.impactul Fiscalitatii Asupra Activitatii Investitionale [605489]

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

88 IMPACTUL FISCALIT ĂȚII
ASUPRA ACTIVIT ĂȚII
INVESTI ȚIONALE

Prof. univ. dr. hab. Rodica HÎNCU, ASEM
Drd. lect. univ. sup. Olga CONENCOV, ASEM
Master IPC Leonid BOGHEANU, inspector
fiscal superior la
Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Hânce ști

În articolul de fa ță se fac referin țe la impactul
fiscalității asupra activit ății investi ționale. În
încercarea cre ării unui climat investi țional pronun țat,
nu o dată se face apel la politica fiscal ă, care poate fi
uneori generoas ă, alteori dur ă, în acest sens. Astfel,
se pot isca o serie de convergen țe sau divergen țe, care
atrag dup ă sine o coexisten ță și o interdependen ță a
acestor dou ă politici definitorii ale statului: politica
fiscală și politica investi țională. Pentru a argumenta
implicațiile fiscalit ății asupra activit ății investiționale,
au fost analizate practicile na ționale și internaționale,
a fost efectuat un studiu în baza practicilor fiscale din raionul Hânce ști. În urma cercet ării efectuate, au fost
formulate unele concluzii și recomand ări privind
aplicarea cât mai eficient ă a impozitelor în vederea
stimulării activității investiționale .

În etapa actual ă, o preocupare aparte se acord ă
sporirii volumului investi țiilor și menținerii acestuia la
un nivel înalt, în mare parte prin realizarea unei politici fiscale adecvate. Anume prin stabilirea unui
mediu de impozitare atractiv, se poate acumula capital
suficient pentru cre șterea economic ă, combaterea
sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al popula ției.
Un mediu de impozitare atractiv prevede
existența unui set important de stimulente fiscale, cum
ar fi:
¾ scutirea total ă sau par țială de la
impozitarea profiturilor;
¾ ratele reduse de impozitare a veniturilor
corporațiilor asupra anumitor profituri
(stabilite ca obiective/ ținte);
¾ micșorarea taxelor în scopuri investi ționale
(reduceri pentru profiturile reinvestite);
¾ amortizarea accelerat ă a costurilor de capital;
¾ creditele pentru taxe/impozite investi ționale;
¾ scutirile/reducerile de TVA (sau alte forme
de taxe de vânzare);
¾ ratele reduse ale impozitelor/taxelor cu
reținere la surs ă asupra transferurilor de
sume în țara de origine (de reziden ță);
¾ reducerea taxelor pe import ș
i a taxelor
vamale;
¾ scutirea de impozitele funciare;
¾ taxele speciale din zone preferen țiale,
precum zonele vamale, zonele duty-free , TAXATION IMPACT ON
INVESTMENT ACTIVITY

Dr. Hab., Professor Rodica HINCU;
PhD candidate Sen. Lect.
Olga CONENCOV, AESM;
MA Leonid BOGHEANU, Chief tax
inspector,
State Tax Inspectorate of Hincesti district

In the given article, a reference to the impact
of taxation on investment activity is made.
Attempting to create a pronounced investment environment, is usually applied to the fiscal policy,
which sometimes can be generous, and sometimes
tight in this sense. Thus, arises a series of convergences and discrepancies, that lead to
coexistence and interdependence of the two state
defining policies: fiscal policy and investment policy. In order to argue the implications of taxation
on investment activity, national and international
practices were analyzed; a research was performed
on the basis of fiscal practices of the Hincesti
district. After the research performance, some conclusions and recommendations were drawn
regarding the most efficient application of taxes in
order to stimulate the investment activity.

At present, a particular concern is given to the
growth of investments’ volume and its maintenance at
a high level, mostly by means of the attainment of an
appropriate fiscal policy. Mainly through establishing
an attractive taxation environment, there can be
accumulated sufficient cap ital for economic growth,
improvement of the standard of living and poverty combating.
An attractive taxation environment implies the
existence of an important suite of fiscal incentives ,
such as:
¾ complete or partial exemption from taxation
of income;
¾ reduced taxation rates on corporations’
revenues on certain profits (set as targets /
objectives);
¾ reduction of taxes within investment goals
(reductions for reinvested profits);
¾ accelerated amortization of the capital cost;
¾ credits for investment taxes/duties;
¾ exemptions/reductions from VAT (or other
forms of sales taxes);
¾ reduced rate of taxes/duties withheld at
source on transfers of funds to the country
of origin (residence);
¾ reduction of import duties and customs
duties;
¾ exemption from land tax;
¾ special taxes on preferential zones, such as

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

89 zonele de comer ț exterior, zonele
economice libere, sau din anumite zone
geografice prioritare; customs areas, duty-free areas, foreign trade
zones, free economic zones or certain areas
of geographical priority;
¾ stimulentele speciale cu combinarea uneia
sau a câtorva m ăsuri de mai sus.
Literatura în materie de stimulare a investi țiilor
relevă preferin țe pentru stimulentele directe sau
financiare (granturi, subven ții, alocații bugetare) în
opoziție cu stimulentele indirecte – scutiri sau reduceri de
impozite (taxe), pe fondul unei transparen țe mai mari.
Însă, unii speciali ști din domeniu consider ă că adevăratul
cost al stimulentelor fiscale poate fi mai mic decât
echivalentul stimulentelor financiare, în timp ce, de
majoritatea stimulentelor fiscale beneficiaz ă acei
investitori care, eventual, înregistreaz ă profit, acestea
nefiind irosite pe investi ții fără succes.
Țările dezvoltate tind s ă se bazeze pe o combina ție
dintre stimulentele financiare și cele fiscale. Facilit ățile
oferite de statele membre ale Uniunii Europene și SUA,
în general, îmbrac ă forma financiar ă, cele mai r ăspândite
fiind subven țiile directe.
Prin opozi ție, țările în curs de dezvoltare sunt
mai dispuse în a oferi stimulente fiscale, în mare parte,
datorită lipsei posibilit ății financiare de a oferi
granturi sau împrumuturi. În prezent, stimulentele fiscale, în categoria c ărora se includ reduceri/scutiri de
taxe, sunt preferate de țările în curs de dezvoltare din
Asia, Africa și de unele țări din Europa de Sud-Est
1.
În Republica Moldova, atragerea investi țiilor ¾ special incentives implying the combination
of one or more of the measures mentioned above.
Literature sources regarding investment
stimulation comprise preferences for direct or financial incentives (grants, subsidies, budgetary allocations) in
opposition to indirect incentives – exemptions or
reductions of taxes (duties), based on greater transparency. However, some experts in the field
consider that the real cost of fiscal incentives could be
lower than its equivalent of financial incentives, while the ones to benefit from the most fiscal incentives are
those investors who, eventually, gain profits, without
being scattered on unsuccessful investments.
Developed countries tend to base on a
combination between financial and fiscal incentives.
The facilities offered by European Union member states and the USA, generally, take a financial form,
the most spread being the direct subsidies.
As opposed, developing countries are more open
to offer fiscal incentives, mostly due to the lack of
financial possibility to render grants or loans. Nowadays, fiscal incentives, in the category of which
are included tax reductions/exemptions, are preferred
by the developing countries from Asia, Africa and some countries from South-Eastern Europe
1.
este un obiectiv-cheie al politicii investi ționale a
statului prin aplicarea unei politici fiscale coerente.
Politicile fiscale variate produc diferite efecte.
La nivel microeconomic , fiscalitatea produce
efecte asupra:
− gestiunii rezultatelor;
− trezoreriei societ ăților economice;
− bugetelor de familie;
− efecte asupra infla ției;
− finanțării investi țiilor etc.
La macronivel , politica fiscal ă genereaz ă efecte
pe termen scurt și efecte pe termen lung , fapt
confirmat de Keynes, sau, efecte exclusiv, pe termen
scurt – idee propagat ă de neokeynesi ști.
Efectul multiplicator al politicii fiscale este cu
atât mai mare cu cât num ărul indivizilor incapabili s ă
economiseasc ă sau să se împrumute este mai mare. În
tabelul 1, este prezentat multiplicatorul investi țiilor
publice pentru unele țări dezvoltate. In the Republic of Moldova, investments
attracting is a key-objective of the state’s investment policy, applying a coherent fiscal policy.
Different effects derive from various fiscal
policies .
At the microeconomic level , taxation brings:
− effects on results management ;
− effects on economic entities’ treasury;
− effects on family budgets ;
− effects on inflation ;
− effects on investments’ financing etc.
At the macroeconomic level , the fiscal policy
generates both short-term and long-term effects, the
fact confirmed by Keynes, or exclusively on the short-
term, the idea promoted by neo-keynesians.
The multiplier effect of fiscal policy is greater as
the number of individuals unable to save or to borrow is higher. Table 1 presents the multiplier of public
investments for some developed countries.
Multiplicatorul investi țiilor publice presupune
că, prin sporirea investi țiilor publice, să se realizeze
stimularea activit ății economice, cre șterea cererii
globale, respectiv, a produc ției și veniturilor, fără ca
volumul impozitelor s ă se modifice . Pentru țările Public investments multiplier supposes that by
means of increasing public investments can be
achieved the economic activity stimulation, growth of
the aggregate demand, and, respectively, of production
and revenues, without modifying the amount of taxes .

1 Bunu M. Stimulente pentru investi ții – instrument de diminuare a riscului investi țional. În: culegerea de
articole, elaborate în cadrul proi ectului „Cercetarea riscurilor investi ționale în sectorul real al economiei”.
Editura ASEM – Chi șinău, 2008, p.38.

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

90 menționate în tabelul 1, acest indicator atinge valori
semnificative, îns ă, pentru economiile modeste ale
țărilor mici, ca, de exemplu, Republica Moldova,
valorile multiplicatorului investi țiilor publice este, de
cel mult, 0,51. For the countries mentioned in table 1, this indicator
reaches significant values, but, for small economies,
like the Republic of Moldova, as a matter of fact, the
values of the public investments multipliers do not
exceed 0,51.

Tabelul 1/Table 1
Multiplicatorii fiscali de unele țări dezvoltate (a. 2009) /
Fiscal multipliers in some developed countries, 2009

Țara/ Country Multiplicatorul
investițiilor
publice/ Public
investments
multiplier Multiplicatorul
consumului
guvernamental/
Government
spending
multiplier Multiplicatorul
transferurilor/
Transfer
payments
multiplier Multiplica-torul
taxelor
indirecte/
Indirect tax
multiplier Multiplica-torul
taxelor pe venit/
Income tax
multiplier
SUA/USA 1,3 1,1 0,9 0,5 0,9
Germania/Germany 1,2 0,8 0,7 0,4 0,7
Franța, Italia/
France, Italy 1,2 1,0 0,8 0,4 0,8
Marea Britanie/
Great Britain 1,2 0,9 0,8 0,4 0,8

Sursa: http://store.ectap.ro/articole/527_ro.pdf/
Source: http://store.ectap.ro/articole/527_ro.pdf

În situațiile de criz ă, cetățenii sunt îndemna ți la
economisire, ceea ce va determina reducerea
multiplicatorilor fiscali.
Economia Republicii Moldova, denot ă că pe
parcursul anului 2010, s-a reu șit depășirea crizei
economico-financiare. Cre șterea PIB-ului, în 2010, de
6,9% a avut la baz ă, în fond, majorarea investițiilor în
capital fix – cu circa 16,7%. Factorul major de
creștere a economiei na ționale, în viitorul apropiat
(anii 2012-2014), este considerat majorarea
investițiilor în capital fix cu o rată medie anual ă de
circa 8,7%.
Investițiile capitale, ca surs ă principal ă de
creștere economic ă, au mai multe efecte, unul dintre
care – extinderea bazei de impozitare și crearea
surselor suplimentare de venituri pentru bugetul
public na țional2.
După ascensiunea, înregistrat ă în 2010, de
4,0%, Rusia, unul dintre principalii parteneri
comerciali ai Republicii Moldova, planific ă o creștere
de 4,5%, în 2012, având la baz ă, în principal,
aplicarea unor politici fiscale expansioniste . Țările
zonei Euro mizeaz ă pe o creștere economic ă de circa
1,7%, în 2012, determinat ă de înăsprirea politicilor
fiscale și dependen ța regiunii de creditarea bancar ă
pentru finanțarea investi țiilor din sectorul privat. In crisis situations, individuals advised to save,
fact that will determine the decrease of fiscal
multipliers.
During 2010, the economy of the Republic of
Moldova denotes that the overcome of the financial and
economic crisis has succeeded. The increase of the GDP
in 2010 with 6,9% was mainly based on the increase of
investments in fixed capital with approximately 16,7%. The major factor of the national economy’s growth for the
nearest future (2012-2014) is expected to be the increase
of investments in fixed capital at an average annual rate
of approximately 8,7%.
Capital investments, as the main source of
economic growth, has severa l effects, one of which
being the extension of the tax base and creation of
supplementary sources of revenues for the national
public budget
2.
After the ascension achieved in 2010 of 4,0%,
Russia, as one of the main commercial partners of the
Republic of Moldova, plans an increase of 4,5% in 2012, mainly on the basis of expansionary fiscal
policy . Countries of the Euro zone aim an economic
growth of approximately 1,7% in 2012, determined by tightening of fiscal policy and dependence of the
region on bank loans for financing investments of the
private sector.

1 Marinaș M.-C. Eficien ța politicii fiscale în combaterea efectelor crizei economice. O analiz ă bazată pe
literatura econopmic ă. http://store.ectap.ro/articole/527_ro.pdf
2 Cadrul bugetar pe termen mediu, 2012-2014. http://www.mf.gov.md/common/middlecost/CCTM2014/
anexe29 iunie/CBTM_2012- 2014.pdf

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

91 Stimularea procesului de investire este des
analizată în corelare cu diminuarea nivelului de
impozitare sau înăsprirea politicilor fiscale . În cazul
economiei autohtone, pân ă în anul 2011 inclusiv, cota
impozitului pe venit era de 0% pentru persoanele juridice.
În tabelul 2, este prezentat ă evoluția investițiilor
în capital fix, în corela ție cu cota impozitului pe
venitul ob ținut din activitatea de întreprinz ător. The stimulation of the investment process is
often analyzed in conjunction with taxation level
diminishing or fiscal policy tightening . In case of the
domestic economy, the income tax rate for legal
entities was equal to 0% until 2011 inclusively.
Table 2 presents the evolution of investments in
fixed capital in conjunction with the tax rate for the
income obtained from entrepreneurial activity on the territory of the Republic of Moldova.

Tabelul 2/Table 2
Investițiile în capital fix și cota impozitului pe venit corespunz ătoare în R. Moldova/
Investments in fixed capital and the correspondi ng income tax rate in the Republic of Moldova

2007 2008 2009 2010
Cota impozitului pe venitul pers. juridice/ Income tax rate for legal entities 15% 0% 0% 0%
Investiții în capital fix, mil. lei, inclusiv/
Investments in fixed capital, millions MDL,Including: 15335,8 18224,8 11123,6 13098,7
Investiții străine/ Foreign investments 1957,3 2406,8 1080,4 1368,1

Sursa: adaptare de autori în baza datelor oferite de Biroul Na țional de Statistic ă a R. Moldova/
Source: adjusted by authors on the basis of data supplied by the National Bureau of Statistics of the
Republic of Moldova

Conform datelor din tabelul 2, în anul 2008,se
observă o majorare a investi țiilor în capital fix an în care a
fost implementat ă cota zero . Însă, pentru anul 2009, în
pofida atractivit ății respective facilit ăți fiscale acordate
investitorilor, ponderea capitalului alocat, inclusiv a celui străin, a scăzut, cauza fiind criza financiar ă mondială.
Totuși, în 2010, investi țiile au avut o tendin ță de majorare
sub tutela aceleia și cote, dar, valoarea modest ă a acestora
este o dovad ă că aplicarea cotei 0% a impozitului pe
venitul persoanelor juridice, în vederea atragerii
investițiilor, nu a asigurat atingerea obiectivelor propuse
prin politica fiscal ă.
Cercetând impactul impozitării cu cota zero ,
este necesar de men ționat că aplicarea acesteia asupra
impozitului pe venitul persoanelor juridice nu numai
că a fost ineficient ă, dar și a generat anumite
consecințe negative, una dintre cele mai importante
fiind diminuarea veniturilor fiscale în bugetul
consolidat al țării.
Deși introducerea impozitării cu cota zero a
determinat diminuarea nesemnificativ ă a presiunii
fiscale, aceasta nu a condus la majorarea competitivit ății fiscale a Republicii Moldova pe plan
internațional, întrucât investitorii au r ămas interesa ți,
mai mult de stabilitatea economic ă și politic
ă din țară,
decât de cota zero la impozitare. În plus, introducerea
cotei zero a generat inacceptarea acesteia de c ătre
Uniunea European ă, în care tinde s ă se integreze
Republica Moldova.
Orientându-se la practicile interna ționale, în 2012,
impozitul pe venitul din activitatea de întreprinz ător în
Republica Moldova s-a majorat pân ă la 12%. Comparativ
cu statele men ționate în tabelul 1, aceast ă cotă (12%) este According to the data from table 2, an increase
of the investments can be observed in 2008, the year when the zero rate was implemented. Anyway in 2009,
regardless the attractiveness of the respective fiscal
facility conferred to investors, the weight of the allocated capital, including fo reign capital, decreased,
as a consequence of the world financial crisis.
However, in 2010, investments tended to grow under the fosterage of the same rate, but their poor value
represents a proof that the ex ercise of the 0% rate for
investment attraction did not ensure the objectives set by the fiscal policy.
While analyzing the impact of the zero income
tax rate, it is important to mention that its exercise on the legal entities’ income has not only been inefficient,
but has also generated certain negative consequences,
one of the most important being the decrease of the
fiscal revenues into the consolidated budget of the
country.
Although the implementation of zero percent tax
rate determined an insignificant reduction of the fiscal
pressure, it did not lead to an increment of the fiscal competitiveness of the Republic of Moldova on the
international plan, as investors are interested, mostly,
in economic and political stability within the country rather than in the zero percent tax rate. Moreover, the
zero tax rate generated its non-acceptance by the
European Union, to which the Republic of Moldova tends to integrate.
According to international practices, in 2012 the
income tax from entrepreneurial activity in the Republic of Moldova was risen to 12%. In comparison
to the states mentioned in table 1, this rate (12%) is

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

92 mult mai atractiv ă pentru poten țialii investitori, dat fiind
faptul că în SUA, ea reprezint ă, în 2012, 15-35%, în
Germania – 30-33%, în Fran ța, Italia și Marea Britanie –
33,33%, 27,5% și 24%, respectiv.
Stimularea procesului de investire, se
realizează, în practica fiscal ă mondială, cel mai des,
prin utilizarea creditului investi țional fiscal . De
exemplu, în Federa ția Rusă, creditul investi țional
fiscal acord ă dreptul la amânarea perioadei de achitare
a impozitului datorat statului, în procesul c ăruia,
organizațiilor, li se ofer ă posibilitatea diminu ării, în
anumite propor ții, a plăților fiscale cu achitarea
ulterioară în rate a sumei creditului și a ratelor
aferente acestuia. În țările economic dezvoltate,
creditul investi țional fiscal presupune deducerea din
suma impozitului pe venit a cheltuielilor îndreptate
spre efectuarea investi țiilor.
Utilizarea creditului investi țional fiscal în Republica
Moldova ar permite agen ților economici deducerea din
impozitul pe venitul din activitatea de întreprinz ător a unor
sume corespunz ătoare cotei procentuale din investi țiile
efectuate, acestea putând fi utilizate în calitate de
instrument de realizare a politicii regionale.
O serie de alte facilit ăți fiscale, sunt prev ăzute
pentru investitorii str ăini și cei autohtoni conform
„Legii cu privire la zonele economice libere ”. Spre
exemplu, impozitarea rezidenților zonelor economice
libere prevede ca impozitul pe venitul reziden ților,
obținut din exportul m ărfurilor (serviciilor) originare,
să se perceap ă în propor ție de 50% din cota stabilit ă în
Republica Moldova. much more attractive to potential investors, given the
fact that this rate for 2012 in the USA is equal to 15-
35%, in Germany – to 30-33%, in France, Italy, and
Great Britain – to 33,33%, 27,5%, and 24%
respectively.
The stimulation of the investment process,
within the world taxation practices, is mostly achieved
by the usage of the investment tax credit. For example, in the Russian Federation the investment tax credit
gives the right to postpone the period of payment of the
tax amount owed to the state, thus, the organizations gain the possibility to diminish, in certain proportions,
fiscal payments, with subsequent reimbursement in
installments of the credit and related rates. In the economically developed countries the investment tax
credit implies the reduction from the income tax sum of
the expenses related to investments’ performance.
The usage of the investment tax credit in the
Republic of Moldova would allow the economic agents
to deduct from the income tax from entrepreneurial activity the sums that correspond to a percentage of the
investments made, and can be used as an instrument of
regional policy achievement as well.
A series of other fiscal facilities in the Republic
of Moldova are envisaged for both foreign and domestic investors according to the „Law on free
economic zones”. For example, the taxation of the free
economic zones’ residents im plies that the tax on the
income obtained from the export of originating goods
(services), to be levied in the proportion of 50% from
the rate set in the Republic of Moldova.
Pentru atragerea investi țiilor în zonele rurale și
urbane, cu excep ția municipiilor Chi șinău și Bălți,
începând cu anul 2008, a fost implementat ă restituirea
TVA agen ților economici care efectueaz ă investiții
capitale în mijloace fixe, în afar ă de cele cu destina ție
locativă și mijloace de transport. În tabelul 3 sunt
prezentate datele unui studiu privind restituirea TVA
la efectuarea investi țiilor capitale, în cadrul raionului
Hâncești1. In order to attract investment in both rural and
urban areas, except Chisinau and Balti municipalities,
starting with 2008, the redemption of the VAT to the economic agents who make capital investments into
fixed assets, except those designated for housing and
transportation units, was implemented. Table 3 comprises data of a research regarding the redemption
of the VAT upon capital investments’ performance,
within the Hincesti district
1.

Tabelul 3/Table 3
Suma TVA restituit ă agenților economici din raionul Hânce ști care au efectuat investi ții capitale/
The amount of the VAT redeemed to th e economic agents from the Hînce ști district who
performed capital investments

Anul/ Year Suma TVA restituit ă, lei/ Redeemed VAT amount,
MDL
2009 0
2010 25656
2011 3483055
2012, trimestrul I/1st quarter 36007
Sursa: elaborat de autori în baza datelor dispuse de Inspectoratul Fiscal din raionul Hânce ști/
Source: elaborated by the authors based on data available to the State Tax Inspectorate of the Hînce ști district

1 Din motivul unor condi ții restrictive, impuse agen ților economici pentru a ob ține restituirea sumelor TVA
achitate la efectuarea investi țiilor, nu to ți contribuabilii pot beneficia de aceste avantaje fiscale.

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

93 Conform datelor din tabel, se observ ă că în anul
2010 au fost prezen tate primele solicit ări pentru de a
beneficia de restituirea TVA. În 2011, prin exercitarea
controalelor fiscale, la cererea agen ților economici, a
fost acceptat ă spre restituire suma TVA ce a fost
achitată la efectuarea investi țiilor pentru perioada de
activitate 2008-2011.
Începând cu anul 2012, prin aprobarea politicii
bugetar-fiscale, s-a stabilit aplicarea restituirii TVA și
pentru agen ții economici din municipiul Chi șinău și
Bălți, aferentă investițiilor capitale, cu excep ția celor
în clădiri și mijloace de transport, de la 1 leu TVA
achitat.
În tabelul 4, este se prezentat un studiu asupra
rezultatelor financiare ale întreprinderilor din raionul
Hâncești pe perioada 2007-2010. According to the data in the table above, there
can be observed that in 2010 the first applications to
benefit from VAT redemption were filed. In 2011, by
performing fiscal control, upon the request of the
economic agents, was accepted to be redeemed the
amount of VAT, that was paid on investments’
performance during 2008-2011.
Starting with 2012, by the approval of the fiscal
and budgetary policy, the VAT redemption was
established as well for the economic agents from
Chisinau and Balti municipalities, related to capital investments, except those on buildings and
transportation means, from 1 MDL VAT paid.
Table 4 presents a research regarding the
financial results of the enterprises from the Hincesti
district during 2007-2010.

Tabelul 4/Table 4
Rezultatele financiare ale înt reprinderilor din raionul Hânce ști pînă la impozitare/
The before-tax financial results of the enterprises from the Hînce ști district

2007 2008 2009 2010
Întreprinderi, total/
Enterprises, total 482 489 536 573
Întreprinderi, care au ob ținut
profit/
Enterprises that registered profit 238 244 234 276
Numărul de salaria ți/
Number of employees 9792 8944 7641 7566
Venitul din vânz ări, mln. lei/
Sales revenues, millions lei 1263,5 1370,8 1256,8 1651,6
Rezultatele financiare pân ă la
impozitare, mln. lei/ Before-tax
financial results, millions lei 47,7 65,5 18,3 76

Sursa: adaptare de autori în baza datelor furnizate de Biroul Na țional de Statistic ă al R. Moldova/
Source: adjusted by the authors according to the data supplied by the National Bureau of Statistics of the
Republic of Moldova

Conform datelor din tabel, se observ ă că, practic, o
jumătate din întreprinderi au ob ținut profit. Num ărul de
salariați angajați este în sc ădere, ca rezultat al politicii de
optimizare a cheltuielilor, impuse de criza financiar ă
mondială. Consecin țele crizei au fost sim țite în 2009,
astfel rezultatele financiare înainte de impozitare au
scăzut de aproximativ 4 ori. În 2010, situa ția financiar ă
nu numai c ă a revenit la valoarea precedent ă, dar și a
depășit-o considerabil.
Din cele expuse, pot fi formulate unele concluzii și
recomand ări privind aplicarea cât mai eficient ă a
impozitelor în vederea stimul ării activității
investiționale :
− utilizarea creditului investi țional fiscal,
care ar permite agen ților economici
deducerea din impozitul pe venitul din
activitatea de întreprinz ător a sumelor ce
corespund volumului de investi ții efectuate; According to the data from the table above, there
can be observed that almost half of the enterprises did not
register any profit. The number of employees tends to
decrease, as a result of the expenses’ optimization policy,
imposed by the world financial crisis. The consequences of the crisis could be perceived in 2009, respectively the
before-tax financial results decreased by approximately 4
times. In 2010 the financial situation did not only recover to its previous value, but considerably exceeded it as well.
Upon the statements above there can be drawn
certain conclusions and recommendations regarding the most efficient application of taxes for the stimulation of
the investments activity :
− usage of the investment tax credit, that would
allow the economic agents to deduct from the
income tax from entrepreneurial activity the
sums the correspond to the amounts of the
investments made;

FINANȚE / FINANCE

Revista / Journal „ECONOMICA” nr. 3 (81) 2012

94 − simplificarea procedurii de restituire a TVA
aferente investi țiilor capitale;
− acordarea unor facilit ăți fiscale
suplimentare investitorilor locali și străini,
care își orienteaz ă capitalul în domeniile
economice și sociale prioritare. Spre
exemplu, scutirea de impozitare a profitului
reinvestit, importul de mijloace tehnice și
tehnologii moderne f ără plata taxelor,
reducerea cerin țelor cu privire la rezervele
obligatorii și impozitele pentru b ăncile
autorizate, care particip ă la finan țarea
proiectelor;
− elaborarea metodelor de control al activit ății
firmelor str ăine și crearea unui departament
responsabil, cu scopul evit ării posibilit ății de
influență nefastă asupra sistemului economic
național, dat fiind faptul c ă există pericolul ca
investitorii str ăini să sfideze activitatea
investitorilor locali;
− menținerea cotei impozitului pe venitul
persoanelor juridice la nivelul de 12%, nivel
competitiv în compara ție cu alte state. − simplification of the procedure of the
redemption of VAT associated to capital
investments;
− conferring certain supplementary fiscal
facilities to both local and foreign investors
who direct their capital to the foreground
economic and social domains. For example,
exemption from taxes on reinvested capital, import of technical means and modern
technologies without tax payment, reduction of
the requirements regarding the mandatory reserves and taxes for authorized banks, that
take part in projects’ financing;
− foreign companies’ activity controlling
methods’ elaboration, and creation of a
department in charge, in order to avoid the
possibility of poisonous influence on the
national economic system, given the fact that there is a danger for foreign investors to defy
the activity of local investors;
− maintenance of the income tax rate for legal
entities at the level of 12%, a quite competitive
level in comparison to other countries.

Bibliografie/ Bibliography:
1. The Strategy of the Republic of Moldova on investment attraction and export promotion for 2006-2015,
approved by the Government Decision nr. 234 from 13.10.2006. In: Official Monitor of the Republic of
Moldova nr. 43-45 from 30.10.2006
2. The Law of the Republic of Moldova on investments in entrepreneurial activity nr. 81-XV from
18.03.2004. In: Official Monitor of the Republic of Moldova nr.64-66 from 23.04.2004
3. Law of the Republic of Moldova on free economic zones nr.440-XV from 27.07.2001. In: Official
Monitor of the Republic of Moldova nr.108-X109 din 06.09.2001
4. Medium term expenditure framework, 2012-2014. http://www.mf.gov.md/ common/ middlecost/
CCTM2014/ anexe29iunie/CBTM_2012- 2014.pdf
5. Brezeanu P. Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme și practici fiscale. Editura Economic ă. –
București, 1999.
6. Bunu M. Stimulente pentru investi ții – instrument de diminuare a riscului investi țional . In:
collection of articles, elaborated with in the frame of the project „The analysis of investment risks in the
real sector of the economy”. Editura ASEM – Chi șinău, 2008, p.37-42.
7. Marinaș M.-C. Eficiența politicii fiscale în combaterea efectelor crizei economice . O analiz ă bazată
pe literatura economic ă. http://store.ectap.ro/articole/527_ro.pdf
8. Economic and fiscal programmes of potential ca ndidate countries: EU Commission's assessments .
– Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2011, 53 p.
9. Taxation trends in the European Union: focus on the crisis: The main impacts on EU tax systems .
– Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2011, 38 p.
10. Эрик С. Ф. Оффердал . Налогообложение прямых иностранных инвестиций . – Москва , с. 275.
11. www. statistica.md
12. http://www.worldwide-tax.com/