IMPACTUL ECOLOGIC AL POLUĂRII CU METALE GRELE A SOLULUI [625742]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
IMPM
09.01.2020

LUCRARE DE DISERTAȚIE

IMPACTUL ECOLOGIC AL POLUĂRII CU METALE GRELE A SOLULUI

Coordonator științific:
Conf. Dr. Ing. CARMEN – OTILIA RUSĂNESCU

Masterand: [anonimizat]. PETRE ANDREEA – FLORENTINA

IANUARIE 2020

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR
BIOTEHNICE
IMPM

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 3

Determinarea concentratiei de metale grele in sol si in
plante

Coordonator științific:
Conf. Dr. Ing. CARMEN – OTILIA RUSĂNESCU

Masterand: [anonimizat]. PETRE ANDREEA – FLORENTINA

IANUARIE 2020

CUPRINS
CAPITOLUL 1 REZULTATE EXPERIMENTALE OB ȚINUTE ………………………….. ….. 4
1.1. Determinarea concentra ției de metale grele în sol și plante ………………………….. …… 4
1.1.1. Rezultatele experimentale pentru de terminarea concentra ției de metale grele
în sol și plante în amonte și aval de ora șul Piatra Neam ț ………………………….. ………….. 5
1.1.1.1. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de arsen
în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.1.1.2. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de cadmiu
în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 13
1.1.1. 3. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de nichel
în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
1.1.1.4. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de crom
în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 17
1.1.1.5. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de cupru
în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
1.1.1.6. Rezul tatele experimentale pentru determinarea concentra ției de plumb
în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
1.1.1.7. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de zinc în
sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
1.1.1.8. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de
mercur în sol și plante ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25
1.1.2. Rezultatele experim entale pentru determinarea concentra ției de metale grele
în sol și plante în amonte și aval de ora șul Roman ………………………….. …………………….. 26
1.1.2.1. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de
metale grele în sol și plante în amonte de ora șul Roman ………………………….. ………… 28
1.1.2.2. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de
metale grele în sol și plante în aval de ora șul Roman ………………………….. ……………… 30
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 34

CAPITOLUL 1
REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE
Cercetările teoretice prezentate în capitolele anterioare demonstrează că din
multitudinea de factor i care influențează procesul de poluare a solului cu metale grele, o
pondere însemnată o are remanența metalelor grele în sol și plante.
În consecință se impune determinarea impactului ecologic al poluării remanente cu
metale grele a solului din malurile e misarilor din bazinul hidrografic Siret.
Obiectivele urm ărite constau în:
̵ identificarea zonelor poluate cu metale grele, respectiv a surselor de
poluare;
̵ determinarea concentrației de metale grele din sol;
̵ determinarea concentrației de metale grele din pla nte;
̵ identificarea capacității de absorbție a metalelor grele în plante.
Rezultatele experimentale obținute vor fi utilizate pentru dezvoltarea unor modele
matematice care să demonstreze legăturile (corelațiile) dintre sursele de poluare și poluarea
remane ntă a solurilor cu metale grele [1].

1.1. Determinarea concentrației de metale grele în sol și plante

În vederea realiz ării experien telor s -au ales locații de-a lungul râurilor Bistri ța și Siret, din
bazinul hidrografic Siret, respectiv în aval și amonte de orașele Piatra Neam ț, Roman și Bac ău
și s-au făcut experimente pentru opt metale grele, și anume: As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb și Zn.
La sec țiunile luate în calcul stratul de se diment a fost în cantitate mare și de granula ție mai
mică de 63 µm, constând în a rgilă și mâl. Odat ă cu prelevarea sedimentelor s -a realizat și
prelevarea vegeta ției (stuf și papur ă) din malurile emisarilor luate în studiu.
Prelevarea probelor de sol și plante s -a realizat pe trei nivele, și anume:
̵ nivel minim: 0 cm la interfa ța apă-sol;
̵ nivel mediu: 50 cm pe mal fa ță de interfa ța apă-sol;
̵ nivel maxim: 100 cm pe mal fa ță de interfa ța apă-sol [1].

În tabelul 1.1 sunt prezentate valorile determinate experimental pentru proba martor a
speciei de plant ă Phragmites Australis (stuf) și proba mar tor a speciei de plant ă Typha
Latifolia (papur ă) dintr-un sol nepoluat, respectiv pentru opt metale grele.
Tabelul 1.1 . Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol,
respectiv pentru proba martor a speciei de plant ă Phragmites Aus tralis și proba martor a
speciei de plant ă Typa Latifolia dintr -un sol nepoluat [3].
Locație nepoluată Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Sol 0,67 33 91 35 80 26 124 0,1
Phragmites Australis
Rădăcină+Tulpină+Frunze 0,1 1,31 0,74 1,14 2,88 3,17 2,55 ND
Typha Latifolia
Rădăcină+Tuplină+Frunze 0,024 0,797 0,472 4,607 0,399 0,03 14,03 0,009
ND – nedetectabil ≈ 0,0001 mg/kg ≈ 0

1.1.1. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentra ției de metale grele
în sol și plante în amonte și aval de orașul Piatra Neam ț
Secțiunile luate în calcul pentru progr amul de prelevare a probelor de sol și plante sunt
prezentate în fig. 1.1 . Sedimentele au fost prelevate din șase loca ții de-a lungul râurilor
Bistri ța și Crac ău, din bazinul hidrografic Siret.
În tabelele 1.2. și 1.3. sunt prezentate va lorile determinate experimental pentru opt metale
grele din sol, respectiv pentru zonele de prelevare Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în
amonte de zona industrial ă a ora șului Piatra Neamț.
În tabelele 1.4 și 1. 5 sunt prezentate va lorile determinate experimental pentru opt metale
grele din speciile de plant ă Phragmites Australis și Typha Latifolia, respectiv pentru zonele de
prelevare Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în amonte de ora șul Piatra Neam ț [2].

Fig. 1.1 Secțiunile luate în calcul pentru programul de prelevare a probelor de sol și plante
[2]

Tabel 1.2 Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol, respectiv
pentru zona de prelevare Pângăreți, în amonte de orașul Piatra Neamț [3].
Pângărați
Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim (0cm)
Interfață apă – sol 0,7 46,97 56,15 40,5 36,98 13,62 176,25 0,975
Nivel mediu (50
cm) de la Interfață
apă – sol 0,766 48,37 53,33 38,35 37,7 12,48 170,98 0,581
Nivel maxim (10 0
cm)
Interfață apă – sol 0,765 49,28 55,73 40,1 43,68 14,41 178,33 0,463

Tabel 1.3 Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol, respectiv
pentru zona de prelevare amonte de zona industrială Piatra Neamț – aval Lac Bâtca
Doamne i[3].
Aval
Lac Bâtca
Doamnei Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg

[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim
(0cm)
Interfață apă – sol 0,338 43,03 141,3 33,68 34,63 16,4 128,3 0,102
Nivel mediu (50
cm) de la Interfață
apă – sol 0,269 37,25 154,9 28,2 23,91 15,1 94,73 0,11
Nivel maxim (100
cm)
Interfață apă – sol 0,189 42,6 142,8 32,6 21,5 17,28 105 0,112

Tabel 1.4 Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din specia de plantă
PHRAGMITES Australis, Respectiv pentru zona de prelevare Pângăreți, în amon te de orașul
Piatra Neamț [3]. Specia de plantă
Phragmites Australis
Rădăcină+Tulpină+Frunză Pâgărați Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim
(0cm)
Interfață apă –
sol 2,062 20,995 2,61 20,22 9,662 1,012 39,44 ND
Nivel mediu (50
cm) de la
Interfață apă –
sol 2,321 22,665 1,91 19,42 9,933 0,91 38,42 ND
Nivel maxim
(100 cm)
Interfață apă –
sol 2,239 23,6 1,99 20,06 12,55 1,22 47,48 ND

Tabel 1.5 Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din specia de plantă
Phragmites Australis, respectiv pentru zona de prelevare amonte de zona industrială Piatra
Neamț – aval Lac Bâtca Doamnei [3] Specia de plantă
Phragmites Australis
Rădăcină+Tulpină+Frunză Pâgărați Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim
(0cm)
Interfață apă –
sol 1,112 19,066 7,25 14,011 8,332 1,662 32,66 ND
Nivel mediu
(50 cm) de la
Interfață apă –
sol 0,832 17,601 8,42 16,396 6,712 1,422 23,22 ND
Nivel maxim
(100 cm)
Interfață apă –
sol 0,610 18,551 8,21 17,044 5,32 2,01 25,56 ND

Tabel 1.6 Valorile determinate experminetale pentru cele opt metale grele din specia de plantă
Typha Latifolia, respectiv pentru zona de prelevare amonte de zona industrială Piatra Neamț –
aval Lac Bâtca Doamnei [3] Specia de plantă
Typha Latifolia
Rădăcină+Tul pină+Frunză Pâgărați Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim
(0cm)
Interfață apă –
sol 3,029 40,181 114,34 38,817 62,59 4,42
360,4 0,165
Nivel mediu
(50 cm) de la
Interfață apă –
sol 2,623 31,82 125,6 33,7 45,11 4,321 277,1 0,188
Nivel maxim
(100 cm)
Interfață apă –
sol 1,835 35,04 118,19 38,2 40,15 5,322 302,4 0,195

1.1.1.1. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de arsen în
sol și plante

În fig. 1.2 este reprezentat grafic concentra ția de arsen în sol pentru două puncte de
prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în amonte de orașul Piatra Neam ț.
Limita maxim ă admisibil ă pentru arsen în sol nu este dep ășită în niciunul din cele
două puncte de prelevare valorile înregistrate fiind cuprinse între 12,48 mg/kg s.u. și 17,28
mg/kg s.u.

Fig. 1.2. Concentrația de arsen în sol pentru 2 puncte de prelevare în amonte de orașul Piatra
Neamț [3]
S-a înregistrat o capacitate mai sc ăzută de absorb ție a arsenului din sol pentru toate
cele trei nivele interfa ță apă-sol, pentru sec țiunile de prelevare Pâng ărați și aval Lac Bâtca
Doamnei în amonte de ora șul Piatra Neam ț, în specia de plant ă Phragmites Australis.
Capacitatea de absorb ție a arsenului din sol pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol
(secțiunea de preleva re Pâng ărați), în specia de plant ă Phragmites Australis a fost cea mai
ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 91,51 % mai mic ă
decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a arsenului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis a fost pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol (secțiunea de prelevare
Pâng ărați), valoarea determinat ă fiind cu 92,70 % mai mică decât în sol.
Capacitatea de absorb ție a arsenului din sol pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol
(secțiunea de prelevare aval Lac Bâtca Doamnei), în specia de plant ă Phragmites Australis a
fost cea mai ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 88,36 %
mai mic ă decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a arsenului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis a fost pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol (secțiunea de prelevare aval
Lac Bâtca Doamnei), valoarea determinat ă fiind cu 90,58 % mai mic ă decât în sol.

Fig. 1.3. Concentrația de arsen în specia de pla ntă Phragmites Australis pentru două puncte
de prelevare în amonte de orașul Piatra Neamț [3]
Capacitatea foarte sc ăzută de absor ție a arsenului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis pentru sec țiunile de prelevare Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei , în
amonte de ora șul Piatra Neam ț, se datoreaz ă faptului că valorile concentra ției de arsen în sol
determinate sunt sub limita maxim ă admisibil ă.
Capacitatea de absorb ție a arsenului din sol pentru nivelul minim interfa ță apă-sol
(secțiunea de prelevare a val Lac Bâtca Doamnei), în specia de plant ă Typha Latifolia a fost
cea mai ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 69,20 % mai
mică decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a arsenului din sol în specia de plantă Typha
Latifolia a fost pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol (sec țiunea de prelevare aval Lac Bâtca
Doamnei), valoarea determinat ă fiind cu 73,04 % mai mic ă decât în sol [4].

Fig. 1.4. Concentrația de arsen în specia Typa Latifolia pentru punctul de prelevare aval Lac
Bâtca Doamnei, în amonte de orașul Piatra Neamț [3]
În tabelele 19 și 22 sunt prezentate va lorile determinate experimental pentru opt
metale grele din sol, respe ctiv pentru zonele de prelevare Dumbrava Ro șie, Roznov
(platforma Fibrex S ăvinești), Râu Crac ău, Pod Frunzeni, în aval de zona industrial ă a ora șului
Piatra Neam ț.
Tabel 1.7. Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol,
respectiv pentru zona de prelevare Dumbrava Roșie, în aval de orașul Piatra Neamț [3]
Dumbra va
Roșie Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim
(0cm)
Interfață apă –
sol 1,082 35,86 95,08 60,65 62,49 21,24 315,5 0,487
Nivel mediu
(50 cm) de la
Interfață apă –
sol 1,067 37,89 86,28 57,15 60,64 17,63 326,0 0,361
Nivel maxim
(100 cm)
Interfață apă –
sol 0,883 29,95 63,73 47,18 47,7 18,07 235,8 0,883

Tabel 1.8. Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol,
respectiv pentru zona de prelevare Roznov, în aval de orașul Piatra Neamț [3]
Roznov Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim
(0cm)
Interfață apă – sol 0,902 32,39 50,33 33,97 26,68 11,78 154,4 0,464
Nivel mediu (50
cm) de la Interfață
apă – sol 1,094 37,92 60,3 33,3 33,38 14,57 159,8 0,301
Nivel maxim (100
cm)
Interfață apă – sol 1,066 25,44 53,73 35,1 30,18 13,04 148,25 0,204

Tabel 1.9. Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol,
respectiv pentru zona de prelevare Râul Cracău, în aval de orașul Piatra Neamț [3]
Râul Cracău Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim (0cm)
Interfață apă – sol 0,76 20,24 39,78 29,38 23,57 9,993 132,43 0,429
Nivel mediu (50
cm) de la Interfață
apă – sol 0,789 35,78 51,9 32,8 24,18 10,96 113,45 1,224
Nivel maxim (100
cm)
Interfață apă – sol 0,709 20,44 43,85 21,83 24,18 10,28 110,2 0,721

Tabel 1.10 Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol, respectiv
pentru zona de prelevare Pod Frunzeni, în aval de orașul Piatra Neamț [3]
Râul Pod
Frunzeni Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg substanță uscată]
Nivel minim (0cm)
Interfață apă – sol 0,831 28,85 55,4 33,7 25,25 13,83 124,58 0,279
Nivel mediu (50
cm) de la Interfață
apă – sol 0,975 30,19 73,33 41,65 29,78 16,04 138,35 0,746
Nivel maxim (100
cm)
Interfață apă – sol 0,916 30,91 75,8 43,93 34,73 19,14 150,98 0,289

În fig. 1.4. este reprezentat grafic concentra ția de arsen în sol pentru patru puncte de
prelevare: Dumbrava Ro ție, Roznov (platforma Fibrex Săvinești), Râu Crac ău, Pod Frunzeni,
în aval de zona industrial ă a ora șului Piatra Neam ț.

Fig. 1.4. Concentrația de arsen în sol pentru punctul de prelevare Dumbrava Roși si Roznov
[3]
Limita maxim ă admisibil ă pentru arsen în sol nu este dep ățită în niciunul din cele
patru puncte de prelevare, valor ile înregistrate fiind cuprinse între 9,993 mg/kg s.u. și 21,24
mg/kg s.u.
Capacitatea de absorb ție a arsenul ui din sol pentru nivelul minim interfa ță apă-sol
(secțiunea de prelevare Dumbrava Ro șie), în specia de plant ă Typha Lati folia a fost cea mai
ridicat ă, valoarea determinat ă în pla ntă fiind cu 60,81 % mai mic ă decât în sol [4].

Fig. 1.5. Concentrația de arsen în specia Typa Latifolia respectiv Phragmites
Australis [3]

Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a arsenului din sol în specia de plant ă Typha
Latifolia a f ost pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol (sec țiunea de prelevare Dumbrava
Roșie), valoarea determinat ă fiind cu 69,13 % mai mică decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a arsenului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis a fost pen tru nivelul mediu interfa ța apă-sol (secțiunea de prelevare
Dumbrava Ro șie), valoarea determinat ă fiind cu 87,4 % mai mic ă decât în sol.

1.1.1.2. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de cadmiu în
sol și plante

Fig. 1.6. Concent rația de cadmiu în sol în amonte de orașul Piatra Neamț [3]
Limita maxim ă admisibil ă pentru cadmiu în sol (0,8 mg/kg s.u.) nu este depășită în
niciunul din cele dou ă puncte de prelevare valorile înregistrate fiind cuprinse între 0,189
mg/kg s.u. și 0,766 mg/kg s.u.
S-a înregistrat o capacitate mai ridicat ă de absorb ție a cadmiului din sol pentru toate
cele trei nivele interfa ța apă-sol, pentru sec țiunea de prelevarem Pâng ărați în amonte de ora șul
Piatra Neamț , în specia de plant ă Phragmites Australis.

Fig. 1.7. Concentrația de cadmiu în specia de plantă Phragmites Australis în amonte de
orașul Piatra Neamț [3]

S-a înregistrat o capacitate foarte ridicat ă de absorb ție a cadmiului din sol pentru toate
cele trei nivele interfa ța apă-sol, pentru sec țiunea de prelevare aval Lac Bâtca Doamnei, în
amonte de ora șul Piatra Neam ț, în specia de plant ă Typha Latifolia , astfel:
– pentru nivelul minim interfa ța apă-sol cu 796,15 % mai mare decât în sol;
– pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol cu 875,09 % mai mare decât în sol;
– pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol cu 870,89 % mai mare decât în sol.

Fig. 1.8. Concentrația de cadmiu în specia de plantă Typa Latifolia în amonte de orașul Piatra
Neamț [3]
În cazul punctului de prelevare Dumbrava Ro șie limita maxim ă admisibil ă pentru
cadmiu în sol este dep ățită cu 35,25 %, pentru nivelul 0 cm interfa ța apă-sol. Pentru nivelul 50
cm interfa ța apă-sol, limita maxim ă admisibil ă pentru cadmiu în sol este dep ășită cu 33,37 %,
iar pentru nivelul 100 cm interfa ța apă-sol, limita maxim ă admisibil ă pentru cadmiu în sol este
depășită cu 10,37 %.
Concentra ția maxim ă admisibil ă pentru cadmiu în sol pentru punctul de prelevare
Roznov (platforma Fibrex S ăvinești), în aval de ora șul Piatra Neam ț, este dep ășită cu 36,75
%, pentru nivelul 50 cm inte rfața apă-sol, iar pentru nivelul 100 cm interfa ța apă-sol s -a
înregistrat o dep ășire a limitei maxime admisibile pentru cadmiu în sol de 33,25 %.
Pentru nivelul 0 cm interfa ța apă-sol limita maxim ă admisibil ă pentru cadmiu în sol
este dep ășită cu 12,75 % [2].

Fig. 1.9. Concentrația de cadmiu în sol pentru patru puncte de prelevare în aval de zona
industriala a orașului Piatra Neamț [3]

1.1.1.3. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de nichel în
sol și plante

În fig. 1.10. este reprezent at grafic concentra ția de nichel în sol pentru două puncte de
prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în amonte de orașul Piatra Neam ț.

Fig. 1..10. Concentrația de nichel în sol pentru două puncte de prelevare în amonte de orașul
Piatra Neamț [3]

Capacitatea de absorb ție a nichelul ui din sol pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol , în
specia de plant ă Phragmites Australis a fost cea mai ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea
determinat ă în plant ă fiind cu 52,11 % mai mic ă decât în so l.
Capacitatea de absorb ție a nichelul ui din sol pentru nivelul minim interfa ța apă-sol
(secțiunea de prelevare ava l Lac Bâtca Doamnei), în specia de plant ă Typha Latifolia a fost
cea mai ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 6,62 % mai
mică decât în sol.

Fig. 1.11. Concentrația de nichel în specia de plantă Phragmites Australis respectiv Typa
Latifolia în amonte de orașul Piatra Neamț [3]
În figura 54 este reprezentat grafic concentra ția de ni chel în sol pentru patru puncte
de prelevare: Dumbrava Ro șie, Roznov (platforma Fibrex Săvinești), Râu Crac ău, Pod
Frunzeni, în aval de zona industrial ă a ora șului Piatra Neam ț.

Fig. 1.12. Concentrația de nichel în sol pentru patru puncte de prelevare, î n aval de zona
industrială a orașului Piatra Neamț [3]

Limita maxim ă admisibil ă pentru nichel în sol este dep ășită în cele patru puncte de
prelevare Dumbrava Ro șie, Roznov (platforma Fibrex Săvinești), Râu Crac ău, Pod Frunzeni,
în aval de zona industrial ă a orașului Piatra Neam ț.
1.1.1.4. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de crom în
sol și plante
În fig. 1.13 . este reprezentat grafic concentra ția de crom în sol pentru două puncte de
prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în am onte de orașul Piatra Neam ț.

Fig.1.13. Concentrația de crom în sol pentru două puncte de prelevare [3]

Capacitatea de absorb ție a cromului din so l pentru toate cele trei nivele interfa ța apă-
sol (sec țiunea de prelevare Pâng ărați), în specia de plant ă Phragmites Australis a avut
aproximativ aceea și valoare, valorile înregistrate fiind cu 95,35% / 96,41 % / 96,42 % mai
mici decât în sol.

Fig. 1.14. Concentrația de crom în specia de plantă Phragmites Australis respectiv Typa
Latifolia în amonte de orașul Piatra Neamț [3]

Pentru punctul de prelevare aval Lac Bâtca Doamnei valorile înregistrate au avut
aproximativ aceea și valoare pentru toate cele trei nivele, capacitatea de absorb ție a cromului
din sol în specia de plant ă Phragmites Australis fiind de:
-pentru nivelul minim interfa ța apă-sol cu 94,86 % mai mic ă decât în sol;
-pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol cu 94,56 % mai mic ă decât în sol;
-pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol cu 94,25 % mai mic ă decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a cromului din sol în specia de plant ă Typha
Latifolia a fost pentru nivelul minim interfa ța apă-sol (sec țiunea de prelevare ava l Lac Bâtca
Doamnei), valoarea determinat ă fiind cu 19,07 % mai mic ă decât în sol.
Limita maxim ă admisibil ă pentru crom în sol nu este dep ășită în niciunul din cele
patru puncte de prelevare (Dumbrava Ro șie, Roznov (platforma Fibrex S ăvinești), Râu
Crac ău, Pod Frunzeni, în aval de zona industrial ă a ora șului Piatra Neam ț), valorile
înregistrate fiind cuprinse între 39,78 mg/kg s.u. și 95,08 mg/kg s.u [4].

Fig. 1.15. Concentrația de crom în sol pentru patru puncte de prelevare în aval de zona
industrială a orașului Piatra Neamț [3]
1.1.1.5. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de cupru în
sol și plante

În fig. 1.16. este reprezentat grafic concentra ția de cupru în sol pentru două puncte de
prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bât ca Doamnei, în amonte de orașul Piatra Neam ț.

Fig. 1.16. Concentrației de cupru în sol pentru două puncte de prelevare în amonte de orașul
Piatra Neamț [3]
Capacitatea de absorb ție a cuprului din so l pentru toate cele trei nivele interfa ța apă-sol
(secțiunea de prelevare Pâng ărați), în specia de plant ă Phragmites Australis a avut
aproximativ aceea și valoare , valorile înregistrate fiind cu 50,07 % (nivel minim interfa ța apă-
sol), 49,36 % (nivel mediu interfa ța apă-sol), respectiv 49,97 % (nivel maxim interfa ța apă-
sol) mai mici decât în sol.

Fig. 1. 17. Concentrația de cupru în specia de plantă Phragmites Australis respectiv Typa
Latifolia în amonte de orașul Piatra Neamț [3]

Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a cuprului din sol în specia de plant ă Typha
Latifolia a fost pentru nivelul minim interfa ța apă-sol (sec țiunea de prelevare aval Lac Bâtca
Doamnei), valoarea determinat ă fiind cu 15,25 % mai mare decât în sol.
Limita maxim ă admisibil ă pentru cupru în sol nu este dep ășită pentru punctele de
prelevar e Roznov (platforma Fibrex S ăvinești) și Râu Crac ău, în aval de zona industrial ă a

orașului Piatra Neam ț), valorile înregistrate fiind cuprinse între 21,83 mg/kg s.u. și
35,1mg/kg s.u.

Fig. 1. 18. Concentrația de cupru în sol pentru patru puncte de prele vare în zona industrială a
orașului Piatra Neamț [3]
Limita maxim ă admisibil ă pentru cupru în sol este dep ășită în celelalte puncte de prelevare,
respectiv Dumbrava Ro șie și Pod Frunzeni, în aval de zona industrial ă a ora șului Piatra Neam ț
astfel:
̵ pentru punct ul de prelevare Dumbrava Ro șie:
 nivel minim interfa ța apă-sol cu 51,62 % mai mare decât limita maxim ă admisibil ă;
 nivel mediu interfa ța apă-sol cu 42,87 % mai mare decât limita maxim ă admisibil ă;
 nivel maxim interfa ța apă-sol cu 17,95 % mai mare decât limi ta maxim ă admisibil ă;
̵ pentru punctul de prelevare Pod Frunzeni:
 nivelul minim interfa ța apă-sol nu este dep ășită limita maxim ă admisibil ă, acesta
având o valoare de 33,7 mg/kg s.u.;
 nivel mediu interfa ța apă-sol cu 4,12 % mai mare decât limita maxim ă admis ibilă;
 nivel maxim interfa ța apă-sol cu 9,82 % mai mare decât limita maxim ă admisibil ă [2].

1.1.1.6. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de plumb în sol
și plante
În fig. 1.19. este reprezentat grafic concentra ția de plumb în sol pe ntru dou ă puncte de
prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în amonte de ora șul Piatra Neam ț.
Limita maxim ă admisibil ă pentru plumb în sol (85 mg/kg s.u.) nu este depășită în niciunul
din cele dou ă puncte de prelevare valorile înregistrate fiind cu prinse între 21,5 mg/kg s.u. și
43,68 mg/kg s.u.

Fig. Concentrația de plumb în sol pentru două puncte de prelevare în amonte de orașul Piatra
Neamț [3]
S-a înregistrat o capacitate mai sc ăzută de absorb ție a plumbului din sol pentru toate
cele trei nivele i nterfa ța apă-sol, pentru sec țiunile de prelevare Pâng ărați și aval Lac Bâtca
Doamnei în amonte de ora șul Piatra Neam ț, în specia de plant ă Phragmites Australis .
Capacitatea de absorb ție a plumbul ui din sol pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol
(secțiunea de prelevare Pâng ărați), în specia de plant ă Phragmites Australis a fost cea mai
ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 71,26 % mai mic ă
decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a plumbului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis a fost pentru nivelul minim interfa ța apă-sol (secțiunea de prelevare
Pâng ărați), valoarea determinat ă fiind cu 73,87 % mai mică decât în sol.
Capacitatea de absorb ție a plumbul ui din sol pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol
(secțiunea de prelevare ava l Lac Bâtca Doamnei), în specia de plant ă Phragmites Australis a
fost cea mai ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 85,12 %
mai mic ă decât în sol.
Cea mai sc ăzută capacitate de absorb ție a plumbului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis a fost pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol (secțiunea de prelevare aval
Lac Bâtca Doamnei), valoarea determinat ă fiind cu 86,74 % mai mic ă decât în sol [2].

Fig. 1.20. Concentrația de plumb în sp ecia de plantă Phragmites Australis în amonte de orașul
Piatra Neamț [3]

Capacitatea foarte sc ăzută de absor ție a plumbului din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis pentru sec țiunile de prelevare Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în
amonte de ora șul Piatra Neam ț, se datoreaz ă faptului că valorile concentra ției de plumb în sol
determinate sunt sub limita maxim ă admisibil ă.

Fig. 1. 21. Concentrația de plumb în specia de plantă Typa Latifolia în amonte de orașul
Piatra Neamț [3]

În fig. 1.22. este rep rezentat grafic concentra ția de plumb în sol pentru patru puncte de
prelevare: Dumbrava Ro șie, Ro znov (platforma Fibrex Săvinești), Râu Crac ău, Pod Frunzeni,
în aval de zona industrial ă a ora șului Piatra Neam ț.
Limita maxim ă admisibil ă pentru plumb în sol nu este dep ășită în niciunul din cele
patru puncte de prelevare valorile înregistrate fiind cuprinse între 23,57 mg/kg s.u. și 62,49
mg/kg s.u [2].

Fig. 1. 22 Concentrația de plumb în sol pentru patru puncte de prelevare, în aval de zona
industrială a orașu lui Piatra Neamț [3]
1.1.1.7. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de zinc în
sol și plante
În fig. 1.23 este reprezentat grafic concentra ția de zinc în sol pentru dou ă puncte de
prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în amonte de ora șul Piatra Neam ț.

Fig. 1.23. Concentrația de zinc în sol pentru două puncte de prelevare în amonte de
orașul Piatra Neamț

Capacitatea de absorb ție a zincul ui din sol pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol
(secțiunea de prelevare Pâng ărați), în specia de plant ă Phragmites Australis a fost cea mai
ridicat ă față de celelalte nivele, valoarea determinat ă în plant ă fiind cu 73,37 % mai mic ă
decât în sol.

Fig. 1.24. Concentrația de zinc în specia de plantă Phragmites Australis respecti v Typa
Latifolia pentru două puncte de prelevare în amonte de orașul Piatra Neamț [3]
S-a înregistrat o capacitate foarte ridicat ă de absorb ție a zincului din sol pentru toate
cele trei nivele interfa ța apă-sol, pentru sec țiunea de prelevare Lac Bâtca Doamnei, în amonte
de ora șul Piatra Neam ț, în specia de plant ă Typha Latifolia, astfel:
-pentru nivelul minim interfa ța apă-sol cu 180,9% mai mare decât în sol;
-pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol cu 192,51% mai mare decât în sol;
-pentru nivelul ma xim interfa ța apă-sol cu 188 % mai mare decât în sol.
În fig. 1. 25. este reprezentat grafic concentra ția de zinc în sol pentru patru puncte de
prelevare: Dumbrava Ro șie, Roznov (platforma Fibrex Săvinești), Râu Crac ău, Pod Frunzeni,
în aval de zona industrial ă a ora șului Piatra Neam ț [2].

Fig. 1.25. Concentrația de zinc în sol pentru patru puncte de prelevare, în aval de zona
industrială a orașului Piatra Neamț [3]

1.1.1.8. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrați ei de mercur
în sol și plante
În fig. 1.26. este reprezentat grafic concentra ția de zinc în mercur în sol pentru dou ă
puncte de prelevare: Pâng ărați și aval Lac Bâtca Doamnei, în amonte de ora șul Piatra Neam ț.

Fig. 1.26. Concentrația de m ercur în sol pentru două ăuncte de prelevare, în amonte de orașul
Piatra Neamț [2]
Limita maxim ă admisibil ă pentru merc ur în sol (0,3 mg/kg s.u.) este depășită în
punctul de prelevare Pâng ărați, în amonte de ora șul Piatra Neam ț.
Concentra ția de mercur determin ată în specia de plant ă Phragmites Australis, pentru
toate punctele de prelevare a avut o valoare foarte sc ăzută (valoarea cea mai mare determinat ă
fiind de 0,0001 mg/kg s.u.), fiind considerat ă nedetectabil ă.

Fig. 1.27. Concentrația de mercur în specia de plantă Typa Latifolia în amonte de
orașul Piatra Neamț [3]

S-a înregistrat o capacitate ridicat ă de absorb ție a mercurului din sol pentru toate cele
trei nivele interfa ța apă-sol, pentru sec țiunea de prelevare Lac Bâtca Doamnei, în amonte de
orașul Piatra Neam ț, în specia de plant ă Typha Latifolia , astfel:
̵ pentru nivelul minim interfa ța apă-sol cu 61,76 % mai mare decât în sol;
̵ pentru nivelul mediu interfața apă-sol cu 70,9 % mai mare decât în sol;
̵ pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol cu 74,1 % mai mare d ecât în sol.

În fig. 1. 28. este reprezentat grafic concentra ția de mercur în sol pentru patru puncte de
prelevare: Dumbrava Ro șie, Roznov , Râu Crac ău, Pod Frunzeni, în aval de zona industrial ă a
orașului Piatra Neam ț [2,3].

Fig. 1. 28. Concentrația de mercu r în sol pentru patru puncte de prelevare, în aval de zona
industrială a oraș ului Piatra Neamț [3]

1.1.2. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentrației de metale
grele în sol și plante în amonte și aval de orașul Roman

Secțiunile luate în calcu l pentru progr amul de prelevare a probelor de sol și plante sunt
prezentate în fig. 1.2 9. Sedimentele au fost prelevate din patru loca ții de -a lungul râurilor
Moldova și Siret, din bazinul hidrografic Siret.
În tabelul 1.11 sunt prezentate valorile determi nate experimental pentru opt metale
grele din sol, respectiv pentru zona de prelevare Râu Siret, în amonte de ora șul Roman.
În tabelul 1.12 sunt prezentate valorile determinate experimental pentru opt metale
grele din specia de plant ă Phragmi tes Australis, respectiv pentru zona de prelevare Râu Siret,
în amonte de ora șul Roman.

Fig. 1.29. Secțiunile luate în calcul pentru programul de prelevae a problemelor de sol și
plante de -a lungul râurilor Moldova și Siret , din bazinul hidrografic Siret [2]
Tabelul 1.1 1 Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol, respectiv
pentru zona de prelevare Râu Siret, în amonte de orașul Roman [4].
Râul Siret Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg s.u.]
Nivel minim (0
cm)
Interfață apă –
sol 0,177 29,58 29,85 15,28 9,52 8,343 35,75 0,064
Nivel mediu (50
cm)
Interfață apă –
sol 1,02 52,21 51,58 33,65 10,07 12,07 85,63 0,08
Nivel Maxim
(100cm)
Interfață apă –
sol 0,17 33,95 31,1 12,18 7,918 10,44 23,91 0,047

Tabelul 1.12 Valorile determinate experimental pent ru cele opt metale grele din specia de
plantă Phragmites Australis, respectiv pentru zona de prelevare Râu Siret, în amonte de orașul
Roman [4]
Râul Siret Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg s.u.]
Nivel minim (0
cm)
Interfață apă –
sol 0,513 13,004 1,338 8,228 2,44 0,634 7,37 ND
Nivel mediu (50
cm)
Interfață apă –
sol 3,026 25,593 1,467 16,944 2,621 0,941 18,59 ND
Nivel Maxim
(100cm)
Interfață apă –
sol 0,492 14,97 1,561 6,288 1,937 0,809 5,56 ND

1.1.2.1. Rezultatele experimentale pentru determinarea concentr ației de metale
grele în sol și plante în amonte de orașul Roman
În fig. 1.30. este reprezentat grafic concentra ția de metale grele în sol pentru zona de
prelevare Râu Siret, în amonte de ora șul Roman.
Limita maxim ă admisibil ă pentru arsen, crom, cupru, p lumb, zinc și mercur în sol nu
este dep ășită în punctul de pr elevare Râu Siret, în amonte de orașul Roman.
Limita maxim ă admisibil ă pentru cadmiu și nichel în sol este dep ășită în punctul de
prelevare Râu Siret, în amonte de ora șul Roman astfel:
̵ pentru cad miu doar pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol cu 27,5 %;
̵ pentru nichel doar pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol cu 49,17 %.

Fig. 1.30. Concentrația de metale grele în sol pentru punctul de prelevare Râu Siret, în amonte
de orașul Roman [3]

Capacitatea d e absorb ție cea mai sc ăzută a metalelor grele din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis, în pun ctul de prelevare Râu Siret, în amonte de ora șul Roman (fig. 91),
a fost de:
̵ pentru arsen:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respec tiv cu 92,2 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul minim interfa ța apă-sol;
 respectiv cu 92,4 % mai mic ă decât în sol;
̵ pentru crom:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol, respectiv cu 94,98 % mai mic ă
decât în sol;
 cea m ai scăzută pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 97,15 % mai mic ă
decât în sol;
̵ pentru plumb:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 73,97 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol, respectiv cu 75,53 % mai mic ă
decât în sol;
̵ pentru zinc:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol, respectiv cu 76,74 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul minim interfa ța apă-sol, respectiv cu 79,38 % mai mic ă
decât în sol.

Fig. 1.31. Concentrația de metale grele în specia de plantă Phragmites Australis pentru
punctul de prelevare Râu Siret, în amonte de orașul Roman [3]

Capacitatea de absorb ție cea mai ridicat ă a metalelor grele din sol în specia de plant ă
Phragm ites Australis, în pun ctul de prelevare Râu Siret, în amonte de ora șul Roman, a fost de:
̵ pentru cadmiu:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 196,66 % mai
mare decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol, respectiv cu 189,41 % mai
mare decât în sol;
̵ pentru nichel:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 50,98 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul minim interfa ța apă-sol, respectiv cu 56,03 % mai mic ă
decât în sol;
̵ pentru cupru:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul minim interfa ța apă-sol, respectiv cu 46,15 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 49,64 % mai mic ă
decât în sol [2].
1.1.2.2. Rezultatele experimen tale pentru determinarea concentrației de metale grele
în sol și plante în aval de orașul Roman

În tabelele 1.13.,1.14.,1.15. sunt prezentate va lorile determinate experimental pentru opt
metale grele din sol, respectiv pentru zonele de prelevare Râu Moldo va, Râu Siret (aval
confluen ță Moldova/Siret) și Râu Siret -Drăgești în aval de ora șul Roman.
Tabelul 1.13. Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol,
respectiv pentru zona de prelevare Râu Moldova, în aval de ora șul Roman [3]
Râul Moldova Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg s.u.]
Nivel minim (0
cm)
Interfață apă –
sol 2,45 26,43 42,87 29,78 50,65 13,84 141,3 0,083
Nivel mediu (50
cm)
Interfață apă –
sol 0,31 24,73 41,08 33,98 20,91 13,34 71,56 0,064
Nivel Maxim
(100cm)
Interfață apă –
sol 0,71 29,96 41,17 32,64 34,95 13,57 84,88 0,08

Tabelul 1.14. Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol, respectiv
pentru zona de prelevare Râu Siret (aval confluen ță Moldova/Siret), în aval de ora șul Roman
[3]
Râul Sire t (aval
conflunță
Moldova -Siret Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg s.u.]
Nivel minim (0
cm)
Interfață apă –
sol 3,098 22,8 53,53 47,49 78,5 12,08 216,5 0,079
Nivel mediu (50
cm)
Interfață apă –
sol 3,943 26,99 47,03 34,73 91,38 12,91 12,91 0,009
Nivel Max im
(100cm)
Interfață apă –
sol 4,052 24,61 37,08 34,2 86,13 11,63 254,7 0,035

Tabelul 1.15. Valorile determinate experimental pentru cele opt metale grele din sol, respectiv
pentru zona de prelevare Râu Siret – Drăgești, în aval de ora șul Roman [3]
Râul Sire t –
Drăgești Cd Ni Cr Cu Pb As Zn Hg
[mg/kg s.u.]
Nivel minim (0
cm)
Interfață apă –
sol 0,037 35,38 53,25 32,5 19,73 15,55 88,38 0,082
Nivel mediu (50
cm)
Interfață apă –
sol 0,079 37,38 57,45 33,05 17,3 12,86 94,25 0,084
Nivel Maxim
(100cm)
Interfaț ă apă –
sol 0,52 35,73 55,4 31,48 15,75 12,58 181,2 0,051

În fig. 1.32. este reprezentat grafic concentra ția metale grele în sol pentru punctul de
prelevare Râu Moldova în aval de ora șul Roman.

Fig. 1. 32. Concentrația de metale grele în sol în aval de orașul Roman [3]
Limita maxim ă admisibil ă pentru arsen, nichel, crom, cupru, plumb, zinc și mercur în
sol nu este dep ășită în punctul de prelevare Râu Moldova, în aval de ora șul Roman.
În fig. 1.33. este reprezentat grafic concentra ția metale grele în sol pentru punctul de
prelevare Râu Siret (aval confluen ță Moldova/Siret) în aval de ora șul Roman.
Limita maxim ă admisibil ă pentru arsen, nichel, crom și mercur în sol nu este dep ățită
în punctul de prelevare Râu Siret (aval confluen ță Moldova/Siret), în aval de orașul Roman.

Fig. 1.33. Concentrația de metale grele în sol pentru punctul de prelevare, în aval de orașul
Roman [3]

Capacitatea de absorb ție cea mai ridicat ă a metalelor grele din sol în specia de plant ă
Phragmites Australis, în pu nctul de prelevare Râu Moldova, în aval de ora șul Roman, a fost
de:
̵ pentru cadmiu:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol, respectiv cu 200,78 % mai
mare decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul minim interfa ța apă-sol, respectiv cu 196,02 % mai
mare decât î n sol;
̵ pentru nichel:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul maxim interfa ța apă-sol, respectiv cu 58,51 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 60,64 % mai mic ă
decât în sol;
̵ pentru cupru:
 cea mai ridicat ă pentru nivelul minim interfa ța apă-sol, respectiv cu 46,96 % mai mic ă
decât în sol;
 cea mai sc ăzută pentru nivelul mediu interfa ța apă-sol, respectiv cu 49,14 % mai mic ă
decât în sol [2].

În fig. 1.34. este reprezentat grafic concentra ția metale grele în sol pentru punctul de
prelevare Râu Siret – Drăgești, în aval de ora șul Roman.

Fig. 1.34. Concentrația de metale grele în specia de plantă Phragmites Au stralis, în aval de
orașul Roman [3]

Concluzii

Studiile au fost realizate în trei zone cu risc de poluare a cursurilor de ap􀄃 cu
metale grele, care pot afecta atât calitatea apelor curg ătoare cât și a solurile din malurile
aferente acestora. C ele trei zone studiate au fost:
 Râu Siret – amonte și aval confluen ță cu râul Moldova, aval aglomerare urban ă
Roman;
 Râu Bistri ța – amonte și aval aglomerare urban ă Piatra Neam ț.

1. Particularit ățile fiec ărei metode de experimentare abordate fac s ă existe diferen țe
considerabile ob ținute în calculul concentra ției de metale grele din sol și speciile de
plant ă Typha Latifolia, Phragmites Australis, diferen țe care se datoreaz ă influen ței
diferi ților factori:
̵ tipul de sol analizat: argil ă și mâl;
̵ stratul de sediment a fost în cantitate mare și de granula ție mai mic ă de 63 µm;
̵ specia de plant ă identificat ă (Typha Latifo lia, Phragmites Australis) în arealul
analizat;
̵ nivelele la care sau prelevat probele de sol:
 nivel minim: 0 cm la interfa ța apă-sol;
 nivel mediu: 50 cm pe mal fa ță de interfa ța apă-sol;
 nivel maxim: 100 cm pe mal fa ță de interfa ța ap-sol;
̵ sursele de polua re din arealul analizat.
2. În conformitate cu programul de experimentare și cu metoda de lucru stabilite, s -a
urmărit, impactul ecologic al polu ării remanente cu metale grele a solului.
3. Cele două zone au fost studiate în sec țiuni caracteristice care s ă permi tă evaluarea
impactului ecologic produs de polu ările remanente cu metale grele a solului din
malurile celor dou ă cursuri de ap ă, atât de c ătre apele uzate de pe platformele
industriale cât și a celor menajere provenite din aglomer ările Roman, Piatra Neamț.
4. Râul Siret, în sec țiunea amonte de confluen ța cu râul Moldova are o încărcare
redus ă cu metale grele având în vedere faptul c ă în amonte nu sunt surse de poluare
semnificative. Apele râului Siret în sec țiunea aval confluen ță cu râul Moldova
înregistreaz ă ușoare înc ărcări la indicatorii cadmiu, nichel, cupru, plumb și zinc, cu
impact asupra malurilor aferente, înc ărcări care se datoreaz ă metalelor grele deversate
istoric de la platforma industrial ă a municipiului Roman.

Bibliografie

[1.] Ordinul nr. 161 din 16 februarie 2006, Elemente și standarde de calitate chimic ă pentru
aluviuni.

[2. ] Planul de management al spa țiului hidrografic Siret, Administra ția Na țional ă „Apele
Române”.

[3.] Raport privind starea mediului regiunea Moldova , Administra ția Na țional ă „Apele
Române”.

[4.] Planurile de Management ale Bazinel or Hidrografice, Administra ția Na țional ă „Apele
Române”.