Impactul Fondului Social European Asupra Regiunii Nord Vest Proiecte DE Succes
IMPACTUL FONDULUI SOCIAL EUROPEAN
ASUPRA REGIUNII NORD-VEST.
PROIECTE DE SUCCES
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE
Delimitări conceptuale
Evoluția politicii regionale (de coeziune) a UE până în prezent
Politica de coeziune a UE în perioada 2007-2013
Politica de coeziune a UE în perioada 2014-2020
Politica de coeziune, politica de ocupare și politica socială a UE. Interferențe și provocări
CAPITOLUL II. FONDUL SOCIAL EUROPEAN CA INSTRUMENT AL POLITICII DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE 2007 – 2013
Ce este Fondul Social European?
Domeniile de intervenție ale Fondului Social European
Temele orizontale ale Fondului Social European
CAPITOLUL III. IMPACTUL FONDULUI SOCIAL EUROPEAN ASUPRA DEZVOLTĂRII REGIONALE IN UNIUNEA EUROPEANA ÎN PERIOADA 2007-2013
Contextul și justificarea intervenției prin FSE în UE în perioada 2007-2013
Bugetul, programele, prioritățile și domeniile de intervenție ale FSE în Statele Membre ale UE în perioada 2007-2013
Implementarea, rezultatele intervenției prin FSE și impactul regional în Statele Membre ale UE în perioada 2007-2013
Proiecte de succes finanțate prin FSE în Statele Membre ale UE în perioada 2007-2013
CAPITOLUL IV. IMPACTUL FONDULUI SOCIAL EUROPEAN ASUPRA DEZVOLTĂRII REGIONALE IN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2007-2013
Contextul și justificarea intervenției prin FSE în UE în perioada 2007-2013
Bugetul, programele, prioritățile și domeniile de intervenție ale FSE în România în perioada 2007-2013
Implementarea, rezultatele intervenției prin FSE și impactul regional în România în perioada 2007-2013
Proiecte de succes finanțate prin FSE în România în perioada 2007-2013
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Lucrarea de licență cu tema “Impactul Fondului Social European asupra Regiunii Nord Vest. Proiecte de succes” reprezintă în tablou amplu al evoluției Fondului Social European în România, în contextul mai larg al politicii de coeziune din Uniunii Europeană. Alocarea și utilizarea fondurilor structurale reprezintă un subiect de larg interes atât pentru comunitatea europeană, pentru Guvernul României dar și pentru oamenii de rând.
Efectele crizei economice care a afectat întreaga Uniune Europeană și nu numai, se resimt încă, astfel că este de așteptat ca fondurile europene alocate pentru creșterea ratei de ocupare, în special în regiunile sărace ale României, să își facă simțite efectele.
Prin prezenta lucrare am dorit aprofundarea cunoștințelor avute anterior în domeniul politicii de coeziune, astfel ca următoarea perioadă de programare să vină cu lecții învățate atât din trecut cât și din prezent. Aceasta constituie o sinteză a materialelor bibiliografice de dată cât mai recentă precum și a documetelor oficiale ale Uniunii Europene și a Guvernului României. Tematica fondurilor de coeziune detaliată în prezenta lucrare nu este nici pe de parte epuizată dată fiind evoluția continuă a acestora precum și a situației economice din Uniune care necesită adaptarea lor la necesitățile curente.
Obiectivele acestei lucrări sunt:
detalierea politicii de coeziune de la apariția acesteia până la sfârșitul perioadei 2014-2020
elemente conceptuale despre Fondul Social European
implementarea Fondului Social European în Uniunea Europeană
implementarea Fondului Social European în România
Lucrarea conține atât o parte teoretică despre politicile Uniunii Europene cât și o parte aplicativă constând în prezentarea unor proiecte de succes pe care le-am considerat relevante și care au avut un impact semnificativ sau constituie exemple de duplicat la scară largă în vederea creșterii ocupării forței de muncă și a unei dezvoltări economice durabile.
Dat fiind că alocarea fondurilor pentru politica de coeziune se face în funcție de nivelul de dezvoltare a regiunii, unele regiuni din România nu vor mai beneficia de sume pentru toate obiectivele Fondului Social European. Cu toate acestea, rămâne o provocare atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020 pentru România:
rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani – 70%;
nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare – 2% din PIB;
rata părăsirii timpurii a școlii – 11,3%
ponderea populației cu studii superioare și vârsta între 30 și 34 de ani – cel puțin 26,7%;
reducerea cu 580.000 de persoane a numărului cetățenilor amenințați de sărăcie
CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE
I.1. Delimitări conceptuale
Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene de la Lisabona din 2007 prevede că: „Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului. Aceasta promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre”.
Ca urmare a Comunicării Comisiei Europene din 3 martie 2010, a fost adoptată Strategia Europa 2020 – O strategie pentru creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Prioritățile stabilite sunt:
1. creștere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
2. creștere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
3. creștere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială și teritorială
Strategia Europa 2020 a fixat 5 obiective majore pentru următorul deceniu: “ocuparea forței de muncă, educația, cercetarea și inovarea, incluziunea socială și reducerea sărăciei și energia/clima”.
În vederea promovării politicilor de coeziune, Uniunea Europeană a creat fondurile structurale, instrumente financiare care funcționează în baza unor programe pe domenii și obiective prioritare ale politicilor regionale ale UE. Fondurile structurale sunt implementate prin aplicarea cadrului legal definit prin Regulamentul UE nr. 1303/2013 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, al Regulamentului UE nr. 1301/2013 din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, al Regulamentului UE nr. 1304/2013 din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și al Regulamentului UE nr. 1300/2013 din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune.
Programarea și utilizarea Fondurilor Structurale și de Coeziune trebuie să țină cont de următoarele principii:
„Complementaritate, coerență, coordonare și conformitate
Fondurile intervin împreună cu măsurile naționale, inclusiv cele de la nivel regional și local, integrând prioritățile Comunității.
Comisia și statele membre asigură coerența intervențiilor Fondurilor Structurale și de Coeziune cu măsurile, politicile și prioritățile Comunității și complementaritatea cu celelalte instrumente financiare comunitare.
Coerența și complementaritatea reies în special din liniile directoare strategice ale Comunității pentru coeziune, în cadrul strategic național de referință și în programele operaționale.
Cu respectarea competențelor lor, Comisia și statele membre asigură coordonarea dintre intervențiile din cadrul Fondurilor Structurale și de Coeziune, Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European de Pescuit, a intervenției Băncii Europene de Investiții și a celorlalte instrumente financiare existente.
Programarea
Obiectivele Fondurilor Structurale și de Coeziune sunt urmărite în cadrul unei programări multianuale efectuate în mai multe etape, care include identificarea priorităților, finanțarea și sistemele de gestiune și control
Parteneriatul
Obiectivele Fondurilor sunt urmate în cadrul unei cooperări strânse („parteneriat”) între Comisie și fiecare stat membru.
Fiecare stat membru organizează, după caz și în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, un parteneriat cu autorități și organisme cum sunt: autoritățile regionale, județene, locale și alte autorități publice competente; partenerii economici și sociali; orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu, organizațiile neguvernamentale sau organismele însărcinate cu promovarea egalității între bărbați și femei Parteneriatul se referă de asemenea la elaborarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea programelor operaționale.
Nivelul teritorial al punerii în aplicare
Aplicarea programelor operaționale cade în responsabilitatea statelor membre la nivelul teritorial adecvat, în conformitate cu sistemul instituțional propriu fiecărui stat membru
Intervenția proporțională
Resursele financiare și administrative utilizate trebuie să fie proporționale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operațional cu privire la:
aplicarea fondurilor în ceea ce privește indicatorii privind realizarea și rezultatele programelor operaționale
evaluările strategice și operaționale făcute de statul membru sau de Comisia Europeană
principiile generale ale sistemelor de gestiune și de control
întocmirea de rapoarte anuale și rapoarte finale de execuție a programelor operaționale
Gestionare partajată
Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor Structurale și de Coeziune este executat în cadrul managementului împărțit între statele membre și Comisie, ținându-se cont de principiul bunei gestiuni financiare
Adiționalitate
Contribuția Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dintrun stat membru
Egalitatea de șanse
Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei forme de discriminare bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor Structurale și de Coeziune și în special în ceea ce privește accesul la fonduri.
În special, accesibilitatea persoanelor handicapate este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operațiunilor cofinanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune și de care trebuie să se țină seama în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor Structurale și de Coeziune
Dezvoltarea durabilă
Obiectivele Fondurilor Structurale și de Coeziune sunt urmărite în cadrul dezvoltării durabile și a promovării, de către Comunitate, a obiectivului de protejare și îmbunătățire a mediului înconjurător”.
Astfel, fondurile de coeziune finanțate în prezent de UE sunt:
Fondul European pentru Dezvoltare Regională FEDR – creat în 1975 în vederea reducerii disparităților regionale precum și a dezvoltării echilibrate a regiunilor din UE. Furnizează fonduri pentru dezvoltarea IMM-urilor, a infrastructurii, dezvoltare locală și asistență tehnică. Este alocat la nivel regional.
Fondul Social European FSE – înființat în 1958 pentru prevenirea și combaterea șomajului de lungă durată precum și pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Furnizează fonduri pentru integrarea pe piața muncii a șomerilor și persoanelor dezavantajate. Este alocat la nivel regional.
Fondul de Coeziune FC – înființat în 1994 destinat investițiilor în protecția mediului, proiecte legate de energie și infrastructura de transport. Destinat statelor membre cu PIB pe cap de locuitor sub 90% din media UE. Este alocat la nivelul fiecărui stat membru.
Alocarea fondurilor se face cu scopul de a îndeplini trei obiective:
Obiectivul de Convergență „cu scopul dle și de Coeziune și în special în ceea ce privește accesul la fonduri.
În special, accesibilitatea persoanelor handicapate este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operațiunilor cofinanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune și de care trebuie să se țină seama în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor Structurale și de Coeziune
Dezvoltarea durabilă
Obiectivele Fondurilor Structurale și de Coeziune sunt urmărite în cadrul dezvoltării durabile și a promovării, de către Comunitate, a obiectivului de protejare și îmbunătățire a mediului înconjurător”.
Astfel, fondurile de coeziune finanțate în prezent de UE sunt:
Fondul European pentru Dezvoltare Regională FEDR – creat în 1975 în vederea reducerii disparităților regionale precum și a dezvoltării echilibrate a regiunilor din UE. Furnizează fonduri pentru dezvoltarea IMM-urilor, a infrastructurii, dezvoltare locală și asistență tehnică. Este alocat la nivel regional.
Fondul Social European FSE – înființat în 1958 pentru prevenirea și combaterea șomajului de lungă durată precum și pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Furnizează fonduri pentru integrarea pe piața muncii a șomerilor și persoanelor dezavantajate. Este alocat la nivel regional.
Fondul de Coeziune FC – înființat în 1994 destinat investițiilor în protecția mediului, proiecte legate de energie și infrastructura de transport. Destinat statelor membre cu PIB pe cap de locuitor sub 90% din media UE. Este alocat la nivelul fiecărui stat membru.
Alocarea fondurilor se face cu scopul de a îndeplini trei obiective:
Obiectivul de Convergență „cu scopul de a accelera convergența statelor și regiunilor mai puțin dezvoltate”. Este instrumentul principal al politicii regionale și deține 81,5% din chletuieli. Acoperă domeniile „îmbunătățirii calității investițiilor în capitalul fizic și uman, dezvoltarea inovației și a societății cunoașterii, adaptabilitatea la schimbările economice și sociale și protecția și îmbunătățirea mediului și a eficienței administrative”. Se concentrează pe regiunile mai sărace, definite la nivelul NUTS2.
Obiectivul de Competitivitate Regională și Ocupare este creat pentru a acționa „în afara regiunilor mai puțin dezvoltate…pentru a întări competitivitatea și atractivitatea regiunilor ca și ocuparea prin anticiparea schimbărilor economice și sociale, incluzându-le pe acele legate de deschiderea comerțului”. Obiectivul deține 16% din finanțarea regională și este finanțat de FEDR și FSE. Fiecare regiune neacoperită de Obiectivul de convergență este eligibilă și depinde de fiecare stat membru să decidă care din regiunile sale trebuie să primească fonduri.
Obiectivul de Cooperare Teritorială Europeană “are scopul de a întări cooperarea transfrontalieră prin îmbinarea inițiativelor regionale și locale. Spre deosebire de celelalte obiective, acesta operează la nivelul NUTS3 (deși în practică o regiune NUTS2 poate fi create dacă toate regiunile NUTS3 sunt alese). Aceasta înseamnă că operează în regiuni care sunt de asemenea eligibile și pentru primele două obiective și îi sunt complementare. Regiunile care mai întâi s-au calificat pentru obiectivul 1 în cadrul financiar 2000-2006, dar care acum nu mai sunt eligibile pentru fonduri de convergență, primesc fonduri de comptitivitate tranzițională ca și regiuni „phasing in”. Aderarea celor 10 state membre noi a avut efectul statistic de reducere a PNB pe locuitor al UE la aproximativ 12,5%. Aceasta a făcut neeligibile unele regiuni și țări care ar fi putut fi eligibile pentru ajutor în cazul vechii calculații. Aceste regiuni vor primi ajutor tranzițional până în 2013, fiind cunoscute ca și regiuni „phasing out” aflate în cadrul obiectivului de convergență”.
Politica regională, cunoscută sub numele de „politică de coeziune” are drept scop realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. Aceasta este centrată pe diminuarea diferențelor între regiuni prin creșterea oportunităților de angajare, stimularea competitivității, conectarea regiunilor în vederea valorificării și evidențerii punctele forte comune, precum și dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții, ducând astfel la consolidarea Uniunii Europene. Beneficiază de alocarea unei părți notabile din bugetul comunitar, în special către regiunile mai puțin prospere, țintind astfel o dezvoltare echilibrată a acestora, dar și către grupurile sociale defavorizate.
Politicile europene în materie de ocupare a forței de muncă, afaceri sociale și egalitate de șanse „contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, având drept obiectiv o creștere durabilă și o mai mare coeziune socială. Uniunea Europeană deține un rol de stimulare în domeniul social. Aceasta a introdus un cadru juridic menit să protejeze cetățenii europeni. Uniunea Europeană încurajează cooperarea între statele membre, coordonarea și armonizarea politicilor naționale, precum și participarea autorităților locale, a sindicatelor, a organizațiilor patronale și a tuturor părților implicate”.
I.2. Evoluția politicii regionale (de coeziune) a UE până în prezent
Odată cu apariția Comunității Economice Europene, în 1957, prin Tratatul de la Roma s-a enunțat preocuparea țărilor membre de a “întări unitatea economiilor lor și de a asigura o dezvoltare armonioasă, reducând decalajele între regiuni și întârzierile din partea celor mai puțin favorizate”, fără a prevedea însă o realizare efectivă a unei politici regionale comunitare. Prin Tratat s-a creat Fondul Social European – FSE cu rolul principal în ocuparea forței de muncă dar și în mobilitatea lucrătorilor pe teritoriul comunitar. Totodată art. 130 recunoaște disparitățile existente între statele membre din punctul de vedere al bunăstării.
Tratatul de la Maastricht intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 are ca principal obiectiv coeziunea, astfel luând ființă Fondul de coeziune care va sprijini proiecte în domeniul mediului înconjurător și al transporturilor în statele mai puțin dezvoltate.
Tratatul de la Amsterdam întărește importanța coeziunii și introduce preocupări legate de reducerea șomajului prin reducerea diferențelor ale nivelurilor de dezvoltare ale regiunilor.
Prin prima extindere a Comunității Europene din 1973 s-au accentuat decalajele regionale, atât în Marea Britanie cât și in Irlanda existând zone cu nivel de dezvoltare mai redus. În a doua etapă de extindere din 1981, s-au adâncit și mai mult decalajele regionale prin aderarea Greciei, care a devenit astfel statul cu cel mai redus venit pe cap de locuitor. Aderarea Austriei, Finlandei și Suediei din 1995 nu au condus la probleme regionale. Aceeași situație o întâlnim și în 1986 odată cu aderarea Spaniei și Portugaliei, în 1990 prin unificarea Germaniei dar mai ales în 2004 prin aderarea a zece state: trei foste republici sovietice (Estonia, Letonia, Lituania), patru foști sateliți ai URSS (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia), o fostă republică iugoslavă (Slovenia) și două insule mediteraneene (Cipru și Malta), în 2007 a României și Bulgariei și în 2013 a Croației.
Cu toate că cele șase valuri de extindere au fost pregătite din timp atât de statele membre cât și de cele în curs de aderare, multe dintre acestea beneficiind de fonduri preaderare, se observă că acestea au condus la adâncirea decalajelor regionale și deci a crescut distanța față de atingerea obiectivului enunțat de dezvoltare armonioasă a regiunilor Uniunii Europene.
Din punct de vedere istoric, politica regională își are bazele în tratatul de înființare a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului CECO. Acesta prevedea posibilitatea finanțării de către Comisie a reconversiei regiunilor afectate pe o perioadă îndelungată de criza industriei cărbunelui și oțelului. După 1960 au fost alocate ajutoare nerambursabile pentru reconversia muncitorilor aflați în șomaj.
Prin Tratatul de la Roma se abordează pentru prima dată problema politicii regionale, printr-o dezvoltare armonioasă a întregii Comunități Europene, dar și libera circulație a forței de muncă: “necesitatea stabilirii mecanismelor utile pentru a pune în legătură ofertele și cererile de forță de muncă și pentru a facilita echilibrul în condițiile îndepărtării riscurilor grave pentru nivelul de trai și al ocupării forței de muncă în diverse regiuni și industrii”.
Urmare a prevederilor Tratatului de la Roma, în 1959 s-a înființat un grup de înalți funcționari naționali, responsabili cu politica regională. Astfel, în 1961 s-a desfășurat prima Conferință pe problemele economiilor regionale, cu accent pe regiunile periferice, preponderent agricole și regiuni frontaliere. În 1967 a fost înființată o Direcție generală însăcinată cu politica regională care a sintetizat obiectivele politicii regionale de la acea dată:
“Elaborarea planurilor de dezvoltare regională
O acțiune urgentă pentru patru tipuri de regiuni : preponderent agricole, în declin, frontaliere și cele cu șomaj structural
Instaurarea unui Comitet permanent de dezvoltare regională pe lângă Comisia Europeană
Participarea financiară a Comunității”
Criza economică din 1973 a pus din nou în discuție problema diferențelor între nivelul de dezvoltare a diferitelor regiuni. Aderarea Greciei, Spaniei și Portugaliei din 1981 au adâncit decalajele regionale și au dublat populația aflată în zone mai puțin favorizate. Prin Actul Unic European din 1986 se recunoaște importanța politicilor regionale astfel că în 1988 și 1993 au loc două reforme ale fondurilor structurale alocate de Uniunea Europeană.
Cu toate că prin aderarea în 1995 a Austriei, Finlandei și Suediei nu a avut loc o creștere a populației aflată în zone mai puțin favorizate, țările sărace au exercitat presiuni în vederea modificării politicii regionale și a modului de alocare a fondurilor destinate acestei politici a UE.
Prin Tratatul de la Maastricht intrat în vigoare în 1993, s-a instituit Fondul de Coeziune ai căror beneficiari vor fi exclusiv Spania, Potugalia, Grecia și Irlanda, în vederea dezvoltării regionale a acestor țări. Agenda 2000 adoptată în 1997 pornește de la ideea că integrarea economică durabilă este posibilă doar prin menținerea unei coeziuni economice și sociale între statele membre.
În 1988 politica regională se concretizează prin diferite instrumente :
fondurile structurale
instrumentele financiare de coeziune
instrumentele financiare ale Băncii Europene de Investiții
instituțiile comunitare
Fondurile structurale la acea dată erau :
Fondul Social European FSE
Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă FEOGA
Fondul European de Dezvoltare Regională FEDR
Din 1993 s-a adăugat și Instrumentul Financiar pentru Orientare în domeniul Pescuitului IFOP. Din 1994 s-a adăugat și Fondul de coeziune FC.
Ca urmare a reformei a politicii regionale din 1988, resursele alocate fondurilor structurale au fost dublate de la 6,7 miliarde ECU în 1987 la 14,2 miliarde ECU în 1993 iar în 1999 reprezenta déjà 35% din bugetul comunitar.
“Adevărata piatră de încercare a politicii de coeziune o reprezintă în schimb extinderea spre Est. Al cincilea val al lărgirii, cu 10 + 2 + 1 țări, se particularizează nu doar prin amploarea sa (deși, în termeni relativi, în ceea ce privește populația de pildă, procesul este comparabil cu extinderile precedente) cât mai ales prin faptul că a accentuat foarte mult disparitățile în cadrul Uniunii”.
Prin cel de al treilea raport asupra coeziunii economice și sociale din 2004 se evidențiază două mari categorii de probleme și mijloacele de realizare ale politicii de coeziune:
În ceea ce privește prioritățile, a existat un larg consens în ceea ce privește orientarea resurselor existente numai asupra regiunilor cel mai puțin dezvoltate și, în special, asupra noilor state membre.
În legătură cu mijloacele de realizare ale CES, discuțiile au scos în evidență necesitatea simplificării modului de gestionare al fondurilor structurale atât pentru actuala perioadă de programare, cât mai ales pentru intervalul următor.
Cadrul financiar 2007-2013 alocă fonduri pentru creșterea durabilă, împărțită între competitivitate și coeziune și resursele naturale. Regulamentele comunitare adoptate în 2006 aduc modificări ale politicii de coeziune ale UE, astfel că vor fi definite doar trei obiective:
convergență (prin care sunt sprijinite regiunile rămase în urmă din punct de vedere economic),
competitivitate regională și ocupare a forței de muncă (prin care se sprijină celelalte regiuni în vederea atingerii obiectivelor Lisabona)
cooperare teritorială europeană (prin care se urmărește o dezvoltare echilibrată a teritoriului comunitar, încurajarea cooperării și a schimbului de bune practice între regiunile UE).
Dacă în perioada de programare 2000-2006 existau cinci instrumente structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională FEDR, Fondul Social European FSE, Fondul de coeziune FC, Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă FEOGA, Instrumentul Financiar pentru Orientare în domeniul Pescuitului IFOP, pentru perioadele 2007-2013 și 2014-2020 vor rămâne doar trei: Fondul European de Dezvoltare Regională FEDR, Fondul Social European FSE, Fondul de coeziune FC, celelalte două instrumente fiind transferate către politicile aferente (agricultura și pescuitul).
I.3 Politica de coeziune a UE în perioada 2007-2013
“Politica de coeziune a Uniunii Europene, integrată în tratate începând din 1986, și-a fixat ca obiectiv să reducă diferența între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, pentru a consolida coeziunea economică și socială. Odată cu integrarea celor zece țări noi în 2004, apoi a Bulgariei și României în 2007, acest efort de armonizare a trebuit întărit. Principalii beneficiari ai Fondului au fost chemați să contribuie la dezvoltarea economică a noilor lor parteneri. În același timp, întreaga Uniune face față unor provocări rezultând dintr-o accelerare a restructurării economice ca urmare a globalizării, a deschiderii schimburilor, a efectelor revoluției tehnologice, a dezvoltării economiei cunoașterii, a unei populații pe cale de îmbătrânire și a unei creșteri a imigrației”.
Instrumentele financiare ale UE funcționează în baza unor programe pe domenii și obiective prioritare ale politicilor regionale ale UE. Fondurile structurale sunt implementate prin următoarele regulamente:
un regulament general: Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune
regulamente specifice pentru surse de finanțare: Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European, Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT), Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de instituire a Fondului de coeziune
Politica de coeziune a Uniunii Europene din perioada 2007-2013 are ca obiectiv declarat coeziunea economică, socială și teritorială, reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni prin creșterea economică și mai multe locuri de muncă pentru toate regiunile UE.
Odată cu începerea unei noi perioade de programare are loc o reconfigurare a arhitecturii politicii de coeziune, ținând cont de realitatea actuală: aderarea în 2004 a 10 țări foste comuniste, în 2007 aderarea României și Bulgariei precum și perspectiva aderării în 2013 a Croației.
Tabel 1: Obiectivele fondurilor structurale în perioadele 2000-2006 respectiv 2007-2013
Sursa: Inforegio 2007, http://ec.europa.eu/inforegio, pagină consultată în mai 2015
Obiectivele centrale ale politicii de coeziune în perioada 2007-2013:
“Obiectivul convergenței: susținerea creșterii și creării de slujbe la nivelul statelor untilizând criteriul coeziunii și la nivelul regiunilor utilizând criteriul Obiectivului 1. În plus, acest obiectiv înseamnă retragerea treptată a fondurilor în cazul acelor state și regiuni care ar fi rămas eligibile dacă pragul coeziunii ar fi fost stabilit la 90% din PIB-ul mediu per capita al UE 15 iar pragul regional la 75% din PIB-ul mediu per capita al UE15 și nu cel UE 25.
Obiectivul competitivității regionale și al ocupării furnizează fonduri pentru toate regiunile neacoperite de obiectivul convergenței și asigură introducerea de fonduri pentru acele regiuni care s-au calificat pentru finanțarea obiectivului 1 în perioada 2000-2006 dar al căror PIB per capita depășește acum 75% din media PIB-ul per capita al UE15
Cooperarea Teritorială Europeană furnizează fonduri pentru cooperarea transfrontalieră pentru regiunile Nuts 3 care au granițe maritime, naționale sau UE, pentru cooperarea transnațională în cazul a 13 zone de cooperare regional identificate de Comisie și pentru cooperare inter-regională și stabilirea de rețele și schimb de experiență”.
Tabel 2: Alocarea fondurilor structurale pe stat membru în funcție de obiective în perioada 2007-2013
Sursa: Inforegio 2007, http://ec.europa.eu/inforegio, pagină consultată în mai 2015
După cum se observă din tabelul de mai sus, Polonia a beneficiat de cele mai mari alocări de fonduri corespunzătoare politicii de coeziune, urmată de Spania și Italia iar Luxemburgul de cele mai mici.
Fig.1: Alocarea fondurilor structurale pe obiective în perioada 2007-2013
Sursa: Inforegio 2007, http://ec.europa.eu/inforegio, pagină consultată în mai 2015
Pentru perioada 2007-2013 s-a alocat un buget de 347 miliarde de euro reprezentând peste o treime din bugetul Uniunii Europene. Dintre acestea:
81,5% au fost alocate pentru obiectivul convergență;
16% au fost alocate pentru obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;
2,5% au fost alocate pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană.
Figura 2: Alocarea bugetară a politicilor de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
Sursa: Inforegio 2007, http://ec.europa.eu/inforegio, pagină consultată în mai 2015
Ponderea politicii regionale în cadrul bugetului a crescut de-a lungul timpului: după cum arată tabelul 3, “în 1988 ponderea era de 17% și de atunci a crecut ușor și se preconizează că va ajunge la 38% până în 2013. Pentru Cadrul Financiar 2007-2013 finanțarea totală disponibilă este de 308 miliarde de euro la nivelul prețurilor din 2004, care reprezintă 0,38% din venitul național brut al UE. Totuși, ponderea bugetului alocată politicii regionale nu a crescut semnificativ în ultimii ani în ciuda disparității crescute în ceea ce privește bunăstarea în cadrul Uniunii Europene extinse”.
Tabel 3: Ponderile politicii regionale în bugetul UE
Sursa: European Commission, The Community Budget: Facts in Figures, 2000; European Navigator at www.ena.lu și documentele Comisiei.
Pentru perioada 2007-2013 României i-au fost alocate 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.
Tabel 4: Programele operaționale de implementare ale politicilor de coeziune în România
Sursa : http://www.fonduri-ue.ro/posdru/
I.4 Politica de coeziune a UE în perioada 2014-2020
Politica regională (de coeziune) a Uniunii Europene are ca obiective centrale pentru perioada 2014-2020 crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.
Politica regională asigură, în special, cadrul de investiții necesar îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană până în 2020. Cele cinci obiective pentru UE în 2020 sunt:
Ocuparea forței de muncă: 75 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie încadrate în muncă
Cercetare și dezvoltare 3 % din PIB-ul UE să fie investit în C&D
Schimbări climatice și durabilitate energetică
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % comparativ cu nivelurile din 1990
20 % din energie din surse regenerabile
creșterea eficienței energetice cu 20 %
Educație:
reducerea ratei abandonului școlar timpuriu sub 10 %
scăderea numărului persoanelor aflate în sau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin 20 de milioane
Combaterea sărăciei și excluziunii sociale: Scăderea numărului persoanelor aflate în sau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin 20 de milioane
Tabel 5: Obiectivele fondurilor structurale în perioadele 2007-2013 respectiv 2014-2020
Sursa: Inforegio 2014, http://ec.europa.eu/regional_policy, pagină consultată în mai 2015
Fondurile structurale din care se finanțează obiectivele și acțiunile UE vor rămâne aceleași ca în perioada anterioară de programare, respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regională FEDR, Fondul Social European FSE și Fondul de coeziune FC la care se adaugă fonduri suplimentare în vederea angajării tinerilor, denumite inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI).
Fig. 3: Eligibilitate politica de coeziune 2014-2020
Sursa: Inforegio 2014, http://ec.europa.eu/regional_policy, pagină consultată în mai 2015
Se dorește un mai mare accent pus pe rezultate, o simplificare a accesării fondurilor, precondiții înaintea accesării acestora precum și condiționalități ex-ante, un accent mai mare pus pe dezvoltarea urbană și pe combaterea excluziunii sociale precum și o conectare cu reforma economică a statelor respective.
Pentru perioada 2014-2020, au fost alocate fonduri în vederea susținerii politicii de coeziune în valoare totală de 351,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene.
Fig.4: Alocarea financiară a fondurilor structurale către statele membre în perioada 2014-2020
Sursa: Prelucrare date preluate de pe Inforegio 2014, http://ec.europa.eu/regional_policy, pagină consultată în mai 2015
Țările cu cele mai mari alocări sunt în ordine Polonia, Italia, Spania și România iar la polul opus se află Luxemburg.
Fig.5: Alocarea financiară a fondurilor structurale pe surse în perioada 2014-2020
Sursa: Prelucrare date preluate de pe Inforegio 2014, http://ec.europa.eu/regional_policy, pagină consultată în mai 2015
Sumele alocate din fonduri structurale sunt orientate preponderent către Fondul European de Dezvoltare Regională FEDR 187,4 miliarde de euro, Fondul Social European FSE 86,4 miliarde de euro și Fondul de coeziune FC 63,1 miliarde de euro la care se adaugă fonduri pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) în valoare de 3,2 miliarde de euro.
I.5. Politica de coeziune, politica de ocupare și politica socială a UE. Interferențe și provocări
Obiectivele tematice ale politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 sunt:
1. “Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
2. Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și îmbunătățirea utilizării și calității acestora
3. Sporirea competitivității IMM-urilor
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării riscurilor
6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor
7. Promovarea unui transport durabil și îmbunătățirea infrastructurilor rețelelor
8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
10. Efectuarea de investiții în domeniul educației, al instruirii și al învățării pe tot parcursul vieții
11. Îmbunătățirea eficienței administrației publice
Dintre acestea, obiectivele 1-4 vor fi finanțate în special din FEDR, obiectivele 8-11 vor fi finanțate din FSE iar obiectivele 4-7 și 11 din FC.” Toate obiectivele enumerate nu se finanțează exclusiv dintr-o singură sursă, fiind necesare mai multe categorii de fonduri, așa cum reiese și din tabelul 4 de mai sus.
Deoarece la sfârșitul anului 2013 peste 26,5 milioane de europeni nu aveau loc de muncă, în elaborarea politicilor de ocupare și sociale pentru perioada 2014-2020 se va pune un mare accent pe integrarea acestora pe piața muncii astfel încât să poată fi atinsă ținta stabilită prin Strategia Europa 2020 de angajare a 75% din totalul populației active. În acest sens vor fi încurajate o serie de inițiative ca de exemplu: promovarea întreprinderilor sociale, anticiparea restructurării economice etc.
Una din marile provocări ale acestei perioade va fi reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor care este dublu față de cea în rândul adulților. În acest sens, Uniunea Europeană va promova: „sprijin direct acordat tinerilor care au cea mai mare nevoie de acesta, combinat cu reforme structurale menite să consolideze parteneriatele, în toate țările UE, între departamentele guvernamentale, sistemele de educație formală, organismele de formare profesională, agențiile pentru ocuparea forței de muncă, întreprinderi, partenerii sociali și organizațiile societății civile”.
Totodată, o altă provocare majoră a perioadei va fi combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Cu toate că au fost alocate fonduri în vederea coeziunii economice și sociale, efectele crizei economice încă se resimt în rândul populației mai sărace și cu risc crescut de excluziune socială. Astfel, unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020 este scoaterea de sub pragul sărăciei a cel puțin 20 de milioane de persoane, până la sfârșitul deceniului.
Doar prin acțiunea concertată a fondurilor structurale și a politicilor de coeziune, de ocupare și sociale există posibilitatea atingerii obiectivelor tematice ale politicii de coeziune și ale Strategiei Europa 2020 stabilite de Uniunea Europeană.
CAPITOLUL II. FONDUL SOCIAL EUROPEAN CA INSTRUMENT AL POLITICII DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE 2007 – 2013
II.1. Ce este Fondul Social European?
Fondul Social European este “principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al Europei – angajații, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă”.
Fondul Social European – FSE a fost creat prin adoptarea Tratatului de la Roma în 1957, care urmărește „promovarea în cadrul Comunității a facilităților de ocupare a forței de muncă și a mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor, precum și facilitarea adaptării la transformările industriale și la evoluția sistemelor de producție, în special prin formare și reconversie profesională”.
Fondul Social European este centrat pe crearea de locuri de muncă și combaterea excluziunii sociale, contribuind astfel la atingerea a trei din cele cinci obiective ale Strategiei Europa 2020 :
Tabel 6 : 5 obiective europene pentru 2020
Sursa : prelucrare date după http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm, consultat în mai 2015
Având un rol major în consolidarea coeziunii economice și sociale prin creșterea șanselor de ocuparea forței de muncă, Fondul Social European se concentrează “pe îmbunătățirea capacității de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor, pe creșterea capitalului uman și pe îmbunătățirea accesului la piața muncii și a participării la piața muncii, pe intensificarea asimilării sociale a persoanelor defavorizate, pe combaterea discriminărilor, pe încurajarea persoanelor inactive din punct de vedere economic să se integreze pe piața muncii, precum și pe promovarea parteneriatelor pentru reformă”.
II.2. Domeniile de intervenție ale Fondului Social European
Domeniile de intervenție prioritare finanțate din Fondul Social European sunt:
“creșterea capacității de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor și șefilor de întreprinderi, în scopul de a îmbunătăți anticiparea și gestionarea pozitivă a schimburilor economice
îmbunătățirea accesului la un loc de muncă și inserția durabilă pe piața muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și a persoanelor inactive, prevenirea șomajului, în special șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active și prelungirea vieții active și creșterea participării pe piața munci
intensificarea asimilării sociale a persoanelor defavorizate în vederea integrării lor durabile pe piața locurilor de muncă și combaterea tuturor formelor de discriminare pe piața muncii
consolidarea capitalului uman
promovarea parteneriatelor, pactelor și inițiativelor prin intermediul sistemului de rețea dintre părțile beneficiare în cauză, precum partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, la nivel național, regional, local și transnațional, în scopul realizării unei mobilizări în favoarea reformelor din domeniul ocupării forței de muncă și asimilării pe piața muncii”.
II.3. Temele orizontale ale Fondului Social European
Parteneriatul.
„În vederea obținerii unor rezultate cu impact sporit la nivel național, regional sau local, FSE sprijină aplicarea principiului parteneriatului între toți actorii socio-economici relevanți, începând din etapa de programare și continuând cu implementarea și monitorizarea utilizării asistenței financiare a Uniunii Europene.
Acțiuni inovatoare și inițiative transnaționale.
Pornind de la principiile promovate în cadrul inițiativei comunitare EQUAL 2000-2006, FSE susține includerea acțiunilor inovatoare și inițiativelor trans-naționale în rândul intervențiilor ce vor fi finanțate prin programele operaționale. Aceste operațiuni vor permite conlucrarea între autorități publice, parteneri sociali, reprezentanți ai societății civile și alți actori relevanți, în scopul realizării schimbului de bune practici în domeniul dezvoltării resurselor umane.
Egalitatea de șanse
Promovarea egalității de șanse reprezintă o prioritate orizontală a intervențiilor FSE în actuala perioadă de programare, iar din această perspectivă operațiunile vor urmări asigurarea accesului egal al femeilor și bărbaților în cadrul tuturor activităților finanțate prin FSE și creșterea participării femeilor pe piața muncii”.
CAPITOLUL III. IMPACTUL FONDULUI SOCIAL EUROPEAN
ASUPRA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN PERIOADA 2007-2013
III.1. Contextul și justificarea intervenției prin FSE în UE în perioada 2007-2013
Pentru a putea privi spre viitor, trebuie să înțelegem trecutul. Disparitățile regionale existente între regiunile UE15 au fost reduse semnificativ datorită politicilor de coeziune. Odată cu aderarea celor 12 state foste comuniste în cele două etape de extindere din 2004 și 2007, disparitățile regionale s-au accentuat astfel că este necesară o adaptare a politicilor de coeziune respectiv a alocării și acordării fondurilor de coeziune.
Fondul Social European investește în oameni de peste 50 de ani. În prezent finanțează calificarea acestora ducând astfel la locuri de muncă mai bine plătite, acțiuni pentru asigurarea egalității de șanse și pentru sprijinirea persoanelor defavorizate.
Inițial, acesta a fost înființat pentru compensarea pierderii locurilor de muncă în sectoarele industriale. În 1957 rata șomajului era de doar 3,5%. Cu toate acestea, au existat regiuni în care rata șomajului era foarte mare: regiuni din sudul Italie, Andaluzia (Spania) și regiuni din vestul Germaniei, pentru acestea fiind acceptate automat cereri de aplicații. Ulterior, din cauza problemelor economice și de pe piața muncii în continuă schimbare, accentul a fost pus pe tinerii sub 25 de ani, fermieri, persoanele necalificate. În perioada 1960-1973 peste un million de personae au fost ajutate să se întoarcă pe piața muncii.
În 1977, tinerii sub 25 de ani care erau șomeri erau în număr de două milioane, astfel devenind grup țintă prioritar pentru acțiunile din FSE. De asemenea, se va pune accent pe angajarea femeilor și persoanelor peste 50 de ani. În această perioadă se definesc obiectivele prioritare și cresc alocarile financiare pentru FSE.
Odată cu declinul economic din anii 1980 și creșterea șomajului, FSE va sprijini formarea continuă în domeniul noilor tehnologii prin FSE. Numărul șomerilor ajunge în 1983 la 12 milioane de persoane iar rata șomajului în rândul tinerilor la 25%. Regiunile sărace în care agricultura este ocupația de bază vor fi sprijinite inclusive din FSE. Începând cu 1988 are loc reformarea FSE, astfel că intervine și pentru coeziunea socială în regiunile sărace, vor fi adoptate programe multianuale pentru obiective pe termen lung și va fi introdus principiul de parteneriat, principiu care funcționează și în prezent.
Odată cu sfâșitul războiului rece în anii 1990, încep negocierile cu statele este-europene, extinderea Germaniei generează costuri neașteptate. Numărul de șomeri în 1994 ajunge la 18,7 milioane de persoane, mulți dintre aceștia fiind tineri. Astfel, accentul se va pune pe angajarea tinerilor, femeilor, persoanelor vârstnice 55-64 ani și persoanelor cu dizabilitîți.
Prin intrarea în vigoarea a Tratatului de la Amsterdam din 1997, s-a lansat și Strategia europeană de ocupare a forței de muncă, FSE fiind instrumentul financiar de implementare a acestei Strategii. Până în 1999 numărul șomerilor s-a redus cu 3 milioane de persoane.
În 2000 a fost adoptată Strategia de la Lisabona prin care se stabilește ca țintă până în 2010 o rată de angajare de 70%, rata de angajare a femeilor de 60% iar a persoanelor vârstnice de peste 50%.
În 2007, populația în vârstă de muncă (între 16 și 64 de ani) a UE 27 reprezenta aproximativ două sute de milioane de oameni, cărora FSE li se adresează pentru adaptarea la schimbările rapide de natură tehnologică și economică și la provocările globale ale viitorului. Programele FSE în valoare de peste 75 miliarde euro pentru perioada de programare 2007-2013, vor contribui împreună cu celelalte Fonduri Structurale și de Coeziune la atingerea obiectivelor de la Lisabona.
Prin Raportul de coeziune sunt evidențiate obiectivele care au fost atinse până la începutul anului 2007, precum și țintele conform Strategiei Lisabona în domeniul politicii sociale și de ocuparea forței de muncă:
“Între 2000 și 2005, ratele regionale de ocupare a forței de muncă au fost convergente în cadrul UE. Totuși, în 2005, ratele de ocupare a forței de muncă în regiunile aflate în urmă ca dezvoltare erau încă cu 11 puncte mai mici decât cele din restul Uniunii.
Pe parcursul acestei perioade, anumite țări au cunoscut o creștere consistentă și larg răspândită a ocupării forței de muncă, în timp ce altele – precum România și Polonia – au înregistrat un declin în majoritatea regiunilor, în unele cazuri cu peste 2 puncte procentuale.
Pentru a atinge obiectivele de la Lisabona privind ratele de ocuparea forței de muncă, UE trebuie să genereze aproximativ 23,5 milioane de locuri de muncă suplimentare, dintre care 7 milioane ar trebui să fie destinate femeilor, iar 7 milioane persoanelor cu vârsta între 55 și 64 de ani. Crearea de locuri de muncă la această scară va necesita investiții în domenii de activitate noi, adaptate unei forțe de muncă calificate pentru a le ocupa.
Fig.6: Rata de ocupare a forței de muncă în 2006 ale celor 27 de state membre UE
Sursa: Prelucrare date preluate de pe Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat , pagină consultată în mai 2015
Între 2000 și 2005, șomajul a scăzut de la 13,4% la 12,4% în regiunile aflate în urmă ca dezvoltare, deși în 17 dintre acestea rata șomajului a crescut cu peste 2 puncte procentuale. În regiunile mai dezvoltate, șomajul a rămas stabil între 2000 și 2005, cu o rată puțin sub 8%, deși regiunile din Spania, Italia, Franța și Marea Britanie au înregistrat în general o scădere a ratei șomajului, iar regiunile din Germania, Austria, Olanda și Belgia, o ușoară creștere.
În 2005, rata șomajului la femei era mai mare decât cea în cazul bărbaților în UE, dar diferența s-a redus cu o treime între 2000 și 2005. Decalajul cel mai mare a fost înregistrat în Grecia, Spania și Italia.
Fig.7: Rata de ocupare a femeilor în 2005 în cele 27 state membre
Sursa: Prelucrare date preluate de pe Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat , pagină consultată în mai 2015
Proporția populației amenințate de riscul sărăciei rămâne relativ ridicată în unele state membre. Reprezentată de cei care au un venit de 60% sub venitul național mediu, proporția celor care intră în această categorie a atins în 2004 aproape 20% din populație în Lituania, Polonia, Irlanda, Grecia, Spania și Portugalia, dar numai 10% în Olanda, Republica Cehă și Suedia. În medie, persoanele amenințate de riscul sărăciei în 2004 reprezentau 16% din populația UE sau în jur de 75 de milioane de oameni. Riscul este mai mare pentru femei, copii, persoane în vârstă și șomeri.
O forță de muncă educată și calificată reprezintă un factor important într-o economie a cunoașterii competitivă. Beneficiile pe termen lung sunt vizibile: numărul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, titulari ai unor diplome universitare sau echivalente, este în creștere și reprezintă în prezent aproape dublul față de generația anterioară cu vârsta între 55 și 64 de ani. Cu toate acestea, în unele state membre, nivelurile de educație ale tinerilor sunt în urmă, mai ales în România, Republica Cehă, Italia și Slovacia.
În 2005, aprox. 23% din persoanele cu vârsta între 25 și 64 de ani din UE urmaseră cursuri de învățământ terțiar, variind de la 35% în Finlanda până la aproximativ 10% în România. Diferențele dintre regiuni sunt încă și mai mari și nu sunt convergente. În medie, regiunile aflate în urmă ca dezvoltare înregistrează o proporție mai scăzută a persoanelor cu vârsta între 25 și 64 de ani ce urmaseră cursuri de învățământ terțiar”.
Fig.8: Populația după nivel de educație în 2005
Sursa: Prelucrare date preluate de pe Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat , pagină consultată în mai 2015
III.2. Bugetul, programele, prioritățile și domeniile de intervenție ale FSE în Statele Membre ale UE în perioada 2007-2013
FSE susține statele membre în realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, incluziunea socială, nediscriminarea, promovarea egalității, educației și formării profesionale continue, încurajând creșterea economică și dezvoltarea durabilă.
Tabel 7 : Alocarea financiară din FSE pentru statele membre în perioada 2007-2013
Sursa : http://ec.europa.eu/ , consultat în mai 2015
În cadrul obiectivelor „convergență” și „competitivitate regională și ocupare a forței de muncă”, FSE sprijină acțiunile statelor membre în sensul priorităților enumerate în continuare:
1. “creșterea capacității de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor și șefilor de întreprinderi, în scopul de a îmbunătăți anticiparea și gestionarea pozitivă a schimburilor economice, încurajând în special:
educația și formarea profesională pe parcursul vieții și creșterea investițiilor în resursele umane de către întreprinderi, în special IMM, și lucrători, prin elaborarea și punerea în aplicare a sistemelor și strategiilor, inclusiv învățământul, care asigură un acces îmbunătățit la formarea profesională, în special a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor în vârstă, prin dezvoltarea calificărilor și a competențelor, prin diseminarea tehnologiilor informației și comunicării, a învățământului on-line, a tehnologiilor care respectă mediul și a aptitudinilor în domeniul gestionării, prin promovarea spiritului de întreprindere, a inovației și a întreprinderilor tinere;
conceperea și diseminarea unor forme inovatoare și mai productive de organizare a muncii, în special a îmbunătățirilor din domeniul sănătății și al siguranței la locul de muncă, identificarea necesităților viitoare în materie de cerințe profesionale și de competențe și dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare și de sprijin, inclusiv reorientarea, destinate lucrătorilor în contextual restructurărilor sectoriale și de întreprindere;
îmbunătățirea accesului la un loc de muncă și inserția durabilă pe piața muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și a persoanelor inactive, prevenirea șomajului, în special șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active și prelungirea vieții active și creșterea participării pe piața muncii, încurajând în special:
modernizarea și consolidarea instituțiilor de pe piața muncii, în special a serviciilor pentru angajare și a altor inițiative pertinente din cadrul strategiilor Uniunii Europene și a statelor membre în favoarea ocupării întregii forțe de muncă;
punerea în aplicare a unor măsuri active și preventive care să permită identificarea precoce a necesităților cu ajutorul planurilor individuale de acțiune și a unui sprijin personalizat, de exemplu formarea continuă, căutarea locului de muncă, reorientarea și mobilitatea, munca independentă și crearea de întreprinderi, în special întreprinderile cooperative, măsurile de stimulare menite să încurajeze participarea pe piața muncii, măsuri flexibile destinate să mențină lucrătorii în vârstă mai mult timp pe piața muncii și măsurile care au ca scop concilierea vieții profesionale și a vieții private, în special prin facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor și de ajutor pentru persoanele dependente;
integrarea și acțiuni specifice pentru îmbunătățirea accesului la un loc de muncă și creșterea participării durabile și creșterea numărului de femei la angajare, pentru reducerea segregării bazate pe sex pe piața muncii, în special prin abordarea cauzelor directe și indirecte care stau la baza diferențelor de remunerare între bărbați și femei;
acțiuni specifice pentru creșterea participării emigranților la angajare și intensificarea integrării lor sociale în această manieră, facilitarea mobilității geografice și sectoriale a lucrătorilor și integrarea transfrontalieră a pieței muncii, în special prin consiliere, formare lingvistică și validarea competențelor și a calificărilor dobândite;
intensificarea asimilării sociale a persoanelor defavorizate în vederea integrării lor durabile pe piața locurilor de muncă și combaterea tuturor formelor de discriminare pe piața muncii, încurajând în special:
demersurile de încadrare și de revenire pe piața muncii pentru persoanele defavorizate, precum persoanele confruntate cu excluderea socială sau cu abandonul școlar precoce, minoritățile, persoanele handicapate, precum și persoanele care asigură serviciile de ajutor pentru persoanele dependente, cu ajutorul măsurilor legate de ocuparea forței de muncă, în special în sectorul economiei sociale, de accesul la educație și la formare profesională și prin acțiuni de însoțire, precum și prin acțiuni pertinente de sprijin și prin servicii de proximitate și de garanție care îmbunătățesc posibilitățile de angajare;
acceptarea diversității la locul de muncă și combaterea discriminărilor în ceea ce privește intrarea și progresul pe piața muncii, în special cu ajutorul campaniilor de sensibilizare, a participării colectivităților locale și a întreprinderilor și promovarea inițiativelor locale în domeniul ocupării forței de muncă;
consolidarea capitalului uman, încurajând în special:
proiectarea și punerea în aplicare a unor reforme ale sistemelor de educație și de formare profesională, în scopul dezvoltării potențialului de ocupare a forței de muncă, o mai bună adaptare a educației și a formării inițiale și profesionale la cerințele pieței muncii și actualizarea permanentă a aptitudinilor personalului de formare profesională în scopul de a favoriza inovația și o economie bazată pe cunoaștere;
activitățile de conectare în rețea a unităților de învățământ superior, a centrelor de cercetare și de tehnologie și a întreprinderilor;
promovarea parteneriatelor, pactelor și inițiativelor prin intermediul sistemului de rețea dintre părțile beneficiare în cauză, precum partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, la nivel național, regional, local și transnațional, în scopul realizării unei mobilizări în favoarea reformelor din domeniul ocupării forței de muncă și asimilării pe piața muncii”.
Ca un element de noutate, pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a adoptat în 2014 aprobarea unei inițiative „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI). Schema se va finanța din Fondul Social European și va beneficia de un buget de 3,2 miliarde de euro.
Grupul țintă al schemei de Garanție pentru tineret îl constituie “toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani care nu au un loc de muncă (NEET), nu urmează un program de educație sau formare, care au reședința în regiunile eligibile, care sunt inactivi sau șomeri (inclusiv șomeri de lungă durată) și indiferent dacă sunt înregistrați sau nu ca persoane în căutarea unui loc de muncă”.
Câteva exemple tipice de intervenții sprijinite de YEI ca parte a unui plan individual/a unui parcurs individual:
• “Asigurarea de stagii de formare și de ucenicie
• Asigurarea primei experiențe profesionale
• Reducerea costurilor nesalariale cu forța de muncă
• Subvenții pentru salarii și recrutare specifice și bine concepute
• Măsuri privind mobilitatea profesională și pentru formare
• Sprijin pentru întreprinderile nou-înființate ale tinerilor antreprenori
• Cursuri de calitate pentru educație și formare profesională
• Programe de tipul „a doua șansă” pentru persoanele care au părăsit timpuriu școala”
III.3. Implementarea, rezultatele intervenției prin FSE și impactul regional în Statele Membre ale UE în perioada 2007-2013
Prin Raportul de coeziune sunt evidențiate obiectivele care au fost atinse până la începutul anului 2013, precum și țintele conform Strategiei Europa 2020 în domeniul politicii sociale și de ocuparea forței de muncă:
Accesul la locurile de muncă
“Sprijinul FSE a reprezentat circa 20 % din totalul cheltuielilor efectuate de statele membre în cadrul politicii active a pieței muncii în perioada 2007-2013; această parte a variat între 2 % în țările cu venituri ridicate la peste 100 % în țările cu venituri scăzute (de convergență).
Până la sfârșitul anului 2012, FSE a finanțat cel puțin 19,6 milioane de „participări” (în sensul participării la programe) vizând facilitarea accesului la locurile de muncă și a permis unui număr de 3,3 milioane de persoane să găsească un loc de muncă la scurt timp după aceea. În majoritatea statelor membre, proporția participanților care găseau un loc de muncă și a celor care continuau să îl ocupe după 6 sau 12 luni s-a apropiat de obiectivele stabilite. În plus, peste 497 000 de persoane au obținut calificări și aproape 42 000 au demarat o activitate independentă. S-a acordat sprijin și încadrării în muncă, în special a persoanelor cu handicap și a altor categorii defavorizate.
În numeroase țări, criza a complicat găsirea și păstrarea unui loc de muncă, iar în acest context unele programe au fost modificate.
Până la sfârșitul anului 2012, peste 20 de milioane de tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani au primit sprijin, adică aproape 30 % din total, deși în statele membre din sud proporția a fost mai mică, în pofida numărului mare de tineri care nu lucrează, nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, indicând faptul că un număr și mai mare de persoane în vârstă de 25 de ani sau mai mult nu au un loc de muncă.
Evaluările realizate în cinci state membre (Austria, Republica Cehă, Franța, Italia și Portugalia) reflectă faptul că programele politicii de coeziune au focalizat prioritățile asupra tinerilor după declanșarea crizei. Toate cele cinci state au acordat sprijin prioritar tinerilor expuși riscului de abandon școlar timpuriu sau care au abandonat deja studiile, iar patru dintre
acestea (cu excepția Portugaliei), s-au concentrat asupra tinerilor care nu lucrează, nu urmează studii sau cursuri de formare profesională (NEET).
Începând cu 2009, mai multe resurse au fost allocate sprijinirii activităților independente și ajutorului pentru înființarea întreprinderilor, precum și dezvoltării piețelor muncii intermediare, care oferă stagii, cursuri de formare și calificări persoanelor inactive economic de multă vreme.
Măsuri de incluziune socială
Incluziunea socială a dobândit un rol mai important în perioada 2007-2013 decât în cele anterioare. În acest context, FSE a susținut măsurile axate pe „traiectoriile integrării” și reintroducerea grupurilor defavorizate pe piața muncii.
Până la sfârșitul anului 2012 se investise suma de 12,9 miliarde EUR în măsurile de incluziune socială și 10,3 miliarde EUR în plus pentru intervenții de acest tip. Rezultatele au fost comunicate doar pentru câteva state membre, însă cifrele disponibile indică faptul că numeroase persoane, și anume, 164 000, conform datelor raportate, au găsit locuri de muncă (deși marea majoritate se află în Spania). Și numărul persoanelor care au dobândit calificări a fost considerabil, și anume, aproape 148 000, conform datelor comunicate.
Sprijinul FSE s-a concentrat și pe lupta împotriva sărăciei în rândul grupurilor vulnerabile, precum migranții, minoritățile etnice și mamele izolate, precum și pe lupta împotriva discriminării. Acesta a constat în asistența oferită grupurilor respective pentru a găsi un loc de muncă, campanii în rândul publicului pentru a descuraja discriminarea, seminarii privind diversitatea destinate angajatorilor și responsabililor de resurse umane, precum și cursuri de formare pentru personalul agențiilor de plasare a forței de muncă.
În unele țări, peste jumătate din fonduri au fost alocate susținerii femeilor (de exemplu, 56,5 % în Polonia), deși proporția a fost mult mai mică în Regatul Unit (doar 39,5 %). Spania a înregistrat un record: la sfârșitul anului 2011, aproape 888 000 de femei au găsit un loc de muncă după ce au participat la un program cofinanțat de FSE, adică o rată a reușitei de 62 %.
În comparație cu perioada 2000-2006, s-au alocat fonduri suplimentare migranților și minorităților, și anume, o sumă totală de un miliard de euro pentru a-i ajuta să găsească un loc de muncă și 5 miliarde suplimentare pentru alte măsuri relevante pentru aceste grupuri. În plus, s-au alocat 10 miliarde EUR măsurilor generale pentru grupurile defavorizate, inclusiv migranți și minorități. Până la sfârșitul anului 2012, aproximativ 6,4 milioane de persoane din cele două grupuri participaseră la programe finanțate de FSE.
Sprijin pentru valorificarea capitalului uman
Până la sfârșitul anului 2012 s-au înregistrat aproape 25,9 milioane de participări la măsurile finanțate de FSE pentru consolidarea capitalului uman. În 13 state membre, FSE a oferit sprijin pentru modernizarea educației și formării, peste 8 miliarde EUR fiind alocate pentru elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. În ansamblu, aproximativ 10 % din finanțarea totală (35 de miliarde EUR) au fost alocate educației și formării; se estimează că la sfârșitul anului 2010, 5 milioane de tineri, 5,5 milioane de persoane cu formare limitată și 576 000 de persoane mai în vârstă participaseră la activități de învățare pe tot parcursul vieții cofinanțate de FSE.
Aceste cifre nu se pot cumula ca urmare a riscului de dublă contabilizare, însă oferă un indiciu cu privire la amploarea participării. Deși cifrele variază în funcție de profilul participanților și situația pieței muncii din țara respectivă, se estimează că, în medie, 20-35 % dintre participant au găsit un loc de muncă la scurt timp după ce au urmat un curs de formare finanțat de FSE.
Reflectând prioritatea acordată tinerilor în anumite state membre, peste 696 000 de participanți și-au continuat studiile sau formarea după finalizarea programelor cofinanțate și cifrele indică faptul că 262 000 de persoane au dobândit calificări. În plus, aproape 236 000 de participanți au obținut un loc de muncă și peste 60 000 de participanți au demarat o activitate independentă.
Consolidarea capacității instituționale
În perioada 2007-2013, orientările strategice comunitare și Regulamentul privind FSE au identificat buna guvernanță și consolidarea capacității ca fiind elemente-cheie care trebuie abordate, în special în regiunile și statele membre mai puțin dezvoltate. Ca urmare, 3,7 milioane EUR au fost alocate din FSE pentru consolidarea capacității instituționale și a efi- cienței administrațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local, iar, acolo unde este cazul, a partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale, în perspectiva reformelor, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe. Sprijinul a fost structurat în două rubrici:
– Mecanisme de îmbunătățire a elaborării, monitorizării și evaluării politicilor și programelor la nivel național, regional și local.
– Consolidarea capacității de executare a politicilor și programelor, inclusiv în ceea ce privește aplicarea legislației.
Patru state membre (Bulgaria, România, Ungaria și Grecia) au stabilit un program specific de consolidare a capacității administrative, iar 9 state membre (Republica Cehă, cele trei state baltice, Polonia, Slovenia, Slovacia, Malta și Regatul Unit – în țara Galilor) au acordat prioritate acestui aspect în programele lor, în special la nivel regional. Alte state, precum Italia, au combinat cele două abordări, prevăzând un program național specific și o axă prioritară la nivel regional. De exemplu, programul bulgar în materie de capacitate administrativă include un ajutor de 157 de milioane de euro în cadrul politicii de coeziune având ca obiectiv îmbunătățirea aplicării politicilor și a calității serviciilor oferite persoanelor fizice și întreprinderilor. Această susținere vizează și consolidarea profesionalismului, a transparenței și responsabilizării sistemului judiciar și îmbunătățirea gestionării resurselor umane și nivelul de calificare a funcționarilor publici, din sistemul judiciar și din organizațiile societății civile.
Programele se concentrează pe chestiuni legate de structura administrațiilor, resursele lor umane și sistemele și instrumentele pe care le folosesc. Mai mulți factori de reușită în termeni de consolidare a capacității administrative au fost identificați prin studii detaliate:
implicarea societății civile;
abordare metodologică și tehnică clară;
un angajament politic;
definire clară a responsabilităților;
un schimb de exemple de bune practici la nivelul UE;
utilizarea metodelor solide de monitorizare și evaluare”.
III.4. Proiecte de succes finanțate prin FSE în Statele Membre ale UE în perioada 2007-2013
Ajutăm tineri rromi să își găsească un loc de muncă
Cu cei 40 de milioane de euro în șapte ani de proiect Acceder (proiect care de fapt a fost început în perioada anterioară de programare 2000-2006), proiectul oferă șanse egale tinerilor romi și facilitează inserția lor pe piața muncii, în care au fost implicați nu mai puțin de 13 regiuni spaniole și peste 40 de consilii locale din țară.
Acceder este parte a programului „Lupta împotriva discriminării”, având ca grup țintă principal romii care sunt șomeri și fără calificare. Proiectul ajută proactiv prin intervenții și acțiuni care țin seama de nevoile complexe ale acestei comunități speciale.
Prin eliminarea barierelor către cursuri și locuri de muncă plătite, Acceder demonstrează puterea oportunităților egale. În același timp, reprezintă imbunătățirea nivelului de trai a mii de rromi și a familiilor lor.
În primii trei ani 6,680 de romi au semnat un contract de muncă, dintre care 2,500 sunt femei. Intrr-adevăr aproximativ 51,000 de persoane în special tineri au folosit programul, peste 35.000 de persoane au beneficiat de inserție personalizată pe piața muncii iar peste 11.000 au beneficiat de cursuri.
La această dată, peste 64.000 de persoane au beneficiat direct de programul Acceder, din care 67% dintre beneficiari sunt romi iar 53% sunt femei, depășind cu mult obiectivele inițiale. În plus, 27% din persoanele din grupul țintă s-au angajat pentru prima dată.
Un alt aspect cheie al proiectului include cursurile de calificare și profesionale. La această oră, peste 1.600 de cursuri au fost dezvoltate în cadrul proiectului, în cadrul cărora au beneficiat de formare 15.000 de persoane.
Activitățile de formare în cadrul companiilor au constituit de asemenea un factor de succes. Aceste activități sunt în special practice, au legătură cu angajarea și sunt adaptate la nevoile funcționale ale companiilor cu un impact semnificativ asupra programului.
Poate cea mai mare realizare a proiectului Acceder a fost stabilirea legaturilor directe între muncitorii rromi, angajatori și Guvern prin promovarea unei rețele de parteneriat între administrație și companii.
Programul Acceder este operațional de 2000 și este prezent în 14 regiuni din Spania, cu 49 de birouri de ocupare. Rezultatele obținute până la această dată demonstrează importanța acestuia, fiind un punct de referință și un exemplu de bune practici la nivel european.
În 2011 programul Acceder a obținut autorizație de funcționare ca Agenție de Ocupare de la Ministerul Muncii prin Serviciul Public de Ocupare din Spania. Asta permite oferirea de servicii suport de ocupare mai aproape de romi, în vederea angajării acestora.
Prin proiect s-au obținut o mulțime de date despre romii din Spania, publicând studii care au contribuit la sensibilizarea opiniei publice legat de situația lor, precum și la promovarea incluziunii sociale a acestora.
Facem noi atreprenori în Slovenia
Tinerii cu calificări postliceale sau colegii pot avea șanse mari în viață decât alții dar totuși își pot găsi greu un loc de muncă, în special în perioade dificile economic.
În Slovenia, s-a derulat un curs de antreprenoriat pentru a ajuta acest grup de tineri să își folosească cunoștințele și energia.
Proiectul se adresează persoanelor înregistrate ca șomeri de cel puțin cinci luni. Tinerii sunt încurajați să își prezinte ideile de afaceri individual sau în grup. Scopul este ca ei să vină cu idei viabile de activități independente sau de dezvoltare de start-up-uri. În plus, ei pot să își caute un loc de muncă la alți angajatori.
Antreprenorii în devenire își pregătesc planurile de afaceri cu ajutorul oamenilor de afaceri și experților angajați la Agențiile de Dezvoltare Regională, care le sunt mentori. În plus, ei învață despre problemele cheie pentru un antreprenoriat de succes în domenii precum drept, finanțe și marketing.
Ajutorul este acordat la cel puțin 35% din tineri care își încep propria afacere, își încep o activitate independentă sau își găsesc un loc de muncă la alte companii. Oricum, rezultate recente relevă o rată de succes de 60%.
Cursuri practice, drumul către fermă
Un proiect inovativ derulat în regiunea Pomurje din Slovenia oferă posibilitatea de cursuri în domeniul agricol pentru a ajuta șomerii pe termen lung și persoane excluse social să-și găsească un loc de muncă.
Prin proiectul Mosaic se înființează Ferma eco-socială Korenika, care va oferi locuri de muncă permanente în producția de mâncare organică și revitalizarea moștenirii rurale.
Seminariile se concentrează pe maximizarea potențialului de lucru a persoanelor cele mai vulnerabile din societate. Mentorii încurajează personalitatea fiecăruia de a-și dezvolta competențele sociale și antreprenoriale.
Programele de calificare din cadrul proiectului Mosaic ajută în furnizarea către grupul țintă de cunoștințe și competențe în domenii specifice: agricultura ecologică și procesarea hranei, împletirea și producerea de bunuri materiale naturale și turismul ecologic.
Pe parcursul proiectului, 200 de persoane au luat parte la activități preliminare informaționale și motivaționale din care 70 au participat la programe de formare. 24 de persoane care au finalizat cursurile s-au angajat. În plus, trei persoane au beneficiat de calificare vocațională națională în împletirea coșurilor.
Echipa de proiect caută căi de a folosi această inițiativă pilot ca model în dezvoltarea unei rețele naționale de ferme eco-sociale.
CAPITOLUL IV. IMPACTUL FONDULUI SOCIAL EUROPEAN
ASUPRA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2007-2013
IV.1. Contextul și justificarea intervenției prin FSE în UE în perioada 2007-2013
În Cadrul Strategic Național de Referință CNSR 2007-2013 sunt evidențiate datele socio-economice existente la finalul anului 2006, precum și viziunea strategică și prioritățile conform Strategiei Lisabona în domeniul politicii sociale și de ocuparea forței de muncă din România.
CSNR face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, și prioritățile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013. La baza elaborării CNSR stă documentul adoptat de Guvernul României, Planul Național de Dezvoltare 2007-2013.
Cadrul Strategic Național de Referință reprezintă documentul strategic care se supune aprobării Comisiei Europene și prin care statul membru prezintă necesitatea intervenției din Fonduri Structurale și de Coeziune precum și Programele Operaționale finanțate din aceste fonduri și obiectivele de atins pentru perioada de programare 2007-2013:
“Schimbările demografice și restructurarea economică, care au dus la o reducere a forței de muncă ocupate, au contribuit totodată la creșterea șomajului, însoțită de o scădere a calificărilor necesare în sectoarele în creștere. Profilul demografic rămâne, totuși, ușor mai defavorabil comparativ cu țările UE-25, unde proporția populației aparținând grupelor de vârstă active din punct de vedere economic (15–64 ani) este de 70,2%, față de 62,4% în România. În cadrul populației totale cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 de ani, numai 57,7% reprezintă populație ocupată, comparativ cu 63,8% în UE-25 și 65,2% în UE-15.
Tabel 8: Principalii indicatori privind ocuparea în perioada 1999 – 2005 (medii anuale)
Sursa: Pentru UE-25, UE-15: EUROSTAT, New Cronos 2005
Pentru RO: Institutul Național de Statistică, Ancheta asupra forței de muncă din gospodării (AMIGO), datele pentru 2002-2005 au fost extinse pe baza Recensământului populației și locuințelor din martie 2002
La nivel regional, cele mai mari rate ale ocupării forței de muncă se înregistrează în regiunile Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și București–Ilfov (respectiv 61,5%, 60,1% și 59,4%), în timp ce cele mai scăzute rate sunt în regiunile Centru (54,2%) și Sud-Est (54,7%) – vezi Tabelul nr. 10. Trebuie subliniat faptul că ratele ridicate din regiunile Nord-Est și Sud-Vest se datorează “protecției” oferite de așa-numita ocupare de subzistență din zonele rurale, de care beneficiază ambele regiuni (cel mai mare procent de persoane ocupate în agricultură, cu tendințe de descreștere în perioada 1999-2005).
Tabel 9: Rata de ocupare a forței de muncă la nivel regional (grupa de vârstă 15-64 ani)
Sursa: INS, Ancheta asupra forței de muncă din gospodării (AMIGO)
*) Datele referitoare la perioada 1999-2001 nu sunt comparabile cu seriile de date 2002-2005 datorită revizuirii definițiilor pentru principalele categorii de populație (populația activă, inactivă, populația ocupată și șomerii)
În perioada 2002-2005, ponderea populației ocupate în sectorul agricol a scăzut cu 4,2 puncte procentuale, fenomen parțial compensat de creșterile înregistrate în sectorul serviciilor. Aceste evoluții afectează în mod diferit regiunile de dezvoltare și au un impact deosebit asupra dezvoltării lor economice. Dacă se consideră industria construcțiilor drept un barometru al investițiilor și schimbării, se poate observa că regiunile Vest, Nord-Vest și București–Ilfov sunt motoarele schimbării economice. Acest lucru se vede și în dezvoltarea pe care aceste regiuni au înregistrat-o în sectorul serviciilor. Totuși, regiunea Vest are un profil diferit, înregistrând o dezvoltare accentuată în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în industrie, spre deosebire de servicii, unde s-a înregistrat chiar o mică scădere.
Ocuparea pe grupe de vârstă. Grupa de vârstă 15–24 ani a înregistrat o scădere a ratei ocupării cu 4,9 puncte procentuale în perioada 2002–2005, ajungând la o rată de 25,6% în anul 2005, mai mică decât în UE-25 (36,8%). Grupa de vârstă 25–54 ani a înregistrat o creștere cu 0,5 puncte procentuale în perioada 2002-2005, ajungând la 73,3% în 2005, de asemenea mai mică decât media UE-25 (77,2%). Grupa de vârstă 55–64 ani a înregistrat o creștere a ratei de ocupare cu 1,7 puncte procentuale, ajungând la valoarea de 39,4% în 2005, față de 42,5% în UE-25. În 2005, având rata ocupării 39,4% pentru populația de vârstă 55-64 ani, România se situează la o distanță de 10,6 puncte procentuale de obiectivul Lisabona pentru 2010, și anume o rată de ocupare de 50% pentru acest grup țintă.
Ocuparea femeilor. În perioada 2002–2005, numărul femeilor ocupate a scăzut de la 4.203 mii la 4.136 mii persoane. De asemenea, în 2005 rata ocupării în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15-64 ani a fost de 51,5%, cu 12,4 puncte procentuale mai mică decât rata ocupării bărbaților (63,9% în 2005). Această rată este cu 8,5 puncte procentuale mai mică decât obiectivul Lisabona pentru 2010. În ceea ce privește ocuparea cu program de lucru parțial, în comparație cu indicatorii UE, diferențele sunt mari. Ponderea femeilor cu program de lucru parțial în numărul total al femeilor ocupate în România a fost de numai 10,5% în 2005, față de 32,4% în UE-25. Este de menționat faptul că aceeași pondere scăzută a ocupării cu program de lucru parțial se înregistrează și în cazul bărbaților.
Ocuparea după nivelul de educație. La 16 ani după începerea etapei de tranziție către economia de piață, distribuția populației ocupate în funcție de nivelul educațional reflectă atât structura actuală a economiei românești, cât și proporția mică a populației cu studii superioare. În anul 2005, persoanele cu studii medii reprezentau 61,0% din populația ocupată față de 59,3% în anul 2002. Sectoarele cu valoare adăugată mare în economia românească se confruntă cu probleme în a găsi și recruta personal calificat. Ponderea populației ocupate cu un nivel scăzut de educație s-a redus (de la 30,3% în 2002 la 26,4% în 2005). Acest grup este alcătuit în principal din lucrători în vârstă, care se retrag treptat de pe piața forței de muncă. Proporția persoanelor ocupate cu studii superioare a crescut constant, de la 10,4% în 2002 la 12,6% în 2005. Creșterea numărului de absolvenți ai instituțiilor de învățământ mediu este aproximativ egală pentru toate nivelurile economice, ceea ce a condus la o rată crescută a persoanelor cu studii medii care accesează piața muncii.
În 2005, în Regiunea București-Ilfov 30,2% din populația ocupată avea studii superioare și doar 9,9% avea nivel scăzut de educație. În celelalte regiuni diferențele sunt mai mici, dar se înregistrează variații mari în regiunea Nord-Est, unde doar 9,3% din populația ocupată avea studii superioare și 35,9% avea un nivel scăzut de educație. În Regiunea Centru doar 16,7% din populația ocupată avea un nivel scăzut al educației.
Șomajul. Ratele șomajului înregistrat au crescut de la aproape zero la începutul perioadei de tranziție, până la un maxim de 11–12% în perioada 1991–1994. De atunci, economia a crescut, iar rata șomajului BIM a scăzut, atingând 7% în 2003, 8% în 2004 și 7,2% în 2005.
Fig.9 : Rata șomajului BIM 1999-2005
Sursa: Pentru UE-25, UE-15: EUROSTAT, New Cronos 2005
Pentru RO: INS, Ancheta asupra forței de muncă din gospodării (AMIGO)
În perioada 1999–2005, numărul de șomeri BIM în zonele urbane a scăzut mai mult decât în zonele rurale. Rata șomajului BIM a scăzut de la 11,2% în 2002 la 8,8% în 2005 în zonele urbane, și a scăzut de la 5,4% în 2002 la 5,2% în 2005 în zonele rurale, cu variații de evoluție în acest interval de timp.
Excluziunea socială. Tinerii de peste 18 ani care părăsesc instituțiile de protecție ale statului se confruntă cu lipsa accesului la locuințe, precum și cu dificultăți de integrare în rândurile forței de muncă, în special din cauză că nu au aptitudinile profesionale necesare. O altă categorie vulnerabilă este aceea a “copiilor străzii”, care se confruntă cu probleme legate de integrarea socială, exploatare pe piața forței de muncă, abandon școlar. De asemenea, există copii implicați în trafic de persoane și criminalitate infantilă.
Politica de integrare a copiilor cu dizabilități nu funcționează încă așa cum ar trebui. Totuși, aproximativ 30% dintre aceștia (cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani) sunt în prezent integrați în școlile publice. Se promovează, de asemenea, măsuri alternative de facilitare a accesului egal la educație.
Recensământul din anul 2002 a indicat existența unei comunități rome ce număra 535.140 persoane (2,5% din populație), din punct de vedere numeric fiind a doua etnie minoritară din România. Comparativ, în 1992 populația romă reprezenta doar 1,8% din populația totală. Acest grup etnic se confruntă cu o gamă largă de probleme, cum ar fi: condiții și unități de învățământ inadecvate, ceea ce duce la o participare redusă la educație, lipsa de aptitudini și experiență pe piața muncii, participarea redusă la economia formală, un număr foarte mare de copii, lipsa locuințelor și condiții de trai foarte precare, lipsa documentelor de identitate, precum și starea de sănătate mai proastă decât a restului populației. De asemenea, cei care locuiesc la țară nu au pământ în proprietate. Populația romă este victima unui adevărat cerc vicios și a marginalizării, datorate lipsurilor majore. Toate aceste privațiuni alimentează prejudecățile și duc la discriminare și excluziune socială.
Doar 22,9% din populația romă este activă economic, iar dintre aceștia 71,5% au un loc de muncă. În 2003, ANOFM a organizat târguri de locuri de muncă pentru populația romă. La prima ediție au fost oferite 8.243 de locuri de muncă pentru romi și 633 pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială. La târgul din 2004, etnia romă a beneficiat de o ofertă de 11.304 de locuri de muncă, în timp ce persoanele cu risc de marginalizare au beneficiat de o ofertă de 268 de locuri de muncă. La eveniment au participat 9.845 de persoane de etnie romă, dintre care 2.257 au fost angajate.
Șomajul în rândul femeilor. În perioada 2002–2005, rata șomajului în rândul femeilor a fluctuat între 7,7% în 2002 și 6,4% în 2005. În UE-25 și UE-15, ratele șomajului feminin erau de 9,8% și respectiv 8,9% în anul 2005. Spre deosebire de situația femeilor în perioada menționată anterior, rata șomajului în rândul bărbaților a fost constant mai mare (cu 1,2 puncte procentuale în 2002, 1,1 puncte procentuale în 2003, 2,1 puncte procentuale în 2004 și 1,3 puncte procentuale în 2005). În ceea ce privește rata șomajului BIM în 2005, pentru grupa de vârstă 15–24 ani, aceasta a fost de 20,5% în cazul bărbaților și 18,4% în cazul femeilor. Pentru aceeași categorie de vârstă, în comparație cu 2002, rata șomajului de lungă durată (șase luni și peste) a scăzut în cazul femeilor cu 3,7 puncte procentuale, iar în cazul bărbaților cu 0,2 puncte procentuale.
Capacitatea administrativă. Sondajele privind opinia publică în ceea ce privește administrația publică indică faptul că părerile cetățenilor nu sunt foarte bune. Doar 30% dintre cetățeni au încredere în guvern, iar 43% au încredere în primărie. Performanțele serviciilor publice în diferite sectoare sunt percepute ca nesatisfăcătoare. Cele mai criticate activități sunt cele legate de locurile de muncă, sănătate și nivelul de trai. Aceste percepții asupra guvernării, fie ele realiste sau nu, pot avea un efect negativ asupra dezvoltării economice, ducând la o subevaluare a serviciilor și politicilor implementate la nivel local sau central.
Pentru a avea succes în demersul ambițios de a reforma administrația publică, o serie de aspecte de bază trebuie avute în vedere:
Absența unei culturi a managementului strategic, precum și a unui personal specializat;
Abilități inadecvate pentru realizarea planificarea legislației și politicilor într-un cadru strategic sectorial, din cauza lipsei de experiență (în special, abilități inadecvate pentru formularea și planificarea politicilor în cazul înalților funcționari publici care dețin în sistem poziții de management);
Abilități, metodologii și practici inadecvate în monitorizarea și evaluarea performanțelor la nivelul politicilor și programelor sectoriale;
Dezvoltarea insuficientă a rețelelor și structurilor de co-coordonare care au rolul de a sprijini o abordare integrată în implementarea eficientă a politicilor. În particular, cooperarea interministerială este încă slabă și capacitatea celor 11 consilii interministeriale înființate prin HG nr. 750/2005 este nesatisfăcătoare”.
IV.2. Bugetul, programele, prioritățile și domeniile de intervenție ale FSE în România în perioada 2007-2013
Bugetul aprobat pentru România din Fondul Social European este de 3,6 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, reprezentând 13% din totalul fondurilor structurale alocate de către Uniunea Europeană.
Tabel 10: Alocarea bugetului FSE pe anii 2007-2013
Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/ consultat în mai 2015
Din cele șapte programe operaționale derulate în România din obiectivul Convergență, două programe se derulează din FSE:
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative PODCA
Obiectivul general al POSDRU îl constituie “dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de personae”.
Obiectivul general al PO DCA este de a „contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești”.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU are șapte axe prioritare și 21 domenii majore de intervenție:
Axa Prioritară 1. Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și al dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Obiectiv: Dezvoltarea de rute flexibile de învățare pe tot parcursul vieții, furnizarea de educație și formare profesională moderne și de calitate pentru toți, răspunderea la nevoile specifice ale pieței muncii și ale economiei bazate pe cunoaștere.
Domenii majore de intervenție:
Acces la educație și formare profesională inițială de calitate
Calitate în învățământul superior
Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare profesională
Calitate în formarea profesională continua
Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării
Axa Prioritară 2. Conectarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
Obiectiv: Creșterea ocupabilității și a nivelului de educație a resurselor umane într-o abordare bazată pe Cadrul Strategic Național de Referință România 2007 – 2013 învățarea pe parcursul întregii vieți, în contextul societății bazate pe cunoaștere.
Domeniile majore de intervenție:
2.1 Tranziția de la școală la viața activă
2.2 Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii
2.3 Acces și participare la FPC
Axa Prioritară 3. Creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor
Obiectiv: Sprijinirea pieței muncii prin promovarea unei forțe de muncă pregătite, adaptabile și întreprinzătoare, capabilă să răspundă schimbării condițiilor economice, inclusiv prin antreprenoriat, și întărirea dialogului social cu reprezentanții partenerilor sociali și ai societății civile.
Domeniile majore de intervenție:
3.1 Promovarea culturii antreprenoriale
3.2 Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității
3.3 Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali și societatea civilă
Axa Prioritară 4. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Obiectiv: Creșterea calității, eficienței și transparenței serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare, așa încât până în anul 2015, gradul de satisfacție a clienților (angajatori, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și șomeri) să atingă 8,5 puncte, pe o scală de la 1 la 10.
Domeniile majore de intervenție:
Întărirea capacității SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare
4.2 Formarea personalului propriu al SPO
Axa Prioritară 5. Promovarea măsurilor active de ocupare
Obiectiv: Atragerea și menținerea în ocuparea formală a cât mai multe persoane, inclusiv în zonele rurale în ceea ce privește persoanele ocupate în agricultura de subzistență.
Domeniile majore de intervenție:
5.1 Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare
5.2 Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă
Axa Prioritară 6. Promovarea incluziunii sociale
Obiectiv: Asigurarea bunăstării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile prin acces egal la educație și servicii suport de ocupare, crescând astfel calitatea vieții acestora și participarea în societate.
Domeniile majore de intervenție:
6.1 Dezvoltarea economiei sociale
6.2 Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața
Muncii
6.3 Promovarea egalității de șanse pe piața muncii
6.4 Inițiative transnaționale pentru o piață inclusivă a muncii
Axa Prioritară 7. Asistență tehnică
Domeniile majore de intervenție:
7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POSDRU
7.2 Sprijin pentru promovare și comunicare POS DRU
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative PODCA are trei axe prioritare și șapte domenii majore de intervenție:
Axa Prioritară 1. Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice
Domeniile majore de intervenție:
Îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ
1.2 Creșterea responsabilizării administrației publice
1.3 – Îmbunătățirea eficacității organizaționale
Axa Prioritară 2 Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare
Domeniile majore de intervenție:
2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor
2.2 Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor
Axa Prioritară 3 Asistență tehnică
Domeniile majore de intervenție:
3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea PO DCA și pentru pregătirea următorului exercițiu de programare
3.2 Sprijin pentru activitățile de comunicare și de promovare ale PO DCA
IV.3. Implementarea, rezultatele intervenției prin FSE și impactul regional în România în perioada 2007-2013
Contribuția FSE la implementarea orientărilor si recomandărilor din Strategia Europeană pentru Ocupare:
– “Atragerea si menținerea cât mai multor persoane pe piața muncii, creșterea ofertei de ocupare și modernizarea sistemelor de protecție socială.
Au fost sprijiniți 67.766 tineri în vederea tranziției de la scoală la viața activă, 37.040 persoane au fost formate în domeniul inițierii unei afaceri, au fost realizate 53 analize si prognoze privind piața muncii, 55.513 someri pe termen lung au fost incluși în programe integrate pentru a le crește șansele de a găsi un loc de muncă, iar 66.612 de persoane din mediul rural, în principal ocupate în agricultura de subzistență, au participat în programe integrate care să îi ajute să găsească un loc de muncă în domenii non-agricole.
Totodată, prin înființarea a 364 de întreprinderi sociale se asigură o alternativă de ocupare pentru grupurile vulnerabile, iar programele de formare, consiliere si îndrumare au sprijinit 36.732 persoane din grupurile vulnerabile pentru participarea la programe de calificare/recalificare.
– Îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor
34.277 angajați au fost formați în vederea calificării/recalificării profesionale, 33.610 persoane au fost integrate în programe pentru managementul și organizarea muncii, iar 114.197 angajați au fost inclusi în programe pentru actualizarea si îmbunătățirea competențelor, pentru a face față noilor provocări din mediul economic.
– Creșterea investițiilor în capitalul uman printr-o mai bună educație și formare profesională.
Investițiile în cadrul AP 1 a POSDRU au sprijinit 3.871 de unități școlare pentru implementarea unor metodologii, instrumente si proceduri în vederea creșterii calității produsului educational oferit și 823 universități pentru îmbunătățirea calității în învățământul superior. De asemenea, au fost actualizate sau dezvoltate 80 calificări pentru FPC, pentru a răspunde noilor tendințe structurale de pe piața muncii.
Prin intermediul POSDRU, Fondul Social European a contribuit substanțial la îndeplinirea obiectivelor prioritare pentru România stabilite prin Planul Național de Acțiune în domeniul Incluziunii Sociale din cadrul Raportului Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială (2008-2010) si în perioada ulterioară anului 2010 (proiectele au fost contractate în perioada 2008 – 2010, dar rezultatele raportate până la 31 decembrie 2013):
– Pentru realizarea Obiectivului 1 – „Creșterea generală a standardului de viață al populației și stimularea câstigurilor obținute din muncă prin facilitarea ocupării și promovarea politicilor incluzive” prin POSDRU sunt finanțate măsuri care sprijină facilitarea inserției tinerilor absolvenți pe piața muncii (prin programe de ucenicie, consiliere si orientare profesională, parteneriate între școli/universități și reprezentanți ai mediului de afaceri), măsurile active de ocupare pentru facilitarea integrării pe piața muncii a șomerilor, inclusiv șomeri tineri și cei pe termen lung, a persoanelor ocupate în agricultura de subzistență sau a persoanelor inactive, precum și măsuri care sprijină grupurile vulnerabile în vederea participării la piața muncii (prin dezvoltarea serviciilor sociale, promovarea economiei sociale, programe de formare sau programe de cooperare în vederea ocupării).
Până la 31 decembrie 2013 au fost susținuți 209.311 someri, din care 873.141 șomeri de lungă durată, 96.703 persoane aparținând minorităților naționale, 330 imigranți, 19.7361 persoane cu dizabilități și 405.333 persoane aparținând altor categorii de grupuri vulnerabile.
– Obiectivul 3 – „Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației Roma” este urmărit orizontal la nivelul POSDRU. Populația romă reprezintă fie un grup țintă căruia i se adresează direct anumite intervenții, fie o componentă a grupurilor vulnerabile vizate de un număr mare de domenii de intervenție din cadrul POS DRU. Proiectele sunt orientate atât spre îmbunătățirea accesului la educație inițială, cât și spre creșterea accesului pe piața muncii, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației rome. Importanța abordării situației romilor este demonstrată prin proiectele inițiate atât de organizațiile neguvernamentale, cât si de instituții publice – MEN, ANR, autorități locale.
Până la sfârsitul anului 2013, numărul de persoane de etnie roma sprijinite prin operațiunile AP 6 a fost de 131.137.
Planul Național privind locurile de muncă
La data de 30 ianuarie 2012, Consiliul European, prin Declarația Membrilor „Spre o Consolidare Favorabilă Creșterii și o Crestere Favorabilă Ocupării Forței Muncă” a abordat, ca temă principală, necesitatea adoptării de măsuri concrete care trebuie luate pentru stimularea ocupării forței de muncă, mai ales în rândul tinerilor, cu precizarea că „procesul de creștere si de ocupare a forței de muncă va fi reluat numai dacă urmărim o abordare consecventă si de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, menită să mențină coeziunea socială”.
Angajamentele Consiliului European au fost preluate de Guvernul României în Programul de Guvernare 2012 – Capitolul 14, „Muncă, Familie și Protecție Socială”, care prevedea „Creșterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate si a somerilor de lungă durată si în special a tinerilor, prin promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea și creșterea numărului locurilor de muncă”.
În acest sens, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin Direcția Ocupare și Egalitate de Șanse, pe baza contribuțiilor transmise de factorii relevanți implicate a elaborat proiectul „Planului Național privind locurile de muncă”.
Acest document a fost concentrat pe următoarele obiective specifice:
– Crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor și dezvoltarea IMM;
– Reducerea șomajului structural în rândul tinerilor;
– Adaptarea continuă a educației și formării profesionale a tinerilor la cerințele pieței muncii.
De asemenea, în contextul adoptării Recomandării Consiliului UE din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret, România a elaborat un Plan de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014-2015, prin care se va urmări să se asigure că toți tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc un loc de muncă după terminarea studiilor primesc, în decurs de 4 luni de la înregistrarea la Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă sau la Centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu. Planul privind implementarea Garanției pentru Tineret include:
– unele măsuri ce s-au regăsit în Planul Național privind Stimularea Ocupării Tinerilor 2013, de ex: implementarea schemelor multianuale de ajutor de stat finanțate de la bugetul de stat (Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri – pentru 1000 de tineri, cu o alocare de aprox.9,58 mil. euro pentru perioada 2014-2015; Dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finanțare – START pentru 300 de tineri, cu o alocare de aproc.6,76 mil. euro pentru perioada 2014-2015).
– măsuri introduse prin reforma legislației privind protecția ocupării sau cea care vizează ucenicia la locul de muncă ( pentru 7000 de tineri, dintre care 3000 in cele 3 regiuni eligibile, cu o alocare totala de 43 mil euro pentru perioada 2014-2015)
– inițiative noi: înființarea centrelor de garanție pentru tineret, inițiative de tip a doua sansă pentru învățământul primar si pentru cel gimnazial, Programul Bursa profesională (pentru 48.000 de tineri, cu o alocare totală de 17,8 mil euro), Programul Bani de liceu (pentru 270.000 elevi de lieu, cu o alocare totală de 88,7 mil.euro), evaluarea gratuită a competențelor obținute în sistem nonformal si informal (pentru 9100 tineri, dintre care 4500 în cele trei regiuni eligibile, cu o alocare totală de aprox. 2 mil euro), mentorarea tinerilor care accesează programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, programul Erasmus ce vizează organizarea de internshipuri pentru tinerii antreprenori.
Conform Programului Național de Reformă 2011 – 2013, Guvernul României și-a îndreptat atenția spre creșterea eficienței administrației publice prin restructurarea și modernizarea administrației publice centrale și locale, creșterea eficienței cheltuielilor guvernamentale, creșterea calității și accesului la servicii publice.
Un rol deosebit în soluționarea nevoilor de reformă ale administrației publice i-a revenit Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA), prin intermediul căruia sunt avute în vedere intervenții privind:
îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, a procesului de planificare strategică, de măsurare și evaluare a performanțelor,
creșterea eficacității organizaționale (prin reorganizarea structurilor administrației publice, eficientizarea managementului resurselor umane și coordonarea activităților de training și dezvoltare a competențelor personalului),
îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor furnizate de către administrația publică centrală și locală”.
IV.4. Proiecte de succes finanțate prin FSE în România în perioada 2007-2013
O intervenție integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile
Beneficiar: AFI ProFamilia Bistrița
Obiectivul general al proiectului: Eliminarea excluziunii sociale și profesionale a femeilor aparținând grupurilor vulnerabile prin asigurarea egalității de șanse, constituirea structurilor de sprijin, respectiv a centrelor de resurse pentru economia socială și înființarea întreprinderilor sociale care vor contribui la o dezvoltare durabilă și creșterea calității vieții.
Obiective specifice:
dezvoltarea expertizei privind identificarea, recrutarea și sprijinirea femeilor;
consolidarea conștientizării comunității locale cu privire la eliminarea barierelor care conduc la excluziunea socială;
valorificarea forței de muncă feminină, insuficient sau deloc valorificată în prezent la nivelul economiei;
dezvoltarea materialelor suport pentru învățare și metodologii de formare a grupurilor vulnerabile;
asigurarea unui cadru stabil, integrat și personalizat în vederea promovării economiei sociale și a incluziunii sociale.
Grupul țintă: femei aparținând unor grupuri vulnerabile – șomere pe termen lung, reprezentante ale unor familii monoparentale, victime ale violenței în familie, victime ale traficului de persoane, femei aflate anterior în detenție, etc, specialiști în domeniul economiei sociale
Locația de implementare: Regiunile Nord-vest, Vest, Nord-est
Principalele rezultate:
numărul structurilor economiei sociale înființate: 7;
numărul participanților la programe de formare dedicate specialiștilor în domeniul incluziunii sociale: 60;
număr de persoane care beneficiază de orientare/consiliere – economie socială: 540;
număr de participanți la instruire – economie socială: 330;
număr de participanți FSE – femei: 576;
număr de evenimente de comunicare și promovare – economie socială: 23;
numărul locurilor de muncă create în structurile economiei sociale: 125.
Valoarea totală a proiectului: 20.840.500,00 lei, din care finanțare nerambursabilă 20.423.690,00 lei.
Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunități multietnice din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest și Centru din România
Beneficiar: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală Cluj Napoca
Obiectivul general al proiectului: Promovarea incluziunii sociale prin facilitarea accesului pe piața forței de muncă a grupurilor vulnerabile din regiunile de dezvoltare Nord-Vest și Centru.
Obiectivele specifice ale proiectului:
Analizarea necesităților și resurselor/oportunităților din regiunile Centru și NV pentru promovarea economiei sociale la nivelul grupului țintă;
Crearea a 36 de grupuri de inițiativă funcționale la nivelul a 36 comunități multietnice din regiunea Centru și NV;
Îmbunătățirea accesului a 720 de persoane aparținând grupurilor țintă la educație și pe piața muncii prin activități de calificare, certificare, consiliere și asistență acordată membrilor grupurilor create;
Promovarea unui mediu inclusiv la nivel local, care să încurajeze parteneriatul public-privat în domeniul economiei sociale, mobilizând lucrătorii sociali din 36 de primării (serviciile de asistență socială) prin organizarea unor sesiuni de formare și a unor întâlniri de lucru cu grupurile țintă și reprezentanți ai sectorului privat;
Îmbunătățirea comunicării interetnice la nivelul celor 36 de comunități, prin facilitarea participării la activități a etnicilor romi, români și maghiari, pe tot parcursul proiectului.
Grupul țintă al proiectului este constituit din 75% romi neocupați din mediul rural și 25% persoane de altă etnie decât roma (români, maghiari) care se află în următoarele situații: persoane neîncadrate în muncă care trăiesc din venitul minim garantat, șomeri pe termen lung din mediul rural, persoane neîncadrate în muncă, provenind din familii cu mai mult de 2 copii.
Locația de implementare: Regiunile Nord-Vest și Centru
Principalele rezultate:
Cel puțin 612 persoane, din cele 720 care beneficiază de asistență și formare profesională obțin o calificare ce le va facilita accesul pe piața muncii;
36 de structuri funcționale create pentru a putea constitui pe termen lung structuri ale mobilizării sociale în comunitate;
O publicație în domeniul economiei sociale, distribuită în 1.500 de exemplare;
20 de structuri ale economiei sociale create;
40 de lucrători sociali din primării formați în domeniul nediscriminării, acceptării diversității și incluziunii sociale;
36 de parteneriate public-private încheiate.
Valoarea totală a proiectului: 10.165.280 lei, din care finanțare nerambursabilă 9.959.780 lei.
Regions for Jobs
Beneficiar: Camera de Comerț și Industrie Bistrița Năsăud
Obiectivul general al proiectului: este de a sprijini îmbunătățirea capacității de ocupare a șomerilor și a persoanelor inactive din cele trei regiuni implicate, aplicând un sistem de măsuri cu caracter activ și inovator. Inițiativa, susținută de un partener transnațional experimentat, va promova intervenții integrate privind asistența, formarea, consolidarea competențelor, ocuparea și spiritul antreprenorial al beneficiarilor în vederea potrivirii profilului lor cu sectoarele de servicii care prezintă o dezvoltare dinamică în România, precum și în Europa.
Obiective specifice:
aplicarea unui model inovativ de atragere și sprijin al grupului țintă aflat în căutarea unui loc de muncă, prin căi flexibile de consiliere/formare/mediere /mentoring/ocupare, cu scop de standardizare, în vederea extinderii viitoare a aplicării lui în întreprinderile din toate ramurile economice. Modelul se va încadra în dezvoltarea instrumentului european "match and map".
Inițierea și implementarea procesului de recunoaștere și validare a competențelor beneficiarilor, dobândite anterior în alte contexte decât cele formale. Prin atingerea acestui obiectiv se vor realiza centre de evaluare competențe, în minimum 6 domenii, în cele trei regiuni.
organizarea metodologică a unui Registru al mentorilor privind antreprenoriatul pentru tinerii antreprenori, pentru extinderea viitoare a acestuia în programe de consolidare a antreprenoriatului pentru tineri, femei & persoane cu nevoi speciale. Prin aceasta se urmarește încurajarea legăturilor dintre mentori și învațăcei în scopul creșterii încrederii celor din urma în capacitățile proprii, încredere fundamentală pentru ocuparea unui loc de muncă sau auto-ocuparea.
furnizarea serviciilor de formare profesională țintite pe cererea de ocupare imediată în sectorul furnizării de servicii. Pentru a atinge impactul dorit al proiectului partenerii vor identifica și dezvolta diferite tipuri de formare (inițiere, perfecționare, specializare).
promovarea mobilității geografice pentru sprijinirea tinerilor și a altor persoane aparținând grupurilor țintă în vederea deprinderii de noi tehnici de căutare a unui loc de muncă precum și pentru a se familiariza cu modele de succes privind antreprenoriatul.
Grupul țintă: persoane inactive, șomeri, șomeri de lungă durată, șomeri peste 45 de ani, șomeri tineri, șomeri de lungă durată tineri
Locația de implementare: Regiunile Nord Vest, Centru și Sud-Muntenia
Principalele rezultate:
– 2000 persoane asistate în cadrul celor șase Centre de mediere a muncii acreditate în Baia Mare, Bistrița, Brașov, Giurgiu, Ploiești și Târgu Mureș; aceste persoane au beneficiat de un instrument inovativ intitulat „Portofoliu pentru beneficiari”, o radiografie a abilităților și motivației deținătorilor, util oricărui angajator;
– 1160 persoane absolvente ale programelor de formare profesională, din care: 498 absolvenți ai cursurilor de inițiere în afaceri și domenii conexe antreprenoriatului, 226 in domeniul IT, 436 inițiați în comunicarea în limbile engleză și germană;
– 187 persoane ale căror competențe au fost certificate în cadrul celor 3 Centre de evaluare autorizate în Bistrița, Brașov și Ploiești, în domeniile: dulgher – tâmplar – parchetar, lucrător comercial, zidar – pietrar – tencuitor, ospătar, cameristă, zugrav – ipsosar – tapetar – vopsitor, operator introducere date –validare – prelucrare;
– 145 persoane care au inițiat o afacere proprie;
– 275 de persoane beneficiare ale serviciilor de mentorat;
– 70 participanți la schimbul de experiență din Grecia, organizat de partenerul transnațional;
– 9 Burse ale locurilor de muncă și 12 Job cluburi realizate;
– Realizarea cărții electronice „Exemple de succes”;
– Dezvoltarea instrumentului electronic, pe site-ul www.regionsforjobs.ro, cu ajutorul căruia persoanele interesate își pot verifica aptitudinile și competențele de acasă; acest instrument are un rol esențial în asigurarea continuității serviciilor furnizate, chiar și după finalizarea proiectului.
Valoarea totală a proiectului: 12.170.677,00 lei, din care finanțare nerambursabilă 11.476.516,00 lei.
Atelierul de Meșteșuguri
Beneficiar: World Vision Romania
Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea abilităților si compețentelor vocaționale și antreprenoriale a resurselor umane din zona rurală a regiunii Nord-Vest, în vederea facilitării accesului la ocupare în sectorul meșteșugurilor tradiționale.
Obiective specifice:
– Dezvoltarea competențelor teoretice și tehnice certificate în domeniul artizanatului textil și țesutului manual tradițional, pentru un număr de 84 de persoane.
– Creșterea nivelului de educație antreprenorială și dezvoltarea abilităților necesare pentru demararea și administrarea eficientă a unei afaceri profitabile în sectorul meșteșugurilor tradiționale pentru un număr de 112 persoane.
– Dezvoltarea unui sistem integrat de consiliere, asistență și servicii suport pentru inițierea și dezvoltarea activităților independente și afacerilor din domeniul meșteșugurilor tradiționale.
Grupul țintă: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, șomeri, persoane casnice, persoane care se ocupă cu agricultura în gospodărie pentru consum propriu, meșteșugari
Locația de implementare: Regiunea NV
Principalele rezultate:
111 participanți certificați ANC în țesătorie manuală
163 antreprenori în domeniul meșteșugurilor tradiționale acreditați ANC
1 atelier pilot de meșteșuguri înființat în comuna Dezmir, județul Cluj
1 centru regional de servicii suport pentru meșteșugari în Cluj Napoca
140 participanți care au beneficiat de consiliere și asistență în centrul regional
30 de planuri de afaceri realizate de beneficiari premiate și susținute în implementare
3 asociații locale ale meșteșugarilor înființate
1 rețea de cooperare și schimb de bune practici în domeniul antreprenoriatului rural între micii meșteșugari beneficiari ai proiectului și proprietarii de pensiuni turistice rurale
100 de participanți înscriși pe platforma e-business
Valoarea totală a proiectului: 2.289.542,78 lei, din care finanțare nerambursabilă 2.247.337,29 lei.
Adaptabilitatea Angajaților, Succesul Angajatorilor – ASA
Beneficiar: Active Job Consulting
Obiectivul general al proiectului: Creșterea gradului de adaptabilitate a angajaților și întreprinderilor din regiunile Nord-Vest și Vest la mediul dinamic în care își desfășoară activitatea
Obiective specifice:
Crearea a 3 pachete de cursuri diferențiate pe nivele: Nivel executiv: 6 cursuri, Nivel mediu (middle management): 7 cursuri , Nivel de top management: 10 cursuri
Autorizarea unui program de formare pentru Competențe sociale și civice
Livrarea pachetelor de cursuri pe cele 3 nivele pentru un grup țintă însumând un total de 2500 angajați din minim 100 de societăți comerciale localizate în cele 2 regiuni (N-V și V) de impact ale proiectului: 1500 angajați – nivel executiv, 750 angajați – middle management, 250 angajați – top management
Livrarea a 3 cursuri autorizate: Manager Resurse Umane, Manager de Proiect și Formator pentru un total de 110 cursanți (din cei 2500 de participanți la cursuri)
Consilierea profesională a 150 de persoane din grupul țintă.
Grupul țintă: 1500 angajați – nivel executiv, 750 angajați – middle management, 250 angajați – top management
Locația de implementare: Regiunile Nord-Vest și Vest
Principalele rezultate:
2646 participanți la cursuri (angajați în societați comerciale) în cei 3 ani de implementare: 1521 angajați – nivel executiv (non-managerial) , 868 angajați – middle management, 257 angajați – top management
3 pachete de cursuri construite și livrate: Nivel executiv (non-managerial): 6 cursuri, Nivel mediu (middle management): 7 cursuri , Nivel de top management: 10 cursuri
188 cursanți certificați pentru ocupațiile de: Manager Resurse Umane (48), Formator (40) , Manager Proiect (100)
Număr de persoane evaluate comportamental și psihologic: 2646
Număr de persoane consiliate în vederea îmbunatațirii activității proprii și a echipei: peste 150
Valoarea totală a proiectului: 12.352.078,31 lei, din care finanțare nerambursabilă 11.169.359,25 lei.
Antreprenoriatul și egalitatea de șanse. Un model inter-regional de școală antreprenorială pentru femei (acronim AntrES)
Beneficiar: Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Economice
Obiectivul general al proiectului:
dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale ale femeilor din județele situate de-a lungul graniței de Vest a României (Maramureș, Satu-Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin), în vederea îmbunătățirii performanței și formării profesionale actuale a acestora, pentru a dezvolta spiritul antreprenorial și pentru a genera un număr crescut de afaceri, atât în mediul rural cât și urban;
promovarea egalității de șanse în domeniul antreprenoriatului, prin stimularea implicării femeilor în general, a femeilor din mediul rural în special, în inițierea și dezvoltarea propriei afaceri, în contextul dezvoltării durabile a comunităților din județele situate de-a lungul graniței de Vest a României (Maramureș, Satu-Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin).
Obiective specifice:
furnizarea de instruire pentru femei în domeniul dezvoltării afacerilor și favorizarea îmbunătățirii abilităților manageriale și a spiritului antreprenorial în cadrul IMM-urilor având drept manageri sau administratori femei;
furnizarea de instruire în domeniul formării și promovării culturii antreprenoriale, în direcția îmbunătățirii nivelului de cunoștințe privind inițierea, organizarea și derularea unei afaceri de succes și creșterea abilității femeilor de a transforma ideile de afaceri în acțiuni concrete, atât în mediul urban, cât și rural;
furnizarea de instruire în vederea dobândirii de competențe de formator în domeniul inițierii unei afaceri și de abilități de promotori ai antreprenoriatului, pentru creșterea conștientizării și promovării atitudinii pozitive față de cultura Antreprenorială și pentru a oferi servicii de sprijin pentru inițierea unei afaceri;
generarea unui model inter-regional de școală antreprenorială, care integrează promovarea învățării active, pe tot parcursul vieții, inclusiv folosirea metodelor și tehnicilor de e-learning, replicabil și adaptabil la alte regiuni sau domenii specifice, și diseminarea bunelor practici în domeniul antreprenorial, în scopul dezvoltării durabile a comunităților din județele situate de-a lungul graniței de Vest a României.
Grupul țintă: femei care doresc să-și inițieze propria afacere, femei manager, studente
Locația de implementare: Regiunile Nord Vest și Vest
Principalele rezultate:
1800 de femei instruite în cadrul Școlii Antreprenoriale
1958 de planuri de afaceri realizate
209 afaceri inițiate
72 de studente care obțin certificat de formator acreditat național în cadrul proiectului;
un curs de formare de formatori (100 ore) acreditat CNFPA
un curs destinat Școlii antreprenoriale cu două module distincte: Inițierea afacerii și Dezvoltarea afacerii – elaborat, publicat și tipărit în cadrul proiectului și disponibil și în format e-learning
studii și minim 10 articole publicate pe tema antreprenoriatului feminin pe granița de Vest a României
rețea de parteneriat între instituții la nivel inter-regional
Conferințe la nivel inter-regional organizate la Oradea, la care au participat peste 250 de invitați la fiecare eveniment
Valoarea totală a proiectului: 12.500.104,00 lei, din care finanțare nerambursabilă 12.009.942,00 lei.
Concluzii
În alegerea exemplelor de proiecte de succes, pentru mine a fost important factorul de incluziune socială, dar și factorul de noutate, de inovare. Exemplele ar fi putut continua dat fiind că nu există o definire exactă a ceea ce înseamnă un proiect de succes, dar și pentru că implementarea unui proiect presupune multă muncă și dăruire care va fi răsplătită la finalizarea acestuia de faptul că ai ajutat OAMENI, precum sugerează și logo-ul Fondului Social European.
În primul exemplu de proiect implementat din FSE în România, grupul țintă sunt femeile care aparțin grupurilor vulnerabile, iar proiectul a fost implementat în trei regiuni. Principalul indicator de rezultat atins de beneficiar este numărul structurilor de economie socială înființate care sunt în număr de șapte. Deorece implementarea unui proiect de asemenea anvergură (ca buget și arie de acoperire) este oricum dificilă, este de apreciat cu atăt mai mult cu cât legislația națională în domeniul economiei sociale este inexistentă, chiar și la data elaborării acestei lucrări, legea aferentă nefiind aprobată în Parlament.
Al doilea exemplu reprezintă un proiect în care beneficiarul Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală Cluj Napoca a trebuit să creeze 20 de structuri de economie socială în care să angajeze preponderent persoane de etnie romă. Condițiile necesare pentru atingerea acestui indicator au fost create prin accesul la educație al grupului țintă (persoane sărace din mediul rural în special de etnie romă) și realizarea a 36 de parteneriate public-private pentru apropierea de comunitățile în care trăiesc persoanele din grupul țintă.
Cel de-al treilea proiect s-a adresat în special șomerilor din trei regiuni de dezvoltare în vederea asigurării de servicii de consiliere, formare profesională și mentorat. Succesul proiectului a fost asigurat de faptul că peste 10% din persoanele care au participat la formare profesională și-au deschis propria afacere, dar și de componenta de sustenabilitate a proiectului, instrumentul electronic prin care persoanele interesate își pot verifica aptitudinile și competențele de acasă.
Cel de-al patrulea proiect, chiar dacă nu impresionează prin anvergura sa, este de remarcat datorită faptului că s-a dorit învățarea meșteșugurilor tradiționale. Acesta s-a adresat unui grup țintă exclusiv din mediul rural care a participat la cursuri în meserii tradiționale dar și de antreprenoriat. S-a reușit astfel crearea unui atelier pilot de meșteșuguri precum și a trei asociații locale ale meșteșugarilor.
Al cincilea exemplu de proiect a fost ales pentru a evidenția ajutorul acordat din FSE și angajaților, nu doar persoanelor care nu au un loc de muncă sau celor dezavantajate. În condițiile în care în România foarte puțini angajatori alocă fonduri pentru a-și forma personalul propriu (chiar în perioadele anterioare crizei economice), aceștia sunt reticenți chiar la aloca parte din timpul de lucru pentru a le permite acestora participarea la cursuri. Provocarea acestui proiect a constat în a convinge angajatorii de necesitatea acestor cursuri de îmbunătățirea competențelor angajaților proprii pentru dezvoltarea firmei dar și de organizarea unor cursuri în funcție de locația, programul și necesitățile celor peste 2.500 de cursanți din două regiuni de dezvoltare ale României.
Ultimul proiect menționat este unul din primele proiecte implementate în regiunile Nord-Vest și Vest din POSDRU. Acesta este menționat ca exemplu de bune practici atât de autoritățile românești cât și de cele europene. Acesta a fost destinat antreprenoriatului feminin, acordării de șanse egale femeilor cu inițiativă și nu numai. Beneficiarul și partenerii fiind universități din regiunile de implementare, proiectul a avut și o componentă de cercetare, promovând astfel și în mediul universitar rezultatele proiectului. Proiectul impresionează prin componenta inovativă, anvergura, dar și prin faptul că peste 10% din femeile care au participat la cursurile din cadrul proiectului și-au deschis propria afacere.
Fondurile structurale destinate României pentru perioada 2007-2013 nu au fost decontate integral cu Comisia Europeană până la această dată. Cu toate acestea, putem spune că sunt estimări destul de clare că nu vor fi cheltuite integral. Cauzele sunt multiple, putând face subiectul unei alte lucrări care să răspundă la întrebarea De ce alții au reușit și noi nu? Important ar fi ca din acestă experiență să plecăm cu o lecție învățată pentru următoarea perioadă de programare.
Diversitatea problemelor care apar în găsirea unui loc de muncă precum și piața muncii într-o continuă schimbare fac foarte dificil de exemplificat proiecte și soluții universal valabile astfel încât persoanele din grupul țintă să poată fi ajutate. De asemenea, există multe deosebiri între concepțiile și cerințele angajatorilor din fiecare țară.
De aceea, din proiectele date ca exemple de bune practici în această lucrare precum și din multe altele care nu au putut fi cuprinse aici ar fi important ca atât viitorii beneficiari cât și structurile de management al fondurilor să le adapteze la noile realități astfel încât să creeze noi oportunități de ocupare a forței de muncă. În plus, este necesară o dezvoltare echilibrată a regiunilor mai sărace, modernizând infrastructura de transporturi și de mediu și asigurând dezvoltarea locală pentru a crește șansele de ocuparea forței de muncă și asigurării unor standarde de viață mai ridicate.
Criza economică a afectat negativ atât absorbția fondurilor structurale cât și gradul de dezvoltare al regiunilor din România. Astfel, din cauza recesiunii, rata de ocupare a forței de muncă a scăzut, în special în mediul rural.
O mare provocare o va constitui ocuparea tinerilor sub 25 de ani care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ sau formare profesională (NEETs). Problemele cu care se confruntă aceștia la angajare sunt variate:
lipsa experienței profesionale
locurile de muncă nu se eliberează de persoanele care le ocupă de mai multă vreme
educația obținută este de slabă calitate (aproape jumătate din tinerii absolvenți de liceu nu reușesc să promoveze bacalaureatul)
fără experiență practică din timpul școlii
Doar trei regiuni din Romania vor fi eligibile pentru Inițiativa pentru Ocuparea Tinererilor: Centru, Sud Est și Sud Muntenia pentru perioada 2014-2020.
Concluzionând, în vederea implementării cu succes a politicii de coeziune este nevoie de o acțiune în parteneriat a tuturor actorilor implicați: autorități centrale, locale, regionale, societate civilă, universități, mediu de afaceri etc., astfel încât să învățăm din propriile greșeli și nu să încercăm doar să aplicăm niște lecții învățate de la alții.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Andrei, Liviu C., Economie Europeană, București: Editura Economică, 2009
Diaconița Ioan, Rotilă Aristița, România și integrarea economică europeană, Bacău 2004
Dodescu, Anca, Chirilă, Lavinia, Economie europeană. Manual universitar, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2014
Horga, Ioan, Modele ale dezvoltării regionale. Evaluarea politicilor regionale, Editura Universității din Oradea, 2013
Marin, Dinu, Socol, Cristian, Marinaș, Marius, Economie europeană. O prezentare sinoptică, Editura Economică, 2004
Minică M, Franț F., Zaberca V., Economie Europeană, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010
Mureșan, Maria, Procesul de integrare a României în economia europeană, Dimensiuni istorice și contemporane,Editura ASE București, 2008
Rădulescu, Irina Gabriela, Integrare economică regională, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
Roșca, Elisabeta, Dezvoltarea regională în contextul integrării în Uniunea Europeană, Editura Economică, 2006
Sârb, Gheorghe Sebastian, Aspecte privind dezvoltarea regională în România și Uniunea Europeană, Editura Universității din Oradea, 2010
Ștefan, Maria Cristina, Dezvoltare regională și locală, Editura Economică, 2008
Tache, Ileana, Politici economice europene, Editura Economică, 2014
Angelescu,C., Ailenei, D. și Dachin, A. (coord.) (2011), România în Uniunea Europeană. Calitatea integrării. Dezvoltare regională, Simpozion științific, Facultatea de Economie, ASE, București, [on-line], http://store.ectap.ro/suplimente/Romania_UE_Calitatea-integrarii_dezvoltare-regionala.pdf;
Comisia Europeană Politica de coeziune a UE 2007-2013: comentarii și texte oficiale – DG for Regional Policy website, [on-line], http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2007/publications/guide2007_ro.pdf;
Mădălina Militaru, Cezar Militaru, Amalia Cristescu, Disparitățile și importanta politicii regionale europene, Universitatea „Spiru Haret”, București, [on-line], http://store.ectap.ro/suplimente/Romania_UE_Calitatea-integrarii_dezvoltare-regionala.pdf
Socol, C. și Socol, A., (2006) “Modelul european: creștere economică, convergență și coeziune”, Economie teoretică și aplicată, nr. 8 (503), [online],http://store.ectap.ro/articole/137.pdf;
Gabriela Drăgan, Tendinte și evoluții la nivelul politicii de coeziune a UE, Institutul European din România, publicații (online), http://www.ier.ro/publicatii.html
Comisia Europeană, Regiuni în dezvoltare, Europa în dezvoltare, Al patrulea raport privind coeziunea economică și socială, Luxemburg : Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2007, publicații (online), ec.europa.eu/regional_policy/sources/…/conclu_5cr_part1_ro.pdf
19. Comisia Europeană, Investiții pentru locuri de muncă și creștere, Promovarea dezvoltării și a bunei guvennanțe în regiunile și orașele UE, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2014, publicații (online), cor.europa.eu/en/…in…/83c045d3-5419-40bb-960f-7442357544f6.pdf
Sitografie:
Agenția de Dezvoltare Nord-Vest : www.nord-vest.ro
Comisia Europeană:http://www.europa.eu
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Politica Regională: http://ec.europa.eu/dgs/regional_policy/index_en.htm;
Comisia Europeană – Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: europa.eu/pol/socio/index_ro.htm;
Comisia Europeană – Fondul Social European: http://ec.europa.eu/esf
Comisia Europeană. Garanția pentru tineret: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1079&langId=ro
European Commission, The Community Budget: Facts in Figures: www.ena.lu
EUROSAT: http://ec.europa.eu/eurostat
Ministerul Fondurilor Europene: http://www.fonduri-ue.ro/
OIPOSDRU Nord-Vest: http://www.runv.ro/
POSDRU: http://www.fonduri-ue.ro/posdru/
http://posdru.afiprofamilia.ro/
http://www.edrc.ro/projects
http://www.regionsforjobs.ro/
http://atelieruldemestesuguri.worldvision.ro/
http://www.succesulangajatorilor.ro/
Legislație:
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, aprobat în 17.12.2007
Tratatul de la Roma de instituire a Comunității Economice Europene, tratatul CEE, aprobat în 25.03.1957
Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European
Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul Social European
Guvernul României, Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, 2006
Documentul cadru de implementare al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, aprobat prin Ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și ministrului fondurilor europene nr. 1068/537/mai 2013
Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Andrei, Liviu C., Economie Europeană, București: Editura Economică, 2009
Diaconița Ioan, Rotilă Aristița, România și integrarea economică europeană, Bacău 2004
Dodescu, Anca, Chirilă, Lavinia, Economie europeană. Manual universitar, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2014
Horga, Ioan, Modele ale dezvoltării regionale. Evaluarea politicilor regionale, Editura Universității din Oradea, 2013
Marin, Dinu, Socol, Cristian, Marinaș, Marius, Economie europeană. O prezentare sinoptică, Editura Economică, 2004
Minică M, Franț F., Zaberca V., Economie Europeană, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010
Mureșan, Maria, Procesul de integrare a României în economia europeană, Dimensiuni istorice și contemporane,Editura ASE București, 2008
Rădulescu, Irina Gabriela, Integrare economică regională, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
Roșca, Elisabeta, Dezvoltarea regională în contextul integrării în Uniunea Europeană, Editura Economică, 2006
Sârb, Gheorghe Sebastian, Aspecte privind dezvoltarea regională în România și Uniunea Europeană, Editura Universității din Oradea, 2010
Ștefan, Maria Cristina, Dezvoltare regională și locală, Editura Economică, 2008
Tache, Ileana, Politici economice europene, Editura Economică, 2014
Angelescu,C., Ailenei, D. și Dachin, A. (coord.) (2011), România în Uniunea Europeană. Calitatea integrării. Dezvoltare regională, Simpozion științific, Facultatea de Economie, ASE, București, [on-line], http://store.ectap.ro/suplimente/Romania_UE_Calitatea-integrarii_dezvoltare-regionala.pdf;
Comisia Europeană Politica de coeziune a UE 2007-2013: comentarii și texte oficiale – DG for Regional Policy website, [on-line], http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2007/publications/guide2007_ro.pdf;
Mădălina Militaru, Cezar Militaru, Amalia Cristescu, Disparitățile și importanta politicii regionale europene, Universitatea „Spiru Haret”, București, [on-line], http://store.ectap.ro/suplimente/Romania_UE_Calitatea-integrarii_dezvoltare-regionala.pdf
Socol, C. și Socol, A., (2006) “Modelul european: creștere economică, convergență și coeziune”, Economie teoretică și aplicată, nr. 8 (503), [online],http://store.ectap.ro/articole/137.pdf;
Gabriela Drăgan, Tendinte și evoluții la nivelul politicii de coeziune a UE, Institutul European din România, publicații (online), http://www.ier.ro/publicatii.html
Comisia Europeană, Regiuni în dezvoltare, Europa în dezvoltare, Al patrulea raport privind coeziunea economică și socială, Luxemburg : Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2007, publicații (online), ec.europa.eu/regional_policy/sources/…/conclu_5cr_part1_ro.pdf
19. Comisia Europeană, Investiții pentru locuri de muncă și creștere, Promovarea dezvoltării și a bunei guvennanțe în regiunile și orașele UE, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2014, publicații (online), cor.europa.eu/en/…in…/83c045d3-5419-40bb-960f-7442357544f6.pdf
Sitografie:
Agenția de Dezvoltare Nord-Vest : www.nord-vest.ro
Comisia Europeană:http://www.europa.eu
Comisia Europeană – Directoratul General pentru Politica Regională: http://ec.europa.eu/dgs/regional_policy/index_en.htm;
Comisia Europeană – Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: europa.eu/pol/socio/index_ro.htm;
Comisia Europeană – Fondul Social European: http://ec.europa.eu/esf
Comisia Europeană. Garanția pentru tineret: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1079&langId=ro
European Commission, The Community Budget: Facts in Figures: www.ena.lu
EUROSAT: http://ec.europa.eu/eurostat
Ministerul Fondurilor Europene: http://www.fonduri-ue.ro/
OIPOSDRU Nord-Vest: http://www.runv.ro/
POSDRU: http://www.fonduri-ue.ro/posdru/
http://posdru.afiprofamilia.ro/
http://www.edrc.ro/projects
http://www.regionsforjobs.ro/
http://atelieruldemestesuguri.worldvision.ro/
http://www.succesulangajatorilor.ro/
Legislație:
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, aprobat în 17.12.2007
Tratatul de la Roma de instituire a Comunității Economice Europene, tratatul CEE, aprobat în 25.03.1957
Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European
Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul Social European
Guvernul României, Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, 2006
Documentul cadru de implementare al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, aprobat prin Ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și ministrului fondurilor europene nr. 1068/537/mai 2013
Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul Fondului Social European Asupra Regiunii Nord Vest Proiecte DE Succes (ID: 140923)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.