Impactul Functiei de Liant Social Asupra Securitatii Nationale

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………….pag.04

FUNCȚIILE MASS-MEDIA………….……………….….…………….….pag.06

IMPACTUL FUNCȚIEI de LIANT SOCIAL

ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE……………….…………………pag.08

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….pag.10

INTRODUCERE

Sintagma mass-media desemnează ansamblul mijloacelor de informare în masă, în totalitatea lor. Prin alăturarea dintre cuvântul englez mass (masă de oameni) și cuvântul latin media, pluralul substantivului medium (intermediar, transmițător) s-a realizat o simbioză specială, originară, aparte.

În sensul cel mai răspândit, prin media înțelegem canalul prin care mesajul parcurge distanța dintre emițător și receptor, dintre sursă și destinatar. În ultimele decenii, expresia mass-media este înlocuită cu succes de termenul media, semnificând tehnica de producere și transmitere a mesajelor, suma mesajelor difuzate și chiar ansamblul producătorilor acestor mesaje.

Definiția dominantă a comunicării de masă este aceea a asocierii dintre procesele comunicării și audiența de masă (publicul).

Aceste procese se desfășoară datorită existenței unui grup specializat (jurnaliști, producători) care construiește și difuzează mesaje prin intermediul mass-media. Apariția publicului amplasează termenul de mass-media sub semnul unei relații clasice de natură economică, relația dintre timpul liber și muncă, dintre divertisment și activitatea aducătoare de venituri.

Mass-media a apărut ca o necesitate directă a controlului social asupra unor grupe mari de indivizi, aparent lipsiți de omogenitate și coeziune. Astfel, teoria media presupune analizarea efectelor și a impactului structurilor comunicării asupra grupurilor sociale și asupra societății în ansamblul ei. Problemele ridicate de societate (controlul, integrarea, diviziunea muncii, manipularea simbolurilor și a comunicării) au reprezentat constant o preocupare a teoriilor comunicării și a teoriei media.

Un prim factor marcant este acela că mass-media a permis participarea în masă a populației la viața socială, mobilizând mari grupuri de oameni, având astfel un aspect pozitiv și un aspect negativ. Aspectul pozitiv este acela că, datorită mediilor comunicării în masă, a fost posibilă democratizarea societății contemporane, prin existența unui intermediar capabil să transfere și să înlesnească înțelegerea reciprocă pe spații largi a valorilor societale. Aspectul negativ constă în presiunea asupra massmedia privind dominația politică și monopolul cercetărilor militare din secolul XX și XXI.

Un exemplu sunt războaiele secolului trecut și actual care au fost războaie mediatice, în sensul că s-au produs sub auspiciile mediilor dominante astfel:

primul război mondial a fost un război unde s-a folosit telegraful ca mijloc de comunicare,

al doilea război mondial a fost un război unde s-a folosit radioul ca mijloc de comunicare, iar

conflictul din Golf și cel din Irak ne-au arătat un război televizat.

Din definițiile care au fost atribuite comunicării în masă de către diverși cercetători, reținem câteva aspecte care particularizează acest proces:

Publicul este relativ mare, eterogen și anonim;

Efemeritatea relației de comunicare;

Producția mass-media este asimilată cu producțiile oricăror întreprinderi din societate, “comunicarea de masă fiind un proces social organizat”;

Produsele industriei comunicaționale sunt deosebit de scumpe, iar aceste costuri mari au efecte pe măsură asupra publicului;

Diminuarea rolului jurnalistului datorită faptului că acesta a devenit o simplă componentă a unui proces complex de producție și distribuție din mediile moderne.

FUNCȚIILE MASS-MEDIA

Problema funcțiilor este una dintre cele mai controversate chestiuni teoretice legate de existența mass-media. Prof.univ.dr. Irena Chiru face o clasificare a celor mai importante funcții ale mass-mediei astfel :

funcția de informare,

funcția de interpretare

funcția de divertisment,

funcția de liant social.

În continuare voi prezenta impactul funcției de liant social asupra societății. Prin implicarea în difuzarea suporturilor culturale pe care se sprijină întreaga istorie a omenirii și a modelelor culturale dominante în societate, mass-media influențează direct conduita umană. Transmiterea moștenirii culturale înseamnă transmiterea valorilor și a modelelor sociale de la grupuri către indivizi, de la o generație la alta, consecințele fiind creșterea coeziunii sociale, integrarea socială a indivizilor, impunerea normelor culturale.

Funcția de liant social este aceea care dă măsura capacității mass-media de a socializa explicit cu oamenii, prin emisiuni, articole, campanii create în acest scop și, implicit, prin obținerea solidarității și consensului. Educația și informarea (transmiterea moștenirii sociale și culturale) sunt distincte fiecărei națiuni, între ele existând un grad de coerență și unul de complementaritate, educația fiind liantul social al înțelegerii și soluționării problemelor ivite pe acest camp informational în cadrul unei națiuni. Din moment ce publicul nu mai este captivul unui unic canal media, el are acum posibilitatea opțiunii, a selecției produsului media, iar continuarea unei “legături” cu un canal sau altul depinde doar de oferta acestuia, de confirmările și gratificațiile pe care le produce. Așadar, valorile și conținuturile culturale propuse de mass-media vor urma nevoilor sociale ale consumatorilor. Mediile devin astfel prizonierele publicului lor. Integrarea activă în societate realizată cu stăruința mass-media este o finalizare a educării și a transmiterii valorilor culturale și sociale. E de la sine înțeles că integrarea activă în societate este un proces dificil, sincopat uneori, irealizabil alteori, oricum, generator de dramatism individual, familial sau subgrup social. Spunem toate acestea, având în vedere fenomenul emigraționist, astfel că în 1990, existau, în întreaga lume, 50 milioane de oameni care trăiau în alte țări decât țara lor de origine, pentru ca, în 1995, numărul emigranților să depășească 150 milioane. “Extraordinara transmigrație a popoarelor dintr-un colț al lumii în altul și proliferarea explozivă a mass-media modifică dramatic fixitatea etnică și teritorială a culturii”.

Pretutindeni unde există televiziune, peste tot unde semnalele pot fi captate, “urmărirea emisiunilor TV” este una dintre cele mai răspândite modalități de petrecere a timpului liber, adesea chiar principala modalitate. De exemplu, în Statele Unite, printre 37 de activități “esențiale” ce alcătuiesc o zi obișnuită, urmărirea programului la televizor este a treia, după somn și muncă. În același timp, nu este vorba despre o activitate “totalizatoare”, ci discontinuă și adesea nu exclusivă (recordul mondial îl deține S.U.A. unde televizorul este deschis șase ore și jumătate pe zi într-o familie de nivel mediu). Uneori televizorul este deschis, dar nimeni nu-l urmărește, alteori atenția este împărțită cu alte forme de activitate:

conversație,

activități casnice,

servitul mesei,

îngrijirea copiilor.

Un studiu al UNESCO (Geovannini, G, 1989) a extins analiza asupra a numeroase națiuni, ajungând la următoarele concluzii considerate general valabile: televiziunea mărește cu aproximativ o oră timpul petrecut în contact cu mijloacele de informare în masă; reduce cu aproximativ 13 minute timpul dedicat somnului; în sfârșit, reduce în mod serios timpul destinat odinioară întâlnirilor, excursiilor de agrement, treburilor casnice, precum și lecturii, ascultării radioului, frecventării sălilor de cinematograf, etc.

IMPACTUL FUNCȚIEI de LIANT SOCIAL

ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE

Walter Lippmann în annul 1922 a fost cel care a introdus idea că mass-media creează imagini în mintea noastră, care, deși distorsionate și chiar false ne modelează comportamentul. Ideea potrivit căreia media creează realitate decât o reflectă, a fost reluată și accentuată în condițiile unei dependențe tot mai accentuate a societății față de mass-media.

Cultura și civilizația sunt lecții de influență. Influența este peste tot, căci omul însuși este un exponent al unei influențe. Nu trebuie să ne fie teamă de influența persuativă, ci trebuie să combatem jurnalismul negativ ce recurge la influențare. Ca să ne apărăm trebuie să cunoaștem modul cum acesta acționează, conștientizând faptul că cei care se expun canalelor media sunt determinați să perceapă și să interpreteze lumea în optica propusă de acestea.

În contextual vulnerabilității întregii societăți în fața manipulării, este firesc să luăm în discuție și efectele produse în planul securității naționale. Un aspect grav este surplusul de informație, prin intervenția voită în conținutul sau în forma unui mesaj. Acest lucru se poate face în plan social prin mesaje dominante adresate publicului, audienței, care să inducă neliniștea, teama, neîncrederea, îngrijorarea, dezamăgirea, confuzia, nervozitatea și intoleranța. Astfel de mesaje fixate prin repetiție și insistență, au instaurat un climat psihosocial predominant negativ , care a contribuit la creerea stărilor de spirit favorabile declinului economic, corupției, actelor antisociale. Exemplu în acest sens este evoluția relațiilor dintre maghiari și români. CNA-ul are o mare vină acceptand ca zeci de posturi TV și de radio să emită pe teritoriul României exclusiv în limba maghiară. Toate aceste posturi sunt autorizate de Consiliul Național al Audiovizualului iar conținutul emisiunilor nu este monitorizat în niciun fel. În majoritatea cazurilor emisiunile TV nu sunt subtitrate în limba română. De cele mai mlte ori aceste posturi TV și de radio fac propagandă extremistă maghiară împotriva României. La toate aceste posturi TV și de radio se mai adaugă alte două, poate chiar trei, duzini de posturi TV exclusiv în limba maghiară retransmise prin cablu din Ungaria, și care emit exclusiv în limba maghiară în mai toată Transilvania.

Atunci când există zeci de canale de comunicare în masă, posturi TV, de radio sau publicații scrise, care promovează mesaje ostile României și fac propagandă revizionistă maghiară putem fără discuție afirma că avem de-a face cu un atentat la securitatea națională a României.

Nu presa de limbă maghiară este un atentat la securitatea națională a României, ci mesajele ostile României pe care le promovează.

Cultura de securitate și educația consacrată problemelor de securitate sunt principii și repere în programele guvernamentale. Aceste programe nu fac altceva decât să conștientizeze cetățenii despre drepturile și libertățile lor, consolidând comportamentele sociale în raport cu aceste valori. Toate acestea devin cultură de securitate la nivelul individului și automat și al societății în ansamblu. Un om bine informat este cu mult mai greu de influentat.

Adevărul ca și valoarea, constă în ceea ce omul poate simți în fața unei învățături autentice. Orice informație venită din exterior, trebuie să îndemne omul la meditație profundă, pentru a nu cădea în capcana gândirii celor ce nu cunosc Adevărul. O informație poate înălța conștiința omului sau poate determina stagnarea evoluției spirituale a acestuia. Fiecare are liberul său arbitru și poate hotărî ce ar dori și ce nu ar dori să împlinească. Nimeni nu poate obliga pe nimeni la nimic, iar dacă cineva încearcă, printr-o informație eronată, să schimbe destinul unui om, trebuie să-și asume și responsabilitatea acceptării efectului produs. Adevărul cuprinde doar Adevărul, dar informația transmisă prin mass-media poate veni și din neadevăr; de aceea, este bine să se cerceteze fiecare cuvânt, faptă, trăire și simțire ale acelora ce spun că aduc și dau o informație pozitivă.

BIBLIOGRAFIE

Comunicare interpersonala, Autor: Irena Chiru, Editura: Tritonic, 2009

Mass media in Romania post-comunista, Mihai Coman, Editura Polirom, 2003

150 de experimente pentru a intelege manipularea mediatica. Psihologia consumatorului de mass-media, Sebastien Bohler, Editura Polirom, 2009