Impactul Barajelor

Impactul barajelor

Aproximativ 70% din suprafața Pământului este acoperită de apă ,din care 97,3% din totalul apei este apă sărată și doar 2,7% reprezintă apa dulce, apa dulce este distribuită neuniform pe suprafața globului.

În multe locuri de pe planetă, lipsa apei dulci ca resursă pentru supraviețuire este o problema majoră, chiar critică , astfel cantitatea de apa de cap de locuitor este 1000m3.

Prin construirea de baraje se face posibilă acumularea de reserve suplimentare de apă in unele țări care nu dispun de apă suficientă pentru consum . Bazinele acvatice formate prin constriucția de baraje au și alte scopuri cum ar fi: obținerea energiei electrice, regularizarea cursurilor unor râuri etc.

Pe toată suprafața planetei sunt construite aproximativ 45 000 de baraje mari (barajele mari sunt considerate acele baraje a căror înălțime e mai mare de 15 metri) și peste 800 000 de baraje mici, care au un volum de stocare de 7 000 km3. Datorită construcției de baraje disponibilitatea pentru diferite folosințe a apei dulci crește cu 70%.

Dintre principalele motive ale construcției barajelor,amintim :

Facilitarea utilizării apei puse la dispoziție

Reducerea variabilității nivelului de apa a unor râuri

Rezervă de apă în situații de criză (secetă prelungită)

Obținere energie electrică

Atenuarea viiturilor si inundațiilor cu efecte catastrofale

La nivel mondial, un număr mare din totalitatea barajelor, adica 48% sunt construite cu scopul de obținere de resurse de apă în vederea irigațiilor și pentru creșterea producției agricole.Un procent de 15% dintre aceste baraje sunt folosite ca și surse de apă pentru activitățile industriale și domestice. Pe plan mondial 20% dintre baraje au scopul de a genera energie electrică, dar diferă de la o țară la alta sau de la un continent la altul.

În Europa cel mai mare procent de baraje construite ,adica 40% , îl ocupă barajele cu scopul obținerii energiei electrice, urmate de barajele a căror folosință este pentru prevenirea, combaterea și controlul inundațiilor (8%), cele cu scop recreativ (4%) și un numar redus pentru acvacultura sau navigație.

Construirea barajelor are o importanță socio-economică la fel și alte lucrări hidrotehnice. Principalele avantaje aduse de acestea sunt minimalizarea riscurilor de inundații cu efect catastrofal, care reprezintă aproape o treime din catastrofele naturale la nivel mondial, dar se are in vedere și securitatea alimentară. Din suprafața de 1 500 milioane de ha cultivate la nivel mondial, iar pe aproximativ 200 milioane de ha sunt construite siteme de irigație și pe circa 150 milioane de ha sunt siteme de drenare.

Toate construcțiile facute în vederea asigurării resurselor de apă, aici fiind incluse și barajele, au un impact ecologic asupra mediului, numite generic impact de mediu. Astfel, impactul social și cel de mediu al lucrării hidrotehnice și funcționarea acesteia poate fi încadrat in trei categorii : fizice, biologice și umane.

Dacă vrem sa vedem ce impact are construirea unui baraj asupra mediului trebuie avem în vedere niște elemente importante, chiar de bază, cum ar fi suprafața acumulării de apă dar și cât de mult modifică acumularea cursul apei, acestea două contribuie la modificarea habitatelor dar și a altor elemente ale ecosistemelor care sunt caracteristice zonei dar și a acelor ecosisteme care se afla în aval.

Datorită motivelor enumerate mai sus, se iau în considerare diferitele opinii pro și contra care iau în calcul efectele socio-economice favorabile ale barajelor cu efect negativ asupra mediului.

Argumentele aduse în favoarea construcției barejelor sunt:

-pe plan mondial suprafata totala a barajelor reprezinta mai putin de 1% din suprafata utilizata de om pentru diverse alte activitati

-datorită debitului mediu de 1m3/s pe majoritatea râurilor pe care sunt construite baraje, intensitatea impactului asupra mediului prin modificarea biotopului natural este mai scăzută decât pe cursurile de ape barate, a căror debit mediu este 100-1 000 m3/s .

-majoritatea barajelor mari, adica 80%, sunt construite pe cursuri de ape nepermanente.

-datorită construirii de hidrocentrale pe cursurile de ape mari, se reduce emisia de gaze cu efect de seră cu circa 3%, pentru că se reduce cantitatea de combustibili fosili folosiți in termocentralele electrice.

Unii experți iau în considerare efectele negative ce țin de impactul barajelor asupra mediului, acestea fiind :

-datorită constructiei de baraje si exploatării acestora de mari dimensiuni, modifică si degradează ireversibil unele ecosisteme naturale.

-proiectarea și executarea unor baraje în număr destul de mare nu iau în considerare efectul pe term lung sau scurt care îl are asupra unor specii de animale sau plante.

-datorită volumului mare de apă a unor mari acumulări, se poate polua cu gaze cu efect de seră (CO2 ,CH4 , vapori de apă) deoarece evaporația crește, iar in condiții speciale, se face descompunerea a materiei organice acumulate.

-impactul barajelor asupra biodiversității zonelor aflate in apropiere, poate fi mare

-biocenozele aferente din avalul barajelor, pot fi afectate profund, datorită variabilității nivelului apei.

-migrația peștilor este afectată datorită lipsei pasajelor speciale fapt ce are consecință scăderea stocurilor de pești și modificările structurii ihtiofaunei.

-cele mai multe baraje sunt vulnerabile procesului de eutrofizare, în comparație cu cursurile naturale de apă.

Impactul construirii barajelor asupra ecosistemelor aflate in aval este mare si complex, se are in vedere componenta socială dar și unele aspecte ce țin de protecția mediului. Impactul care îl au asupra populației poate fi considerat simplu dar drastic în același timp, dacă oamenii din zonă sunt afectați de construcția unui baraj, fiind necesară evacuarea acelei comunități.

În avalul barajului impactul este arătat într-un set de impacturi legate de perioadele de timp în care sunt modificări ale nivelului apei din albia râului, a volumului, și de legăturile dintre zonele care pot fi inundate și regimul hidrologic. Populația poate depinde sub aspect economic de debitul apei curgătoare, și aici se vede impactul social si ecologic care îl are construirea unui baraj.

În tabelul de mai jos sunt prezentate pe scurt legăturile dintre impactul economic și de mediu asupra albiei râului dar și asupra zonelor inundabile.

Tabel nr. 1 Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajelor asupra zonelor situate in aval (modificat dupa Adams, 2000).

Subiectul impactului barajelor asupra zonelor din aval nu a fost adusă în discuție multă vreme de specialiști în vederea problemelor economice, sociale sau de mediu fie din cauza subestimării sau înțelegerii greșite fie din cauza necunoașterii acestor probleme.

Construirea unui baraj are un impact asupra arealului din aval dar și amonte, acesta facând modificări în dinamica unor parametri și caracteristici ale mediului .

Efectele barajelor asupra biotopului

Unul dintre efectele barării unui curs de apă este izolarea secrorului de râu din amonte de cel din aval, formându-se astfel două zone cu caracteristici de biotop diferite și rupându-se legătura dintre biocenze.

Lacul de acumulare favorizează apariția unui nou biotop, a cărui viteză a apei, a calității sale si fluxului energetic se modifică, trecând de la apa puțin adâncă a corpului de apă, la o adâncime mare a lacului.

Calitatea apei se modifica mai ales la următoarele elemente :

-temperatura, foarte mare la suprafața apei, dar redusă in raport cu volumul de apă, din cauza stratificației termice și a însoleierii.

-creșterea salinității, cauzată de procesele de concentrare, precipitare ,evaporare și dizolvare a unor substanțe din cuvetă

-scăderea turbidității

-reducerea cantității de oxigen dizolvat

Impactul asupra bazinului din amonte de lacul de acumulare

Efectele care pot fi asupra ecosistemelor acvatice în bazinul din amonte, sunt in funcție și de mărimea suprafeței. Cele mai multe dinre bazinele din amonte de barajele din România prezintă practic nealterate ecosistemele vechi. Dacă suprafața este insuficientă, aceasta conduce la diminuarea sau dipariția din biocenoze a populației de pești, din cauza lipsei de hrană.

Colmatarea lacurilor de acumulare

Efectele nefavorabile ale colmatării sunt numeroase și sunt bine cunoscute.

Utilitatea barajelor este diminuată de reducerea volumelor utile ale acumulărilor.

Ridicarea nivelului albiei la coada lacului din aval

La evacuarea apei la debite maxime de viitură, nivelele inregistrate la cozile de lac sunt mai înalte, iar digurile sau alte construcții )drumuri, poduri) pot fi inundate.

E favorizată apariția deltei și apariția procesului de eutrofizare, astfel folosința acumulării de apă pentru agrement este compromisă.

Colmatarea albiilor dintre zona de captare și secțiunea de restituție, adică primul emisar important, care nu prezintă debite lichide, are câteva efecte importante.

Scade capacitatea de transport a debitelor de apă în situațiile cu viituri, ducând la posibile inundații cu efect distructiv ale zonelor învecinate.

Duc la apariția unor brațe secundare moarte, in unele cazuri cu apă stătătoare, care pot duce la formarea unor ecosisteme nefavorabile sau chiar focare de infecție.

Afluenții formează conuri de dejecție care nu se spală, crescând vegetație în albia minoră.