Impactul estetic al peisajul ui urban din sectorul 6 al Municipiului Bucureș ti Coordon ator: Sef de lucrari univ. dr. Suzana Maria COCIOABA… [624551]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA EVALUAREA
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Lucrare de dis ertație
Impactul estetic al peisajul ui urban din
sectorul 6 al Municipiului Bucureș ti

Coordon ator:
Sef de lucrari univ. dr. Suzana Maria COCIOABA

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
CAPITOLUL I : LOCALIZAREA ȘI CARACTERISTICILE GENERALE ALE SECTORULUI 6 … 4
1.1. Localizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.1. Caracteristici generale ale cadrului natural ………………………….. ………………………….. ………………… 6
1.1. Caracteristici generale demografice și socio -economice ………………………….. …………………………. 9
1.2. Caracteristicile definitorii ale peisajului urban ………………………….. ………………………….. ………… 11
CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ – TIPURI DE PEISAJE URBANE DIN SECTORUL 6 ȘI
IMPACTUL LOR ESTETIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
2.1. Caracteristici generale ale peisajului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
2.2. Tipuri de peisaje urbane din sectorul 6 ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
2.2.1 Peisajul rezidențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
2.2.2 Peisajul industrial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
2.2.3 Peisaje de recreere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
2.2.3.1 Grădina Botanică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.2.4. Peisaje comerciale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
2.3. Evaluarea elementelor de peisaj ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
2.4. Dinamica spațiilor rezidențiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
2.5. Dezafectarea și reconversia peisajului industrial ………………………….. ………………………….. ………….. 29
2.6. Modernizarea și extinderea rețelelor de transport ………………………….. ………………………….. …………. 30
2.7. Dezvoltarea marilor spații comerciale ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
CAPITOLUL III PERCEPȚ IA LOCUITORILOR DIN SECTORUL 6 PRIVIND PEISAJUL DIN
ACEST AREAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 38
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 45

3
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune abordarea impactului estetic pe care îl are peisajul urban al
sectorul ui 6 din Municipiului București asupra populației, dar și probleme complexe legate de
dinamica și evoluția acestuia, de faptul că amenaj ările urbane reprezintă un indicator în
antropizarea și degradarea mediului .
Motivația alegerii acestui areal de studiu este legată de două considerente: reprezintă
zona în care locuiesc pe de o parte, iar pe de altă parte dorința de a cunoaște mult mai bine acest
spațiu .
Abordara acestui subiect vine din nevo ia de a înțelege necesitatea devenirii peisajului
urban și a dinamicii acesteia în vederea îmbunătățirii calității vieții.
În urma analizelor efectuate pe teren cu ajutorul metodei observației, s -a putut realiza:
 tipologia peisajului, specifică Sectorului 6, în funcție de componentele dominante ale
peisajului urban, reprezentate de spații rezidențiale, spații comerciale, spații industriale și
spații verzi;
 disfuncționalități și elemente de degradare ale mediului induse de activitatea antropică,
reprezentat e de fiecare tip de peisaj;
Lucrarea este structurată în III capitole și își propune identificarea tipurilor de peisaj care
am un impact asupra populației.
Primul capitol, intitulat Localiz area și caracteristicile general e ale Sectorului 6 ,
surprinde elementele de localizare a arealului , elemente ale cadrului natural , caracteristici
demografice și caracteristicile d efinitorii ale peisajului urban.
Capitolul II, prezintă Tipuri le de peisaje urbane din cadrul Sectorului 6 al Municipiului
Bucur ești, are rolul de a defini noțiunea de peisaj și peisaj urban și de a evidenția principalele
tipuri de peisaje urbane în care activitatea antropică are efecte negative continu ue asupra
mediului dar și dinamica și modernizarea peisajului.
Ultimul capitol surprinde percepția locuitorilor Sectorului 6 asupra esteticii peisajului ca
dar și părerea acestora asupra calității mediului în acest areal.
Metode le utilizate au constat în metoda analizei documentare prin consultarea surselor
bibliografice, metoda c artografică pentru realizarea hărților speciale, metoda observației prin
observarea pe teren și realizarea fotografiilor, și metoda sociologică prin intermediul unui
chestionar, alcătuit din 10 întrebări, în care au fost chestionate 175 de persoane. Acesta
urmărește percepția populației asupra peisajului și rolul acestuia de a evidenția gradul de
antropizare și degradare a mediului, aprecierea calității componentelor funcționale ale acestuia,

4
percepția populației asupra modernizării infrastructurii de trans port, dar și dorința acestora de a
participa la îmbunătățirea calității mediului.

5
CAPITOLUL I: LOCALIZAREA ȘI CARACTERISTICILE GENERALE
ALE SECTORULUI 6

1.1. Localizare
Municipiul București și implicit Sectorul 6, sunt localizat e în Câmp ia Română, într -o
zonă cu potenț ial mediu în suportarea unei presiuni ridicate prin activitate antropică. (Iojă, 2009)
Sectorul 6 reprezint ă o subdiviziune a Municipiului București localizat în partea de sud a
României, situată în vestul acestuia la o a ltitudine medie de 85 m (fig 1. a).
Sectorul 6 este al doilea ca mărime din cadrul Municipiului București. Acesta se
învecinează la nord cu Sectorul 1 (de la Podul Cotroceni și Calea Plevnei spre Giulești), la sud
cu Sectorul 5 (de la Palatul Cotroceni spre Drumul Sării și Bulevardul Ghencea), iar în
extremita tea sa ve stică cu Județul Ilfov (fig 1. b)

Teritoriul administrativ al Sectori ului 6 are o suprafață de 390.000 ha conform Planului
Cadastral emis de căt re O.C.P.I. București, mai 2011, iar aici se află altitudinea maximă a
capitalei 94,63 m localizată pe Bulevardul Iuliu Maniu.
Orașul București și respectiv S ectorul 6 ca parte a acestuia, reprezintă un pol major de
manifestare a fenomenelor de dezvoltare și creștere economico -socială, exercită o influență mare
asupra teritoriului din proximitate , în care procesele de dispersie au început să se facă simțite la
începutul anilor 2000. U rbanizarea, dezvoltare a și modernitatea se desfășoară intens în legătu ră
cu expansunea în teritoriu de -a lungul căilor principale de transport rutier, deoarece capitala nu
dispune de resurse de spațiu sau de mediu. (Niță, 2011) . Fig.1. Încadrarea arealului de studiu a) La nivelul României; b) La nivelul municipiului București (sursă: date
vectoriale România)
b) a)

6
Pentru stabilirea unor raporturi diferențiate mulți locuitori separă orașele în cartiere,
reprezentate ca un spațiu bidimensional, si care se recunosc datorită caracterului lor general.
(Drăgut, 2000) .
Pe teritoriul Sectorului 6, sunt prezente 8 cartie re ale orașului București (fig. 2) ce au un
caracter istoric și se suprapun pe așezările rurale din trecut ( Crângași, Drumul Taberei, Ghencea,
Militari, Giulești, Grozăvești, și mai nou, cartierul Constantin Brâncuși).
Cel mai mare cartier din punct de vedere al suprafeței este cartierul Militari , amplasat în
vestul Sectorului 6, cu o funcție dominant rezidențială.

Fig. 2 Delimitarea spațială a cartierelor Sectorului 6 în cadrul Municipiului București (sursă:
ortofotoplanul 2008, 1:5000)
1.1. Caracteristici generale ale cadrului natural

Astăzi , cu greu se mai poate vorbi de peisaje pur naturale datorită gradului ridicat de
antropizare , caracterizat printr -o agresivitate tot mai accentuată. (Drăgut, 2000)
În structurarea peisajului geografic se individualizaează doi f actori principali clima și
relieful precum și factori derivați. (Drăguț, 2000)
Clima determină peisajul natural al suprafeței terestre, în condițiile în care relieful este
slab pronunțat. (Popescu, 2010)
Sectorul 6 al Municipiului București se încadrează în zona climatului temperat
continental cu nuanțe de excesivitate spre est (Bogdan, 1984) . În arealul analizat se resimt

7
influențele zonei de contact a maselor continentale esti ce cu cele vestice sau sudice. Verile au un
caracter arid și continental, cu valori termice ridicate, insolație prelungită și umiditate redusă, pe
când iernile sunt caracterizate de prezența maselor de aer rece est -continentale (Niță, 2011).
Cea mai mare pondere a suprafețelor construite, a bulevardelor largi și a străzilor înguste
este localizată în partea estică a Sectorului 6, încadatră în zona centrală a orașului înregistreză
valori ale temperaturii medii anulale de 11 ° C .
Zona veche industrială, din apropierea Gării de Nord, aparținând zonei mediană, se este
caracterizată printr -o poluare accentuată, cu o temperatură medie anuală mai mică de 11° C și un
volum de precipitații de 600 mm/ an. În comparație cu această zonă, zona rezidențială Drumul
Taber ei prezintă un grad scăzut al poluării, o temperatură medie anuală de 10,5 ° C și sub 550 –
600 mm/ an.
Construcțiile joase (1 – 2 nivele) definesc zona periferică, alături de spațiile verzi și
platforme industriale; valorile temperaturii medii anuale înregistrează valori mai ridicate, iar
volumul de precipitații nu depășește 500 mm/an.
La contribuția modificărilor parametrilor climatici au contrubuit creșterea suprafețelor
construite și apariția de suprafețe acvatice prin amenajarea de lacuri.
Unul di ntre factorii de natură fizică il reprezintă microclima urbană caracterizată prin
diferite elemente care influențează mediul înconjurător. Presiunea exercitată asupra mediului de
gradul de urbanizare se resimte și în forma unui microclimat tipic urban ( Gâștescu P., Iordan I.,
1970 citat de Șerban, C .).
Condițiile de microclimat creat în orașe, care în multe cazuri împiedică dispersia
poluanțiilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, se
datorează supra feței construite, distribuției clădirilor, rețelei de străzi, prezenței sau absenței
verdelui urban ( Bordei N.I.,1987 citat de Șerban, C .).
Creșterea temperaturii în mediul urban este amplificată de căldura emanată de
întreprinderile industriale, de mi jloacele de transport și de încălzirea menajeră ( Dumitrescu E.,
2007 citat de Șerban, C.).
Relieful reprezintă o componentă esențială în realizarea unei investigații temeinice a
peisajului. Acesta alături de de geologie și indicii morfometrici ce pot expri ma fizionomia
peisajului, determină nota de originalitate, diversitate, complexitate a unui sistem teritorial.
(Pătru -Stupariu, 2011)
Ca și componentă a Municipiului București, Sectorul 6 se suprapune peste Câmpia
Bucureștilor, subunitate a Câmpiei Vlăsiei din cadrul Câmpiei Române. Acest sector s -a
dezvoltat într -o zonă de câmpuri netede, contrastul major fiind reprezentat de valea râu lui

8
Dâmbovița care -l străbate în partea nord -estică. În cadrul microreliefului apar o serie de
modificări importante create de diferitele tipuri de construcții, de amenajarea teritorilui la nivelul
infrastructurii de transport și comunicații.
Peisajul a su ferit o serie de modificări la nivelul reliefului prin procesul de antropizare
terasări, nivelări, debleeri, rambleeri create de foraje și tuneluri în vederea creării condițiilor
necesare zonelor funcționale.
Rețeaua hidrografică determină existența și car acteristicile vegetației, solurilor și
activităților umane. Sursele de apă influențează concentrarea așezărilor umane și răspândirea
tipurilor de vegetație. (Popescu, 2010)
Apa a reprezentat un element esențial în extinderea spațiilor cu diferite funcții d in arealul
analizat. (Niță, 2011) . Valea Dâmboviței a oferit de -a lungul timpului un areal propice locuirii,
prin condițiile de adăpost și prin prezența apei.
Arealul analizat, reprezentat de Sectorul 6, este străbătut de râul Dâmbovița și are pe
teritoriul său administrativ Lacul Morii – bazinul de acumulare construit în scopul regularizării
râului conducând la modificări funcționale ale zonei. De -a lungul timpului râul a ridicat diverse
probleme din cauza fenomenelor hidrolog ice precum inundațiile sau înmlăștinire. Cursul râului a
suferit numeroase modificări, îndiguiri, rectificări de maluri,desecări, fiind în prezent canalizat.
Teritoriul pe care este suprapus Sectorul 6, face parte din punct de vedere geologic, din
Platfor ma Valahă, subunitate a Platformei Moesice. Acesta cuprinde în fundament formațiuni de
vârstă precambriană cutată, peste care se găsesc dispuse formațiuni sedimentare de calcare,
marne și gresii (Liteanu, 1952) .
Solurile constituie premisa dezvoltării diferitelor tipuri de agrosisteme. Multe dintre
peisajele agricole tradiționale (moștenite) sau actuale au avut ca factor de geneză fertilitatea
solurilor, alături de factorul antropic (nivel de dezvoltare te hnologică, relaț ii sociale etc)
(Popescu, 2010).
Solurile brun -roșcate sunt specifice pădurilor din regiunea de câ mpie , tot aici se adaugă
cernoziomurile argiloiluviale levigate umede și cernozi omurile cambice gleizate. Acestea se
caracterizează prin aciditate slabă și f ertilitate ridicată pentru pădurile de câmpie.
Cernoziomurile au un conținut ridicat de humus și sunt răspandite sub formă insulară . Materialul
parental este alcatuit din loess și depozite loessoide (Coteț, 1976) .
Excesul de um iditate, rezultatul pânzei freatice aflate la mică adâncime și a perioadelor
cu canități mari de precipitații în cadrul (Dincă, 2005) văii Dâmbovița, dau naștere lacoviștilor,
dar provoacă și apariția crovurilor.
Fenomenele de degradare a calitătii terenurilor și solurilor sunt legate de acțiunea unor
cauze naturale ș i mai ales antropice având în vedere că activitatea antropică deține cea mai mare

9
pondere asupra calității solului . Printre activitățile antropice realizate la nivelul solului se numără
decopertările și excavațiile (Niță, 2011) .
Gradul ridicat de antropizare a avut un efect semnificativ în modificarea peisajului verde.
Vegetația naturală i nițială a fost transformată în spații destinate construcțiilor de locuințe și a
căilor de cominicație, au fost introduse specii edafice cu caracter estetic.
1.1. Caracteristici generale demografice și socio -economice

Conform datelor statistice oferite de Dire cția Regională de Statistică a Municipiului
București, la 1 iulie 2009 populația totală stabilă din Sectorul 6 era de 371. 861 locuitori,
reprezentând circa 19% din totalul populației stabile din București.
Din punct de vedere a structurii populației pe grupe de vârstă, în Sectorul 6 , ponderea
populației se află între 14 și 54 ani.
Zonele cu cele mai mari valori ale populației tinere din S ectorul 6, se află în cartierul
Regie datorită complexelor studențești Regie, Grozăvești și Leu , cu zona instituțională
Politehnica precum nucleu. Aceasta situație este deosebită deoarece ponderea mare a populației
tinere din aceste zone are caracter sezonier fiind prezentă doar pe perioada studiilor (octombrie –
iulie).
Se remarcă o tendință de îmbătrânire d emografică în perioada 2000 -2012, în ceea ce
privește populația tânără, valorile sunt negative, iar în ceea ce privește populația peste 45 ani
valorile sunt pozitive.
Caracterul de sistem geografic deschis al populației Sectorului 6 în cadrul căruia
schim bările de efectiv și de structură se datorează creșterii numărului populației ca urmare a
nașterilor și imigrărilor, iar pe de altă parte diminunarea numerică datorită deceselor și
emigrărilor. Modificarea stării acestui sistem are loc ca urmare a mișcării generale a populației,
formată din mișcarea naturală și migratori e (Raportul de mediu al Sectorului 6).
Natalitatea, dată de numărul nașterilor din cadrul unei poulații, conform Planului
Urbanistic Zonal al Sectorului 6, deși a înregistrat valori pozitive în perioada analizată 2008 –
2010, rata natalității din ultimii ani este una ascendentă. Acest fenomen este influențat de o serie
de elemente: structura pe grupe de vârstă și sexe, ponderea populației fertile, politicile
demografice inițiate în diferite eta pe, nivelul de dezvoltare economică, standardele de viață,
gradul de instruire al populației. (Planul Urbanistic Zona al Sectorului 6)
Se constată o evoluție descendentă a numărului șomerilor în intervalul 2009 -2008
Strategiei de dezvoltare a Sectorului 6, evoluție datorată în mare parte creșterii economice la

10
nivelul întregului oraș prin apariția unor noi centre comerciale mari, însă cu anul 2012 odată cu
recensiunea economică numărul șomerilor cunoaște o creștere semnificativă.
Economia întregii zone a S ectorului 6 al Municipiului București are un caracter
complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: industria alimentară și a băuturilor, comerțul,
industria energiei electrice și termice, gaze și apă, industria de prelucrare a lemnului, industria
confecț iilor.
Conform Strategiei de dezvoltare a Sectorului 6, i ndustria reprezintă 12,17% din totalul
agenților economici identificați la nivelul Sectorului 6. Activitatea industrială înregistrază o
scădere semnificativă, în raport cu creștere numărului de firm e active cu precădere în domeniul
comerțului și al serviciilor. De asemenea, cele mai multe unități înrămate în industria
prelucrătoare sunt date de edituri, sau unități ce au ca activități caracteristice poligrafia sau
reproducerea înregistrărilor pe sup orți.
Infrastructura semnificativă este atrăgătoate pentru investitori, datorită rețelei de drumuri
bine reprezentate, a rețelelor de utilități, a terenurilor. Este remarcată totuși lipsa infrastructurii în
spațiile de dezvoltare economică (este de trebu ință extinderea rețelei de drumuri, reabilitarea
spațiilor verzi, scuarurilor , trotuare lor, parcări lor).
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii , din economia Sectorului, este foarte bine
reprezentat, cuprinzând peste 60% din forța de muncă angajată. Poziția geografică avantajează
dinamica investițiilor din Sectorul 6 care ocupă umul din primele locuri la nivel național.
Sectoarele industriale caracteristice Sectorului 6 și arealului din proximitate, sunt :
industria alimentară și a băuturilor, industria textilă și a produselor textile, industria lemnului,
industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, prelucrarea cauciucului și a maselor
plastice, dezvoltate în urma evoluției istorice a zonei. În evoluția industrală din ultimii ani a avul
loc instaurarea privatizării și restructurării ce au echilibrat pierderile provocate de instabilitatea
legislativă din intervalul de tranziție la economia de piață. Produsele esențiale care pot fi
realizate de industria chimică sunt: materiale plastice, cau ciuc artificial, oxigen și azot.
Identitatea domeniului economic tradițional al Sectorului 6 este dat de comerțul și
sectorul terțiar, având o greutate specifică la formarea produsului intern brut la nivel local. De
asemenea, în aceste domenii este antre nată o pondere esențială din forța de muncă locală.
Comerțul din Sectorul 6 cuprinde un număr important de unități comerciale, de
alimentație publică și depozite, cea mai mare parte a agenților economici din Sectorul 6
desfășurându -și activitatea în aces t domeniu. Cele mai importante unități comerciale de retail
sunt: Carrefour Militari – Autostrada București -Pitești; Carrefour Orhideea – Splaiul
Independenței, 210 – 210B; Bricostore – Autostrada București -Pitești; Metro București 2
(Militari) – Bd. Iuli u Maniu 500; Expo Construct Militari – Str. Valea Cascadelor 23; Billa –

11
Filiala Drumul Taberei; Complexul Comercial Sir. De asemenea în cadrul Sectorului 6 există și
piețe agroalimentare: Piața Gorjului; Piața Veteranilor; Piața Drumul Taberei; Piața Fa vorit;
Piața Orizont; Piața Crângași; Piața Valea Ialomiței; Piața Giulești. (Raportul de mediu al
Sectorului 6)
1.2. Caracteristicile definitorii ale peisajului urban

Peisajul urban trebuie privit și analizat prin prisma caracteristicilor sale structurale,
funcționale și spațio -temporale (Ciocănea, 2013) .
Caracteristici structurale fac referire la forma de organizare sau ordonare în spațiu a
elementelor și fenomenelor geografice (Drăguț, 2000). Structura peisajului urban este constituită
în mare parte pe criterii morfologice care urmăresc forma, tipul și textura țesutului urban, da r și
elementele componente ale acestuia (naturale și în special antropice) (Ciocănea et al., 2011).
Caracteristicile funcționale constau în funcțiile realizate într -un teritoriu anume.
Acestea permit clasarea peisajului în funcție de zonele funcționale dom inante din spațiul
analizat, putând să deosebim zone cu funcții diferite: rezidențială, comercială, administrativă și
financiară, de transport, industrială, de recreere, etc (Ciocănea 2013).
Caracteristicile spațio -temporale ilustrează peisajele urbane b ine organizate cu
mențiunea să se țină cont de factorul timp, formă, poziție geografică și modelul expansiunii
teritoriale, teoriile cu privire la acestea au apărut în perioada 1925 -1945.
O caracteristică elementară este constituită de fenologia peisajului , utilizată cu precădere
în evaluarea dinamicii estetice a peisajelor. Estetica peisajului reprezintă un element decisiv în
ceea ce privește valorificarea peisajului în funcție de concordanța și ritmicitatea anotimpurilor
(Niculae, 2012) , întărită cu valoarea identității culturale a acestuia.

12
CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ – TIPURI DE PEISAJE URBANE
DIN SECTORUL 6 ȘI IMPACTUL LOR ESTETIC
2.1. Caracteristici generale ale peisajului
Noțiunea de peisaj a fost impusă mai întâi prin intermediul picturii la începutul secolului
al XV -lea în perioada renascentistă italiană prin termenul peisaggio cu sensul de ceea ce se poate
cuprinde cu vederea. Totuși începutul percepției conștiente a pei sajului este considerat din punct
de vedere iconografic reprezentat de ascensiunea către vârful Muntelui Ventoux a poetului
Francesco Petrarca în anul 1336 ( Ciocănea citat de Wascher 2005).
Termenul de peisaj a fost inserat în terminologia geografică r omânească, prin
intermediul limbii franceze paysage, sinonim termenului german de landshaft care are azi
semnificații mult mai intense . Noțiunea de peisaj a apărut în secolul al VI -lea cu sensul de
întindere a unei țări și a fost definit ca un tip sistemic de mediu (sau o porțiune a învelișului
geografic) care se deosebește de celelalte printr -o alcătuire specifică de elemente componente
(relief, climă, sol, vegetație, fa ună, activități omenești . (Dincă, 2005)
Peisajul constituie un concept inter și transdisciplinar (geografie, ecologie, geologie,
biologie, agronomie, silvicultură, arte plastice, arhitectură, urbanism, peisagistică, turism, istorie –
antropologie, etnografie, etnologie, sociologie, matematică, informatică, geomatică, SIG) care
pun în legătură domenii aparent diferite, dar care inserate în termenul generic de Peisaj –
imaginea unui teritoriu, pot pot da na ștere unei noi orientări de cercetare holistică (Tudora, 2009
citat de Stupariu, 2011) Conceptul de peisaj și chiar însuși peisajul s -a format și a evoluat
parcurgând mai multe etape (Dincă, 2005; Ciocănea, 2013):
1. Etapa în care peisajul nu era modific at (peisajul natural inițial);
2. Etapa cu primele modificări sociale asupra peisajului, determi nate de apatiția tipurilor
de agricultură;
3. Etapa apariției și dezvoltării primelor așezări umane și a apariției activităților
antropice ;
4. Etapa modernă cu dezvoltarea industriei și a celorlalte ramuri economice.
Peisajul urban, este considerat ca fiind o secvență a peisajului cultural, realizat prin
activităti antropice. Acesta evoluează pe suportul unei infrastructuri naturale , urmând să fie
transformat de actorii urbani care reprezintă suprastructuri sociale și politice (di Méo, 1991 citat
de Ciocănea, 2013 ).
Vittorio Gregoti (1991) consideră că peisajul urban reprezintă cel mai important efort al
civilizației umane de transformare radicală a cadrului natural, trecerea completă de la starea de

13
„natural”, la starea de cultură, la construirea globală a unui peisaj (Huzui, 2012 citat de Stupariu,
2011 ).
Peisajul urban reprezintă un conglomerat de medii antropice și antropizate ce are rolul de
a servi nevo ilor omului și de a -i asigura confortul. Procesul presupune existența mai multor
subtipuri complementare de peisaje care îl constituie pe cel urban. O analiză detaliată a peisajului
urban și a componentelor sale presupune analiza fiecărei funcții pe care o are (Gavrilidis, 2014) .
Peisajele pot fi clasificate în funcție de o serie de caracteristici (Dincă, 2005):
 după starea de stabilitate sau de echilibru (peisaje stabile, peisaje în echilibru
relativ, peisaje instabile),
 după relațiile teritoriale dintre peisaje (peisaje bine individualizate, peisaje cu
elemente de interferență, peisaje integrate în altele),
 după capacitatea de autoreglare (peisaje cu autoreglare normală, peisaje cu
autoreglare precară, peisaje reglate artifi cial),
 după tipul de artificializare suferită (peisaje cu artificializări ale componentei
hidrografice, peisaje cu artificializări topografice, peisaje cu artificializări edafice),
 după comportamentul sistemelor (peisaje în biostazie, peisaje în rhexista zie,
peisaje în parastazie),
 după dinamica socială (peisaje cu dinamică socială ascendentă, peisaje cu
dinamică socială staționară, peisaje cu dinamică socială descendentă).
Peisajul urban include toate componentele mediului biotic și abiotic și mai a les antropice
ale spațiului urban. Acest tip de peisaj rezultă ca urmare a creației umane în timp istoric,
economic și social, în funcție de resursele disponibile și nevoile umane dintr -un spațiu și cadrul
temporal la un moment dat. (Ciocănea, 2013) .
În procesul transformării peisajului natural în peisaj urban prin acțiunile întreprinse de
populația umană, au fost necesare realizarea acestora la nivelul componentelor mediului natural.
Aceste acțiuni sunt clasificate în mai multe categori, iar în cadrul Sectorului 6 au fost remarcate
următoarele artificializări:
Artificializări topografice necesare pentru realizarea optimă a condițiilor pentru
construcții (spații industriale, rezidențiale, comerciale, infrastructura de transport și spații verzi)
prin nivelări, terasări, tasări, rambleeri, debleeri, crearea de foraje și tuneluri, și alte acț iuni cu
impact asupra reliefului (Ciocănea, 2013) .
Artificializări ale învelișului edafic ce cuprind totalitatea modificărilor apărute la
nivelul solului. Printre acestea se numără: decopertările, stocarea și repunerea l a suprafață a
solului, excavări realizate în diferite perioade istorice, etc. (Ciocănea, 2013) .

14
Artificializări hidrologice ce includ lucrările realizate în cazul Dâmboviței pentru
ameliorarea problemelor legate de creșterea de bitului , infrastructura pentru alimentarea cu apă a
populației și a unităților industriale (s fârșitul secolului al XIX -lea) (Ciocănea, 2013) .
Artificializarea climatului aduce modificări considerabile de temperatură și umiditate
între centru și periferie, conduce la accentu area insulei de căldură urbană, determină poluarea
atmosferică , conducând la creșterea disconfortului urban. (Ciocănea, 2013)
Artificializarea înveliș ului biotic în cadrul Sectorului 6 face referire la modificările
elementelor naturale în ceea ce privește flora și fauna. Toate aceste schimbări sunt cauzate de
activitățile sociale și economice. Au fost întreprinse acțiuni de amenajare a spațiilor verzi în
perimetrul zonelor funcționale sau parcuri urbane, introducerea aliniamentelor stradale și a
scuarurilor, cu scopul de a îmbunătăți estetica peisajului urban și de creștere a calității vieții
locuitorilor (Ciocănea, 2013).
În cadrul Sectorului 6 au fos t identificate, în funcție de criteriile structurale și funcționale
dominante, 4 categorii principale de peisaje urbane: peisajul rezidențial, peisajul comercial,
peisajul industrial și peisajul de recreare.
2.2. Tipuri de peisaje urbane din sectorul 6
2.2.1 Peisajul rezidențial
Spațiile rezidențiale reprezintă o component fundamental a unei așezări umane stabile,
fiind constituite din ansambluri de locuințe de diferite tipuri în care locuitorii unui oraș își
desfășoară activitățile.
Peisajul urban rezidențial este acea categorie de peisaj urban în care omul își petrece cea
mai mare parte din timp și în care își satisface una dintre nevoile primordiale, respectiv cea de
adăpost. (Gavrilidis, 2014) . În funcție de modelul de locuit ac esta se subîmparte în două
categorii: rezidențial colectiv (clădi ri cu mai mult de 2 etaje) (fig.3 ) și rezidențial individual (P,
P+1, P+2) (fig. 4 ).
Spațiile rezidențiale (fig. 5), ocupau în anul 2008, 36,29 % din suprafața totală a
Sectorului, spațiile rezidențiale colective ocupând 23,62%, iar cele individuale 12,67%,
distribuite diferit la nivelul cartierelor.

15
Fig. 3 . Model de locuit tip rezidențial colectiv, Fig.4 Model de locuit tip rezidențial
(sursa: original, 2017 ) (sursa: original 2017 )

Fig.5 Distribuția spațiilor rezidențiale în cadrul cartierelor Sectorului 6 din Municipiului București
sursă: ortofotoplanul 2008, 1:5000

La nivelul Sectorului 6, peisajul rezidențial este bine evidențiat în 3 din cele 8 cartiere
rezidențiale ale acestuia : Crângași (79,27%) Drumul Taberei (69,85%) și Militari (42,67%),
predominând peisajele rezidențiale de tip colectiv, Crângași 78,10%, Drumul Taberei 62,11% și
25,24% în car tierul Militari.
Deși este un cartier mic ca suprafață, Crângași, situat pe malul estic al Dâmboviței și
inclus în Sectorul 6 din anul 1974, ocupă cea mai mare pondere a peisajului rezidențial la nivel
de cartier.

16
Acest cartier a fost puternic afectat de inudațiile periodice provocate de râul Dâmbovița, afectând
mai multe spații rezidențiale la nivelul anilor 1960. Aceste probleme au fost soluționate prin
amenajarea unul lac de acumulare cunoscut sub numele de Lacul Morii.
Drumul Taberei, a apărut ca și ca rtier la sfârșitul anilor 1950 , când a început construcția
primelor blocuri, dinspre Cotroceni spre Domnești. Denumirea cartierului Drumul Taberei este
legată de trecutul acestor locuri , unde în timpul Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu și -a
stabili t tabara de panduri. Dispariția peisajului individual, initial rural este reflectată de prezența
actuală a peisajului rezidențial colectiv, predominant fiind cel cu blocuri de P+3.
Conform datelo r de la Primăria Sectorului 6, Cartierul Militari, se numără printre cele cu
o pondere mare a spațiilor rezidențiale, este și cel mai mare ca suprafață 31,25% din suprafața
totală a Sectorului. Caracterul rural al acestui cartier s -a menținut până în anul 1980, când
fragmente din peisajul rezidențial de tip colecti v au fost înlocuite cu cel de tip colectiv de P+9,
dar mai întâlnim pe alocuri câte un bloc cu patru etaje, cele mai multe dintre acestea aflându -se
într-un stadiu avansat de degradare (fig. 6), fiind foste cămine de nefamiliști, care au încăput pe
mâna rromilor.

Fig.6 Peisaj cu funcție rezidențială aflat în stadiu avansat de degradare, Str. Valea Cascadelor,
cartier Militari (sursă: “Antiloc: Valea Cascadelor”, Postat de Gruia, 2008 )
Cartierul Constantin Brâncuși este reprezentat exclusiv de spații rezidențiale colective,
relativ noi, construte pe foste terenuri agricole și care se află într -o continuă expansiune.
Cartierul Giulești este format în majoritate din spații rezidențiale individuale , 10,77% din
totalul de 12,42% din suprafața to tală a acestuia, incluse în prima zonă a cartierului ce prezintă și
în prezent un profund caracter rural, aici aflându -se localitatea din care a început dezvoltarea
urbanisticã. De puțin timp, aici au început sã fie construite locuințe noi, unele pe supraf ețele
libere, altele pe locurile vechilor case sãrãcãcioase.

17
2.2.2 Peisajul industrial

Peisajul industrial, este specific peisajului urban, în cadrul acestei categorii se tine cont
de poziția peisajului industrial în cadrul orașului sau față de acesta, gradul de concentrare
teritorială, gradul de ocupare al terenului, continuitatea în spațiu, modul de percepție al peisajului
industrial, baza de producție, funcția inițială a sitului, gradul de contaminare, impactul asupra
stării mediului, capacitatea de a genera rezidențial (Mirea, 2012) .
Conform datelor din Memoriu de sinteză aferent P.U.G. București, începând cu anul
1990, sub impactul măsurilor de reformă economică și a procesului de privatizare, industria
bucureșteană s -a aflat î ntr-un proces continuu de restructurare spontană .
Platformele industriale din cadrul Municipiului București și implicit Sectorului 6, au
întâmpinat dificultăți de -a lungul timpului în adaptarea la schimbare, astfel suprafața totală ce
constituie peisajul i ndustrial fiind modificată considerabil.
Peisajul industrial actual (fig.7) este concentrat în principal în zonele periferice a le
Sectorului 6 , ocupând o suprafață extreme de redusă 0,05%. Reprezentative sunt: CET Vest
Militari; CET Grozăvești; Platforma Industrială Grant Metal; Plevnei S.A; Munplast;
Turbomecanica S.A, Apaca.

Fig.7 Distribuția spațiilor industrale în cadrul cartierelor Sectorului 6 din Municipiului București
sursă: ortofotoplanul 2008, 1:5000

18
Zonele industriale, sunt considerate surse de degradare complexe atât în stadiul de
funcținare, cât și după încetarea acesteia, impunându -se în peisaj ca zone discontinue în cadrul
zonei urbane.
Zonele industriale aflate în apropierea noilor spații rezidențiale dezvoltate au dat n aștere
unor disfuncționalități cum ar fi: poluarea fonică, cu pulberi în suspensie, mirosuri neplăcute,
procent ridicat al suprafeței ocupate, insuficiența spațiilor verzi, toate acestea provocând
disconfort la nivelul locuitorilor. (Mirea, 2012)

Fig.8 CET Vest București (sursa: PUZ Sector 6, foto -arhivă personală -prelucrare ArcGis 10.1)
Zona Militari, în special prin prezența CET -ului, constituie o sursă de disconfort urban
pentru rezidenții din cartie rul omonim, (Mirea, 2012) , dar CET -ul Grozăvești (fig. 9) are un
impact mai mare asupra spațiilor rezidențiale și asupra spațiilor verzi aferente datorită distanței
reduse dintre CET și acestea.

Fig.9 Distanța redusă dintre spatial industrial (CET Grozăvești) și spațiul verde (Gradina
Botanică) (sursa: original, 2017)

19
2.2.3 Peisaje de recreere

Peisajele de recreere au rol important în activitățile de recreere și odihnă ale locuitorilor
dezvoltând și menținând echilibrul fizic și psihic al omului, încetinind impactul activităților
antropice aasupra mediului. (Tzoulas et al., 2007 citați de Cocăne a).
Prin structură și funcțiile multiple pe care le îndeplinesc, spațiile verzi, conferă o anumită
calitate mediului urban și implicit locuirii (reducerea poluării fonice, reducerea temperaturii,
reducerea vitezei vântului și nu în ultimul rând funcție est etică, de agreement și recreere) ,
definind prin accesibilitate și/sau at ractivitate cartierele orașului, oferă în mijlocul acestuia insule
de natură, spațiu de relaxare și plimbare.
Spațiile verzi ce pot constitui categoria de peisaj de recreere la nive lul Sectorului 6,
(fig.10) ocupă o pondere de 9,8% din suprafața totală a spațiului analizat. Spațiile verzi cu o
suprafață mai însemnată sunt reprezentate de parcurile urbane: Grădina Botanică ; Parcul Drumul
Taberei ; Crângași ; Giulești; Ins ula Lacul Dâmbo vița; Grozăvești ; Giulești -Cinema; Istru; Sf.
Andrei; Podul Grand -Nicolae
Filimon; Geniului Răzoare ;
Păcii.

Fig.10 Distribuția spațiilor verzi
în cadrul cartierelor Sectorului 6
din Municipiului București sursă:
ortofotoplanul 2008, 1:5000

De asemenea în cadrul
categoriei de spații verzi sunt incluse și bazele sportive: Steaua, Giulești, Regiei – Stadionul
Sportului Studențesc, ce alcătuiesc, împreună cu cele incluse în categoria peisajului de recreere,
un procent de 11,88% în cadrul spațiului a nalizat.
Se remarcă deservirea echilibrată cu spații verzi publice în cadrul teritori ilor urbanizate
anterior 1989 ( cartierul Drumul Taberei, Cartierul Regiei, cartierul Crâ ngasi), în timp ce zonele
recent urbanizate nu sunt deservite de spații verzi publi ce.

20
Există și tipuri de spații verzi incluse în celelalte categorii de peisaj, fiind considerate
secvențe ale acestuia, printre acestea se numără gradinile, spațiile verzi amenajate, scuaruri,
aliniamente stradale.
2.2.3.1 Grădina Botanică
Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universitatii din Bucuresti , sau simplu Gradina
Botanica Bucuresti este numita dupa fondatorul ei, Dimitrie Brândză , si este situata în cartierul
Cotroceni din capitala. Ea se întinde pe o suprafata de 17,5 hectare (avand 4.000 m² de s ere) si
are în grija 10.000 specii de plante.
Aici sunt adăpostite importante colecții de plante prin care vizitatorul să poată percepe
amploarea diversității lumii vegetale, specialistul avînd posibilitatea să le folosească în
activitatea de cercetare ș i conservare a zestrei naturale a Terrei.
Grădina Botanică din București e unul din locurile care te fac în același timp să te bucuri
că există și să regreți că nu e chiar ce ar putea fi. O parte din grădină, cea dinspre Șoseaua
Grozăvești nu are nimic în plus față de un parc oarecare, ba chiar arată mai ponosit decât
Cișmigiu sau Herăstrău. Suprafețe întregi sunt acoperite
doar cu iarbă care nici gazon nu poate fi numită, sau cu
specii destul de comune de arbori. Spațiile sunt largi, iar
vizitatorii fi ind mai puțini decât într -un parc e îndea juns
de relaxant.
În mijlocul grădinii se află un lac cu poduri și
insulițe de pe care pot fi observate familii de rațe
sălbatice, care alături de broscuțele care folosesc frunzele
de nuferi pe post de trambul ină alcătuiesc fauna acestui
mic ecosistem.

Fig. 11 Plan al Grădinii Botanice (sursa:
https://romania.ici.ro/ro/geografie/pagina.php?id=399 )
Grădina de trandafiri e printre zonele cel mai bine întreținute, cu varietăți foarte diverse
de trandafiri de toate culorile, obținute prin încrucișări controlate. Spectacolul vizual creat de
trandafiri variază, desigur, în funcție de sezonul de vizitare, dar din pri măvară până toamna
există cel puțin câteva soiuri care să se afle în perioada de înflorire.
Dintre sutele de specii de trandafiri , putem distinge câteva categorii: trandafirii de grădină
(cei vânduți în florării), – thea remontanti ; trandafirii pitici – rosa floribunda , rosa polyantha –

21
trandafirii decorative – rosa canina, trandafirul de Damasc, rosa rubrifolia .
Fig.12 Specii de trandafiri din Grădina Botanica (sursa: original, 2017)
Speciile de nuferi (nymphaea ) se deosebesc prin coloritul florilor, de la albul pur al
unui Nymphaea Alba (Albatross, Gonnere, Helvola), la roz (Pink Sensation, Marliacea Rosea,
Rubra, Madamme Wilfon) galben (Joey Tomocik, Chromatella), violet (Rose Arey, Fire Crest,
Sioux, Charles de Merville, Conqueror, Red Spi der) culori pale (Hollandia) sau aprins e (James
Brydon, Attraction).
Tot o specie de nufăr este
și lotusul (Nelumbo), care are flori
asemănătoare, dar se deosebește prin forma
frunzei.

Fig.13 . Floare de lotus ( http://www.webphoto.ro )
Grădina Botanică “Dimitrie Brandza” este organizată pe sectoare. La intrare, pe partea
dreaptă, vizitatorul este întâmpinat de sectorul Decorativ cu plante ce atrag atenția prin florile,
frunzele sau portul lor deosebit, menite să asigure decorul în toate cele patru anotimpuri.
Pe partea dreaptă, spre Splaiul Independenței, se află Grădina Italiană caracterizată de
un parter gazonat și decorat cu forme globuloase de merișor. În centrul acestui sector se află un
bazin ce cuprinde câteva plante acvatice autohtone: stuf, papură, obligeană, buzduganul apelor,
nuferi. Mergând spre Serele de expoziție, vizitatorul traversează
sectoarele Rosarium și Iridarium . Primul adăpostește o colecție de circa 300 de specii și soiuri
de trandafiri, în timp ce al doilea grupează circa 50 specii și soiuri de stânjenei. Lăsând pe partea
dreaptă Serele de expoziție, și mergând spre vest, se ajunge la sectorul de plante utile care
cuprinde peste 250 specii medicinale, a limentare, tinctoriale etc. Nu putem să nu amintim aici că

22
sectorul își păstrează forma de peste 100 ani. Atracția zonei este reprezentată nu doar de conifere
și de nuferii de pe lac, dar și de rațele și țestoasele care și -au găsit aici condiții prielnice de viață.
De asemenea, vizitatorul nostru se poate minuna de „plămânii” ce -i poartă la vedere
chiparosul de baltă ( Taxodium distichum ), specie originară din America de Nord, dar care în
trecutul geologic avea rude apropiate ce trăiau pe meleagurile noastr e. Grupul de chiparoși a fost
plantat în jurul anului 1890, curând după ce grădina botanică a fost mutată în Cotroceni.
Mergând spre ieșirea din grădină, pe partea stângă se află sectorul Taxonomic în care plantele
sunt grupate după caracterele de înrudire dintre ele, apoi Lacul mare cu o insulă în mijloc ce
adăposteșt e plante de origine asiatică. Dintre sectoarele interioare, pot fi vizitate Muzeul
botanic și Serele de expoziție . Muzeul Botanic impresionează prin colecția de circa 2500
acuarele pe care o d eține .
Serele de expoziție adăpostesc interesante colecții de orhidee, ferigi, citrice, cactuși și alte
suculente, bromelii, palmieri. Încă de la intrare impresionează un uriaș curmal ( Phoenix
dactylifera ), dar și alți palmieri, unii ajungând atât de înalți încât sparg acoperișul de sticlă al
serei. Colecțiile de plante vii din Serele de expoziție beneficiază în prezent de condiții mult mai
bune decât în urmă cu doar câțiva ani ca urmare reabilitării susținută financiar în mare parte de
către Ambasada Confederației Elvețiene, prin Fondul
elvețian de contrapartidă.

Fig.14 Serele Grădinii Botanice
(sursa: original, 2017)

23
2.2.4. Peisaje comerciale

Spațiile comerciale au avut o evoluție teritorială ascendentă în ultimii ani datorită
dezvoltării economiei și nevoii de satisfacere a cerințelor populației.
La nivelul Sectorului 6 în alcătuirea peisajului comercial contribuie spațiile comerciale
mari și piețele agroalimentare, dar și unități comerciale de dimensiuni mici, considerate secv ențe
de peisaj, în principal cu funcție rezidențială.
Spațiile comerciale reprezentative ocupă la nivelul S ectorului 11,89% din totalul
suprafeței acestuia și sunt date de 6 mari centre comerciale și 8 piețe agroalimentare repartizate
astfel: 2 piețe agro alimentare în cartierul Militari, 5 în cartierul drumul Taberei și una în
Cartierul Giulești . Peisajul comercial reprezentat de piețele agroalimentare indică o degradare a
acestuia din punct de vedere al esteticii prin cromatica agresivă și panouri și afiș e publicitare.
Cea mai dezvoltată suprafață comercială din cadrul sectorului 6 este localizată în zona
vestică a cartierului Militari, atrăgând trafic important ce traversează tot sectorul pe traseul
bulevardului Iuliu Maniu.
În continuare peisajul comerci al este reprezentat de centre comerciale după cum urmează:
 Mall Cotroceni fiind în prezent și cel mai mare mall din România, construit în anul
2009, este situat în partea estică a zonei de studiu.

Fig. 15 Peisaj commercial, Mall Afi Palace Cotroceni (sursa:
http://www.constructiv.ro/2016/03/afi -31-mil-e-venit -operational -net/)
 Mall Plaza Romania (fig. 16) este situat la intersecția Bulevardului Timișoara cu
Pasajul Lujerului, între cartierele rezidențiale D rumul Taberei și Militari, inaugurat în
anul 2004.

24

Fig.16 Peisaj comercial, Mall Plaza România (sursa: original,2017)
 Complex Comercial Carrefour Orhideea și Bricostore – localizat în lungul Șoselei
Orhideelor.
 Hipermarket Cora Lujerului situat în carealul cartierului rezidențial Militari.
Ponderea arterelor comerciale est scăzută. Se o bservă o tendință de dezvoltare a marilor
centre comerciale în zone deservite de transport de mare capaciate.
Spațiile comerciale punctuale de dimensiuni mai m ici, fiind considerate secvențe din
peisajul rezidențial, sunt date magazinele de la parterul blocurilor (fig.17 ), restaurantele și
terasele , baruri, pub -uri, fast -food-uri, săli de jocuri, benzinării, spălătorii auto, florări i, chioșcuri
de ziare identificate cu precădere în lungul marilor artere de circulație.

Fig.17 Spațiu comercial, secventă din peisajul rezidențial (sursa: original, 2017)

O categorie de peisaj comercial ce crează cele mai mari probleme de degradare este cel
de tip neorganizat, acesta poate apărea punctual sau sezonier în zonele intens populate. Acestea

25
îngreunază traficul pietonal, aduce un grad ridicat de insecuritate, și provoacă o scădere a
esteticii peisajului.
2.3. Evaluarea elementelor de peisaj
Peisajul reprezintă un indicator al schimbării modului de utilizare al terenurilor, al
schimbării activităților întreprinse putând fi analizat din mai multe puncte de vedere: spațio –
temporal, structural (înlocuirea elementelor naturale cu elemente antropice) și functional
(transformarea peisajului natural primind noi funcții și/sau reconversiile funcționale ale diferitor
spații). Aceste schimbări se datorează evoluției sociale, cauzate de interesele economice și
dorința de îmbun ătățire continuă a calității vieții (Ciocănea, 2013) .
Această dinamică a peisajului are o expansiune haotcă a teritoriului, modificări la nivelul
zonelor indistriale, dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor ( de transport, alimentare cu apă,
canalizare, servicii de proximitate), generând un impact negativ asupra mediului și calității vieții.
Schimbarea modului de utilizare a terenului este considerate ca având cele mai
importante impacturi asupra componentelor de mediu prin perturbările induse la nivelul acestora.
Modificările evidente în cadrul peisajului Sectorului 6, au avut loc preponderent după
anul 2000, prin apariția de noi peisaje cu funcție rezidențială, în principal ansambluri rezidențiale
la periferie. comerci ală prin apariția unor spații comerciale de mari, dezafectarea unor importante
unități importante sau reconversia acestora.
Dinamica spațio -temporală (fig. 18) se referă la evoluția în timp suprafeței teritoriului,
felul în care extinderea orașului a ocupa t teritoriul aflat la dispoziție, evoluția tramei stradale, a
țesutului urban și a fondului construit .

Fig.18 Exemplu de dinamică spațio -temporală la periferia sud -vestică a Sectorului 6 din Municipiul
București a)2001; b)2004; c)2015 sursa: GoogleEar th
a)
b)
c)

26
Pentru a evidenția dinamica peisajului urban al Sectorului 6, de -a lungul timpului, ce a
produs o serie de modificări funcționale și structurale, am ales spre analiză p erioada 1977 -2008 ,
cuprinzând două momente importante în conturarea peisajului: perioada comunistă și perioada
postcomunistă, de tranziție spre economia capitalistă.
Prin vectorizare, au fost extrase la nivelul hărților o serie de elemente ale peisajului ce
compun zonele funcționale urbane: spații rezidențiale (rezidențial individual, rezidențial
colectiv), comerciale, industriale, spații verzi, spații neamenajate și infrastructura de transport
(rețea rutieră, rețea ferovoară), suprafețe acvative.
Bazele cartografice util izate pentru întocmirea hărților au fost reprezentate de Harta
topografică (1977), cu scara 1:25 000 și o rtofotoplanul din 2008, cu scara 1:5 000. Nivelul
detaliilor elementelor reprezentate pe bazele cartografice cu scări de reprezentare diferită,
strecoa ră erori în stabilirea modului de acoperire al terenurilor și a unor funcțiuni urbane, dar ne
oferă avantajul surprinderii unor structuri spațiale efemere, care nu se mai reg ăsesc în peisajul
urban actual (Huzui, 2012) .
Această analiză a dinamicii peisajului ne înfățișează transformările produse între cele
două momente temporale (1977 și 2008), identificate cu precădere în partea de vest a teritoriului,
cartierul Militari, în jurul platformei industriale și nord -vest (fig .19).

Transformările produse în zona vesică, se datorează atractivităților crescute a terenurilor
din aceste zone pentru dezvoltarea funcțiunilor de birouri sau comerciale și de agrement.
Schimbările majore care au avut loc în inervalul cuprins între anii 1977 -2008, au avut loc
în sfera spațiilor de locuit și a teritoriului neam enajat (fig. 20). Suprafața ocupată de rezidențialul
Fig. 19: Dinamica peisajului urban între anii 1977 -2008 în cadrul Sectorului 6 din Municipiul București (sursa:
Harta topografică 1977, 1:25.000; ortofotoplanul 2008, 1:5000)

27
individual a scăzut cu 5,36%, suprafața ocupată în anul 1977 era de 767,34 ha, pe când în anul
2008 a ajuns la 548.68 ha.
Aceste schimbări sunt vizibile în arealul cartierului Militari unde după anii 19 80, în
perioada comunistă peisajul rezidențial a fost înlocuit cu cel colectiv de P+10, a urmare a
creșterii nevoii de locuit. Datorită amenajării Lacului Morii pentru combaterea inundațiilor a
avut loc o schimbare radicală a peisajului, acesta devenind pe isaj fluviatil, peisaj slab reprezentat
în cadrul Sectorului 6.
Peisajul rezidențial tip colectiv a avut o traiectorie ascendentă suprafața ocupată
crescând cu 7,16% nu doar datorită înlocuirii celui individual ci si prin ansambluri noi de
locuințe constr uite pe terenuri virane sau pe suprafața unor foste platform industriale.

Fig.20 Dinamica spațiilor funcționale ale peisajului urban în cadrul Sectorului 6
al Municipiului București (prelucrare după datele obținute în ArcGis în urma vectorizării )

De asemena, spațiile commerciale au avut o creștere considerabilă de 3,95%, ca răspuns
la creșterea economiei de pia ță și asigurarea nevoilor umane, ajungând ca în anul 2008 să
reprezinte 4,90% din teritoriul Sectorului 6. Acestea se impun în peisaj, mai ales prin reconversia
spațiilor industriale, după anul 2000. Sectorul industrial a înregistrat o scădere a suprafeței
spațiilor industriale de 3,44% din cauza fenomene lor de privatizare, destructurare,
dezindustrializare și reconversie funcț ională.

28
2.4. Dinamica spațiilor rezidențiale

Spațiile rezidențiale prin dinamica lor spațială și temporală reprezintă o sursă importantă
de degradare deoarece evoluția acestora presupune o cerere din ce în ce mai mare a suprafețelor
de teren, creând disfuncționalități de mediu.
Sectorul 6, la încep utul perioadei postbelice, avea câteva zone de l ocuințe destinate în
principal cadrelor militare: zona Răzoare sau parcelarea Grant cu locuințe destinate angajaților
CFR.
În zona Cartierului Militari, ansamblurile de locuințe individuale aveau caracteris ticile
unor dezvoltări rurale.
Creșterea numărului populației, dar și creșterea nivelului de trai al acesteia a condus la
expansiunea zonelor rezidențiale din cadrul Sectorului 6 atât în interiorul țesu tului urban
construit , cât și în afara lui prin extinderea spațiului con struit la periferia cartierelor, pe terenurile
lipsite de construcții. Acest fenpmen de extindere poate duce la fragmentarea și degradarea
peisajelor urbane creând dezechilibre între spațiile rezidențiale și spațiile cu diferite fun cții, la
apariția unor mutații în cadrul ecosistemului urban prin creșterea necesității de transport.
Diversitatea formelor de locuire s -a accentuat după 1990 în ceea ce privește modul de
locuire. În teritoriul sectorului 6 s -au dezvoltat atât ansambluri d e locuințe colective noi, precum
și locuințe individuale. Majoritatea construcțiilor colective noi au fost constituite în areale
destructurate (zona periferică a b ulevar dului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea) , dar și prin
recon versia unor unități industriale.
Dezvoltarea spațiilor rezidențiale la periferia Sectorului 6 au condus la extinderea
exagerată pe verticală, favorizând scăderea accesului la infrastructurile de bază , accentuarea
problemelor de circulație (aglomerarea arterelor Prelungirea Gh encea, Bulevardul Iuliu Maniu),
creșterea problemelor de mediu (Iojă, 2009) .
În cazul noului Cartier Constantin Brâncuși situat în partea de vest Sectorului 6, peisajul
rezidențial a luat locul celui agricol. Acesta prezintă u n număr scăzut de spații verzi și
instituționale. Transferal către celelalte cartiere se face prin Strada Valea Oltului, făcând față cu
greu fluxului de autovehicule, iar poluarea cu pulberi în suspensie provenită de la acestea a
crescut considerabil odată cu expansiunea cartierului.
Zona Orhideelor a suferit modificări de conversie a peisajului, unde pe fostele zone de
activități ale platformei Plevnei -Orhideelor, s -a dezvoltat , pe lângă funcții comerciale, ansamblu l
de locuințe colective Orhideea Gardens.

29
Există și zone care nu au avut parte de o dinamică a suprafețelor rezidențiale în intervalul
analizat, zone identificate în partea de nord -vest a arealului studiat, cu precădere în cartierul
Giulești, caracterizat încă printr -un peisaj cu influențe rural e.
Spațiile rezidențiale reprezintă o sursă majoră de degradare a mediului prin cantitățile
mari de deșeuri menajere emise ce provoacă mari probleme la nivelul acestuia:
 afectarea biodiversității prin degradarea vegetației din proximitatea rezidențialului;
 creșterea aportului de gaze cu efect de seră la nivelul atmosferei, consecință a creșterii
nivelului de trai;
 afectarea calității aerului: folosirea combustibililor solizi, lichizi, gazoși ca sursă de
energie;
 gestionarea iresponsabilă de substanțe și pro duse periculoase (DEEE, pesticide,
produse de curățare) (Iojă, 2009) .
 eutrofizarea apelor;
 deșeuri rezultate fie din depozitarea necontrolată fie din lipsa unu i sistem eficient de
colectare reprezintă o sursă de poluare a solului.
Prin analiza peisajului putem aprecia faptul că spațiile rezidențiale nou construite nu
respectă normele de urbanism și se dezvoltă haotic, determinând nepotriviri din punct de vedere
estetic. Se creează un mozaic deranjant în cadrul spațiilor rez idențiale prin folosirea materialelor
de construcții nepotrivite, a unor forme ce contrastează cu cele tradiționale ale clădirilor sau a
unor culori contrastante (Niță, 2011) .
2.5. Dezafectarea și re conversia peisajului industr ial

O mare parte din suprafețele platformelor industriale ale Sectorului 6 au fost dezafectate
si redistribuite spațiilor comerciale , rezidențiale producând modificări esențiale în starea
mediului și a peisajului industrial.
Cea mai des întalnită reconversie a industrialului din Sectorul 6 este cea în comercial,
datorită populației deschisă la acest gen de investiție și pentru că reprezintă o modalitate de a
reduce spațiile industriale abandonate sau generatoare de poluanți.
Deși se apreciază reduc erea poluării surselor industrializare după destructurarea sau
reconversia acestora, apar noi surse de poluare și probleme de mediu cauzate de transformarea
acestora în commercial cum ar fi probleme legate de trafic, depozitarea necontrolată a
deșeurilor, creșterea surselor de poluare difuză.

30
Unitățile industriale reconvertite ocupă o suprafață de 68,1 ha (reprezentând 1,7 % din
suprafața actuală a sectorului) și a început să se individualizeze începând cu 2005, un an
favorabil proiectelor imobiliare, în special comerciale și rezidențiale. Amintim: Grantmetal –
Galactic Indoor Climbing Gym, AP ACA – Cotroceni Business Center, Fabrica de Țigarete
Belvedere – Bricostore Orhidee a, Semănătoarea – Sema Park, IDM Club, UMEB – AFI
Cotroceni Mall, Fabrica de lapte Miorița – Cora Lujerului și viitorul complex rezidențial
Primăvara Lujerului etc. (Mirea, 2012).
Unitățile industriale care închiriază spațiile pentru depozitare sau comercializare ocupă o
suprafață de 154,6 ha, 4% din suprafața arealului analizat (Mirea, 2012) .
2.6. Modernizarea și extinderea rețelelor de transport

Necesitatea dezvoltării capacității de circulație și transport a Municipiului București a
condus la densificarea rețelei de comunicații, necesare unui transport ur ban optim conducând la
acoperirea unui grad din ce în ce mai ridicat al solului. Apariția unor noi spații de parcar, stații de
transfer, puncte de legătură conduc la fragmentarea habitatului urban, pierderi de spații verzi,
crearea disconfortului populație i prin zgomot, vibrații, noxe.
În cadrul Sectorului 6 pentru modernizarea rețelelor de transport s -au efectuat acțiuni prin
extinderea rețelei de metrou pe tronsonul Drumul Taberei –Universitate, realizarea de parcări
subterane și supraterane.
Cu un impact asupra mediului și populației în analiza peisajului urban se remarcă
extinderea rețelei de metrou pe tronsonul Drumul Taberei – Universitate aflată în plină
desfășurare (fig.21), au adus modificări la nivelul peisajului urban, spațiie verzi au fost înlocu ite
cu ciment și garduri, cir culația innițială a fost deviată , iar noxele de praf și zgomotul aduc un
plus în disconfortul locuitorilor din proximitate.
Locuitorii din Drumul Taberei se plâng încă de când au început lucrările la metrou că
acestea cauzează mizerie în cartierul lor.
Lucrăriile la tronsonul Drumul Taberei au început în anul 2011 și continuuă până în
prezent. Anul finalizării lucrărilor estimat la începutul acestora a fost 2013 dar acestea au fost
sistate în prima parte a anului 2013, din cauza lipsei banilor.
În momentul de față lucrările la structura de rezistență a Metroului din Drumul Taberei au
ajuns la 8 0%, preconizându -se ca până în primul trimestru a l anulu i 2017 lucrările de rezistență
și finisare vor fi terminate.

31

2.7. Dezvoltarea marilor spații comerciale

Spațiile comerciale pot constitui surse de degradare a faactorilor de mediu prin
caracteristicile pe care pe prezintă: dimensiune, specificul produselor și serviciilor
comercialuzate, character. (Pătroescu et al, 2008; Pătroescu et al., 2012 citați de Cio cănea,
2012 ).
Începând cu anii 1990 numărul spațiilor comerciale a început să crească mai întai prin
apariția supermarcketurilor, mult mai attractive decât chioșcurile, deoarece acestea prezentau o
gama mult mai largă de produse, continuând până în anul 2 000 datorită interesului și cererii
populației pentru acest tip de spații. (Ciocănea, 2013)
În anul 2009 s -a deschis cel mai mare mall din România – Afi Palace Cotroceni, Este
situat în partea centrală de vest a orașului, centrul orașului și cele mai mari
cartiere, Militari și Drumul Taberei . Proiectul a fost construit în locul fostei fabrici, Uzina de
Mașini Electrice, din București, care a fost parțial demolată .
Proiectul dezvoltat pe o parte din terenul fostei fabrici Tricodava este format dintr -un
hiper market Auchan, o galerie comercială și noul sediu de birouri.
Sectorul 6 beneficiază de cele mai multe M ega Image, Profi, LIDL, de pe suprafața
Municipiului București. Dezvoltarea acestora a fost posibilă datorită densității mare a populației
în comparație cu celelalte sectoare.
În anul 2011, Sectorul 6 deținea 3 din cele 5 LIDL -uri existente în municipiul București.
Astăzi acesta deține un număr de 10 complexe comerciale LIDL, ocupând locul întai în ceea ce
privește numărul acestora la nivelul Municipiului București.
Complexele comerciale de dimensiuni mari conduc la apariția unei aglomerații
reprezentative a traficului (fig. 22), la creșterea cantităților de deșeuri, dezechilibre între
Fig. 21 Extinderea rețelei de metrou pe tronsonul Drumul Taberei cu impact semnificativ
asupra mediului (sursa: orignală,2017)

32
suprafețele construite și spațiile verzi, surse de zgomot și poluare luminoasă. În același tim p aduc
și beneficii în peisajul urban prin revitalizarea unor zone urbane degradate, cele mai multe
dezvoltându -se pe foste spații industriale dezafectate. (Ciocănea, 2013)

Fig.22 Peisaj comercial sursă de aglomerare a traficului (sursă: http://www.bogart.ro )

33
CAPITOLUL III : PERCEPTIA LOCUITORILOR DIN SECTORUL 6
ASUPRA PEISAJULUI

În urma unui tratament statistic al datelor din chestionar, se poate evalua ulterior
percepția locuitorilor și, implicit, modul cum se structurează, preferințele acestora în raport cu
aspectul cartierului respectiv. (Drăgut, 2000)
Scopul întocmirii chestionarului este de a surprinde percepția localnicilor Sectorului 6, a
peisajului ca indicator al antropizării și degradării mediului, a problemelor actuale cu care se
confruntă și perspectiva acestora asupra măsurilor (Iojă, 2009) pe care trebuie să le ia pentru a
îmbunătății calitatea locuirii, a peisajului și implicit a mediului.
În urma aplicării chestionarului s -au putut constata anumite avantaje și dezavantaje:
Tabelul 1 Avantaje și Dezavantaje ale aplicării chestionarului
Avantaje Dezavantaje
– folosirea chestionarului ca instrument propriu
de cercetare – preluarea informațiilor a necesitat mult timp
– dobândirea unui număr mare de informații
prin aplicarea unei game variate de întrebări – dificultăți în preluarea răspunsurilor de la
întrebări postcodificate
– realizarea testării unor cunostințe ale
subiecțiilor cu privire la problemele calității
aerului – mici greșeli ale operatorului

– posibilitatea de a realiza anchete secundare – necompletarea unor întrebări de către
subiecți
– facilitatea de a completa repede chestionarul
predominând întrebări precodificate.

Chestionarele au fost aplicate în teren, dar și online cu ajutorul aplicației Google Docs ,
eșantionul fiind alcătuit din 175 persoane, locuitori ai Sectorului 6.
Rezultatele analizei datelor obținute, în urma aplicării chestion arului, au fost prelucrate
cu ajutorul programului Microsoft Office Excel.
Chestionarul utilizat este unul de opinie, anonim , compus din de întrebări care vizează
date de identificare a respondenților, înțelegerea, aprecierea și atitudinea privind peisaj ul urban
actual și viitor . Au fost chestionat un număr de 63 de bărbați și 112 femei, cu vârste cuprinse
între 20 -70 de ani. grupa de vârstă cu cele mai multe personae chestionate a rezultat a fi cea
cuprinsă între 20 -45 de ani (75%), cu un nivel ridicat d e studii universitare și postuniversitare
(89%).
Primele întrebări ale chestionarului sunt menite să obțină informații cu privire la sexul,
vârsta și gradul de studii al persoanelor chestionate.
Cea de -a patra întrebare a chestionarului – Credeți că pei sajul urban are o calitate bună ,
surprinde concepția locuitorilor asupra calității peisajului urban analizat. Majoritatea c elor

34
chestionați au o perceptivă proastă asupra calității peisajului urban negând faptul că acesta are o
calitate bună, 95% dintre aceștia sunt de această părere.
Ca un argument al întrebării anterioare, cea de -a doua Dacă răspunsul este neg ativ, care
din următoarele elemente credeți că au cel mai puteric impact asupra calității peisajului și
mediului? are rolul de a detalia și argume nta percepția negativă a respondenților asupra calității
reduse a peisajului urban prin alegerea uneia din următoarele cauze:
a) Depozitarea necontrolată a deșeurilor;
b) Afișajul stradal și panourile de mari dimensiuni;
c) Lipsa omogenității arhitecturale;
d) Piețele agroalimentare;
e) Altele.
Majoritatea locuitorilor chestionați afirmă că principalul element cu cel mai puternic
impact asupra calității peisajului și mediului urban este depozitarea necontrolată a deșeurilor
(49,1%), 19% dintre respondent consideră că pieț ele agroalimentare sun elementul ce are cel mai
puternic impact, urmat de un procent de 14.9% ce sunt de părere că principalul element este dat
de lipsa omogenității arhitecturale, doar 14,3% au optat pentru afișajul stradal și panourile de
mari dimensiuni , iar restul de 2,3% sunt de altă părere.

Fig.23 Percepția respondenților asupra elementelor cu cel mai puternic impact al calității peisajului
urban
Deși Sectorul 6 ocupă penultimul loc între sectoarele bucureștene la suprafața de
spațiu verde pe cap de locuitor, am vrut să aflu părerea locuitorilor cu privire la acest aspect,
dacă Llipsa spațiilor verzi reprezintă un element de degradare a calității mediului?
Răspunsurile au fost predominant afirmative, 87,4% sunt de părere că lipsa spațiilor verzi
reprezintă într -adevăr un element de degradare, iar 12, 6% nu sunt de acestă părere.

35
Întrebarea 7 – evidențiază cele mai mari p robleme pe care le ridică dezvoltare a
infrastructurii de transport la nivelul Sectorului 6: Credeți că șantierele noii magistrale de
metrou din cartierul Drumul Taberei afectează integritatea peisajului și calitatea mediului? ,
Aceștia au răspuns afirmativ, iar pentru consolitarea acestui fapt a fost adresată întrebarea: Dacă
răspunsul este afi rmativ, care credeți că sunt cel e mai mari probleme pe care le ridică aceste
șantiere deschise? Am avut urmăroarele alternative de răspuns:
a) Degradarea spațiilor verzi;
b) Afectarea calității aerului prin afl uxul de pulberi în suspensie/praf;
c) Introducerea unor elemente de insecuritate (ex:modificarea trotuarelor și străzilor);
d) Afectarea integrității fundațiilor construcțiilor din proximitate;
e) Altele.
Respondenții sunt conștienți că noile șantiere ridică probleme de mediu, cei mai mulți
au optat pentru afectarea calității aerului prin afluxul de pulberi în suspensie/praf ca fiind
principala problemă ridicată de aceste șantiere (32,6%), 24,6% au optat pentru degradarea
spațiilor verzi, un procentaj apropiat cest răspuns l -a primit afectarea integrității fundațiilor
construcțiilor din proximitate (20,6%), 16% introducerea unor elemente de insecuritate
(ex:modificarea trotuarelor și străzilor) și 6,3% au altă părere cu privire la principala problemă.

Fig.24 Percepția respondenților la întrebarea: Credeți că șantierele noii magistrale de metrou din
cartierul Drumul Taberei afectează integritatea peisajului și calitatea mediului?

La întrebarea : Ce cartier din cadrul Sectorului 6 considerați a fi cel mai degradat?
Locuitorii Sectorului 6 chestionați sunt de părere că cel mai degradat cartier al
arealului în care locuiesc este cartierul Giulești (29,7%), urmat de Militari (27,4%). Cartierele
Cotroceni (1,1%) și Brâncuși (2,3%), sunt apreciate ca fiind cartierele cel mai puțin degradate
din Sectorul 6.

36

Fig.25 Percepția respondenților cu privire la cel mai degradat cartier din Sectorul 6
Ce tipuri de spații urbane co nsiderați optime pentru construire în spațiile
neamenajate? are rolul de a surprinde opinia respondenților cu privire la valorificarea terenurilor
virane din cadrul Sectorului 6. Răspunsurile arată o deschidere foarte mare a celor che stionați cu
privire la spațiile verzi (55,4%), urmate de spațiile rezidențiale (29,1%), spațiile comerciale
(9,7%), iar pe ultimul loc se află spațiile industrale (5,7%).

Fig.26 Percepția persoanelor chestionate cu privire la tipul de spații urbane optime pentru construire în
spațiile neamenajate
Care credeți că ar fi soluțiile viabile pentru ameliorarea calității peisajului în Sectorul
6? Are rolul de a afla dacă populația chestionată este dornică să participle la acțiunile de
îmbunătățire a calității peisajului sau ca aceasta să fie soluționată d e către factorii decizionali.
66,3% sunt de acord cu implicarea populației în programe de voluntariat care să vizeze acțiuni de
remediere a surselor de degradare a peisajului, 29,7% sunt de părere că în măsurile de remediere
nu este necesară implicarea pop ulației, iar 1,1% dintre cei chestionati sunt de altă părere.

37

Fig.27 Percepția respondenților cu privire la soluțiile viabile pentru ameliorarea calității peisalului în
Sectorul 6
Pentru o imagine de ansamblu a viziunii locuitorilor asupra peisajului arealului analizat a
fost pusă întrebarea: În ansamblu, peisajul Sectorului 6 este:
a) satisfăcător
b) mediu satisfăcător
c) nesatisfăcător
Majoritatea populației (67%) consideră că peisajul Sec torului 6 este mediu satisfăcător,
22% sunt de părere că acesta este nesatisfăcător și, doar 11% au o parere bună asupra aspectului
peisajului din arealul studiat.

Fig.28 Percepția respondenților cu privire la calitatea peisajului urban din Sectorul 6

66.3%
29.7%
1.1%
Implicarea activă a
populației în programe
de voluntariat care să
vizeze acțiuni de
remediere a surselor
de degradare a
peisajuluiAdoptarea de către
factorii decizionali a
unor strategii de
îmbunătățire a calității
peisajului fără
implicarea activă a
populațieiAltele

38
CONCLUZII

Antropizarea și degradarea peisajului, din cadrul Sectorului 6 , al municipiului București ,
a fost posibilă datorită multitudinii de artificializări aduse mediului de -a lungul timpului.
Atingerea obiectivelor au oferit în ansamblu informații despre tipurile de peisaje ce indică prin
funcția lor fenomenul de antropi zare ș i degradare.
Aceste acți uni s -au putut dezvolta de -a lunful timpului datorită caracteristicilor naturale
ale peisajului, și anume: caracteristici climatice favorabile, lipsa restictivităților în ceea ce
privește mofologia reliefului, hidrografia ce a permis dezvoltarea așezărilor umane și
caracteristicile biotoce.
Evoluția și dinamica teritorială este strâns legată de evoluția și dinamica orașului
București, de nevoia de spațiu și locuire, de creșterea numărului de locuitori , dar în special de
creșterea calității vieții, conducând la diminuarea suprafețelor oxigenante, necesate pentru
sanătatea locuitorilor.
Un rol important în dezvoltarea acestui areal l -au avut acțiunile militare și dezvoltarea
industrială care au necesitat dezvoltarea spațiilor de locuit, spațiilor comerciale și tuturor
funcțiilor necesare locuirii.
Anal iza dinamicii peisajului urban a Sectorului 6 a putut oferi informații despre
modificările majore din cadrul acestuia, modificări ce au avut consecințe importante asupra
mediului.
Calitatea mediului variază în fu ncție de activitățile ce se desfășoară la nivel teritorial.
Astfel am putut aprecia zonele din apropierea platformelor industriale, zonele cu o dezvoltare
accentuată a spațiilor comerciale și zonele lipsite de spații verzi, ca fiind cele mai vulnerabile di n
punct de vedere al expunerii la poluanți.
Dinamica spațiilor rezidențiale a putut evidenția faptul că acestea prin dezoltarea haotică
și utilizarea unor material de construcție necorespunzătoare, contribuie semnificativ la
degradarea estetică a peisajulu i și la determinarea scăderii spațiilor verzi în concordanță cu
suprafața construită.
Dezafectarea și destructurarea peisajului industrial a avut pe de -o parte efecte poz itive
prin reducerea cantităților unor poluați emiși și pe de altă parte apariția alto r surse de poluare:
spații comerciale mari generatoare de trafic și aglomerare, spații rezidențiale ori suprafețe
abandonate crescând insecuritatea populației.
Rezultatele obținute în urma realizării chestionarelor au putut întări faptul că peisajul prin
elementele sale ne indică gradul de antropizare și afectarea condițiilor de locuire.

39
Calcularea indicatorilor de presiune umană ce fac referire la densitatea populației și
presiunea umană prin modul de ocupare și utilizare a terenurilor întărește ideea faptului că
populația este responsabilă de modificările majore aduse la nivelul peisajului.

40
BIBLIOGRAFIE

Cărti:
1. Plan Urbanistic Zonal Sector 6,. (2012). Elaborat de pers oană fizică autorizată drd.ing.
Tatiana Dimache.
2. Bogdan, O. (1984). Potențialul climatic al Bărăganului,. Editura Academiei RSR.
3. Chiriac D., H. C. ( 2009). Spațiile verzi – O problemă a urbanizării actuale , Calitatea
Vieții. XX, nr. 3 -4, pg. P. 249 -270.
4. Ciocănea, C. (2013). Modificări structurale și funcționale ale peisajelor urbane
determinate de modelele de consum ale societății. Studiu de caz – Sectorul 3 al Municipiului
București . București: Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Teză de doctorat .
5. Coteț, P. (1976). Câmpia Română, Studiu de geomorfologie integrată. București:
Editura Ceres, București.
6. Dincă, I. (2005). Peisajele geografice ale Terrei. Teoria peisajului. Oradea: Editura
Universității din Oradea.
7. Drăgut, L. (2000). Geografia Peisa jului,. Cluj: Presa Universitară Clujeană.
8. Gavrilidis, A. (2014). Efecte spațiale și peisagere ale expansiunii și dinamicii urbane
în România -Municipiul Ploiesți,. București: Universitatea din București, Facultatea de Geografie,
Teză de doctorat.
9. Huzui, A. (2012). Analiza cantitativă și calitativă a peisajului urban. Studiu de caz:
orașul Sinaia. București: Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Teză de doctorat.
10. Iojă, A. (2009). Calitatea mediului în spațiile rezidențiale din m unicipiul București,.
București,: Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Teză de doctorat.
11. Iojă, A. (2009). Calitatea mediului în spațiile rezidențiale din municipiul București,.
București,: Universitatea din București, Facultatea de Ge ografie, Teză de doctorat.
12. Liteanu, E. (1952). Geologia zonei orașului București,. în Studii tehnice și
economice, , nr 1.

41
13. Mirea, D. (2012). Metode de evaluare a efectelor reconversiei peisajului industrial în
starea mediului municipiului Bucureșt i,. București: Universitatea din București, Facultatea de
Geografie, Teză de doctorat.
14. Niculae, I. (2012). (2012), Evoluția spațială și temporală a peisajelor și a
patrimoniului rural în Subcarpații dintre Râmnicu Sărat și Buzău,. București: Universit atea din
București, Facultatea de Geografie, Teză de doctorat. .
15. Niță, M. (2011). Dinamica rezidențialului în zona Metropolitană a Municipiului
București și protecția ei în starea mediului. București.
16. Pătru -Stupariu, I. (2011). Peisaj și gestiune durabilă a teritoriului, Aplicațiila
Culoarul transcarpatic Bran –Rucăr –Dragoslavele. București: Editura Universității din
București.
17. PĂTRU -STUPARIU, I. S. ( 2011). Understanding landscape change using historical
maps. Case study Sinaia, Romania. . Journal of Maps, , 206 -220.
18. Pop, S. O. (2014). Municipiul Cluj -Napoca – Morfologia, dinamica și estetica
peisajului urban,. Universitatea Din Cluj -Napoca, Facultatea de Geografie, Teză de doctorat.
19. Strategia de dezvoltare a Sectorului 6, București. (n.d.).
20. Tudora, I. (2009). La curte – Grădină, cartier și peisaj urban în București. București:
Editura Curtea Veche.

Surse web:
1. http://www.primarie6.ro/sectorul -6-azi/ (accesat la 30.04.2017 )
2. http://www.primarie6.ro/sectorul -6-azi-2/ (accesat la 30.04. 2017 )
3. http://www.webphoto.ro/destinatii/gradina -botanica -bucuresti.html (accesat la
12.05.2017)
4. http://www.agir.ro/buletine/1597.pdf (accesat la 12.05.2017)
5. https://www.agerpres.ro/cultura/2013/11/09/gradina -botanica -din-bucuresti -11-03-34
(accesat la 12.05.2017)
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_din_Bucure%C8%99ti (accesat la
12.05.2017)

42
7.http://www.hotnews.ro/stiri -administratie_locala -17879181 -video -fotoga lerie-primaria –
sectorului -6-taiat-160-copaci -din-parcul -drumul -taberei -dar-spune -plantat -950-loc-societatea –
civila -acuza -institutia -betonat -spatiul -verde -voi-parere -aveti -proiect.htm (accesat la 2.06.2017 )
8.
http://www.romaniatv.net/metrou -drumul -taberei -galerie -foto_201949.html (accesat la 02. 06.
2017 )
10.https://www.scribd.com/doc/71559736/METODE -%C8%98I -MIJLOACE -DE-
CON%C5%9ETIENTIZARE -A-ST%C4%82RII -DE-SANOGENEZ%C4%82 -A-UNUI –
ECOSISTEM -URBAN (accesat la 02.06.2017 )
11.http://www.observatorulurban.ro/assets/files/stiri/2012_11/RaportdemediuPUZCOOR
DONATORSECTOR6.pdf (accesar la 02.06.2017)

43
ANEXA 1
CHESTIONAR

1. Sexul :
 Masculin
 Feminin
2. Vârsta: …………………………………………..
3. Studii terminate:
 Generala
 Liceu
 Facultate
 Master
 Doctorat
4. Credeți că peisajul urban are o calitate bună? Dacă răspunsul este negativ, care
din următoarele elemente credeți că au cel mai puteric impact asupra calității peisajului și
mediului?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………….. …….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………….
f) Depozitarea necontrolată a deșeurilor;
g) Afișajul stradal și panourile de mari dimensiuni;
h) Lipsa omogen ității arhitecturale;
i) Piețele agroalimentare;
j) Altele.
5.Lipsa spațiilor verzi reprezintă un element de degradare a calității mediului?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………………………………………………………………………………….. ………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …….
6.Credeți că șantierele noii magistrale de metrou din cartierul Drum ul Taberei
afectează integritatea peisajului și calitatea mediului? Dacă răspunsul este afirmativ, care
credeți că sunt cele mai mari probleme pe care le ridică aceste șantiere deschise?
…………………………………………………………… ………………………………………………….. ………..

f) Degradarea spațiilor verzi;
g) Afectarea calității aerului prin afluxul de pulberi în suspensie/praf;
h) Introducerea unor elemente de insecuritate (ex:modificarea trotuarelor și străzilor);

44
i) Afectarea integrității fundațiilor construcțiilor din proximitate;
j) Altele.

7.Ce cartier din cadrul Sectorului 6 considerați a fi cel mai degradat?
……………………………………………………………………………………………. ………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. ………….

8. Ce tipuri de spații urbane considerați optime pentru construire în spațiil e
neamenajate?
 Spatii rezidentiale
 Spatii verzi
 Spatii comerciale
 Spatii industriale
9. Care credeți că ar fi soluțiile viabile pentru ameliorarea calității peisajului în
Sectorul 6?
 Implicarea activă a populației în programe de voluntarat care sa vizeze acțiuni de
remediere a surselor de degradare a peisajului
 Adoptarea de către factorii deciziolai a unor strategii de îmbunătățire a calității
peisajului fără implicarea activă a populației
 Altele
10. În ansamblu, peisajul Sectorului 6 este:
d) satisfăcător
e) mediu satisfăcător
f) nesatisfăcător