turnee și în state în care anumite sporturi nu erau atât de bine cunoscute. Cel mai bun exemplu este organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din SUA din 1994.

Turneul de poker care se organizează anual de către Poker Stars în Bahamas a generat până acum participarea a peste 1500 competitori direcți dar și peste 100000 de vizitatori care au venit ca susținători și pasionați ai acestui sport.

O etapă din cadrul Formulei 1 a fost organizată în China, o țară cu un potențial uman și financiar extraordinar. Datele statistice au arătat cât de mult au crescut încăsările în turism și în activitățile colaterale.

Turnee de ciclism cum ar fi Turul Franței, competiții de automobilism care se organizează în din ce în ce mai multe state, competițiile de golf care se află pe pantă ascendentă în ceea ce privește popularitatea în rândul turiștilor, turneele de tenis de Grand Slam sau rugby, întregesc an de an calendarul unui turist interesat de sport.

Cel mai recent eveniment sportiv care se desfășoară în Europa și care se află spre final, Campionatul European de fotbal din Franța, a demonstart cât de important este un eveniment sportiv de amploare pentru turismul unei țări și mai ales pentru orașele în care se organizează meciurile de fotbal. Acest campionat s-a desfășurat în condiții speciale față de alte ediții. Terorismul, prin evenimentele care l-au precedat, au pus chiar sub semnul întrebării chiar întreaga organizare a acestui turneu. Este drept că măsurile antiteroriste luate de guvernul francez, de Federația Franceză de Fotbal și UEFA, au descurajat orice acțiune teroristă. Numărul mare de spectatori de la meciurile din faza grupelor dar și din fazele superioare ar fi putu fi ținta unor atacuri teroriste.

Cu toate acestea, turismul a avut doar de câștigat. Hotelurile au avut un grad de ocupare de 100%, restaurantele dar mai ales barurile au fost arhipline în timpul transmisiunii meciurilor, consumul de băuturi alcoolice a crescut, transportul, vânzările de suveniruri cu însemnele campionatului, televiziunile, mass-media și altele, toate au avut un profit uriaș. Acesta este și motivul pentru care este o concurență extraordinară pentru organizarea unor astfel de manifestări sportive de amploare.

Din păcate, turismul din românia nu a avut parte de beneficiile unor astfel de manifestări. Pentru organizarea lor este nevoie ca România să aibă o infrastructură bine pusă la punct, servicii de calitate, capacități de cazare la standarde înalte, stadioane și terenuri de sport omologate de forurile europene și fonduri pentru a le susține. Din păcate, România nu pare să fie interesată de organizarea unor campionate europene, nici măcar la sporturile la sporturile unde suntem mai bine reprezentați, cum ar fi handbalul.

Mulți specialiști spun că România suferă din cauza implicării politucului în sport. Corupția a distrus și va distruge în continuare orice performanță în sportul românesc, iar rezultatele negative se vor vedea încă mulți ani de aici înainte.

Putem concluziona că ecuația competiții sportive-turism, în special turismul de masă este o ecuație reciproc avantajoasă. Cine pariază pe această relație va avea doar de câștigat.

3.4 Turismul de week- end

Nu putem încheia adeat referat cu privire la globalizare șiturism fără a ne referi și la la o formă modernă, ân continua dezvoltare, la ândemâna oricui, turism de necesitate pe care l-am numit turism de week-end.

Această forma de turism s-a dezvoltat datorită dorinței de ieșire în decorul liniștit al zonelor turistice montane sau pe litoral după o saptamana de activități, uneori istovitoare, de relaxare și de folosire la maxim a celor douăm zile de la sfârșitul săptămânii.

Si chiar dacă nu suntem specialiștii în domeniul turismului tot nu avem cum să nu vedem, la sfârșit de săptămâna, drumurile principale care duc la munte, la mare sau in stațiuni turistice rurale, pline de oameni care avadează din caldurile aproape insuportabile și din aglomerația urbană către locuri cu un aer mai curat sau cu peisaje îmbietoare.

Ca să ai parte de odihnă și distracție pe cinste, nu îți trebuie să ai prea mult timp la dispoziție. Cele doua zile de la sfârșit de săptămâna îți sunt suficiente să te distrezi, să te relaxwzi și să te întorci cu forțe proaspete pentru o nouă săptămâna de lucru intens.

Să fii excursionist doar de week-end pare să fie solutia ideală pentru oamenii ocupați. Ai cel puțin câteva avantaje majore și poți explora mai multe locuri decât ai face-o pe parcursul unei vacanțe de durată normală, te vei întoarce relaxat și pregătit pentru muncă.

Pentru cei pasionași de mare, de soare și distracție, se pare că sfârșitul de săptămâna este soluția ideală pentru a da o fugă pe litoralul Mării Negre în stațiunile românești sau din Bulgaria. Hotelierii și proprietarii de baruri sunt cei mai fericiți când se apropriesfârșitul de săptămâna. Fireste, atunci le cresc incasarile. Este știut că gradul de ocupare pe litoral în week-end, cândvremea este bună, se apropie de 100%,. Si atunci cum să nuîți pregatești locația la cel mai înalt nivel calitativ sau cum să nu nu te aprovizionezi cu tot ce este mai bun pentru turistii care devora barurile de băuturi.

Acest fel de turism de week-end aduce încasari si transportatorilor, in special pentru transportul rutier dar si feroviar.

Agențiile de turism s-au pliat pe trend și oferă pachete turistice de două zile pentru destinații din afara țarii.

Cu untransport aerian rapid și nu foarte costisitor potți vedea Budapesta, praga, Paris, Amsterdam.

Nu este mai puțin adevărat că și în Romania, dar mai ales in București, sosesc tineri străini dornici sa-și petreca timpul liber de week-end în barurile din centrul vechi. Pentru ei , cheltuielile de cazare si transport sunt accesibile dacă le comparăm cu cele din țările lor. Berea din barurile bucureștene cred că este cea mai accesibilă din Europa.

In paginile următoare am atasat grafice privind cheltuielile turistilor nerezidenți sosii în Romania.

4. Concluzii

Lucrarea de față a incercat să prezinte pe scurt impactul pe care îl poate avea globalizarea asupra turismului internațional și în România.

Despre acest subiect se pot spune foarte multe lucruri, aprecieri, influențe,tendințe, efecte etc.

Globalizarea este un fenomen pe care nici economistii de renume mondial nu-l pot defini intr-o singură frază. Ea, ca fenomen este foarte amplu, înțeles în diverse moduri, în functie de unghiul din care este privit, efectele lui sunt benefice pentru o anume parte a societății mondiale, pentru animite economii mondiale și mai puțin benefice sau chiar dezastruoase pentru cealaltă parte.

Globalizarea a ajutat economiile țărilor dezvoltate, firmele transnaționale dar au ruinat economia țărilor în curs de dezvoltare. Acestea din urmă au trebuit să facă eforturi uriașe, in primul rând financiare, să se împrumute masiv în bancile internaționale pentru a nu intra în colaps. Exemplul Greciei, cu toate frământările ei și cu încercarea de a ieși din Uniunea Europeană, este cel mai elocvent.

Criza economică mondială a afectat și mai mult neconomiile țărilor sărace sau în curs de dezvoltare. O specificitate aparte o au țările cu o democratie tânără, țările venite din blocul totalitar comunist, printre care și România, țări care nu au avut o infrastructură adecvată noilor condiții capitaliste, care nu au fost pregătite pentru o deschidere atât de mare către informatie, tehnologie de vârf, către libertate. Ridicarea barierelor ne-a surprins nepregătiți. Politicienii s-au axat mai mult pe măsuri populiste pentru a-și asigura numărul de voturi necesare câștigării puterii politice, dar nu au uitat de coruptia cu care au dirijat întreaga societate. O țară extrem de coruptă, cum este România, va trebui să ia măsuri drastice pe care oamenii le vor simți din plin peste foarte mulți ani, poate peste generații.

In ceea ce priveste turismul internațional putem spune că el nu are cum să nu fie influențat de fenomenul globalizării și al crizei economice mondiala.

Pe de o parte, globalizarea a inlesnit circulația persoanelor în noile spatii deschise. Setea de cunoaștere a persoanelor provenite din vechiul spatiu comunist a dus la o dezvoltare fara precedent a turismului internațional. Obiectivele turistice pe care le vedeam numai la televizor sau în revistele viu colorate si frumos prezentate, au devenit o realitate palpabilă.

Pe de alta parte, aceste țări, mai ales în ultima perioadă de timp au devenit mai sigure din punct de vedere al pericolului terorismului si au devenit mai civilizate, cu o infrastructură în continuă dezvoltare, cu hoteluri construite și amenajate la standarde ridicate și cu un turism rural atrăgător pentru turiștii străini.

Este foarte adevărat că, așa cum este și cazul Romaniei, mai este mult de făcut în domeniul turistic. Este nevoie de implicarea concreta a statului și de reformarea unor structuri învechite.

Turismul internațional și cel din Romania este un pariu câștigător doar dacă știi să îi respecți regulile de bază.

5. Bibliografie

George Soros – Despre globalizare – Ed. Polirom 2002

Joseph E. Stilitz – Prețul inegalității – Ed. Publică 2013

Rodica Minciu – Economia turismului – Ed. Uranus 2001

Wikipedia

Arhiva Vila Zorba Bucuresti

Institutul Național de Statistică

Benjamin R. Barbier – Imperiul fricii – Ed. Incitatis 2005

Alexandr Zinoviev – Occidentul – Ed. Vremea 2002

Aurelia felicia Stăncioiu – Strategii de marketing în turism Ed. Economică2004