Impactul Fondurilor Europene In Orasul Statiune Slanic Moldova

Cuprins

Introducere

Capitolul I- Politica de dezvoltare regională

1.1 Fondul European de dezvoltare regională

1.2 Politica de dezvoltare regională în România

1.3 Impactul fondurilor europene în dezvoltarea regional

Capitolul II- Fondurile Europene

2.1Prezentarea fondurilor europene

Programele operaționale

Capitolul III- Studiu de caz privind impactul Fondurilor Europene în orașul-stațiune Slănic Moldova

3.1 Considerente generale ale orașului-stațiune Slănic Moldova

3.2 Proiecte Europene la nivelul orașului Slănic Moldova

3.3 Impactul fondurilor europene în strategia de dezvoltare a orașului-stațiune Slănic Moldova

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Lucrarea este realizată pe baza a 3 capitole. Primul capitol dezvăluie conceptul despre Politica de Dezvoltare Regională care cuprinde mai multe subcapitole unde am putut să abordez Fondul European de Dezvoltare Regională, Politica de Dezvoltare Regională în România, și nu în ultimul rând Impactul Fondurilor Furopene în Dezvoltarea Regională; în al doilea capitol m-am axat pe o descriere amănunțită a Fondurilor Europene, prezentarea lor, și programele operaționale din cadrul Uniunii Europene; al treilea capitol îl reprezintă Impactul Fondurilor Europene în orașul-stațiune Slănic Moldova, unde am abordat în primul rând considerentele generale ale acestui oraș, m-am axat pe descrierea proiectelor europene la nivelul orașului, și am dezvoltat câteva proiecte care se vor desfășura pe durata anilor 2011-2020 și care ar fi impactul acestor investiții.

Realizarea lucrării cu titlul „ IMPACTUL FONDURILOR EUROPENE ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ” ca lucrare de disertație a îmbinat o oportunitate de consolidare a pregătirii mele profesionale, dar și o posibilitate de cunoaștere mai profundă a unor meleaguri din care mă trag.

În ansamblu, s-a dorit prin această lucrare o descriere amănunțită a conceptului de dezvoltare regională, pentru a înțelege cât de importante sunt fondurile europene pentru aceasta dezvoltare. O notă de originalitate este dată și de încercarea de creionare a perspectivelor dezvoltării orașului-stațiune Slănic Moldova.

Am ales să vorbesc despre această temă, deoarece cred că este un subiect relevant despre care toată lumea ar trebui să știe, având în vedere că în ultima perioadă se apelează destul de des la sprijinul Uniunii Europene pentru dezvoltarea regională în România.

Capitolul I- Politica de dezvoltare regională

Politica de dezvoltare regională, cu ajutorul volumului evoluției ei, reprezintă o politică ce însumează mai multe domenii de activitate, ceea ce împreunează un număr destul de mare de actori instituționali să se implice în elaborarea și implementarea ei.

Politica de dezvoltare regională cuprinde un întreg de măsuri planificate și promovate de către autoritățile administrației publice locale și centrale, cu ajutorul diferiților actori economici și cu societatea civilă, în scopul garantării unei creșteri economice și sociale dinamice și durabile, prin intermediul valorificării eficiente a potențialului local și regional.

Cadrul legislativ privind politica regională în România a fost conceput încă din anul 1998 prin legea nr. 151/98, care ulterior a fost modificată cu legea 315/2004. Favorabil acestei legi “politica de dezvoltare regională desemnează ansamblul politicilor redactate de către Guvern, prin toate organele administrației publice centrale și locale în vederea garantării creșterii economice și dezvoltării sociale echilibrate și durabile ale unor arii geografice instituite în regiuni de dezvoltare, al optimizării competitivității internaționale a României și a scăderii decalajelor economice și sociale prezente între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Solidaritatea și coeziunea desemnează acele calități pe care se bazează politica regională în Uniunea Europeană. Solidaritatea analizează îndeaproape, ca de această politică să poată beneficia toți cetățenii și toate regiunile care prezintă dezavantajae față de media Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniul social și cel economic. Coeziunea, prezintă și ea beneficii pentru toți cetățenii, încât discrepanțele care se produc între venituri și nivelul de prosperitate din țările mai puțin bogate și regiuni să fie reduse.

Politica regională a Uniunii Europene dorește să scadă decalajele structurale dintre regiunile Uniunii Europene, să promoveze o evoluție susținută și echilibrată pe tot teritoriul Uniunii Europene, promovând beneficii reale pentru toți cetățenii. Politica regională europeană dorește să aducă cât mai multe beneficii concrete, coeziune socială și economică pentru scăderea discrepanțelor dintre nivelele de evoluție ale distinctelor regiuni.

Printr-o abordare specifică, politica regională aduce un plus de valoare acțiunilor realizate pe teren, susținând cât mai mult pentru finanțarea unor proiecte structurale concrete în beneficiul regiunilor, orașelor și cetățenilor acestora. Ideea este de a obține un potențial cât mai bun, astfel încât toate regiunile să își aducă un punct de vedere pentru obținerea unei creșteri economice mai semnificative și a competitivității și, în nu în ultimul rând, să facă schimb de idei și practici.

Începând din anul 1975 Uniunea Europeană, desfășoară o politică regională puternică, transmițând fonduri de la statele membre care sunt mai bogate către acele state mai sărace prin intermediul fondurilor sale structurale. Cheltuielile cu aceste fonduri au cumulat o treime din bugetul total din Uniunea Europeană în perioada anilor 2000-2006. Țările care s-au bucurat cel mai mult de pe urma acestor fonduri au fost următoarele: Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, Italia de Sud, Germania de Est.

Fondurile Europene de dezvoltare regională

Fondurile Europene de Dezvoltare Regională se bazează în primul rând pe ideea de a garanta asistență financiară în sensul rectificării principalelor decalaje care apar între nivelurile de evoluție a distinctelor regiuni.

Obiective: convergența, competitivitatea regională și nu în ultimul rând ocuparea forței de muncă, al treilea obiectiv fiind cooperare teritorială europeană.

Convergența

În diferite regiuni care se regăsesc sub incidența obiectiv, convergență, domeniile de intervenție ale Fondului European de Dezvoltare Regională se bazează cel mai mult pe modernizarea și diversificarea structurilor economice, dar și pe păstrarea și evidențierea mai multor locuri de muncă durabile și stabile.

Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă.

Inovarea și economia înțelegerii: înființarea și stabilizarea tuturor economiilor regionale inovative, a conexiunilor care se regăsesc între sectorul privat și cel public, universități;

Ocrotirea mediului și înștiințarea riscurilor;

Acces la toate serviciile de care dispune infrastructura și telecomunicațiile de o atenție economică general.

Cooperare teritorială europeană.

În ceea ce priveste acest obiectiv și anume, cooperarea teritorială europeană, sprijinul acordat prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, se orientează în jurul a trei axe: evoluția atât a activității economice cât și a celei sociale; constatarea și redactarea cooperării transnaționale, inclusiv cooperarea bilateral care se află între regiunile maritime; stabilizarea randamentului pe care îl evidențiază politica regională prin intermediul promovării și colaborării inter-regională, prin concretizarea unor activități de conectare în rețea și prin trasnferuri de experiență între autoritățile regionale și autoritățile locale.

Fondul European de Dezvoltare Regională conferă un interes destul de mare caracteristicilor specifice teritoriale.

Resursele Fondului European de Dezvoltare Regională alocate acestor lucruri care au prioritate aparțin de categoria regiunii.

În regiunile mai evoluate, circa o pondere de 80% din fondurile structurale trebuie să se focalizeze pe cel puțin două dintre aceste priorități;

În regiunile de tranziție, ponderea este de circa 60% din fondurile structurale;

Ponderea este de circa 50% în regiunile care nu au evoluat tocmai favorabil.

1.2 Politica de dezvoltare regională în România

Dezvoltarea regională reprezintă acea noțiune nouă care analizează stimularea și ramificarea tuturor activităților economice, activarea investițiilor în sectorul privat, contribuția la descreșterea șomajului și, nu în ultimul rând, să aspire spre o îmbunătățire a nivelului de trai a tuturor cetățenilor.

Ca această politică de dezvoltare regională să fie adoptată, s-au organizat opt regiuni de dezvoltare, care înglobează tot teritoriul României. Fiecare dintre aceste regiuni de dezvoltare conțin mai multe județe. Zonele de evoluție nu sunt neapărat instituții administrativ-teritoriale, nu dețin personalitate juridică, acestea fiind efectul unei înțelegeri libere între toate consiliile județene și cele locale.

În România, politica de dezvoltare regională s-a inițiat și a început să fie benefică în momentul în care a început să se folosească programului Phare, mai exact în anul 1996. Politica regională în România:

România este eligibilă pentru obiectivele Convergență și Teritoriu;

Alocarea sumei de 19,2 miliarde de € în perioada anilor 2007-2013;

Estimarea unei dezvoltări de 15-20% a profitului intern brut până în anul 2015;

7 programe operaționale.

Investiții privind Politica de Coeziune 2007-2013

Politica de Coeziune în România pentru 2007-2013: alocarea indicativă financiară

(milioane euro)

Politica de Coeziune în România pentru 2007-2013: alocarea indicativă financiară pe an (milioane euro)

După cum s-a hotărt prin intermediul Cadrului de Referință Strategic Național în ceea ce privește România, fondurile Uniunii Europene vor putea fi investite pentru scăderea decalajelor economice și sociale care se regăsesc între România și statele membre, prin provocarea unei dezvoltări economice suplimentare a profitului intern brut până în anul 2015 de 15-20%.

Impactul preconizat al noii Politici de Coeziune

Diferiți indicatori au fost identificați pentru a exemplifica impactul strategiei naționale și a aportului comunității europene.

Programele Operaționale

Principiile de bază ale cadrului strategic național vor fi implementate cu ajutorul celor șapte programe operaționale. Trei programe operaționale din cele șapte vor primi finanțare din partea Fondului European de Dezvoltare Regională: Programul Operațional Regional, Programul Operațional pentru Creșterea Competitivității și Programul Operațional de Asistență Tehnică.

1.3 Impactul fondurilor europene în dezvoltarea regională

Nevoia promovării unei evoluții rezonabile prin scăderea disparităților dintre diferite regiuni și susținerea acelor regiuni mai puțin dezvoltate în recâștigarea diferențelor a fost percepută chiar din preambulul Tratatului de la Roma în anul 1957.

Politica regională cu ajutorul fondurilor structurale, contribuie la remedierea standardelor de viață ale populației Uniunii Europene prin dezvoltarea fondurilor publice destinate restaurării, întreținerii sau construcției de infrastructuri competitive, în conformitate cu standardele de mediu europene.

Fondurile europene în dezvoltarea regională cred că au avut și încă au atât un impact pozitiv, cât și un impact negativ.

De exemplu, Programul Operațional Regional: Program desfășurat prin intermediul obiectivului Convergenței, cofinanțat cu ajutorul Fondul European de Dezvoltare Regională. Acest program a avut un impact pozitiv, deoarece acesta a constat în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial și fiind durabile, ținându-se cont de toate nevoile și resursele specifice ale acestora și punându-se accentul pe remedierea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază.

S-a sprijinit promovarea acțiunilor menite să consolideze standardele de siguranță, să scadă efectele adverse asupra mediului, să minimizeze toiu europene.

Fondurile europene în dezvoltarea regională cred că au avut și încă au atât un impact pozitiv, cât și un impact negativ.

De exemplu, Programul Operațional Regional: Program desfășurat prin intermediul obiectivului Convergenței, cofinanțat cu ajutorul Fondul European de Dezvoltare Regională. Acest program a avut un impact pozitiv, deoarece acesta a constat în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial și fiind durabile, ținându-se cont de toate nevoile și resursele specifice ale acestora și punându-se accentul pe remedierea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază.

S-a sprijinit promovarea acțiunilor menite să consolideze standardele de siguranță, să scadă efectele adverse asupra mediului, să minimizeze toate modificările climatice, să favorizeze domeniul de infrastructură în momentul în care s-ar întâmpina dezastre naturale, dar și să excludă și drumurile publice care prezintă un risc ridicat.

Cu toate că anumite acțiuni specifice, pot avea și un impact negativ, dacă luăm în considerare remedierea infrastructurii aspiră, fără voință, la evoluția emisiilor de gaze cu rezultat de seră, alte intervenții, excluderea blocajelor în ceea ce privește transportul, aceasta din urmă poate contribui la descreșterea acestor emisii.

Capitolul II- Fondurile Europene

Prezentarea fondurilor europene

Fondurile europene mai sunt supranumite și instrumente structurale, acestea ilustrând fondurile alocate de către Uniunea Europeană asupra intervențiilor de tip structural, fiind necesare pentru implementarea Politicii de Coeziune Economică și Socială, Politicii Agricole Comune și Politicii Comune de Pescuit.

Fondurile europene reies din două Fonduri Structurale, și anume: Fondurile Europene de Dezvoltare Regională și Fondurile Sociale Europene și un Fond de Coeziune, cărora li se alăturla acestea se mai adaugă încă două instrumente de natură structurală, mai exact Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.

Fondurile Uniunii Europene sunt acordate țărilor, după cum urmează :

Pre-aderare

Post-aderare

Pre-aderare

Chiar încă din anul 2000, Uniunea Europeană a susținut statele competitoare din Europa Centrală și Europa de Est, în încercarea acestora de instruire pentru aderare prin trei mari și clare instrumente financiare, și anume: Phare, Ispa si Sapard.

Phare a figurat la începutul anului 1989 pentru Polonia și Ungaria, acestea fiind primele doua țări din regiune, care au avut curajul de a abandona comunismul și deasemenea economia centralizată. Scopul acestui concept era necesar pentru a ajuta cele două țări în acțiunea de tranziție în ceea ce privește regimul comunist la cel democratic. Chiar de la acest scop al conceptului vine și numele ”Phare” ce semnifică: în engleză ”Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy”, iar în română traducându-se ”Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei”.

Phare reprezintă un instrument financiar al strategiei de pre-aderare, cauza deznodământului reprezentând-o înglobarea în Uniunea Europeană a țărilor concurente din Europa Centrală și din Europa de Est. Fondurile Europene bazate pe acest concept, și anume Phare, sunt focalizate în totalitate asupra pre-ascensiunii priorităților accentuate în Hărțile și în Parteneriatele de Dezvoltare care constituie prioritățile generale, asupra cărora trebuie să se pună un mare accent, iar țările trebuie să le înlocuiască pentru a medita asupra creșterilor și resurselor disponibile pentru a le ajuta să facă astfel.

Conceptul ”Ispa” traducându-se din engleză ”Instrument for Structural Policies for Pre-Accession” în limba română Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare” oferă contribuție financiară, având ca și scop, alinierea standardelor de mediu deținute de către România, la cele ale Uniunii Europene.

Programul Ispa a fost inițiat în anul 2000. Pentru început a fost present doar în zece state candidate ș cele mai noi state membre ale Uniunii Europene, și anume cele aflate în Centrul și Estul Europei, cum ar fi: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.

Acest concept analizează amplificarea și conexiunea rețelelor de transport ale României, cu cele trans-europene, și are în evidență familiarizarea țărilor beneficiare cu politicile și procedurile care se regăsesc în cadrul Fondurilor Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.

Al treilea concept este ”Sapard” acesta reprezentând, programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală. A fost prezent din 21 iunie anul 1999, el inițiindu-se pentru a acorda protecție Comunității Europene, privind măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale din țările candidate, acestea fiind acele țări aflate în Centrul și Estul Europei în perioada de pre-aderare.

Post-aderare

Fondurile post-aderare desemnează acele fonduri alocate de către Uniunea Europeană necesare descreșterii disparităților economice care se regăsesc între țările Europene și țările care au aderat mai târziu. Aceste fonduri, de fapt reprezintă o prelungire a fondurilor de pre-aderare, la noi în România s-au desfășurat cu ajutorul programelor Phare, ISPA, Sapard.

Înainte de toate trebuie să ne informam foarte bine despre ceea ce vrea să se dezbată în contextul care generează mecanismul de acordare a Fondurilor Europene, dar și a Programelor Europene. Fondurile Europene sunt alocate exclusiv țărilor care dețin certificatul de stat membru, acestea realizându-se cu ajutorul politicii regionale a acesteia.

În cadrul Fondurilor Europene, sunt înglobate și fondurile nerambursabile care simbolizează acele contribuții finanaciare, acestea fiind date către terți fără a mai fi cazul de restituire.

Fondurile acestea nerambursabile au ca punct țintă, diferite activități și investiții, cum ar fi următoarele:

Investiții realizate în domeniul infrastructurii;

Ferme zootehnice;

Stupi de albine;

Meșteșugărit;

Prelucrarea lemnului;

Abatoare;

Centre de prelucrare a laptelui sau a cărnii;

Turism;

Sere de flori sau de legume, plantații de pomi fructiferi;

Achiziții de utilaje agricole;

Modernizare plantații de viță de vie;

Laboratoare de prelucrare și îmbutelierea mierii;

Centre de colectare și producere plante medicinale;

Centre de colectare și ambalarea fructelor și legumelor;

Păstrăvării;

Azile de bătrâni, școli, grădinițe, spitale, medicamente, laboratoare.

Multe dintre acestea îmbunătățiri au putut fi constatate în împrejurarea în care Uniunea Europeană a introdus politica de reducere a lor. Politica de Coeziune este determinată prin scopul său, acesta fiind cu precădere susținerea procesului de scădere a decalajelor dintre regiunile și statele membre mai avansate ale Uniunii Europene și cele mai puțin avansate.

Principiile care stau la fundamentarea Fondurilor Europene :

Principiul adiționalității : Adiționalitatea înglobează toate cheltuielile publice pe care statul membru al Uniunii Europene le înfăptuiește din sursele lor proprii, de-a lungul perioadei de programare;

Principiul rambursării : Diferențiat de conceptele Phare și Ispa, Fondurile Structurale și de Coeziune se bazează pe principiul rambursării, ca și în cazul conceptului Sapard. Acest lucru semnifică faptul că beneficiarii finali returnează suma încasată, după ce lucrările au fost efectuate ;

Regula n+3/ n+2 : N reprezintă anul angajamentului luat de către statul membru, n+3 reprezintă anul care până la finalul căruia sumele acordate în anul n trebuie să fie chletuite, sumele care nu sunt cheltuite până la finalul acestui interval se pierd.

Principiul partenereatului : Acest principiu deține un rol foarte important în implementarea Fondurilor Structurale. Identic cu Regulamentul General privind Fondurile Europene de Dezvoltare Regională, Statele Membre ale Uniunii Europene și Comisia, toate informațiile care duc la implementarea unui proiect trebuie să se realizeze în strânsă colaborare.

Programele operaționale

Programele operaționale care s-au derulat în intervalul anilor 2007-2013 sunt următoarele:

Programul Operațional Regional- POR

Programul Operațional Regional reprezintă unul dintre Programele Operaționale românești agreate de către Uniunea Europeană. Figurează ca fiind eligibil pentru toate cele opt regiuni de dezvoltare prezente în România.

Obiectivul general al acestui program îl reprezintă “ajutorul și avansarea evoluției locale durabile, în ceea ce privește domeniul economic dar și domeniul social, în cadrul regiunilor României, efectuându-se prin remedierea situațiilor din infrastructură și din mediului de afaceri, care sprijină majorarea economică”. Acest lucru semnifică că acest program aspiră asupra scăderii disparităților de dezvoltare economică și social care se află între regiunile mai dezvoltate și cele care sunt mai puțin dezvoltate.

Proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional analizeză, printre altele și:

Remedierea valorii vieții și a imaginii orașelor;

Remedierea accesibilității regiunilor realizată prin intermediul dezvoltării infrastructurii;

Modernizarea instituțiilor de educație și a celor de intervenție de urgență;

Dezvoltarea investițiilor în afaceri, prin acordarea de sprijin microîntreprinderilor;

Modernizarea infrastructurii turistice deja existente.

Programul Operațional Sectorial pentru Creșterea Competitivității Economice- POS CCE

Obiectivul principal al acestui program este desemnat de către dezvoltarea productivității companiilor românești, pentru scăderea decalajelor în comparație cu productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene.

Obiectivele specifice Programului Operațional Sectorial pentru Creșterea Competitivității Economice sunt următoarele:

Stabilizarea și evoluția durabilă a sectorului productiv;

Înființarea unui mediu favorabil, benefic evoluției durabile a companiilor;

Dezvoltarea posibilității de cercetare-dezvoltare;

Exploatarea potențialului tehnologiei informației și întrebuințarea acestuia atât în sectorul public, cât și în cel privat;

Programul Operațional Sectorial Infrastructura de Mediu- POS Mediu

Obiectivul general al acestui program, este bazat pe scăderea decalajului existent dintre Uniunea Europeană și România, în legătură cu infrastructura de mediu și din punct de vedere cantitativ și din punct de vedere calitativ.

Obiectivele specific ale Programului Sectorial Infrastructura de Mediu sunt următoarele:

Remedierea valorii și a intrării la infrastructura de apă și cea de apă uzată, prin garantarea introducerii în zonele limitrofe cu apă potabilă și canalizare până în anul 2015;

Extinderea sistemelor durabile de management al deșeurilor, aceasta realizându-se prin scăderea numărului de zone poluate în cel puțin 30 de județe și prin remedierea managementului deșeurilor, până în anul 2015;

Scăderea ciocnirii negative provocate de către sistemele de încălzire urbană în localitățile cele mai poluate pâna în anul 2015.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane- POS DRU

Obiectivul general al acestui program îl desemnează evoluția capitalului uman și extinderea competitivității, acest lucru fiin posibil prin corelarea educației și studierii în toate momentele vieții cu piața muncii.

Obiectivele specifice ale Programului Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sunt următoarele:

Avansarea valorii sistemului de educație și a sistemului de formare profesională;

Inițierea unei piețe a muncii moderne, flexibile;

Remedierea serviciilor publice de ocupare;

Ușurarea accesului la educație;

Ușurarea accesului pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Programul Operațional Sectorial Infrastructura de Transport- POS Transport

Obiectivul general al programului este reprezentat prin promovarea, în România, a unui sistem de transport solid, care să ne faciliteze accesul mai rapid, siguranța cu care oamenii se deplasează în siguranță pe drumurile publice, să fie identificată siguranța din Uniunea Europeană și la nivelul României.

Obiectivele specifice ale Programului Operațional Sectorial Infrastructura de Transport sunt următoarele:

Remedierea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, eligibile cu principiile dezvoltării durabile și sigure;

Promovarea și avansarea transportului feroviar și naval;

Acordarea sprijinului necesar pentru o dezvoltare a rețelelor de transport.

Programul Operațional pentru Asistență Tehnică- PO AT

Obiectivul general al programului este de a garanta ajutorul necesar procesului de coordonare și implementare eficientă, și explicită a instrumentelor structurale în România.

Obiectivul specific al Programului Operațional pentru Asistență Tehnică este următorul:

Garanția ajutorului și a instrumentelor adecvate pentru a putea beneficia de o coordonare și de o implementare productivă a instrumentelor structurale pentru perioada anilor 2007-2013;

Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative- PO DCA

Obiectivul general al programului este de a avea un aport asupra constituirii unei administrații publice mai eficiente în câștigul socio-economic al statului român.

Obiectivele specific ale Programului Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative sunt următoarele:

Dobândirea unor optimizări esențiale și de proces ale managementului ciclului de politici publice;

Remedierea calității procurării serviciilor publice, bazându-se mai mult pe acțiunea de descentralizare.

Programele operaționale care se derulează în intervalul anilor 2014-2020 sunt următoarele:

Programul Operațional Infrastructură Mare

Obiectivele acestui program se bazează pe promovarea adaptării la modificările în ceea ce privește clima, și nu în ultimul rând prevenirea riscurilor cauzate de climă. Un al doilea obiectiv este faptul că se dorește ocrotirea mediului și promovarea folosirii cât mai eficiente a resurselor. Un ultim obiectiv al acestui program constă în promovarea unor diferite sisteme rezistente și excluderea blocajelor care apar în infrastructură.

Programul Operațional Capital Uman

Acest program vrea să întărească cercetarea, și să evolueze tehnologia. Un alt obiectiv al programului este reprezentat de faptul că doresc să remedieze competiția companiilor mici și mijlocii care fac parte din sectorul agricol.

Programul Operațional Capital Uman promovează ocuparea cât mai concretă a forței de muncă existent pe piață, și ajută foarte mult mobilitatea forței de muncă. Nu în ultimul rând, programul dorește să facă investiții la nivel educativ.

Programul Operațional Competitivitate

Primul Obiectiv al acestui program este reprezentat de către remedierea accesului și folosirii tehnologiilor informațiilor. Acest program dorește să îmbunătățească competitivitatea dintre micile companii din sector agricol.

Programul Operațional Capacitate Administrativă

Obiectivul acestui program este de a stabiliza capacitatea instituțională

Programe Operaționale Regionale

Acest program își propune să vină în ajutorul tranziției asiprând către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, acest lucru privind toate sectoarele.

Capitolul III- Studiu de caz privind impactul Fondurilor Europene în orașul-stațiune Slănic Moldova

Considerente generale ale orașului-stațiune Slănic Moldova

Așezarea Slănic Moldova deține o istorie de peste 200 de ani, ce a avut ca început în 1808 stabilirea unor familii de țărani de la Ocnele de Sare. De-a lungul timpului numărul locuitorilor a crescut aceștia având în grijă izvoarele termale cu multe proprităț tămăduitoare. În anul 1840 stațiunea apare pentru prima dată pe hartă sub numele de “Feredeele Slănicului”.

Aflată în 1846 sub administrația Eforiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, stațiunea se bucură de un adevărat progres, se găsesc noi izvoare, și pe baza lor se realizează analize în urma cărora se fac unele studii ale apelor. În anul 1974, stațiunea Slănic Moldova a fost desemnată o stațiune de interes internațional, cu un caracter permanent, stațiunea fiind un centru de tratament hidromineral.

Slănic Moldova este un mic oraș din estul României, județul Bacău, plasat pe râul Slănic unul din afluenții Trotușului, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi la aproximativ 85 kilometri sud-vest de Municipiul Bacău, reședința județului Bacău. Stațiunea Slănic Moldova are un sezon permanent, clima fiind intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur respirabil și sănătos, lipsit de praf și alte bacterii care pot provoca alergii sau alte boli, el fiind bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi.

İzvoarele cu apă minerală sunt provenite din apele ploilor, și din topirea zăpezilor de pe munții Pufu și Piciorul Dobrului, ele scurgându-se dinspre vârful celor doi munți în valea Slănicului, strecurând-se printre straturile de gresie și cele de șisturi. Acțiunea lor asupra corpului uman poate fi asemuită cu acțiunea izvoarelor de apă vie, însă sunt și bune medicamente complexe preparate într-un mod misterios în profunzimea scoarței pământului.

Slănic Moldova este o stațiune care este adresată pentru toate categoriile de turiști, aceștia având mai multe posibilități variate de cazare după bugetul fiecăruia, și făcând alegerea care o cred ei că este cea mai favorabilă pentru ei. Pot opta pentru hoteluri, pensiuni, căsuțele aflate în campingul stațiunii aflat mai aproape de pădure cu o priveliște de neuitat pentru durata sejurului turiștilor. Deși nu se află la intersecția unor mijloace de comunicare majore dar nu foarte greu accesibile, localitatea Slănic-Moldova are legături destul de bune atât pe partea carosabilă: DN 12 B, DN 11 A, E 85; cât și pe partea feroviară: Gara Salina de la Tîrgu-Ocna, Gara Onești.

İnfrastructura îi ajută pe cei care au afaceri deschise în stațiunea Slănic Moldova, ei având marea majoritate deschise localuri, și unități de cazare la marginea drumului sau în apropierea lui, drumurile fiind într-o stare foarte bune, ele au fost îmbunătățite de curând, acesta fiind un lucru foarte bun pentru turiștii care vin în stațiune.

Pentru o concluzie asupra așezării acestei stațiuni putem spune că este un loc în care recreerea minții și a corpului uman se regăsesc cel mai bine, nu putem să ne așteptăm la lucruri care să ne strice șederea într-un loc unde liniștea este pusă la loc de cinste. Un loc în care ne putem destinde, plimba, unde se pot încerca lucruri noi, de la lucrurile cele mai mici cum ar fi degustarea apelor minerale carbogazoase, până la lucruri mai diverse cum ar fi traseul celor 300 de scări de unde se poate observa o panorama deosebită a stațiunii Slănic Moldova și a împrejurimilor.

3.2 Proiecte Europene la nivelul orașului Slănic Moldova

Proiectele Europene care s-au dezvoltat sau se vor dezvolta în Slănic Moldova, au făcut ca acest oraș-stațiune să evolueze foarte mult, în special pe baza turismului care este din ce în ce mai căutat de cele mai multe persoane.

Proiectele care s-au bazat pe ajutorul Uniunii Europene sunt următoarele:

Proiectul Schi Parc Slănic Moldova

Valoarea totală a acestui proiect a fost de 24.767.332,19 RON

Valoarea Programului Operațional Regional a fost de 8.687.951,00 RON

Stadiul proiectului în momentul de față: contractat

Obiectivul principal al acestui proiect a constat în sprijinirea evoluției economice, să fie pe un termen cât mai îndelungat și să fie eficiente, acestea fiind benefice și pentru județul Bacău prin efectuarea unei infrastructuri turistice pentru petrecerea timpului liber, domeniul fiind schiabil în Slănic Moldova.

Rezultatele la care se așteaptă toți locuitorii din Slănic Moldova și nu numai, în urma finalizării acestui proiect sunt nenumărate, cum ar fi:

Să construiască o clădire anexă având spații tehnologice și funcționale;

Să dețină instalația de zăpadă artificială;

Să beneficieze de iluminat pe pârtie;

Realizarea drumului de acces;

Utilități;

Pârtia de schi Slănic.

Aceste rezultate ar fi în ceea ce privește pârtia ca loc propriu-zis, dar un alt rezultat la care s-ar aștepta după ce s-ar termina toate lucrările pentru pârtie, acesta ar fi faptul că o sp mai existe și 23 de locuri de muncă.

Grupul țintă pe care îl vizează acest proiect este destul de diversificat, acesta împărțindu-se după cum urmează:

Toate persoanele care doresc să schieze, fie ele începătoare sau nu;

Agențiile de turism;

Oamenii de afaceri care sunt în Slănic Moldova;

Locuitorii din Slănic Moldova, fiind potențiali investitori pentru noi complexe turiste pentru cazare, saufiind chiar beneficiarii unor noi locuri de muncă.

Impactul proiectului ”Schi Parc Slănic Moldova”:

Consolidarea statutului de stațiune turistică, având un interes național dar poate fi și internațional;

Includerea acestei stațiuni în topul stațiunilor de schi din România;

Punerea în evidență a potențialului turistic al județului Bacău

Proiectul Modernizarea activității d elucru cu publicul și introducerea unui program informatics pentru buna gestionare a documentelor în cadrul Primăriei orașului Slănic Moldova

Valoarea totală a acestui proiect a fost de 335.230,00 RON

Valoarea Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative a fost de 328.526,00 RON.

Stadiul proiectului în momentul de față: finalizat

Obiectivul principal al acestui proiect s-a bazat pe îmbunătățirea valorii și eficienței furnizării serviciilor publice, la nivelul Primăriei Slănic Moldova.

Rezultatele dobândite în urma implementării acestui proiect sunt următoarele:

Activitățile de lucrul cu publicul a fost modernizată la nivelul Primăriei din Slănic Moldova

A fost implementat un program informatic de management al documentelor funcțional

Au fost instruiți 30 de angajați pentru a putea folosi acest program informatics

20 dintre angajați au participat la sesiunea de instruire având ca temă ” Relații Publice și Comunicare”

Au fost obținute în urma acestei sesiuni, 20 de certificate de participare

Impactul la nivelul acestui proiect a constat într-o schimbare în bine a Primăriei Slănic Moldova, și anume, nivelul de performanță care l-a atins personalul implicat, acesta urmează să rămână stabil, dar cu toate acestea va duce spre perfecționarea continuă a tuturor activităților de lucru dezvoltate și implementate în cadrul acestui proiect.

Proiectul ”Sistem de management al calității în conformitate cu SR EN ISO 9001:2008 și SR EN ISO 14001:2009, Primăria Slănic Moldova

Valoarea proiectului este de 234.480 RON, din care:

Stadiul proiectului: proiect finalizat

Obiectivul principal al acestui proiect a contat în remedierea calității și scopului bine precizat de eficiență a serviciilor publice furnizate

Prin realizarea proiectului au ajuns la următoarele rezultate:

Două Certificate care atestă concordanța sistemului, față de ISO 9001:2008 și față de ISO 14001:2009;

O sesiune de învățare realizată și defășurată pentru ocuparea funcției de Manager Calitate de care au beneficiat 15 persoane;

O sesiune de învățare sistematizată și defășurată pentru ocuparea funcției de Auditor Calitate, beneficiind în acest caz 17 persoane;

32 de certificate de asistare la sesiunile de învățare transmise de către furnizorul de servicii de învățare;

Proiect Bază de Tratament Balnear la Slănic Moldova

Valoarea totală a acestui proiect a fost de 879.151,30 RON

Valoarea Fondurilor Europene a fost de 704.178,77 RON

Stadiul proiectului în momentul de față: finalizat

Obiectivele acestui proiect au constat în, crearea unei baze de tratament balnear performante în cadrul societății și abordarea unui nou segment de piață și anume turismul medical; și un al doilea obiectiv a fost alcătuirea în timpul implementării proiectului propus a unei echipe de personal medical capabilă să definească calitatea serviciilor prestate de SC MUNTEANU SRL în Vila Ioana, aceasta fiind bază de tratament și care să realizeze diferențierea și poziționarea acesteia în cadrul pieței

La început și-au propus să realizeze următoarele:

Să sprijine o singură microîntreprindere;

Să creeze cinci locuri de muncă pentru femei;

Să creeze două locuri de muncă pentru bărbați;

Să creeze în microîntreprinderea sprijinită șase locuri de muncă;

La finalizarea proiectului, au realizat majoritatea rezultatelor care și le-a propus la începerea proiectului. A realizat tot, mai puțin cinci locuri de muncă pentru femei, au fost realizate patru locuri de muncă, acesta nu a fost un rezultat negativ, din contră unul foarte bun.

Proiectul Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice în județul Bacău, oraș Slănic Moldova

Valoarea totală a acestui proiect a fost de 6.496.000,00 RON

Valoarea Fondurilor Europene a fost de 6.366.080,00 RON

Stadiul proiectului în momentul de față: nefinalizat

Obiectivul general al proiectului îl constituie oferirea unui acces facil la serviciile administrației publice din județul Bacău pentru cetățeni și organizații publice și private, societăți comerciale, ONG-uri.

Impactul Fondurilor Europene în strategia de dezvoltare a orașului-stațiune Slănic Moldova

Strategia de dezvoltare a stațiunii Slănic Moldova se va efectua pe intervalul anilor 2013-2020, sprijinită de Uniunea Europeană.

Dezvoltarea orașului Slănic Moldova va pune accent pe valorificarea resurselor naturale unice în lume pe care le deține. Se dorește susținerea unei economii de lungă durată, bazată în special pe servicii turistice de nivel european, dar și pe diversificarea activităților economice locale, în detrimentul respectului față de natură și al preocupării permanente pentru protecția mediului.

O viziune asupra dezvoltării stațiunii ar fi că Slănic Moldova va fi una dintre principalele destinații turistice balneoclimaterice montane din România care va avea o ofertă turistică diversificată și atractivă pe tot parcursul anului, servicii turistice de o înaltă calitate, într-un cadru natural de excepție, lipsit de poluare și având de-a dreptul un mediu natural și fiind un bun tratament.

Slănic Moldova va fi drept un reper al dezvoltării regionale într-un deplin respect pentru natură, reducând drastic implicațiile destul de negative ale activităților umane asupra mediului și contribuind în permanență la îmbunătățirea acestuia prin modernizarea stațiilor de poluare.

Obiectvele strategice pentru acest plan de dezvoltare le voi relata în cele ce urmează:

Reducerea sezonalității activității turistice

Obiectivele operaționale:

Dezvoltarea activității turistice în lunile predestinate iernii

Diversificarea ofertei turistice a stațiunii

Creșterea calității serviciilor turistice din stațiune

Țintele propuse asupra dezvoltării:

Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre localitățile componente ale orașului

Obiective operaționale:

Acoperirea a tuturor zonelor din oraș cu utilități publice necesare

Servicii publice de înaltă calitate în toate zonele din oraș

Dezvoltarea activităților economice în Cerdac și Cireșoaia

Țintele propuse asupra dezvoltării:

Protejarea mediului înconjurător

Obiective operaționale:

Reducerea pe cât se poate posibil a poluării mediului cauzată de utilitățile publice

Reducerea consumului public de energie din surse convenționale

Reducerea poluării mediului cauzată de deșeurile menajere aruncate la întâmplare

Țintele propuse asupra dezvoltării:

Plan de proiecte finanțate cu Fonduri Europene pentru a avea loc această dezvoltare a stațiunii:

Dezvoltarea urbană

Reabilitarea și amenajarea spațiilor publice

Perioada estimată de implementare 2011- 2016

Valoarea estimată a investițiilor 7 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finalize acest proiect:

Amenjarea zonelor pietonale

Amenjarea pistelor de bicicliști

Dezvoltarea sistemului de iluminat public

Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice

Amenajarea spațiilor de joacă pentru copii

Rețele de wireless în spațiile publice și parcurile din oraș

Îmbunătățirea serviciilor publice

Perioada estimată de implementare 2011- 2016

Valoarea estimată a investițiilor 5 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finalize acest proiect:

Investiții în utilajele și echipamentelor publice

Extinderea rețelei de iluminat stradal

Modernizarea parcului auto al serviciului public de transport

Țintele cheie ale acestui proiect sunt: lungimea pistelor de biciclete 3 km, grad de moderniare a trotuarelor 60%, gradul de acoperire cu rețea de iluminat public 80%, autovehicule modern pentru transport public 4.

Infrastructură

Reabilitarea infrastructurii rutiere

Perioada estimată de implementare 2011- 2015

Valoarea estimată a investițiilor 23 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finalize acest proiect:

Reabilitarea drumurilor asfaltate

Modernizarea drumurilor

Amenajarea stațiilor de transport public

Amenajarea infrastructurii specific pentru îmbunătățirea accesului persoanelor cu deficiențe locomotorii în spațiile publice

Dezvoltarea sistemului de evacuare a apelor uzate

Perioada estimată de implementare 2012-2014

Valoarea estimată a investițiilor 12 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finalize acest proiect:

Reabilitarea rețelei de canalizare existente

Extinderea rețelei de canalizare

Reabilitarea și modernizarea stației de epurare existente

Construirea unei stații de epurare

Dezvoltarea sistemului de parcări

Perioada estimată de implementare 2011-2018

Valoarea estimată a investițiilor 15 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Construirea de parcări supraetajate

Amenajarea locurilor de parcare din spațiile publice

Amenajarea de spații de parcare pentru rulote

Amplasarea de automate de plată pentru parcări

Țintele cheie ale acestui proiect sunt, locuri de parcare amenajate în parcări publice 1500, grad de modernizare a străzilor 98%, gradul de disponibilitate a sistemului de canalizare 80% și stații de epurare modernizate una.

Protecția și conservarea mediului

Susținerea reducerii consumului de energie convențională

Perioada estimată de implementare 2011-2020

Valoarea estimată a investițiilor 50 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Asigurarea consumului public de energie din surse nepoluante

Sistem de producer a energiei verzi cum ar fi energia solară, eoliană

Utilizarea autovehiculelor electrice pentru transportul turiștilor

Utilizarea de autovehicule hibride/ electrice pentru transportul public în comun

Amenajarea spațiilor publice destinate agrementului

Perioada estimată de implementare 2011-2016

Valoarea estimată a investițiilor 3 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Stabilirea unor restricții privind accesul auto în zonele verzi și în zonele de agrement și picnic

Amenajarea spațiilor de campare

Delimitarea și amenajarea zonelor de agrement și picnic

Îmbunătățirea managementului deșeurilor în zonele de agrement și picnic.

Promovarea protecției mediului înconjurător

Perioada estimată de implementare 2011-2020

Valoarea estimată a investițiilor 0,9 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Campanii de informare privind protecția mediului, adresate turiștilor care vin în zonele de agrement din oraș

Campanii de educare adresate elevilor din unitățile locale de învățământ

Țintele cheie ale acestui proiect se bazează pe campanile de informare, educare 10%,consum de energie verde din totalul consum public 100%, grad de reciclare a deșeurilor locale 50%.

Economie

Susținerea diversificării economiei locale

Perioada estimată de implementare 2013-2016

Valoarea estimată a investițiilor 2 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Realizarea unui centru de afaceri

Servicii de informare a mediului antreprenorial local privind posibilitățile de dezvoltare și finanțare a investițiilor

Programe de informare și conștientizare a avantajelor inovației pentru dezvoltarea afacerilor

Susținerea dezvoltării activităților economice din Slănic Moldova

Perioada estimată de implementare 2012-2015

Valoarea estimată a investițiilor 2 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Construirea unei hale de producție necesară pentru prelucrarea tradițională a pietrei

Campanii de informare a potențialilor antreprenori privind dezvoltarea unei afaceri

Campanii de promovare a agroturismului ca oportunitate de dezvoltare a economiei.

Îmbunătățirea colaborării dintre mediul de afaceri și autoritățile publice

Perioada estimată de implementare 2012-2020

Valoarea estimată a investițiilor 0,1 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Consultarea periodic a mediului de afaceri

Centru de resurse informaționale și comunicare pentru mediul de afaceri

Facilitatea parteneriatelor de tip public- privat.

Atragerea investițiilor străine

Perioada estimată de implementare 2012-2014

Valoarea estimată a investițiilor 0,7 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Evaluarea oportunităților oferite de orașul Slănic Moldova pentru investitori

Inventarierea terenurilor disponibile și pretabile pentru investiții

Elaborarea unui plan strategic de atragere a investițiilor.

Țintele cheie ale acestui proiect sunt construirea unui centru de afaceri, 15 întreprinderi mici și mijlocii, 8 unități de agroturistice funcționale, 5 societăți comerciale cu participare străină la capital, două consultări anuale ale mediului de afaceri, și nu în ultimul rând să se realizeze 6 campanii de informare pentru mediul antreprenorial.

Educație

Îmbunătățirea bazei material a unităților de învățământ

Perioada estimată de implementare 2012-2020

Valoarea estimată a investițiilor 1 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Modernizarea dotărilor specific ale instituțiilor educaționale

Amenajarea unor puncte de acces la internet în scop didactic pentru elevi și pentru cadrele didactice

Amenajarea de terenuri de sport

Construirea de săli de sport

Dezvoltarea programelor de tip after- school

Perioada estimată de implementare 2013-2016

Valoarea estimată a investițiilor 1 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Amenajarea și dotarea spațiilor pentru desfășurarea activităților de tip after-school

Specializarea cadrelor didactice pentru desfășurarea activităților de tip after- school

Selectarea beneficiarilor acestor programe

Dezvoltarea programelor educaționale cu profil balneoterapeutic

Perioada estimată de implementare 2014-2017

Valoarea estimată a investițiilor 4 mil. Euro

Activități și acțiuni întreprinse pentru a putea finaliza acest proiect:

Evaluarea oportunităților de dezvoltare a programelor educaționale balneoterapeutice

Crearea unui centru de formare a resurselor umane pentru turismul balnear

Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea cercetării în domeniul balnear.

Țintele cheie ale acestui proiect sunt următoarele: construirea a două terenuri și săli de sport, 3 puncte de informare educațională, un centru de formare în turism balnear, și un centru after- school.

Impactul Fondurilor Europene acordate pentru proiectele descrise mai sus, cred că și-ar pune amprenta în sens pozitiv, asupra capacităților de producție, productivității muncii și nu în ultimul rând al condițiilor de muncă. Aceste efecte cumulate ar conduce în mare măsură la creșterea profiturilor și implicit la creșterea nivelului de trai. Este de așteptat, ca pe termen lung, efectele pozitive să se amplifice pe măsura amortizării investițiilor realizate.

Situația orașului Slănic Moldova s-a îmbunătățit, și va continua acest process până în 2020, ceea ce sugerează impactul major prin care Fondurile Europene îl au asupra dezvoltării economiei.

Concluzii

În primele două capitole am încercat să mă axez pe considerente generale în ceea ce privește Fondurile Europene, și în ceea ce privește Dezvolatarea Regională. În capitolul doi am prezentat fondurile europene și programele operaționale aferente. De asemenea am prezentat programele operaționale pentru România în anii 2007-2013, dar și cele care sunt în momentul de față și anume programele operaționale în anii 2014-2020.

O altă semnalare care trebuie luată în considerare este faptul că modelul de dezvoltare regională pe baza Fondurilor Europene, pe care l-am propus în această lucrare, nu exclude concretizarea de noi investiții sau prelungirea celor cu care au debutat în alte comune din zona orașului Slănic Moldova.

După părerea mea, impactul pe l-au avut, îl au, și îl vor avea aceste fonduri europene asupra acestui oraș este unul de o conotație pozitivă, deoarece prin implementarea tuturor proiectelor propuse, se va vedea clar o dezvoltarea a orașului în primul rând, și în al doilea rând profiturile vor fi pe măsura așteptărilor.

Aprecierea impactului presupune examinarea efectelor generate de un anumit proiect, iar informațiile căpătate prin estimarea impactului pot ameliora efectele proiectelor aflate în implementare sau a proiectelor viitoare.

Pentru realize câștiguri pe termen lung, proiectele trebuie să se bazeze pe contextul în care sunt implementate, să corespundă nevoilor de dezvoltare ale companiilor care le implementează și nu în ultimul rând, să supravegheze clarificarea unor probleme.

În ceea ce privește conexiunea care există între proiecte și programe, proiectele pot fi independente sau cuprinse într-un program. În această lucrare m-am axat atât pe descrierea programelor operaționale din România, cât și pe descrierea proiectelor realizate în Slănic Moldova.

În opinia mea, această lucrare de disertație deschide noi obiective cu privire la sfera aplicațiilor conceptului și teoriilor de dezvoltare regională, care vor fi aprofundate inclusiv în cercetările mele ulterioare, și prezintă diverse considerente științifice, răspunzând totodată activităților de la nivelul Uniunii Europene care urmăresc eficientizarea și maximizarea impactului cheltuirii banului public.

Efectele pe termen lung pe care le generează aceste proiecte, fie ele în mod intenționat sau neintenționat, reprezintă de fapt impactul acestora. În multe moment se adduce vorba despre impactul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană, procesele îndeplinite, stagnează aproape de fiecare dată la un studio de caz privind absorbția fondurilor europene.

Prin această lucrare, am dorit de fapt să aduc în prim plan faptul că analiza impactului proiectelor este benefică pentru a inspecta dacă acestea produc efectele dorite, dacă contribuie în mod corespunzător la îndeplinirea obiectivelor programelor și politicilor europene, după cum s-a putut vedea și în capitolul III, unde am încercat să evidențiez obiectivele acestor proiecte și activitățile pe care ar trebui să le realizeze pentru a ajunge la un impact pozitiv, adică la țintele propuse la bun început. Informațiile asimilate prin evaluările de impact sunt utile în primul rând beneficiarilor care au parte de finanțări europene.