Impactul Cardului International de Asigurari de Sanatate
CUPRINS
ARGUMENT
Capitolul I –GENERALITĂȚI PRIVIND ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE
ISTORICUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
CARACTERISTICILE ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
TIPURI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Capitolul II -APARIȚIA CARDULUI DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA
2.1. PREZENTAREA CARDULUI DE SĂNĂTATE
2.2.IMPLEMENTAREA CARDULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
2.3. DISTRIBUȚIA CARDULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Capitolul III – IMPACTUL CARDULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
3.1.
3.2. POZIȚIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE FAȚĂ DE CARDURILE DE SĂNĂTATE
3.3. ANALIZA SWOT PENTRU CARDURILE DE SĂNĂTATE
ARGUMENT
Protecția socialǎ este vǎzutǎ ca un ansamblu al dispozițiilor legale, al organismelor și instituțiilor, precum și al instrumentelor și procedurilor referitoare la mobilizarea unor resurse publice și private și la redistribuirea lor pentru acoperirea unor nevoi ale unora dintre membrii societǎții, în cazul apariției sau existenței anumitor riscuri ori în legǎturǎ cu producerea unor evenimente așteptate, dar pentru care aceștia nu au asigurat suportul financiar necesar. Sintagma protecției sociale acoperă un câmp de manifestare larg, presupunând un ansamblu de măsuri, un sistem de relații, utilizarea următoarelor instrumente de lucru: asistență, prevedere, asigurare.
Asigurǎrile sociale pot fi vǎzute ca ajutoare bazate pe principiul mutualității, fiind acoperite din contribuțiile firmelor și angajaților, aceste contribuții diferind de la o țarǎ la alta. Sănătatea reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care asigură desfășurarea vieții, probabil cea mai de preț avuție3 . Starea de sănătate a populației este un fenomen complex, social și biologic, care exprimă nivelul și caracteristicile sănătății membrilor unei colectivități privite în ansamblu. Definirea, ca și delimitarea precisă și evaluarea acestui fenomen comportă însă numeroase greutăți, datorită caracterului său complex și a diverșilor factori care acționează asupra lui. Totuși, starea de sănătate are o strânsă legătură cu nivelul de trai al populației, consecințele modului de viață, ale condițiilor de muncă, ale sistemului social – economic în care trăiește populația fiind puternic reflectate în starea de sănătate.
Atingerea întregului potențial de sănătate nu depinde numai de furnizarea serviciilor de sănătate. De aceea indivizii, grupurile, instituțiile publice sau private trebuie să joace un rol activ în efortul general de a crește starea de sănătate și de a atinge potențialul de sănătate al unei națiuni. Ocrotirea sănătății nu este numai o problemă de asistență medicală, ci și o problemă cu un profund caracter social, care face parte din ansamblul condițiilor social-economice de dezvoltare. Dreptul la ocrotirea sănătății a fost, este și va fi garantat prin dispoziții ale numeroaselor acte naționale și internaționale în materie.
Asigurările sociale de sănătate se constituie în principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației României, care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați.
Capitolul I –GENERALITĂȚI PRIVIND ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE
ISTORICUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este o instituție publică din România, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România.
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii și promovării populației care oferă un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale[1].
CNAS are în subordine casele județene de asigurări de sănătate (CJAS), Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
Casele de asigurări de sănătate sunt subordonate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și implementează politica acesteia la nivel local. Astfel, fiecare casă de sănătate are un buget propriu pe care și-l administrează și încheie contracte cu furnizorii de servicii din județul în care funcționează (medici de familie, spitale, etc).
În total, casele de sănătate au prin lege 18 atribuții, printre care se mai numără negocierea și contractarea serviciilor medicale cu furnizorii, decontarea acestor servicii sau organizarea de licitații în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii.
Conducerea caselor de asigurări de sănătate este asigurată de către președintele – directorul general, directorul executiv al direcției economică și de managment, de directorul executiv al direcției relații cu furnizorii și directorul executiv adjunct (medicul șef).
Casele de asigurări de sănănate funcționează din 1999, an în care s-a implementat cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate.
Până la această dată sistemul de sănătate era coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății prin cele 41 de direcții sanitare județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare.Direcțiile de sănătate publică au continuat să funcționeze și după aceasta rolul acestora fiind de a implementa politica Ministerului Sănătății la nivel local.
Astfel, casele de asigurări de sănătate finanțau sistemul de sănătate la nivel local iar direcțiile de sănătate publică aveau rolul de a stabili politica de sănătate (de a organiza structurile sanitare, de a ține evidențele statistice pe probleme de sănătate).
1.2. CARACTERISTICILE ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE
Baza legală:
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
Asigurările sociale de sanătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați.
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond special care se constituie și se utilizează potrivit Legii nr. 95/2006.
Constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, denumită în continuare contribuție, suportată de:
– asigurați,
– de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat,
– din subvenții de la bugetul de stat,
– precum și din alte surse – donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.
Gestionarea fondului se face, în condițiile legii, prin Casa Natională de Asigurări de Sănătate, denumită în Continuare CNAS, și, respectiv, prin casele de asigurări sociale de sănătate județene și a municipiului București, denumite în continuare case de asigurări.
Sunt asigurați, potrivit prezentei legi:
– toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și
– cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România și fac dovada plății contribuției la fond, în condițiile Legii nr. 95/2006.
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției:
a) toți copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din muncă;
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, inclusiv cei care părăsesc sistemul de protecție a copilului și nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările si completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea recunoștinței fată de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi, precum și cele provenite din pensii;
d) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, cu excepția celor obținute în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările și completările ulterioare;
e)bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății Publice, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;
f) femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară.
Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situații, pe durata acesteia, cu plata contribuției din alte surse, în condițiile prezentei legi:
a) satisfac serviciul militar în termen: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
b) se afla în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației pentru incapacitate de muncă datorată unui accident de muncă sau unei boli profesionale
c) se află în concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
d) execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
persoanele care beneficiază de indemnizație de somaj: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul asigurărilor de șomaj.Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației de șde 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
d) execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
persoanele care beneficiază de indemnizație de somaj: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul asigurărilor de șomaj.Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației de șomaj.
f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane și se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare:Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetele locale. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra ajutorului social acordat, în condițiile legii, pentru asigurarea venitului minim garantat.
h) pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă începând cu 1 ianuarie 2007;
i) persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal; persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate,dacă nu au venituri: Contribuția datorată pentru aceste persoane se suportă de către bugetul de stat. Contribuția se stabilește prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe baza de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum si persoanelor fizice, după caz.
Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor.
Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate:
Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfașoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit și veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizațiilor de șomaj;
e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar;
a) veniturilor realizate din pensii.
Persoanele juridice sau fizice la care își desfașoară activitatea asigurații au obligația să calculeze și să vireze la fond o contribuție de 6% asupra fondului de salarii, datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă.
Prin fond de salarii realizat se înțelege totalitatea sumelor utilizate de o persoană fizică și juridică pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor.
1.3. TIPURI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Asigurările de sănătate în România sunt practic de două feluri: obligatorii și private. În cadrul acestora, se pot aminti cele mai importante tipuri de asigurări de sănătate:
Asigurarea de sănătate de stat
Asigurarea de sănătate privată
Asigurarea medicală pentru călătorii
Asigurare tip Card European
Asigurarea de sănătate de stat
Prin asigurarea medicală de stat, care este o formă obligatorie de asigurare, va sunt garantate următoarele:
Controale medicale
Analize de sânge
Analize de laborator
Diferite intervenții
Toate acestea sunt garantate numai dacă și specialistul (medicul de care apartineți) susține necesitatea acestora. Practic toți cetățenii României, care au un loc de muncă stabil trebuie să contribuie la această asigurare. Limita minimă de vârsta este de 26 de ani. Cei care sunt angajați, beneficiază de această asigurare de regulă, pentru că angajatorul este acela care trebuie să contribuie la asigurarea de sănătate de stat pentru angajat
Asigurarea de sănătate privată
Riscurile acoperite de către o poliță de sănătate de tip privat:
Plata cheltuielilor de spitalizare (chiar dacă trebuie să stați 1 zi sau 2 săptămâni in spital, asigurarea va acoperi cheltuielile aferente)
Cheltuielile necesare pentru tratamentul out-patient (dupa externare)
Analize medicale și de laborator necesare
MRI, PET scan, CT Scan – Analize ce necesită utilizarea de aparatură ultraperformantă
Ambulanța
Suportarea cheltuielilor unei eventuale intervenții chirurgicale
Despăgubire în caz de deces al asiguratului (numai în cazul în care decesul a survenit în urma unui eveniment care a fost asigurat cum ar fi contactarea unei boli sau în urma unui accident)
Deci, există o listă complexă de facilități oferită de un sistem de asigurare privat. Se plătesc prime de asigurare la intervale stabilite dinainte de către asigurator (trimestrial, semestrial sau chiar anual), numindu-se prime ețalonate. Există și posibilitatea plății de prime de asigurare unice, care presupune plata de către asigurat a unei sume de bani la începutul contractulului (achitarea integrală și anticipată a primei de asigurare).
Pacienții rebuie să aleagă asiguratorul cu mare atenție, în special fiindcă este vorba de sănătatea lor și a celor dragi. Acordaea unui timp îndelungat pentru a putea analiza corect ofertele de pe piața noastră, și numai atunci când sunt pe deplin multumiți de ceea ce oferă, pot să continue la achiziționarea unei astfel de asigurări.
O asigurare de sănătate privată oferă servicii medicale:
Locale (în clinici și spitale aferente zonei, orașului în care loicuiți)
Pe plan național (în instituții care se găsesc în alte orașe din țară)
Pe plan internațional – se poate întampla ca boala de care suferiți să nu poată fi tratată corespunzător în instituțiile de pe teritoriul țării noastre, și atunci asiguratorul oferă posibilitatea de a fi tratați în clinici specializate din alte țări.
Cel mai important lucru de reținut în cazul asigurărilor private este acela că trebuie să informați întodeauna asiguratorul despre o boală pre-existentă. De exemplu dacă suferiți de o boală cronică (astmul bronșic, diabetul, etc), și nu informați asiguratorul, atunci când va fi necesar tratarea în urma acestei boli, asigurarea nu oferă nici un fel de acoperire.
Cei mai mulți asiguratori vor cere să fie efectuate analize medicale complexe, înainte de a putea achiziționa o astfel de asigurare (face parte din procesul de evaluare a riscurilor). Totodată primele de asigurare sunt de obicei stabilite după evaluarea acestor riscuri.
Argumente PRO
Asigurarea privata de sanatate are o acoperire teritoriala mai mare decat un abonament de sanatate la o clinica privata, oferindu-i asiguratului libertatea de a alege furnizorul de servicii medicale. Astfel, acesta are acces la mai multe clinici de sanatate private sau chiar si la spitale de stat, nu doar in orasul de resedinta, ci si in alte zone ale tarii. De asemenea, exista posibilitatea efectuarii de tratamente de specialitate in strainatate.
Potrivit asigurari-sanatate.ro, costurile acoperite de asigurarea privata de sanatate sunt: spitalizarea, tratamentul la domiciliu dupa externare, indemnizatia pentru maternitate, consultatii la medic generalist, consultatii, diagnostice si alte taxe platite la medici specialisti (inclusiv taxe platite pentru analize medicale, radiografii, ecografii, RMN, computer tomograf), interventii chirurgicale, servicii de ambulanta.
Argumente CONTRA
Asigurarea privata de sanatate nu acopera tratamentele afectiunilor pe care asiguratul le avea anterior incheierii acesteia.
Asigurarea privata de sanatate este scumpa, iar persoanele cu venituri mici si medii nu si-o permit. Prima de asigurare incepe de la 20 de euro pe luna si poate ajunge chiar si pana la aproape 500 de euro pe luna.
Angajatorii nu includ asigurarile private de sanatate in pachetul salarial oferit angajatilor, pentru ca acestea sunt deductibile fiscal doar in limita a 250 de euro pe an, fiind considerate avantaj de natura salariala.
De cealalta parte, salariatii care au incheiate asigurari private de sanatate nu beneficiaza de deducere fiscala.
Pot interveni probleme legate de decontarea serviciilor medicale. Mai exact, asiguratul este cel care plateste serviciile medicale, dupa care asiguratorul urmeaza sa ii deconteze costurile in baza politei. Aici sunt importante clauzele contractuale cuprinse in asigurare, pentru ca acestea pot stabili ca decontarea se realizeaza in anumite situatii sau in limita unor sume.
Asigurarea medicală pentru călătorii
Aceste asigurări sunt de tip privat, și presupun plata unor prime de asigurare. Costul acestor prime de asigurare variază în funcție de:
Termenul contractului
Riscurile asigurate
Valoarea riscurilor asigurate
Vârsta pacientului
Starea de sănătate
Asigurare tip Card European
Ce este cardul european de asigurări sociale de sănătate?
Este un card gratuit cu ajutorul căruia, la nevoie, puteți beneficia de serviciile acordate de unități medicale de stat în timpul unei șederi temporare în oricare dintre cele 28 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, în aceleași condiții și la aceleași tarife ca asigurații din țara respectivă (în unele țări, serviciile sunt gratuite).
Cardurile sunt eliberate de către casa națională de asigurări de sănătate din țara dumneavoastră.
Important – cardul european de asigurări sociale de sănătate:
nu este o alternativă la asigurarea de călătorie; acesta nu acoperă costurile serviciilor
medicale private sau costuri precum prețul călătoriei cu avionul înapoi în țara de origine ori contravaloarea bunurilor pierdute/furate;
nu vă acoperă costurile în situația în care scopul expres al călătoriei dumneavoastră este de a obține tratament medical;
nu garantează servicii gratuite; date fiind diferențele dintre sistemele de sănătate ale fiecărei țări, este posibil ca unele servicii care sunt gratuite în țara dumneavoastră să nu fie gratuite într-o altă țară.
Capitolul II- APARIȚIA CARDULUI DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA
2.1. PREZENTAREA CARDULUI DE SĂNĂTATE
Cardul Național de Asigurări de Sănătate
Cardul de sănătate va asigura accesul la servicii medicale pe teritoriul României. Pentru servicii medicale devenite necesare în timpul șederii temporare pe teritoriul unei țări din spațiul UE/SEE/Elveția, asiguratul poate solicita la casa de asigurări eliberarea unui card european de sănătate CEASS.
Ce este cardul național de sănătate?
Cardul de sănătate CEAS este un proiect de interes național care are ca scop principal transparentizarea și eficientizarea fondurilor utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Cardul național de sănătate este codul de acces pentru toate sistemele informatice ale CNAS.
El va deveni instrumentul de confirmare a prestării tuturor serviciilor din sistem (PIAS).
Ce conține cardul?
Cardul național de sănătate primit de asigurat conține doar datele de identificare ale asiguratului.
Pe card și în memoria electronică a cardului sunt imprimate următoarele informații:
Numele și prenumele asiguratului
Codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
Numărul de identificare al cardului național de asigurări sociale de sănătate (CID)
Data nașterii
Termenul de valabilitate al cardului (5 ani)
Doar la cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripționa pe cardul de sănătate date medicale.
Cine intră în posesia cardului național de sănătate?
Persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani vor primi cardul național de sănătate.
Copiii cu vârsta de până la 18 ani beneficiază de servicii medicale gratuite conform legii.
Cum intri în posesia cardului național de sănătate?
În data de 19 septembrie 2014 a început procesul de distribuire a cardului național de sănătate, care se realizează după graficul stabilit în contractul-cadru și în contractele subsecvente încheiate de CNAS și casele de asigurări cu CN Poșta Română.
Cardul este distribuit personal de către factorul poștal în baza unui act de identitate și a semnăturii de primire. Poștașul face cel puțin două vizite la domiciliul asiguratului și, în cazul în care acesta nu va fi găsit acasă, îi va lăsa un aviz poștal pe care va fi menționată perioada în care asiguratul poate să ridice cardul de la oficiul poștal.
Până în prezent, peste 12,5 milioane de asigurați au intrat în posesia cardului de sănătate prin intermediul serviciilor poștale. Aproximativ 700.000 de asigurați vor primi cardul de la sediul casei de asigurări în evidența căreia se află, sau prin intermediul medicului de familie.
Procesul de tipărire și distribuire a cardului național de sănătate va continua pentru persoanele care împlinesc vârsta de 18 ani și/sau dobândesc calitatea de asigurat ulterior momentului distribuirii inițiale.
Cum activezi cardul de sănătate?
Activarea cardului de sănătate se va face la orice furnizor de servicii medicale (cabinet de medicină primară, spital, ambulatoriu, laborator) la care asiguratul va apela prima dată după primirea cardului. Nu este necesar ca asiguratul să meargă special la medic pentru activarea cardului.
Operațiunea de activare durează maxim 30 de secunde și constă în înlocuirea codului pin inițial al cardului (000) cu un cod pin din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge. Codul pin rămâne în proprietatea asiguratului, la fel ca și cel de la cardul bancar.
Cum utilizezi cardul de sanatate?
Odată activat, cardul de sănătate va fi prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflați în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice.
Furnizorul va introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul pin.
Instant, aplicația cardului va afișa un mesaj în care va informa furnizorul dacă posesorul cardului este asigurat sau nu.
Utilizarea cardului reprezintă dovada că asiguratul a fost prezent la furnizorul de servicii medicale. În acest fel se validează serviciul de care a beneficiat, în vederea decontării din fondul de asigurări sociale de sănătate.
Pentru serviciile medicale de urgență nu este necesară utilizarea cardului de sănătate. Aceste servicii fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate cât și celor neasigurate.
Ce facem în situația în care cardul de sănătate se blochează?
Dacă asiguratul tastează greșit, de cinci ori consecutiv, codul pin al cardului de sănătate, acesta se blochează.
În această situație, medicul va telefona la numărul de helpdesk 021.202.6995, unde se alocă un număr de tichet, iar prin e-mail, la adresa [anonimizat], se dau informațiile privind cardul blocat.
Cum obținem un nou card de sănătate?
Asigurații care au primit carduri naționale de asigurări sociale de sănătate cu date personale eronate, sau au pierdut/distrus acest document, vor solicita eliberarea unui nou card la casa de asigurări de sănătate în evidența căreia se află.
Asigurații vor primi cu titlu gratuit noul card de sănătate în situația în care cardul conține date eronate.
Asigurații vor plăti contravaloarea serviciilor de producție și distribuire prin poștă a noului card, în cazul pierderii/distrugerii cardului inițial.
Costurile sunt de 2,2 euro + TVA pentru producția cardului, plus 2,74 lei + TVA pentru distribuirea lui. Plata se va face la sediul casei de asigurări în evidența căreia se află asiguratul.
Adeverința de înlocuire a cardului de sănătate
În cazul solicitării unui nou card de sănătate, până la primirea acestuia, asiguratul va beneficia de servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza unei adeverințe de înlocuire a cardului de sănătate.
De asemenea, pentru asigurații care refuză primirea cardului de sănătate din motive religioase sau de conștiință, în baza unei cereri în care se expun motivele refuzului, casa de asigurări de sănătate va elibera adeverința de înlocuire a cardului de sănătate.
Adeverința este valabilă trei luni de la eliberare.
Când a devenit obligatoriu cardul național de sănătate?
Până la data de 30 aprilie 2015, sistemul cardului de sănătate va funcționa în paralel cu actualul sistem de validare a serviciilor medicale. Începând cu data de 1 mai 2015, cardul național de sănătate va deveni unicul sistem de validare și decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
1.Cum se constituie Dosarul de Sănătate Electronic (DES) al unui pacient?
Dosarul de sănătate pentru un pacient se constituie la prima trimitere a unui document medical de către un medic în sistemul DES.
Practic, la transmiterea unui prim document medical, se verifică dacă pentru CNP-ul acelui pacient există deja generat un dosar de sănătate. Dacă nu există, se vor interoga bazele de date SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) și SIPE (Sistemul Informatic Prescripția Electronică) pentru CNP-ul respectiv, se vor extrage date istorice iar datele din dosar vor fi consolidate pe baza acestor informații și a celor cuprinse în documentul medical transmis de medic.
Interogarea pentru date istorice se produce numai la crearea dosarului, urmând ca acesta să fie apoi alimentat cu date prin transmiterea de documente medicale.
Dosarul de sănătate se constituie și atunci când pacientul solicită matricea de securitate (petru acces) de la medic iar medicul o generează, o imprimă și o înmânează pacientului.
2. Cum se poate conecta pacientul la Portalul DES?
Pacientul se poate conecta la Portalul DES de la orice calculator cu conexiune la internet, accesând adresa http://www.des-cnas.ro, selectând butonul ‘Accesați DES’ și urmând instrucțiunile pentru pacienți afișate pe pagină.
3. Cum se autentifică pacientul în Portalul DES?
Pacientul are două posibilități de autentificare:
Cu card de sănătate – această modalitate de autentificare este accesibilă pacienților care au în posesie cardul de sănătate și au acces la un cititor de carduri; pacientul va selecta opțiunea Autentificare cu card de sănătate, va introduce cardul de sănătate în cititor, iar apoi codul PIN aferent cardului.
Cu CNP sau CID și matrice de securitate – această modalitate alternativă de autentificare se poate folosi doar după constituirea dosarului de sănătate de către un medic și înmânarea matricei de securitate către pacient. Se va introduce în portalul DES CNP-ul sau codul CID și se va acționa butonul. În pagina nou deschisă, se va introduce codul de 3 caractere de pe poziția cerută de portal din matricea de securitate, precum și parola personală aleasă la momentul înregistrării contului. La prima autentificare în portal a unui pacient, acesta va fi îndrumat să își definească o parolă.
Dupa cum se vede accesul la Dosarul Electronic de Sanatate poate fi facut si fara Card de Sanatate. Atunci de ce ni se baga pe gat aceste carduri care dupa cum se vede chiar sunt inutile? Motivele nu pot fi decat FINANCIARE si nu numai pentru ca in spate e o intreaga industrie, o intreaga masinarie de facut bani de catre BAIETII DESTEPTI sprijijniti de catre toate structurile statului in frunte cu Serviciul Roman de Informatii.
4. Cum obține pacientul matricea de securitate?
Matricea de securitate poate fi obținută de la orice medic. În timpul consultației se poate solicita medicului generarea și tipărirea unei matrici de securitate. Pacientul îi va prezenta medicului un document de identitate, iar după tipărirea matricei va semna de primire.
De asemenea, ulterior primei autentificări în portal, pacientul poate să își genereze singur o matrice, în cazul în care dorește sau a pierdut-o pe cea primită de la medic, prin accesarea butonului ‘Nu pot accesa contul meu’ , iar aplicația va deschide pagina de recuperare parolă sau matrice, în care se va alege fișa Regenerare matrice, unde se vor urma instrucțiunile afișate.
Inspaimantator nu??? Negru pe alb se afirma ca parola poate fi obtinuta de la ORICE MEDIC!
5. De câte ori poate fi generată matricea de securitate pentru un pacient?
Matricea de securitate poate fi generată pentru un pacient ori de câte ori este necesar. Cu această ocazie matricea veche este dezactivată, accesul la portal nu mai poate fi făcut folosind pozițiile aceasta. Așadar, la un moment dat este activă o singură matrice, ultima matrice generată.
Sa spunem ca pentru siguranta pacientul isi schimba parola pentru a nu avea acces nimeni la date. In conditiile in care la pct 4 se spune ca ORICE MEDIC poate genera o alta parola atunci unde mai este securitatea? Practic orice medic caruia nu i-am dat acordul de acces daca vrea sa intre genereaza alta parola si VOILA!
6. Cine poate consulta dosarul unui pacient?
Dosarul unui pacient poate fi consultat în totalitate de către acel pacient și de către reprezentanții săi legali care pot fi introduși în sistem de un medic.
Sumarul și informațiile pentru urgență pot fi consultate de către orice medic autenticiat cu un certificat autorizat.
Dacă pacientul a configurat drepturile de accesare ale propriului dosar și a acordat drept de acces anumitor medici sau anumitor categorii de medici, aceștia îi vor putea accesa dosarul conform politicilor de securitate selectate de pacient.
De asemenea, în prezența pacientului orice medic îi poate accesa acestuia dosarul după confirmarea acordului pacientului (prin prezentarea cardului de sănătate sau a poziției solicitate din matricea de securitate a pacientului).
Aceasta chiar e minciuna ordinara. Ca si programator va pot spune ca orice program se poate face astfel incat cineva direct interesat poate accesa orice fel de informatie doreste. Nimeni dar absolut nimeni nu ne poate garanta ca ‘programatorul’, care evident este angajatul SISTEMULUI ESCROC SI MAFIOT, nu a lasat deschise asemenea portite pentru accesul informatiilor fara a lasa ‘URME’.
7. Poate medicul consulta dosarul unui pacient când acesta nu este prezent?
În cele mai multe cazuri este necesar ca pacientul să fie prezent pentru ca medicul să poată consulta întregul său dosar de sănătate.
Când pacientul nu este prezent, un medic îi poate consulta în totalitate dosarul de sănătate dacă anterior acel pacient i-a acordat drept de acces pe baza parafei.
De asemenea, dacă pacientul a configurat drepturile de accesare ale propriului dosar și a acordat drept de acces anumitor categorii de medici, aceștia îi vor putea accesa dosarul conform politicilor de securitate selectate de pacient.
Politicile de securitate la care poate adera un pacient sunt următoarele:
Accesarea dosarul electronic de sănătate de către medicul de familie fără a fi necesară prezența pacientului sau împuternicitului
Accesarea dosarul electronic de sănătate de către medicul specialist care are în evidență bolnavul cronic fără a fi necesară prezența pacientului sau împuternicitului
Accesarea trimiterilor emise pentru o specialitate de către medici specialiști având acea specialitate fără a fi necesară prezența pacientului sau împuternicitului
Accesarea dosarul electronic de sănătate de către orice medic din spital in timpul internării fără a fi necesară prezența pacientului sau împuternicitului
Sumarul și informațiile de urgență pot fi consultate de către orice medic cu un certificat autorizat, chiar și fără ca pacientul să fie prezent.
Prin legislație, medicii sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor medicale ale pacienților.
Personal nu as da drept de acces NIMANUI iar cine vrea sa vada dosarul nu are decat sa-l vada numai in prezenta mea dar sa-mi spuneti si mie care medic ar dori acest lucru pentru ca in acest fel trebuie sa stai permanent cu medicul pana baga toate datele dar bineinteles ca acestia nu vor sa faca acest lucru ci ulterior cand sunt mai liberi. Cu siguranta toti medicii vor vrea acces deplin si in momentul in care vor avea acces la dosarul pacientului vor schimba toate drepturile de acces fara sa te mai intrebe.
8. Poate medicul consulta dosarul de sănătate al unui pacient dacă pacientul este prezent?
În prezența pacientului orice medic îi poate accesa acestuia întregul dosar după confirmarea acordului pacientului (prin prezentarea cardului de sănătate sau a poziției solicitate din matricea de securitate a pacientului).
Sumarul și informațiile de urgență pot fi consultate de către orice medic cu un certificat autorizat, chiar și fără ca pacientul să fie prezent.
Prin legislație, medicii sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor medicale ale pacienților.
Ce rost mai au cele 4 politici de securitate mentionate la pct 7 setate de pacient dacă orice medic cu un certificat autorizat poate accesa sumarul si informatiile de urgenta in lipsa pacientului?
Sumarul pentru urgenta contine informatii despre:
alergii sau intoleranțe
proteze sau dispozitive interne
transplanturi sau boli cronice
boli hematologice relevante pentru o urgență
medicația curentă
internări recente
Din punctul meu de vedere sumarul este mai periculos decat restul informatiilor, de exemplu sumarul contine faptul ca pacientul este alergic la arahide, alergie care poate duce chiar la deces. Aceste informatii ajunse pe mana cui nu trebuie ii poate face mult mai mult rau pacientului.
Cica prin legislatie medicii sunt obligati sa pastreze confidentialitatea datelor medicale. Corect, medicii! Dar dacă au acces și alte persoane care primesc ordin pe linie ierarhica de la structuri direct interesate de datele noastre personale si mai ales date ale persoanelor INCOMODE?
9. Ce se întâmplă în cazul vizitelor repetate la același medic? Va afla acesta toate pozițiile din matrice?
În cazul vizitelor repetate la același medic, DES va cere mereu poziții diferite din matricea de securitate pentru confirmarea prezenței pacientului. Pozițiile introduse o dată se consideră a fi consumate. După consumarea tuturor celor 64 de poziții va fi necesară regenerarea matricei de securitate pentru acel pacient.
10. Ce se întâmplă dacă pacientul are boli pe care nu dorește să le declare (inclusiv boli psihice)?
Informațiile medicale afișate în dosarul de sănătate al unui pacient nu pot fi modificate sau ascunse de acesta, fiind preluate direct din documente medicale transmise în sistemul DES de către medici.
Sumarul și informațiile de urgență pot fi consultate de către orice medic cu un certificat autorizat, chiar și fără ca pacientul să fie prezent. Anumite boli cronice, hematologice și transmisibile sunt afișate în sumarul de urgență. Restul dosarului de sănătate (istoric medical, antecedente, documente medicale și date personale) sunt accesibile doar medicilor cărora pacientul le-a dat în prealabil acces la dosar.
Prin legislație, medicii sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor medicale ale pacienților.
11. Poate un pacient accesa dosarul altui pacient?
Un pacient poate accesa dosarul altui pacient doar dacă un medic l-a declarat (introdus) în DES ca fiind reprezentantul legal al altui pacient, pe baza documentelor legale prezentate.
Cine verifica daca exista documentele legale prezentate, sau daca sunt legale? Cert este ca medicii au drepturi depline si pot face orice fel de modificari in dosar cu sau fara documente. In ce conditii se pot face aceste MODIFICARI? Se pot face aceste modificari ale dreptului de acces si in lipsa pacientului?
12. Ce se întâmpla dacă pacientul nu mai dorește ca dosarul său să fie consultat de către un reprezentant / dacă reprezentatul își pierde aceasta calitate?
Dacă pacientul nu mai dorește ca dosarul său să fie consultat de către un reprezentant sau dacă reprezentatul își pierde aceasta calitate (de exemplu, pacientul devenit major nu mai dorește ca dosarul său să fie consultat de părintele reprezentant legal declarat de un medic), pacientul se va adresa CJAS pentru a înceta accesul acelui reprezentant la dosarul său.
13. Indicațiile pacientului, odată completate, vor fi luate în considerare de către personalul medical ?
Pacientul sau reprezentantul legal al acelui pacient poate gestiona indicațiile proprii în ceea ce privește îngrijirea sa medicală (cum ar fi acordul de a efectua transfuzii, donări de organe sau resuscitare). Aceste indicații vor avea doar caracter informativ pentru medicii care vor accesa dosarul de sănătate al acelui pacient – aceștia fiind în continuare obligați să se supună reglementărilor legale privind aceste subiecte.
Daca toti medicii au dreptul sa faca anumite modificari in dosar, cine ne garanteaza ca un medic UNS in prealabil cu ce trebuie, nu va schimba de exemplu optiunea de a dona organe in situatia in care pacientul se afla in coma si acesta este hacuit de catre medic? Cine ne garanteaza ca nu se pot face asemenea abuzuri? Pentru bani multe pot face unii si pe urma vor zice ca a fost eroare in sistem dupa ce a hacuit omul.
14. Cum poate pacientul verifica cine și când i-a accesat dosarul ?
Pentru dosarul propriu sau al celor la care are drept de acces ca reprezentant legal, pacientul poate vizualiza în cadrul portalului DES jurnalele de accesare ale dosarului de sănătate. Pentru aceasta, din pagina principală, se va acționa butonul ‘Istoric acces’
Dupa cum am spus si mai sus este vrajeala. ‘Programatorul’ care este angajatul SISTEMULUI ESCROC SI MAFIOT poate construi programul astfel incat informatiile afisate sa fie filtrate si anumite accesari sa nu fie afisate. Este foarte simplu acest lucru.
15. Antecedentele declarate de un pacient pot fi modificate ? Rămâne undeva un istoric al modificărilor efectuate ?
Antecedentele declarate de pacient în portal pot fi modificate ori de câte ori dorește pacientul. Totuși, informațiile vechi nu sunt șterse, ele sunt afișate în continuare în secțiunea Istoric.
16. Cum procedează pacientul pentru a modifica datele personale, altele decât cele permise a fi editate în portal?
Datele personale ale pacientului (nume, prenume, sex, data nașterii) sunt stocate la inițializarea dosarului său de sănătate din SIUI, SIPE pe baza CID-ului, sau dacă nu se găsesc date în aceste baze de date, din documentul medical care a inițializat dosarul. Aceste date nu pot fi modificate de pacient.
17. Poate pacientul adăuga documente medicale la dosar?
Pacientul nu poate adăuga nici un fel de documente medicale la dosar. Doar medicii pot transmite documente medicale, semnate cu un certificat digital calificat.
18. Poate pacientul modifica sau șterge documente medicale din dosar?
Pacientul nu poate șterge documente medicale din dosar.
Doar medicii pot anula (nu șterge) documentele medicale introduse de ei, pe baza semnăturii cu un certificat autorizat.
De asemenea, doar medicii pot modifica documentele medicale introduse de ei, pe baza semnăturii cu un certificat autorizat. Un medic nu poate modifica sau anula documentele medicale la care nu a participat (ca autor sau ca semnatar al documentului inițial).
Versiunile anterioare ale documentelor medicale (anulate sau modificate) sunt păstrate în baza de date a sistemului DES, dar nu mai sunt afișate în dosarul pacientului.
Cine plateste serviciile postale pentru distribuirea cardurilor?
Casa de Sanatate.
De ce e important acest card despre care vorbim de ani buni?
E un punct cheie al gestionarii fondurilor pentru Sanatate. Toate sistemele de asigurari din lume sunt supuse fraudarii. Dar limitarea acestor fraude nu poate fi facuta decat prin mijloace de monitorizare a circuitului banilor si a platii serviciilor.
Cardul este elementul care face legatura dintre ceea ce declara furnizorii si ceea ce primeste pacientul.
Unde va fi folosit cardul?
La medicul de familie, la spital, oriunde pacientul primeste un serviciu medical.
Si la farmacii?
Acolo deja se lucreaza pe reteta electronica, nu e nevoie de card. Dar principala problema este la prescriptor. Daca reteta nu exista, nu e nimic de eliberat la farmacie. Eliberarea retetei si consultul in urma careia este ea este eliberata se inregistreaza prin intermediul cardului.
Care sunt avantajele cardului pentru pacient?
Cardul va face legatura noastra directa cu pacientul, fara sa mai fie nevoie sa il intrebam nimic. Cardul ne spune daca a beneficiat de serviciul respectiv si trebuie sa il decontam. Ceea ce ati vazut in oncologie sau la Spitalul de chirurgie plastica, de exemplu, nu se va mai putea intampla.
Va dau un exemplu. In vara aceasta am fost supus unui tir mediatic pentru ca am trimis niste scrisori unor asigurati, dupa ce in urma unui control al Curtii de Conturi au fost constatate suprapuneri de servicii pe aceiasi pacienti. Eu am vrut sa stiu daca pacientul chiar a beneficiat de acele servicii.
Daca a beneficiat inseamna ca acea clinica si-a incalcat regulile contractuale cu Casa. Dar daca pacientul nu a beneficiat de aceste servicii? Atunci e frauda.
Eu am notificat pacientul ca a beneficiat de niste servicii de care nu trebuia sa beneficieze si deci trebuie sa achite contravaloarea lor. Daca l-am pus in fata acestei situatii, el spune daca a beneficiat sau nu, altfel nu mi-ar fi raspuns. Si asa am recuperat multi bani, milioane de lei.
De acum, cardul va spune totul si eu estimez ca fraudele din sistem, din banii platiti de asigurati, vor scadea la sub 10%.
Pe de alta parte, pacientul nu va mai fi plimbat pentru o adeverinta de asigurat. Cardul ii va confirma calitatea de asigurat si nu il va mai trimite nimeni dupa adeverinta.
Circulatia documentelor intre medici va fi mai simpla, nu va mai fi transferata pacientului ca pana acum: adu-mi biletul de iesire de acolo, du-te dupa actele acelea ca nu le ai. Pacientul trebuie sa-si poarte doar cardul si fiecare document va fi procesat in dosarul lui electronic.
Cand distribuim cardurile, vom vedea si cati asigurati mai avem in mod real in Romania acum, deci daca in unele situatii nu sunt raportati mai multi asigurati decat exista.
Este si responsabilizare a pacientului. Daca a folosit cardul si a introdus codul PIN, raspunde si el.
Si ce sanctiune risca?
Sanctiunea care se aplica pentru participarea la un fals. Nu isi pierde calitatea de asigurat, ea depinde doar de plata contributiei.
2.2..IMPLEMENTAREA CARDULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Părți contractante
CNAS – Asocierea HP Romania SRL și SC Novensys Corporation SRL, în baza procedurii de achiziție publică derulată de Compania Natională „IMPRIMERIA NAȚIONALĂ” S.A. numărul 129713/03.09.2011
Obiectul contractului
Contract pentru furnizarea de servicii privind soluția Informatică de implementare a cardului național de asigurări sociale de sănătate nr. NLD 3051/23.04.2012
Valoare contract
87.636.000,03 lei ( exclusiv TVA)
Durata Implementare
9 luni , respectiv pînă la data de 15 Decembrie 2012
Testarea in faza pilot
faza de pre-productie în judetul Arad, ales ca locație pilot ;
Data contractuala pentru punerea în funcțiune – 12 Decembrie 2012
Sistemul intră în exploatare/producție din 01 Ianuarie 2013
A fost finalizată cu succes etapa de testare a aplicației, conform graficului de implementare a proiectului
Au fost efectuate activitățile contractuale de instruire specializată a utilizatorilor aplicației CEAS
În perioada 22 – 26 Noiembrie au fost desfășurate cu succes activitățile de instalare și punere în funcțiune a aplicațiilor CEAS pe mediul de producție, în vederea desfășurării activităților din cadrul fazei Pilot (pre-producție) și intrării în exploatare/producție a sistemului CEAS
La data de 19 Noiembrie a fost demarată faza Pilot (pre-producție) ce presupune conectarea utilizatorilor reali din județul Arad la sistemul Cardul Electronic de Sănătate. În acest sens au fost efectuate următoarele activități:
Ședința de demarare faza de pre-producție în judetul pilot Arad, informare generală, împreună cu conducerea CAS Arad, medicii de familie selectați (din grupul de medici care s-au oferit voluntar să participe la proiect), reprezentanți CNAS și HP
Instruirea teoretică și instruirea practică a unui număr de 16 medici de familie, care vor participa în faza de pre-productie în județul Arad
Centralizarea informațiilor pentru un număr de 20 de pacienți de pe listele fiecărui medic identificat anterior (16)
Inaugurarea-lansare oficială a proiectului pilot – în intervalul 18 – 20 decembrie 2012.
Cerințe pentru implementarea sistemului de carduri naționale de sănătate
1. Emiterea cardurilor naționale de sănătate s-a făcut de către un Sistem de gestiune a cardului național de sănătate. Acest sistem va asigura:
emiterea cardului: presupune transferul pe card în format electronic a informațiilor specifice posesorului ce urmează a fi stocate pe card;
reînnoirea cardului: presupune emiterea unui nou card ca urmare a expirării celui anterior;
re-emiterea cardului: presupune emiterea unui nou card ca urmare a pierderii celui anterior;
administrarea bazei de date pentru sistemul de carduri naționale de sănătate;
rezolvarea problemelor apărute în utilizarea cardurilor naționale de sănătate;
furnizarea de terminale de citire a cardurilor naționale de sănătate și de servicii asociate de mentenanța pentru acesta;
2. Furnizorii de servicii medicale și farmaceutice vor achiziționa terminale de citire a cardurilor naționale de sănătate.
3. Sistem de gestiune a cardului național de sănătate va schimba date, pe un canal de comunicații de date securizat și de înaltă disponibilitate, cu sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate:
Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trebuie să permită furnizarea on-line și în condiții de înaltă disponibilitate către Sistemul de gestiune a cardului național de sănătate a tuturor informațiilor ce trebuie stocate pe cardul național de sănătate;
Sistemul de gestiune a cardului național de sănătate va trimite on-line către Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate date referitoare la cardurile naționale de sănătate emise: datele de identificare ale posesorului, seria și numărul cardului, data de emitere, data de expirare. Sistemul SIUI va menține un istoric al acestor informații pe cel puțin 5 ani de zile;
4. Informațiile de identificare vor putea fi stocate pe cardul național de sănătate doar la emiterea acestuia. Dacă este necesara actualizarea informațiilor de identificare scrise pe card, va fi emis un nou card, având în vedere faptul că informațiile stocate pe card se schimbă foarte rar.
5. Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trebuie să devină un sistem cu raportare on-line a serviciilor prestate de către furnizorii de servicii medicale și farmaceutice și cu acces on-line al acestora la datele privind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Este preferabil un acces on-line al furnizorilor la calitatea de asigurat în dauna posibilității de stocare pe card a datelor în privința plății contribuției la asigurările sociale de sănătate, datorită costului mare și complexității crescute de proces presupuse de această din urmă variantă.
6. Aplicațiile desktop ale Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aferente furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice vor fi modificate pentru a permite integrarea cu Sistemul de gestiune a cardului național de sănătate:
Aplicațiile desktop pentru toate tipurile de furnizori de servicii medicale și farmaceutice trebuie să permită citirea prin mijloace electronice de pe card a informațiilor de identificare ale posesorului și să le introducă în aplicația respectivă;
Aplicațiile desktop pentru toate tipurile de furnizori de servicii medicale și farmaceutice trebuie să permită interogarea sistemului SIUI în vederea stabilirii concordanței între datele stocate pe cardul național de sănătate și referitoare la acesta (număr și data de expirare card) și cele stocate în sistemul SIUI;
Aplicațiile desktop pentru tipurile de furnizori de servicii în regim de urgență (ambulanțe, spitale etc.) trebuie să permită în plus citirea prin mijloace electronice de pe card a informațiilor medicale necesare în situații de urgență și să le afișeze pe ecran, astfel încât să poată fi citite cu ușurință de personalul de urgență al acestor furnizori;
7. La nivelul Sistemului de gestiune a cardului național de sănătate se vor asigura:
Disponibilitate înaltă, data de redundanță la nivel de componente informatice de procesare, stocare și comunicații de date în cadrul Centrului principal de calcul al Sistemului de gestiune a cardului național de sănătate;
Un backup atât în regim on-line cât și off-line (pe bandă magnetica) al datelor din sistem, fără oprirea funcționării pentru realizarea acestui backup;
Un centru de recuperare după dezastre ce va putea prelua funcționarea sistemului în cazul în care Centrul principal de calcul aferent Sistemului de gestiune a cardului național de sănătate nu funcționează;
8. Informațiile stocate pe cardul național de sănătate vor fi bazate pe nomenclatoarele și cataloagele aferente componentei de Metadata a Sistemului Informatic Integrat în Sănătate. în mod analog SIUI va trebui să folosească aceleași nomenclatoare și cataloage pentru a permite interoperabilitatea.
9. Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trebuie să fie redimensionat astfel încât să permită accesele on-line din Sistemul de gestiune a cardului național de sănătate și de la nivelul furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice al SIUI.
10. Actualizarea prevederilor legislative curente (vedere la nivel înalt):
Eliminarea prevederilor referitoare la stocarea pe cardul național a informațiilor referitoare la dovada achitării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, întrucât aceasta se va putea obține on-line prin intermediul SIUI (a se vedea și condiția referitoare la accesul on-line în sistemul SIUI a furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice);
Eliminarea prevederilor referitoare la stocarea pe cardul național a informațiilor referitoare la numărul de solicitări de servicii medicale, întrucât aceste informații se vor putea obține direct din sistemul SIUI odată cu implementarea raportării on-line a serviciilor prestate și medicamentelor prescrise și eliberate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
Introducerea de prevederi în privința prestării de servicii medicale din pachetul de bază și pachetul facultativ precum și de eliberare a medicamentelor compensate și gratuite doar posesorilor de card național de sănătate aflat în perioada de valabilitate;
Actualizarea altor prevederi contrare conceptului de funcționare a sistemului de card național de sănătate;
Armonizarea cu cardul electronic european de asigurări sociale de sănătate pentru a putea asigura interoperabilitate la nivel UE al asiguraților care călătoresc în această zonă.
Cardul electronic european de asigurări sociale de sănătate este un proiect al UE, prin care Comisia Europeană a recomandat cum să se realizeze versiunea electronică a cardului (inclusiv conținutul potențial al datelor medicale de urgență de pe card).
Implementarea unei forme de smart card electronic care conține datele de identificare și medicale ale persoanelor este considerată a fi sigură, în special având în vedere posibilitățile multiple de utilizare a tehnologiei și beneficiile potențiale aduse de implementarea proiectului la nivelul întregului sistem european de sănătate, dar și fiecărui posesor de card eEHIC.
Stabilirea ca eEHIC ca parte a sistemului informatic IHIS este considerată benefică din mai multe motive:
Asigurarea de informații de bază pentru sectorul de sănătate este scopul principal al IHIS;
Folosirea cardului pentru a stoca setul selectat de date medicale sau posibilitatea de acces a personalului medical autorizat la datele de pe card este strâns legată de existența „cardului de acces al personalului medical”, care va fi eliberat pe baza registrului central al personalului medical;
Posesorii de card pot primi un certificat cu cheie prin subsistemul de securitate IHIS, iar serviciile directoare pot servi pentru verificarea valabilității certificatului atunci când se folosește certificatul, de exemplu pentru autentificarea pacienților pentru serviciile de web pe portalul public de sănătate (accesul la date privind stadiul contului individuale de asigurări de sănătate).
Pentru a permite eliberarea de carduri eEHIC, trebuie să fie înființat Registrul Central de Asigurați (CRI) pentru înregistrarea informațiilor stocate pe cardurile emise, certificatele de semnătură electronică pot fi stocate pe card, etc., la fel și date privind asigurările de sănătate. Forma acestui registru și relația să cu stadiul actual vor fi stipulate prin analiza versiunii alese de soluție eEHIC.
2.3. DISTRIBUȚIA CARDULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Conform acordului-cadru încheiat între CNAS și CN Poșta Română și a contractelor subsecvente cu casele de asigurări de sănătate pentru distribuirea cardului național de sănătate, procesul de predare-primire a cardului național de sănătate a început.
CN Poșta Română va efectua servicii de preluare, sortare, transport și distribuire a trimiterilor poștale conținând cardurile naționale de asigurări sociale de sănătate.
Conform graficului de predare-primire, vor fi preluate în rețeaua poștală câte 6-700 de mii de carduri pe zi, în 5 tranșe pentru fiecare județ. În termen de 20 de zile lucrătoare de la recepționarea cardurilor de sănătate, CN Poșta Română se obligă să distribuie cardul de sănătate către asigurați.
Începând cu data de 19 septembrie, operatorii poștali vor începe distribuirea cardului către asigurații cu vârsta peste 18 ani. Primele carduri vor fi primite de bucureșteni. În data de 22 septembrie va începe distribuirea cardului concomitent în mai multe județe din țară. Procesul de distribuire va continua în luna octombrie pentru cei aproximativ 12,5 milioane de asigurați pentru care au fost tipărite cardurile.
Cardul de sănătate va fi înmânat titularului în baza unui act de identitate și a semnăturii de primire. În situația în care, după minim două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe baza avizului de transmitere, cardul nu a putut fi predat asiguratului, acesta va fi predat casei de asigurări teritoriale în evidența căreia se află asiguratul. Avizul pe care operatorul poștal îl lasă la domiciliul asiguratului în cazul în care nu va fi găsit, va conține numărul de telefon al factorului poștal, astfel încât asiguratul să îl poată contacta pentru a stabili intervalul orar în care factorul poștal poate reveni în zilele următoare pentru a–i preda cardul de sănătate.
Dacă în intervalul celor 20 de zile cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să își ridice personal cardul de sănătate de la casa de asigurări în a cărei evidență se află, după un termen de 10 zile lucrătoare, pe care CN Poșta Română îl are la dispoziție pentru a preda cardul casei de asigurări.
Tipărirea și distribuirea cardului național vor continua în următorii patru ani pentru persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani și/sau vor dobândi calitatea de asigurat.
După distribuirea cardului național, va urma o perioadă în care vor rula în paralel cele două sisteme, pentru ca atât asigurații cât și furnizorii de servicii medicale să se acomodeze cu această soluție informatică și pentru a depista și a remedia eventualele probleme depistate în funcționarea acestei soluții informatice.
CNAS a transmis o circulară către casele de asigurări prin care le solicită caselor de sănătate să informeze furnizorii de servicii medicale cu care se află în relație contractuală despre stadiul de implementare a cardului național. Este necesar ca furnizorii să achiziționeze cititoarele de carduri, astfel încât cardul național să poată fi utilizat atunci când asigurații îl vor prezenta la furnizorul de servicii medicale.
Cardul de sănătate primit acasă de asigurat este inactiv. Intrat în posesia cardului de sănătate, asiguratul îl va prezenta pentru activare la prima vizită la un furnizor de servicii medicale. Mai exact, pin-ul de transport al cardului național (000) va fi schimbat cu un pin personalizat format dintr-o combinație de patru cifre. Pin-ul personalizat va fi introdus și confirmat personal de către pacient. Personalizarea pin-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă și nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest pin va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea și, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opțională și se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului.
Cardul național va face dovada calității de asigurat și va confirma prezența asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic, banii din sistemul asigurărilor de sănătate vor fi cheltuiți mai eficient și mai transparent.
Capitolul III- IMPACTUL CARDULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
3.1. APLICAREA CARDULUI IN SISTEMUL MEDICAL
Normele metodologice de aplicare a contractului cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 –2015, conțin reglementări privind modul în care va fi utilizat cardul național de sănătate.
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare și decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.
În asistența medicală primară si in asistența medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentarăutilizarea cardului național de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.
În asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale, cu excepția serviciilor de sănătate conexe actului medical pentru care nu este necesară prezentarea cardului.
În asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatea reabilitare medicală și acupuncturăutilizarea cardului de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale, astfel:
a) pentru consultații și proceduri în cabinet, la momentul acordării
b) pentru procedurile acordate în baza de tratament prezentarea cardului se face în fiecare zi de tratament / fiecare zi în care se acordă servicii de acupunctură în cadrul curei de tratament
În asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile paraclinice utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate se face, astfel:
a) pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare propii ale furnizoriilor de investigații paraclinice. Pentru serviciile paraclinice de microbiologie – examene de urină și examene de materii fecale, dacă sunt singurele investigații recomandate, cardul se utilizează la momentul depunerii probelor la laborator; dacă aceste analize sunt recomadate împreună cu alte analize de laborator, cardul se utilizează la momentul recoltării analizelor de laborator. Pentru examinările de histopatologie și citologie care nu se recoltează la furnizorii de investigații paraclinice, probele sunt transmise la laborator însoțite de biletele de trimitere, fără a fi necesară prezentarea cardului de sănătate.
b) pentru serviciile medicale paraclinice – investigații de radiologie, imagistică medicală, explorări funcționale și medicină nucleară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate se face la momentul efectuării investigațiilor.
În asistența medicală spitalicească utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate se face, astfel:
a) pentru spitalizarea continuă utilizarea cardului de sănătate se face la internarea și externarea din spital, cu excepția următoarelor situații:
– la internare în spital, dacă criteriul la internare este urgență medico-chirurgicală
– la externare din spital pentru cazurile transferate la un alt spital și la internare, ca și caz transferat
– la externare, pentru situațiile în care s-a înregistrat decesul asiguratului.
b) pentru spitalizarea de zi prezentarea cardului național de asigurări sociale de sănătate se face la fiecare vizită, cu excepția situațiilor în care criteriul de internare este urgență medico-chirurgicală pentru serviciile acordate în structurile de urgență (camera de gardă/UPU/CPU)
Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.
În asistența medicală de reabilitare medicală și recuperare, în sanatorii și preventorii cardul se utilizeaza la internare și externare.
Pentru dispozitive medicale, este necesară utilizarea cardului de sănătate dacă dispozitivul medical se ridică de către beneficiar de la sediul lucrativ/punctul de lucru al furnizorului de dispozitive medicale. În situația în care ridicarea dispozitivului medical de la sediul lucrativ/punctul de lucru al furnizorului de dispozitive medicale se face de către aparținătorul beneficiarului – membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică), împuternicit legal-se utilizează cardul național de asigurări sociale de sănătate sau cartea de identitate/buletinul de identitate/pașaportul acestuia.
În situația în care dispozitivul medical se eliberează prin poștă, curierat, transport propriu ori închiriat prezentarea cardului nu este necesară;
Pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, utilizarea cardului național de sănătate se face la momentul ridicării medicamentelor din farmacie, dacă acestea se ridică de către beneficiarul prescripției.
În situația în care ridicarea medicamentelor de la farmacie se face de către un împuternicit, se utilizează cardul național de asigurări sociale de sănătate al împuternicitului sau cartea de identitate/buletinul de identitate/pașaportul, dacă împuternicitul nu poate prezenta card.
„Cardul de sănătate este un document personal care nu trebuie înstrăinat. El nu trebuie să rămână niciodată la furnizorul de servicii medicale. Pacientul trebuie să fie conștient de faptul că fiecare utilizare a cardului de sănătate reprezintă autorizarea efectuării unei plăți din fondul de sănătate pentru un serviciu medical efectuat în numele lui”, a declarat Vasile Ciurchea , președintele CNAS.
Persoanele care, din motive religioase sau de conștiință, refuză utilizarea cardului de sănătate, vor solicita, la casa de asigurări de sănatate în evidența căreia se află, o adeverință de înlocuire a cardului de sănătate. Această adeverință are valabilitatea de 3 luni.
3.2. POZIȚIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE FAȚĂ DE CARDURILE DE SĂNĂTATE
Hotărârea Sfântului Sinod nr. 13.621 luată în ședința de lucru din 16-17 decembrie 2014 privind formularea unui punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Române despre Cardul Național de Sănătate
La solicitarea Patriarhiei Române, Ministerul Sănătății a precizat avantajele generale, pentru pacienți și furnizorii de servicii medicale ale Cardului Național de Sănătate.
La rândul său, Colegiul Național al Medicilor din România a menționat că, din punct de vedere etic, nu mai există nicio rațiune de a respinge cardul de sănătate. Singura problemă care trebuie rezolvată este elaborarea unei soluții alternative pentru acei pacienți care din motive de conștiință și religie refuză cardul, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate a promis că pentru astfel de persoane va căuta și va propune o metodă alternativă.
În urma discuțiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale și sociale, Sfântul Sinod a hotărât:
1. ia act de scrisoarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (nr. 13.486 din 19 septembrie 2014) adresată dlui. prof. dr. Vasile Astărăstoae, Președintele Colegiului Medicilor din România, și dlui. Nicolae Bănicioiu, Ministrul Sănătății, prin care se solicită un punct de vedere asupra impactului pe care implementarea Cardului Național de Sănătate îl are asupra unor credincioși ai Bisericii Ortodoxe Române, precum și de răspunsul că, „din punct de vedere etic, nu există nicio rațiune pentru respingerea cardului de sănătate”(dl. prof. dr. Vasile Astărăstoae).
2. aprobă ca Biserica Ortodoxă Română să susțină demersurile Colegiului Medicilor din România pe lângă autoritățile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienți care din motive de conștiință sau religioase refuză Cardul Național de Sănătate.
3. aprobă ca ierarhii să îndemne clerul, monahii și credincioșii ca, în contextul tulburării provocate de opiniile confuze și contradictorii din mass-mediacu privire la Cardul Național de Sănătate, să rămână statornici în credința în Mântuitorul Iisus Hristos, să cultive mai întâi sănătatea sufletească prin rugăciune și fapte bune, și să decidă rațional, nu emoțional, totdeauna cu calm și înțelepciune.
Prezenta hotărâre a fost comunicată tuturor eparhiilor din țară și străinătate în vederea adoptării măsurilor necesare pentru punerea în aplicare.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Nota noastra:
Este bine ca Sinodul cere alternativa pentru cardul de sanatate si ca, in acest demers, este sustinut de seful Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae.
Este, insa, o eroare majora afirmatia, transformata, acum, in punct de vedere oficial al Sinodului, ca “din punct de vedere etic, nu există nicio rațiune pentru respingerea cardului de sănătate”.
Eroarea: Daca nu exista probleme etice legate de cardul de sanatate, atuncicum se mai justifica cerinta formulata de Sinod si de CM (Colegiul Medicilor) de a exista o alternativa pentru cei care “din motive de constiinta sau religioase” nu vor sa-l primeasca? Care e fundamentul ei? Daca Sinodul si CM recunosc drept legitime motivele de constiinta si/sau religioase, atunci inseamna ca avem o problema etica. Daca Sinodul si CM NU recunosc drept legitime, intemeiate, sustinute, indreptatite, motivele de constiinta si religioase invocate de cei care nu vor card, atunci de ce sustin alternativa pentru acestia? Nici Sinodul, nici CM, nu arata rationamentul in urma caruia au ajuns la concluzia ca nu ar exista problema etica, ceea ce face din pozitia lor oficiala, asa cum e cunoscuta pana in prezent, o pozitie slaba, contradictorie care, in plus, vulnerabilizeaza pozitia celor care resping cardul. Deoarece, daca Sinodul si CM afirma ca nu exista motive etice de respingere, atunci sustinerea alternativei pare a fi un fel de “pogoramant”, un fel de concesie facuta unora care au revendicari, in ultima instanta, irationale.
3.3. ANALIZA SWOT PENTRU CARDURILE DE SĂNĂTATE
Analiza relevă probleme similare în informatica medicală din România, ca și în alte țări post-comuniste. Cu toate acestea, au fost realizare multe rezultate pozitive în ultimii ani.
Așa cum este prezentat și în analiza SWOT, am identificat câteva puncte slabe ale situației actuale. În continuare le vom identifica pe cele care trebuie să fie remediate prin măsuri imediate, pe termen scurt și pe cele care reprezintă principalele tendințe pentru viitor:
Implementare insuficientă a standardelor TIC;
Lipsa cooperării;
Lipsa interoperabilității între sistemele TIC actuale;
Nivel scăzut de informatizare la nivelul furnizorilor de servicii de sănătate;
Lipsa infrastructurii centrale a sistemului informațional din domeniul sănătății;
SITUATIA CHELTUIELILOR TOTALE IN ANII 2012-2014
mii lei
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Cu privire la finanțarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, recomandările propuse de reformare a sistemului sunt axate pe creșterea nivelului de finanțare pentru sectorul de sănătate, dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor bazat pe criterii transparente și evidențe medicale și respectiv introducerea și susținerea mecanismelor de plată bazate pe eficiența și calitatea actului medical. Soluția fundamentală este alocarea a 8-10% din PIB pentru sănătate, și o utilizare eficientă a fondurilor alocate.
Cercetările întreprinse în toate țările membre ale Uniunii Europene relevă deci o certă insatisfacție vis-a-vis de modalitățile de finanțare și furnizare a serviciilor medicale. Principalele probleme comune – care ocupă diverse locuri în ordinea preocupărilor naționale – le reprezintă carențele lor în materie de echitate și egalitate la accesul serviciilor medicale, de control asupra cheltuielilor, de utilizare eficientă a resurselor și de control a calității serviciilor medicale. Aceste preocupări comune conduc la strategii convergente sau specifice de caz.
Putem conchide că, asupra planului de stabilitate socială, prioritatea constă în garantarea îngrijirilor medicale pentru persoanele în vârstă, mai bine adaptate la nevoile lor, privilegiată fiind cercetarea unui echilibru între îngrijirile la domiciliu, îngrijirile comunitare și serviciile spitalicești.
De obicei, modelarea unui sistem se realizează în timp, este anevoioasă, costisitoare și adeseori traumatizantă. S-a constatat că nemulțumirile care au generat procesul de reformare a sistemelor îngrijirilor de sănătate au fost prezente atât în masa contribuabililor și a utilizatorilor, a medicilor și instituțiilor cât și a autorităților politice și administrative. Insatisfacțiile vizau creșterea cheltuielilor pentru sănătate într-un ritm greu de suportat, fără ameliorarea substanțială a stării de sănătate, insuficienta acoperire a populației cu servicii, absența unor mecanisme eficiente de asigurare a calității, volumul exagerat de muncă zilnică, insuficiența elementelor de stimulare, ineficiența managerială.
Având în vedere aceste aspecte, prioritățile în reformarea sistemelor de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit ar trebui axate pe :
descentralizarea sistemului de sănătate;
modificarea metodelor de planificare și gestionare;
menținerea unei largi accesibilități;
dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare;
dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factori de risc prevalenți;
îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.
Sectorul privat al asigurărilor de sănătate românesc este însă aproape inexistent. Pâna acum, doar câteva companii de asigurări s-au încumetat să ofere românilor polițe care garantează un tratament uman în spitale, fără a fi cumpărat cu diverse ‘atenții’. În prezent, numărul celor care și-au făcut asigurări private de sănătate este destul de redus, de numai câteva zeci de mii la nivel național. Pe lângă aceștia, mai există o categorie, ceva mai extinsă, a celor care au abonamente de sănătate (380.000 persoane în 2009). Totuși, potențialul de creștere al pieței este uriaș.
Un studiu recent al Băncii Mondiale a arătat că trei din cinci români oferă doctorilor din sistemul public bani pentru a beneficia de un serviciu medical mai bun. Concluzia studiului a fost că atitudinea de a oferi “atenții” medicului este normală, din punctul de vedere al românilor. Dezvoltarea sistemului privat de sănătate ar putea reprezenta un mijloc prin care oamenii își vor putea schimba mentalitatea.
BIBLIOGRAFIE
Bistriceanu, Gh. (2002), Sistemul asigurărilor în România, Editura Economică, București
Constantinescu D. (2007), Asigurările de sănătate, Editura Mustang, București
Enăchescu D., Marcu M. (1998), Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București
Maier D, Văidean V.L., Maier J. (2008), Reforma sistemelor de sănătate, Studia Universitatis “Vasile Goldiș” Arad, Seria Științe Economice 18/2008, Partea a II-a
Nistor I. (2008), Sisteme de sănătate – studiu comparativ, vol. Reforma sistemului asigurărilor sociale din România în vederea aderării la Uniunea Europeană, Casa Cărții de Stiință, Cluj-Napoca
Nistor I., Inceu A., Văidean V.L. (2008), Starea de sănătate și caracteristicile ei – indicatori specifici de măsurare și analiză a unor aspecte ale sănătății, vol. Reforma sistemului asigurărilor sociale din România în vederea aderării la Uniunea Europeană, Casa Cărții de Stiință, Cluj-Napoca
Niță L. (2004), Politica socială în Uniunea Europeană, Editura Universitaria, Craiova
Șeulean V. (2003), Protecție și asigurări sociale, Editura Mirton, Timișoara
Tǎnǎsescu P. (1998), Managementul financiar al activității sanitare, Editura Tribuna Economică, București
Țurlea E. (2003), BIM – Îndrumar metodologic al Sistemului de Asigurări Sociale de Sănătate, aprilie
http://ec.europa.eu/employment_social/healthcard/continuum_en.
htm http://eur-lex.europa.eu
http:// visualeconomics.com
http://ispb.ro
http://www.casan.ro
http://www.euro.who.int
http://www.epp.eurostat.ec.europa.eu/
http://www.casan.ro
http://www.incds.ro
http://www.ms.ro
http://www.ceass.ro/
http://www.des-cnas.ro,
Anexa 1
DECLARAȚIE DE ONESTITATE
Subsemnatul(a), .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . fiul lui . . . . . . . . . . . și al . . . . . . . . . . . . . , identificat cu BI / CI seria . . . .. nr. . . . . . . . . , eliberat de . . . . . . . . . . . . . . , la data de . . . . . . . . . ,CNP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , declar pe proprie răspundere că lucrarea de licență cu titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sub coordonarea științifică a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îmi aparține în întregime, că în elaborarea acesteia nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie și că am redactat-o respectând întocmai standardele minime prevăzute de regulamentul privind oraganizarea studiilor de licență.
Data Nume absolvent
Anexa 2
Formular "Cerere înscriere la Examenul de Licență".
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANȚA
FACULTATEA DE …
VIZAT
Coordonator științific
Nr.________ din_________
DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI
1.Date privind identitatea persoanei
Numele: ____________________________________________
Numele anterior: _______________________________________
Prenumele: ___________________________________________
2.Sexul: FEMININ/MASCULIN
3.Data și locul nașterii:
Ziua / luna / anul _______ / ________ /_________
Locul (localitate, județ)__________________________
4.Prenumele părinților:
Tata: ______________________________
Mama:_____________________________
5.Stare civilă: Căsătorit(ă) Necăsătorit(ă)
6.Domiciliul permanent: (str., nr., localitate, județ, cod poștal)
Telefon _______________
Email ____________________
7.Sunt absolvent(ă) promoția:___ / _____
8.Forma de învățământ pe care am absolvit-o este:
Zi/ ID
Cu taxă/ Fără taxă
9.Solicit înscrierea la examenul de licență:
Sesiunea __________________________anul ___________
10.Lucrarea de licență pe care o susțin are următorul titlu:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
11.Coordonator științific:
__________________________________________________________________
12.Menționez că susțin examenul de licență (pentru prima oară, a doua oară după caz) ___________________________________
SEMNĂTURA
_________________________
Anexa 3
REFERAT JUSTIFICATIV PRIVIND MAJORAREA/DIMINUAREA NOTEI OBȚINUTĂ LA LUCRAREA DE LICENȚĂ
A ABSOLVENTULUI/ABSOLVENTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SPECIALIZAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PROMOȚIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.Titlul lucrării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.Motivația acordării unei note mai mari cu 2,5 puncte /mai mici cu 0,5 puncte decât media anilor de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data
Președintele comisiei _________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie _________________
BIBLIOGRAFIE
Bistriceanu, Gh. (2002), Sistemul asigurărilor în România, Editura Economică, București
Constantinescu D. (2007), Asigurările de sănătate, Editura Mustang, București
Enăchescu D., Marcu M. (1998), Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București
Maier D, Văidean V.L., Maier J. (2008), Reforma sistemelor de sănătate, Studia Universitatis “Vasile Goldiș” Arad, Seria Științe Economice 18/2008, Partea a II-a
Nistor I. (2008), Sisteme de sănătate – studiu comparativ, vol. Reforma sistemului asigurărilor sociale din România în vederea aderării la Uniunea Europeană, Casa Cărții de Stiință, Cluj-Napoca
Nistor I., Inceu A., Văidean V.L. (2008), Starea de sănătate și caracteristicile ei – indicatori specifici de măsurare și analiză a unor aspecte ale sănătății, vol. Reforma sistemului asigurărilor sociale din România în vederea aderării la Uniunea Europeană, Casa Cărții de Stiință, Cluj-Napoca
Niță L. (2004), Politica socială în Uniunea Europeană, Editura Universitaria, Craiova
Șeulean V. (2003), Protecție și asigurări sociale, Editura Mirton, Timișoara
Tǎnǎsescu P. (1998), Managementul financiar al activității sanitare, Editura Tribuna Economică, București
Țurlea E. (2003), BIM – Îndrumar metodologic al Sistemului de Asigurări Sociale de Sănătate, aprilie
http://ec.europa.eu/employment_social/healthcard/continuum_en.
htm http://eur-lex.europa.eu
http:// visualeconomics.com
http://ispb.ro
http://www.casan.ro
http://www.euro.who.int
http://www.epp.eurostat.ec.europa.eu/
http://www.casan.ro
http://www.incds.ro
http://www.ms.ro
http://www.ceass.ro/
http://www.des-cnas.ro,
Anexa 1
DECLARAȚIE DE ONESTITATE
Subsemnatul(a), .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . fiul lui . . . . . . . . . . . și al . . . . . . . . . . . . . , identificat cu BI / CI seria . . . .. nr. . . . . . . . . , eliberat de . . . . . . . . . . . . . . , la data de . . . . . . . . . ,CNP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , declar pe proprie răspundere că lucrarea de licență cu titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sub coordonarea științifică a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îmi aparține în întregime, că în elaborarea acesteia nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie și că am redactat-o respectând întocmai standardele minime prevăzute de regulamentul privind oraganizarea studiilor de licență.
Data Nume absolvent
Anexa 2
Formular "Cerere înscriere la Examenul de Licență".
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANȚA
FACULTATEA DE …
VIZAT
Coordonator științific
Nr.________ din_________
DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI
1.Date privind identitatea persoanei
Numele: ____________________________________________
Numele anterior: _______________________________________
Prenumele: ___________________________________________
2.Sexul: FEMININ/MASCULIN
3.Data și locul nașterii:
Ziua / luna / anul _______ / ________ /_________
Locul (localitate, județ)__________________________
4.Prenumele părinților:
Tata: ______________________________
Mama:_____________________________
5.Stare civilă: Căsătorit(ă) Necăsătorit(ă)
6.Domiciliul permanent: (str., nr., localitate, județ, cod poștal)
Telefon _______________
Email ____________________
7.Sunt absolvent(ă) promoția:___ / _____
8.Forma de învățământ pe care am absolvit-o este:
Zi/ ID
Cu taxă/ Fără taxă
9.Solicit înscrierea la examenul de licență:
Sesiunea __________________________anul ___________
10.Lucrarea de licență pe care o susțin are următorul titlu:
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
11.Coordonator științific:
__________________________________________________________________
12.Menționez că susțin examenul de licență (pentru prima oară, a doua oară după caz) ___________________________________
SEMNĂTURA
_________________________
Anexa 3
REFERAT JUSTIFICATIV PRIVIND MAJORAREA/DIMINUAREA NOTEI OBȚINUTĂ LA LUCRAREA DE LICENȚĂ
A ABSOLVENTULUI/ABSOLVENTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SPECIALIZAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PROMOȚIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.Titlul lucrării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.Motivația acordării unei note mai mari cu 2,5 puncte /mai mici cu 0,5 puncte decât media anilor de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data
Președintele comisiei _________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie ____________________
Membru comisie _________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul Cardului International de Asigurari de Sanatate (ID: 156862)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.