Impactul Atacurilor Teroriste Asupra Turismului din Statele Unite ale Americii

Introducere

„Pămȃntul Făgăduinṭei”, spaṭiul tuturor posibilităṭilor, visul american, Statele Unite ale Americii au reprezentat ȋnca din zorii formării acestui stat,idealul multor popoare. Odată cu descoperirea noului teritoriu ȋn 1492 de către Cristofor Columb, acesta a devenit visul oricărei persoane care dorea un nou ȋnceput. Acum la fel de bine ca ṣi atunci nimeni nu se aṣteaptă la ceva anume din partea acestui stat. Statele Unite ale Americii este o țară din America de Nord, situată între Canda, Mexic, Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Este o republica federala, cu capitala la Washington D.C. Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât suprafața Romȃniei. El măsoară peste 4.800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și se întinde pe aproape 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).

Federația este alcătuită din 50 de state, dintre care 48 sunt state continentale iar doua aflate ȋn afara continentului: Alaska ṣi Hawaii. Diversitatea ṭării provine din faptul că este atȃt de ȋntinsă ṣi are atȃt de multe tipuri de pămȃnt, clima ṣi oameni.

Diversitatea este cuvȃntul care ar caracteriza cel mai rapid această ṭară. Formele de relief sunt foarte alternate:pe ambele coaste se află munṭi iar spre mijloc se ȋntȃlnesc cȃmpiile. Deṣerturile, zonele polare cele temperate toate ȋṣi au casa ȋn această mare ṭară. La fel ca ṣi diversitatea formelor de relief, repartiṭia populaṭiei este impresionantă. Un teritoriu atȃt de vast este locul pe care ȋl numesc „acasă” peste 100 de naṭionalităṭi. Pe lȃngă comunitatea băṣtinaṣă aici se ȋntȃlnesc comunităṭi extrem de importante aparṭinȃnd popoarelor asiatice, hispanice, afro-americane, dar ṣi numeroṣi locuitori proveniṭi din Europa. Dezvoltarea acestui stat a dus la o revoluṭie pe tot globul. Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenṭei exercitate de către această ṭara asupra întregii lumi. Influenṭa sa relativa a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influenṭă, a suferit grav în ambele războaie mondiale.

Istoria SUA este stâns legată de economie. Din multitudinea de cauze ce au determinat separarea politică a coloniilor nord-americane de Marea Britanie, se remarcă în special cauzele economice. Puterea economică a SUA este dublată de capacitatea militară a acesteia. SUA iși arogă controlul politico-militar asupra unor zone din întreaga lume. Orientul Mijlociu, Sud-estul Asiei, America Latină sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele Unite.

Rolul său de jandarm mondial susținut de economia americană începe să fie contestat nu numai de mișcările teroriste dar și de state ce doresc să devină forțe economice globale. În ultimul secol SUA a devenit super-puterea lumii, titlu acordat de celelante naṭiuni dar dus la extrem printr-o politică deranjantă pentru multe alte popoare. Părerile despre această ṭară sunt foarte diversificate ṣi contradictorii. Începȃnd cu aportul SUA ȋn echilibrul ṣi stabilitatea păcii mondiale , continuȃnd cu impactul cultural, ṣtiiṭific ṣi social adus de dezvoltarea acestei ṭări este considerat unul nepreṭuit. Însă sunt unele voci care afirmă că SUA reprezintă tot răul din lume adunat ȋn interiorul unei singure ṭări. : Din punct de vedere cultural ṣi social, SUA reprezintă ȋnceputul declinului: excesul de libertate a dus la efecte dintre cele mai perverse care au fost "exportate", rȃnd pe rand, ȋn restul lumii: violenṭa mediatică ṣi artistică, cultura de masa, incitarea la ura etc.

Un lucru este cert SUA este ṣi va rămȃne un tărȃm al controverselor. Felul cum priveṣte fiecare această ṭara este unul pur subiectiv construit pe experienṭele sale sau pe imaginile expuse de cei din jur.

CAPITOLUL I

Prezentarea Statelor Unite ale Americii

Țară a tuturor posibilităților, SUA a fost în permanență ținta emigranților proveniṭi de pe toate continentele. „The American Dream” (o viață mai bună ce este rezultatul efortului personal)

Aṣezare geografică

Statele Unite ale Americii sunt așezate în partea centrală a Americii de Nord, între țărmurile Oceanului Atlantic in est si Oceanul Pacific in vest, plus Alaska și Insulele Aleutian (în nord-vestul continentului) și Hawai in Oceanul Pacific. In plus la acestea se adaugă si cȃteva teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico ṣi Insulele Virgine Americane in America Centrală Insulara, Guam si Samoa Americană in Oceanul Pacific, precum ṣi Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O.N.U, administrat de SUA.

Vecini: Canada in nord, Oceanul Pacific in vest, Oceanul Atlantic in est si Mexic in sud.

Federația este alcătuită din 50 de state federale, dintre care 48 sunt state continentale învecinate: (Alabama, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachussetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pannsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermot, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) iar două state Alaska si Hawaii, sunt exclave, fiind despărțite de teritoriul celor 48, primul de Canada, al doilea de Oceanul Pacific. La aceste state se adaugă districtul federal Columbia(D.C), teritoriu federal obṭinut prin donaṭii egale de la statele Maryland ṣi Virginia.

Istorie

Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi amerindiene, de vânători ṣi pescari (athapasci, algonkini, irochezi, seminoli, sioux, pueblo, apasi, comanci). Strămoṣii acestora imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul paleoliticului(cca. 26.000 i.e.n). Acești indieni americani au lăsat urme ale existenței lor prin petroglife și alte materiale arheologice. Este estimat că 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase, care au sosit în America prin intermediul călătorilor europeni (cu toate că există dubii despre numărul lor exact). Au existat și societăți avansate, de exemplu Anasazi din sud-vest, sau Indienii de Păduri (Woodland), care au construit centrul Cahokia, situat lângă St Louis, care a avut o populație de 40.000 în anul 1200 î.Hr. Coastele răsăritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veniți din Islanda, conduși de Leif Ericson.

Genovezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1492 releva Europei existenta noului continent. În secolele 16 și 17, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida. Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. Pe parcursul următorilor decenii au apărut unele colonii olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul orașului New York), pe teritoriul ocupat actualmente de New York și New Jersey. În 1637, suedezii au creat o colonie numită Christina (în Delaware), dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei. Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la Războiul de Șapte Ani, când Franța a cedat Canada și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament. Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o revoluție contra controlului Marii Britanii. In 1775 incepe Razboiul de Independenṭa, care se termina in prin izgonirea britanicilor, astfel la 4 iulie 1783 ia nastere tanarul stat nord-american.

In 1785 este adoptată constituția S.U.A. (in vigoare, cu amendamente, pȃnă azi), care proclama S.U.A. stat federal si introduce sistemul prezidențial de guvernământ (George Washington – primul președinte al tarii. Datorită condițiilor naturale propice și a sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație din Europa – între 1800 și 1913 sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat într-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională.

Din perioada coloniala, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat sclavia. Pâna la mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor si sclavajului negrilor au continuat să crească în intensitate si au început să domine politica internă a Statelor Unite. Statele nordice au început să se opuna sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac si doreau să introduca sclavia si în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri si Compromisul din 1850).

Disputa a explodat într-o criza în 1861, când ṣapte state sudice au părăsit Statele Unite ṣi au format Statele Confederate ale Americii, o actiune care s-a terminat cu Razboiul Civil American. Imediat dupa începutul razboiului, înca patru state sudice au intrat în confederatie. În timpul razboiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele în Proclamatia de Emancipare, cu toate ca emanciparea completa a sclavilor a avut loc doar în 1865, dupa sfârsitul confederatiei, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constitutiei SUA. Razboiul civil a răspuns si la intrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea, si e considerat un punct important în istoria ṭării, când guvernul national a acaparat puteri noi si extinse.

Pe parcursul secolului 19, natiunea s-a extins rapid, adaugând multe state noi. Destinul Manifest a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populatia statelor din est creṣtea ṣi imigranti noi intrau în ṭara, mulṭi oameni continuu se mutau înspre vest.

Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile Indienilor americani. Aceste actiuni continuă sa aiba implicatii politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pamânturi înapoi. În unele locuri, populaṭiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecṭioase aduse de catre europeni si astfel colonizatorii din SUA au acaparat uṣor aceste teritorii goale. În alte situatii, Indienii americani au fost mutati forṭat de pe teritoriile lor tradiṭionale. Cu toate că unii declară că Statele Unite nu a fost o putere coloniala pâna ce a acaparat teritorii straine în Razboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pamânturilor în America de Nord de catre SUA, esenṭial, a fost de o natura coloniala. În aceasta perioada, ṭara a devenit o mare putere industrială si un centru pentru inovaṭie si dezvoltare tehnologica.

Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenṭei exercitate de către această ṭara asupra întregii lumi. Influenṭa sa relativa a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influenṭă, a suferit grav în ambele războaie mondiale.

Statele Unite au luptat în Primul si Al Doilea Razboi Mondial de partea Aliaṭilor. În perioada interbelica, cel mai important eveniment a fost Marea Depresie (1929 – 1939), efectul careia a fost intensificat de Dust bowl, o secetă gravă. Ca si restul lumii dezvoltate, SUA a iesit din aceasta criza economică în urma mobilizarii pentru Al Doilea Razboi Mondial. Războiul a adus pagube enorme majorităṭii participanṭilor la el, însă SUA a suferit relativ putin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult decât arat teritorii straine în Razboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pamânturilor în America de Nord de catre SUA, esenṭial, a fost de o natura coloniala. În aceasta perioada, ṭara a devenit o mare putere industrială si un centru pentru inovaṭie si dezvoltare tehnologica.

Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenṭei exercitate de către această ṭara asupra întregii lumi. Influenṭa sa relativa a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influenṭă, a suferit grav în ambele războaie mondiale.

Statele Unite au luptat în Primul si Al Doilea Razboi Mondial de partea Aliaṭilor. În perioada interbelica, cel mai important eveniment a fost Marea Depresie (1929 – 1939), efectul careia a fost intensificat de Dust bowl, o secetă gravă. Ca si restul lumii dezvoltate, SUA a iesit din aceasta criza economică în urma mobilizarii pentru Al Doilea Razboi Mondial. Războiul a adus pagube enorme majorităṭii participanṭilor la el, însă SUA a suferit relativ putin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult decât jumatate din economia globala (masurata în PNB) se afla în SUA.

În Razboiul Rece, SUA a fost un participant cheie în Razboiul Coreean si Razboiul Vietnamez, si, pe lângă URSS, a fost considerată una din cele doua superputeri. Aceasta perioada a coincis cu o mare expansiune economică. Odata cu încetarea existentei Uniunii Sovietice ca entitate juridica, SUA a devenit un centru mondial economic si militar cu o pondere sporită. În deceniul 1990 – 2000, Statele Unite au luat parte în mai multe misiuni de acṭiuni de poliṭie si de mentinere a pacii, asa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, si Golful Persic.

Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade Center si a Pentagon-ului de organizatie terorista, Al-Qaida, condusa de Osama bin Laden, Statele Unite ale Americii, cu ajutorul a altor natiuni, a declarat razboi contra terorismului, care a inclus actiuni militare în Afganistan si Irak.

1.3. Repere geografice ṣi demografice

Forma de guvernământ: republică federală prezidențială
Suprafața: 9.364.000 km²
Populația: 305.991.000 locuitori
Limba oficială: engleza
Religie: protestanti (52%), catolici(24%), mormoni (2%), evrei (2,5%), musulmani (1%), alṭii
Capitala: Washington D.C.
Moneda: dolarul American
Ziua națională: 4 iulie
Fus orar: multiplu de la UTC -5 la UTC -10
Prefix telefonic: 00 1

Relief

Statele Unite ale Americii reprezintă al 4-lea stat din lume ca suprafață, însumând un relief foarte variat și mult diferențiat. Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 9.364.000 km² fiind de 40 de ori mai mare decât suprafața României măsurând peste 4800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și se întinde pe aproape 2000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).

Pornind de pe coasta estică spre cea vestică: Munții Apalași (Appalachian Mountains) se întind aproape paralel cu țărmul Oceanul Atlantic pe o lungime de 2500 km (din Noua Anglie până în Alabama Centrală), sunt munți vechi, tociți, orientați de la NE spre SV, cu o altitudinea maximă 2037 (Mt. Mitchell din lanțul Allegheny). În V, paralel cu țărmul Oceanul Pacific se desfășoară masivul Munților Stâncoși (Rocky Mountains), care ating altitudinea maximă 6194 m (Mount McKinley) în Alaska și cu Mt. Elbert 4399 m altitudine (în Colorado). Masivul Munților Stâncoși se întinde sub forma unor lanțuri paralele: în E, lanțul Munților Stâncoși de Nord și al Munților Stâncoși de Sud. In V: șirul munților Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4302 m și Sierra Nevada cu Mt. Withney (4418 m altitudine). Aceste două lanțuri închid podișuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Morții, platoul Colorado, cu altitudinea de 1500-2000 m. Munții Stâncoși domină Marile Câmpii (Midwestul), care se desfășoară spre E până la Munții Apalași, având o lățime de 1.000 km (întrerupte numai de Munții Ozark (Statul Missouri). La poalele Munților Stâncoși aceste câmpii urcă până la 1500 m altitidine (podișurile Missouri și Nebraska). La E, spre Munții Apalași, altitidinea scade până spre 450 in Câmpia litorală a Atlanticului (Marile Câmpii – Great Plains – sunt drenate în mare parte de Mississippi) este despărțită de lanțul Munților Apalași printr-o zonă de piemont, străbătută de râuri ce formează căderi de apă coasta Atlanticului este adânc crestată.

Mari deșerturi în S Nevadei, SE Californiei și V. Arizonei. În afara continentului este arhipelagul Hawaii, în Oceanul Pacific altitidinea maxima: vulcanul Mauna Kea

4205 m.

Rețeaua hidrografică este bogată: marele bazin al fluviului Mississippi (6019 km) ocupă tot centrul teritoriului, având mulți afluenți: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio, acesta se varsă în Golful Mexic. În V, în Oceanul Pacific se varsă râuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul în Marea Bering. în E, în Oceanul Atlantic, râuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse. La granița cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de apă dulce de pe glob.

Demografia

Populaṭia totală a statului este de 305.991.000 de locuitori aceasta incluzand si cei 11,2 milioane de imigranṭi ilegali. Statele Unite ale Americii fiind al 3 stat ca mărime dupa China si India.

Tabel 1.3.Repartiṭia raselor in SUA

Sursă:www.wikipedia.org

Rata de crestere a populatiei este de 0,89% in comparatie cu cea a Uniunii Europene de doar 0,16% . Natalitatea este de 14,16 la mia de locuitori cu 30% sub media mondiala dar fiind mai mare decȃt a Uniunii Europene exceptȃnd Albania ṣi Irlanda. In anul 2007, 1.05 milioane de persoane au primit viză de rezidenta

Populatia ṭarii este foarte diversificata fiind formata din 31 de grupuri etnice. Albii americani fiind cel mai mare grup, fiind alcătuit din germani-americani, irlandezi-americani si englezi-americani. Afro-americanii reprezinta cea mai mare minoritate, asiaticii reprezinta al II-lea grup etnic fiind alcătuit din 2 mari clase: chinezi si filipinezi.

Creṣterea populaṭiei hispanice reprezintă un trend ascendent. 44.5 milioane este numarul exact al acestora, 64% din ei fiind mexicani. Între 2000 ṣi 2007 populaṭia hispanică a crescut cu 27%, in schimb ce populaṭia nonhispanica a crescut doar cu 3,6%. Creṣterea este datorată in mare parte imigranṭilor. In 2006 12,1% din naṣteri de pe teritoriului fiind straine, 54% din acestea sunt hispanice. Fertilitatea reprezentand un alt factor important, femeile hispanice dau naṣtere in medie la 3 copii.

Aproape 79% din americani locuiesc in zone urbane, jumatate din aceṣtia trăind in oraṣe cu o populaṭie de peste 50.000 de locuitori. În 2006, 254 erau oraṣele cu o populaṭie mai mare de 100.000, 9 oraṣe cu o populaṭie de 1 milion de locuitori si 4 avȃnd o populaṭie ce depaṣeṣte 2 milioane:(New-York, Los Angeles, Chicago si Houston)

Limba

Engleza este limba oficială la nivel federal. Spaniola este vorbita de 12% din populaṭie, aceasta este a 2 limba vorbită in stat, ca număr de persoane.

În statul Hawaii limba oficiala este engleza cat ṣi hawaiiana. Cateva limbi asiatice (mandarina, japoneza, koreana, vietnameza) reprezintă o minoritate importanta in state precum Alaska, California, New York ṣi Washington. In timp ce statul Luisiana nu are o limba oficiala aici se fac demersuri ca engleza cat ṣi franceza sa devina limbi oficiale, situaṭia fiind asemanatoare in statul New Mexico aici fiind legi care permit folosirea englezei cȃt si a spaniolei in instituṭii.

Tabel 1.3. Limbile vorbite in SUA

Sursă:www.wikipedia.org

Religia

Primul amendament al constituṭiei garantează dreptul liber de a fi membrul unei religii ṣi interzice stabilirea unui guvern pe această structură.

În 2002 un studiu arată că pentru 59% din populaṭia Statelor Unite ale Americii
“religia are un rol important in viaṭa mea” in 2007, 78.7% din populaṭie e reprezentata de creṣtini faṭa de cei 86.4% din 1990. În 1990, 8.2% din populatie spuneau despre ei ca sunt atei in comparṭie cu cei 16.1% din 2007. Aceṣtia fiind o categorie importantă, ȋnsa nu se poate compara cu procentele mult mai mari din ṭari ca Anglia(2005: 44%) ṣi Suedia(2005: 85%)

Transportul

In 2003 erau 759 de maṣini la 1000 de americani in comparaṭie cu Uniunea Europeană care deṭineau 472 de automobile la 1000 de locuitori. Aproape 40% din vehicolele personale erau SUV-uri sau pick-up van. Adultul american petrece 55 de minute zilnic in masina lui si parcurge in medie 29 de de mile(47 de km). Sistemul de transport feroviar este relativ slab. Doar 9% din totalul popualaṭiei folosind trasnportul in comun in comparaṭie cu cei 38% din Uniunea Europeană. Bicicletele nu sunt aproape deloc folosite, nivelul fiind sub cel european. Transportul aerian este in mare parte privatizat la fel si aeroporturile. Cele mai mari 5 linii aerieni ca numar de pasageri sunt americane, American Airlines fiind prima.

1.4.Economia

Istoria SUA este stâns legată de economie. Din multitudinea de cauze ce au determinat separarea politică a coloniilor nord-americane de Marea Britanie, se remarcă în special cauzele economice. Interdicția dezvoltării industriei, impunerea impozitelor suplimentare Stamp Act și Sugar Act, și mai ales impunerea obligativității de a cumpăra produse britanice la prețuri stabilite de metropolă – toate acestea au determinat „partida de ceai de la Boston” din 1773, unul dintre evenimentele ce au condus la declanșarea războiul de independență.

Țară a tuturor posibilităților, SUA a fost în permanență ținta emigranților proveniti de pe toate continentele. „The American Dream” – (o viață mai bună ce este rezultatul efortului personal) a fost posibil datorită sistemului economic ce perioadelor de expansiune economică a SUA . Emigranții s-au îndreptat cu precădere spre vest punând bazele agriculturii americane.

SUA beneficiază de condiții naturale pentru agricultură de înalt randament. În secolul XIX, aceasta s-a afirmat ca mare putere agricolă. Tutunul, bumbacul, cerealele, produsele de origine animală au constituit principalele resurse de export. America a abandonat foarte repede agricultura de subzistență. Încă din secolul XIX, agricultura americană a devenit puternic specializată pe renumitele centuri – centura laptelui în nord-est, centura porumbului asociată cu cea a creșterii porcinelor în zona Marilor Lacuri, centura bumbacului precum și creșterea cornutelor mari în Sud. În nord-vest, creșterea animalelor este asociată cu cea a exploatării forestiere. La vest de Missouri începe centura grâului. Având ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere economică axată pe comerț și export. Industria americană a urmat aceeași cale, fiind perfect adaptată cerințelor pieței.

La cumpăna dintre secolele XIX – XX, doi mari președinți au elaborat doctrinele economico-politice ce urmau să definească relațiile SUA cu restul lumii. Președintele Taft a lansat „Diplomația Dolarului” potrivit căreia interesele americane sunt economice și se manifestă la nivel mondial. Președintele Roosvelt a impus „Diplomația Big Stick” potrivit căreia SUA își promovează cu forța sau își apără interesele economice oriunde în lume. Începutul secolului XX marchează afirmarea SUA ca prima mare putere economică a lumii.

Dacă în perioada interbelică SUA continuă politca sa tradițional-izolaționistă, al doilea război mondial și mai ales apariția „cortinei de fier” a impus SUA ca putere politico-militară-lider al lumii libere. Pe plan economic SUA își asuma responsabilitatea reconstucției Occidentului capitalist și democrat. Planul Marshall inițiat în 1948 stă la baza reconstrucției europene și la reapariția Europei ca putere economică globală. De altfel, Statele Unite erau singurele în măsură să susțină un astfel de efort economic, după război. SUA poseda rezerve de aur de 20 miliarde de dolari, aproape două treimi din totalul mondial.

Puterea economică a SUA este dublată de capacitatea militară a acesteia. SUA iși arogă controlul politico-militar asupra unor zone din întreaga lume. Orientul Mijlociu, Sud-estul Asiei, America Latină sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele Unite.

Prăbușirea URSS și a comunismului european au dus la constituirea unei lumi asimetrice în care SUA a rămas deocamdată singura putere globală. Rolul său de jandarm mondial susținut de economia americană începe să fie contestat nu numai de mișcările teroriste dar și de state ce doresc să devină forțe economice globale. Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul său descentralizat , caracter capitalist, bazat pe proprietatea privată și liberă inițiativă. Intervenția autorităților federale în economie se manifestă prin strategii de politică bugetară și monetară. În același timp, bugetul federal are o componentă ce vizează investiții în cercetare . Legislația economică americană permite implicarea guvernului în controlul practicilor de afaceri, guvernul american având și rolul de supervizor al creșterii economice.

Un rol special în economia americană îl joacă companiile transnaționale. Coca Cola, Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donald”s, reprezintă imaginea SUA în întreaga lume. În topul primelor zece corporații transnaționale din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentrează asupra ramurilor cu reale perspective de dezvoltare și de obținere a profitului. De altfel, companiile transnaționale sunt vârful de lance al ofensivei americane în contextul globalizării economice. În anii 80, societățile transnaționale dețineau o treime din producția industrială, peste jumătate din comerțul exterior. Valoarea mărfurilor și a serviciilor asigurate de transnaționalele de proveniență americană se ridica în această perioadă la 350 miliarde dolari. Exprimat în procente, firmele americane reprezentau în 1999, 71,8% din valoarea primelor 50 de societăți transnaționale din lume . Prin investițiile directe în străinătate, marile companii americane obțin profituri uriașe dar mai ales capătă posibilitatea de a controla sursele de materii prime. Companiile americane sunt prezente pe piețele de înalt nivel în ceea ce privește consumul dar în regiunile producătoare de materii prime. Totodată companiile americane transferă în exterior modelul american de planificare și de management a activității economice, și în egală măsură și noile tehnologii de mare randament și productivitate. Globalizarea economiei duce la dezvoltarea companiilor transnaționale americane. Ele sunt astăzi o puternică forță în economia mondială și un adevărat liant al economiei americane care se regăsește și dincolo de frontierele naționale Secretul succesului american este legate de sumele uriașe investite în cercetare și dezvoltare, atât de către companiile private dar și de către autoritățile federale. Un alt factor al succesului îl reprezintă gradul de pregătire și numărul personalului de cercetare. Revoluția tehnico-științifică a pornit din Statele Unite. Cei mai mulți deținători ai premiului Nobel în știință sunt americani. Nivelul înalt al tehnologiei utilizate în industria americană determină repartizarea forței de muncă în domeniul serviciilor într-un procent uriaș (73,2% ) prin comparație cu 24,1% în industrie și 2,7%în agricultură.

Nivelul înalt al productivității întâlnit în economia americană permite Statelor Unite să atragă uriașe fluxuri de capital dar și să exporte resurse financiare americane peste tot în lume dar mai ales în Europa. Jean-Jacques Servan Schreiber aprecia că în anii 80 „a treia putere industrială mondială după Statele Unite și URRS ar putea fi foarte bine nu Europa ci industria americană în Europa”. Această remarcă este valabilă mai ales astăzi, prăbușirea comunismului în Europa în 1989 permițând firmelor americane să se extindă pe o piață uriașă.

Economia americană se află acum în plină expansiune. Creșterea economică este susținută de tehnologia performantă, inflație scăzută, capacitatea de a crea locuri de muncă și un nivel scăzut al șomajului. SUA promovează un nou concept economic legat de productivitatea globală a factorilor de producție, concept ce pune accent pe eficacitatea cu care economia americană îmbină munca angajaților cu investițiile în cercetare și noile tehnologii. Chiar dacă SUA rămân în centrul sistemului internațional ca mare putere economică și militară, globalizarea economică permite multor altor puteri să se afirme și să concureze SUA, rolul acesteia de singură superputere fiind pus la îndoială încă de pe acum.

1.5. Turismul

Turismul in SUA este o mare industrie care serveṣte milioane de turiṣti domestici cȃt si internaṭionali. Turiṣtii viziteaza SUA pentru a vedea minunile naturale, oraṣele impresionante cȃt si pentru a face afaceri. Americanii caută atracṭii similare dar si zone de recreere, de vacanṭa. Turismul a crescut rapid in in SUA sub forma unui turism urban in timpul secolelor al 18 ṣi 19. În 1850 turismul era bine stabilit sub forma unei activitaṭi culturale cȃt ṣi ca o industrie. New York, Chicago, Washington DC si San Francisco erau oraṣele mari care atrageau un numar mare de turiṣti pana in 1890. Incepand cu 1915 circuitele de oraṣ au marcat o mare schimbare in perspectiva inṭelegerii turismului de către americani, fiind organizat in zone urbane.

Democratizarea turismului a luat amploare la inceputul secolului XX, odata cu apariṭia autoturismului. De asemenea si revolutia aeriana dintre anii 1945 ṣi 1969, a contribuit la dezvoltatrea turismului in SUA. În 2007 numărul de turiṣti interni din SUA a ajuns la 56 de milioane, aceṣtia cheltuind 112.7 miliarde de dolari atingȃnd un record.

Industria turismului a fost prima afectată de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. In SUA turismul este prima industria ca numar de angajaṭi in 29 de state avȃnd 7.3 milioane angajati in 2004, aceṣtia avand grija de 1.19 miliarde de călătorii in 2005. Pȃnă in 2008 Times Square in Manhattan New York era locul cel mai vizitat de turiṣti anual de circa 35 de milioane.

Creṣterea turismului urban la sfarṣitul secolului al XVIII-lea ṣi inceputul secoului XIX a marcat mari transformări in amenajarea spaṭiului urban, de leisure cȃt si de comercializare. Dacă agenṭii de turism cȃt si tour operatorii nu au aparut decat in 1870 respectiv 1880 multe alte persoane precum: managerii de hotel, agenṭii de căi ferate, artiṣti ṣi scriitori, aveau caṣtiguri de pe urma turismului. Apariṭia locomotivei cu abur a dus la o calatorie mai uṣoara ṣi mai sigura a turiṣtilor. In SUA pȃnă in 1840 au fost construite 2800 de mile(4500 km) de linie, iar pȃnă in 1860 toate oraṣele mari erau legate la sistemul feroviar. In 1869 prima cale ferata transamericana este construita. Fotografia a jucat un rol important in turism prin apariṭia ilustratelor. Yosemite Park a fost dezvoltat ca o atracṭie turistică ȋncepand din anii 1850, simbolizȃnd o minune a naturii din regiune.

Populaṭia New York-ului a crescut de la 300.000 in 1840 la 800.000 in 1850, Chicago a avut parte de o schimbare dramatică, de la cei 3000 de locuitori in 1840, la 300.000 in 1870. Cuvȃntul turist a apărut in dicṭionare in jurul anului 1800 si desemna persoana care vizitează Europa sau cei care au văzut minunile naturii din jurul New York-ului ṣi din New England. Lipsa turismului urban de la inceputul secolului al XVIII-lea se datorează in mare parte lipsei de arhitectura ṣi arta din oraṣele americane, care atrageau mii de turiṣti in Europa.

Revoluṭia transportului aerian ȋntre 1945-1969 contribuie la dezvoltarea turismului in SUA. Intrun sfert de secol aviaṭia comerciala a evoluat de la 28 de pasageri care zboara cu 200mph(320km/h) la 150 de pasageri care calătoresc cu 600mph(970km/h). Transformările rapide ȋn tehnologia aviatică, prosperitatea economică ṣi creṣterea cerinṭelor pentru transportul aviatic au dus la dezvoltarea acestuia, dar indirect ṣi la dezvoltarea turismului. SUA fiind o ṭara inaccesibilă pentru mulṭi din cauza distanṭei prea mari, dezvoltarea aviatica rezolvand această problemă.

Industria turismului a fost prima afectată de atacurile din 11 septembrie 2001. În prima săptamȃnă după atentate numărul pasagerilor aerieni scăzȃnd cu 45% de la 9 milioane ȋn săptamȃnă anterioară atacurilor la 5 mil in săptamȃnă precedentă acestora. Hotelurile ṣi agenṭiile de turism primind anulări ȋn toată lumea. Industria hoteliera suferă pagube de 700 mil $ ȋn doar primele 4 zile după atentate.

Economia USA a inceput sa aibă probleme incepand din 2007, ȋn mare parte din cauza: preṭului mare ala combustibilului, probleme imobiliare ṣi războiului prelungit din Irak. Multe state au scăzut bugetul acordat turismului, cum ar fi Connecticut, stat care are probleme mari din cauza preṭul carburanṭilor.

Astazi SUA oferă turiṣtilor o serie mare de atracṭii: parcuri tematice, festivaluri, monumente istorice, hoteluri, muzee, galerii de artă.

Țară a tuturor posibilităților, SUA a fost în permanență ținta emigranților proveniṭi de pe toate continentele. „The American Dream” (o viață mai bună ce este rezultatul efortului personal).

În concluzie Statele Unite ale Americii reprezinta pionul principal in acest moment din orice punct de vedere: economic, tehnologic, militar ṣi poate chiar turistic. Toate aceste lucruri au fost posibile datorită milioanelor de refugiaṭi care au colonizat continentul american in căutarea unui loc mai propice pentru activitaṭile lor, de orice natură. Toate popoarele asuprite au venit pe continentul american care ȋnca nu era descoperit ȋn cautarea unei vieṭi mai bune.

Practic acum doar 1% din populaṭie fiind de origine nord-americana baṣtinaṣă. Poziṭia lor pe glob i-a ṭinut departe de marile conflicte globale, aceṣtia fiind mai puṭin afectaṭi. Marea depresie din 1929 a pornit de la prăbuṣirea bursei din New York, afectȃnd astfel tot mapamondul dar aceṣtia au fost primii care ṣi-au revenit in timp ce locuitorii bătrȃnului continent au mai trăind mulṭi ani in beznă. SUA ȋṣi asumă rolul de ”jandarm al universului” rol ce este apreciat de une popoare dar ingrat de multe altele. Acest lucru face ca ṭara sa fie o victimă a numeroaselor persoane, grupări sau state care nu apreciază acest rol.

SUA o ṭara care mereu a ṣtiu să se reinventeze astfel ea mereu rămȃnȃnd acel tărȃm al făgăduinṭei pentru multe persoane.

Capitolul II

Analiza principalilor indicatori turistici din SUA

Cele mai recente statistici publicate de Travel&Tourism Sattelite Accounting, indică faptul că in anul 2007 americanii au cheltuit 870 mld US$ pe servicii turistice (cazare, transport, divertisment, mȃncare, servicii financiare) ṣi pentru bunuri achizitionate in scopuri turistice pe piata internă si externă. Statele Unite devanseaza categoric, in clasamentul mondial cu privire la cheltuielile pentru turism si călătorii, pe ocupantele locurilor al doilea (Japonia) si al treilea (Germania).

În ce priveste prognoza pentru 2017, SUA va cheltui pt turism si călătorii 1440mld US$. Rezultatele bune inregistrate de industria turismului american in 2007 se datoreaza si importantei acordate de institutiile statului american promovării turismului prin nivelul cheltuielilor guvernamentale făcute, de capitalul investit in infrastructura turistică si de incasările obtinute din vanzarea bunurilor către turiṣti (haine, combustibil, electronice, avioane, vapoare de croaziera, etc).

Totalizȃnd 1.690 mld US$ (adica aproape un sfert din totalul cheltuielilor pentru turism si călătorii făcute de ṭările primitoare de turisti la nivel mondial in 2007).Importanṭa turismului in economia americană este ilustrata ṣi de numarul mare de angajaṭi in turism ṣi activitatile conexe (15 mil) din totalul populaṭiei active (adica 10%). Piaṭa turistică americană este una dintre cele mai dinamice si mai imprevizibile, in acelaṣi timp, 10% din PIB fiind datorate industriei turistice.

2.1. Analiza circulaṭiei turistice

Turismul evoluează sub incidența a numeroși factori, diferiți ca natură și rol, cu acțiune globală sau particularizată asupra unei forme ori componente a activității turistice, ceea ce înseamnă că ei afectează implicit numărul sosirilor de turiști într-o anumită perioadă, într-o anumită locație. Veniturile populației, spre exemplu, sunt în opinia majorității specialiștilor principala condiție pentru manifestarea cererii turistice și deci suportul material obiectiv al dezvoltării turismului. Creșterea veniturilor determină chiar deplasări absolute de la o grupă la alta de produse, sau de la un sort la altul. Veniturile populației sunt în opinia majorității specialiștilor principala condiție pentru manifestarea cererii turistice și deci suportul material obiectiv al dezvoltării turismului.

2.1.1. Număr sosiri turiṣti

Acesta este un indicator fizic, cantitativ, ṣi poate lua forma :

-sosiri/plecări de turiṣti pentru turismul internaṭional

-persoane cazate pentru turismul intern ṣi internaṭional

-participanṭi la acṭiuni turistice pentru turismul intern, rezultat din inregistrările agenṭilor de turism. Se poate determina pentru totalul activitate turistică cȃt ṣi pentru zone turistice, motive de călătorie, mijloace de transport, perioade de timp.

Tabel 2.1.1.Sosiri turiṣti

Sursa:www.wttc.org

Numărul turiṣtilor care au vizitat SUA ȋn aceṣti 6 ani a fost unul crescător. 41 de milioane in 2003 respectiv 56 de milioane in 2007. Creṣterea cea mai mare a avut loc in 2004 faṭă de 2003, aceasta fiind de aproape 5 milioane. Turiṣtii se pare ca nu au fost deranjaṭi nici de ameninṭarile cu atentate teroriste ṣi nici de inceputul unui climat economic nefavorabil. Nici atitidinea pro război a fostului preṣedinte nu a determinat turiṣti să evite această ṭară. Datorită ofertelor atractive, ospitalitate aproape dusă spre extrem, ṣi unei strategii care se pare că are efect numărul turiṣtilor creṣte in fiecare an. Aceṣtia alegȃnd ṣi a doua oară această ṭară ca destinaṭie de vacanṭă.

Tabel 2.1.1. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Cel mai mare ritm de creṣtere este cel din 2004 faṭă de 2003, 11,8 procente. Trecȃnd 3 ani de la sȃngeroasele atentate din 11 septembrie 2001, turiṣti trec cu vederea posibilitatea unor noi atentate teroriste. Turiṣtii europeni sunt tot mai atraṣi de continentul american ȋn special de rata de schimb favorablilă a cursului euro/dolar, dolarul pierzȃnd teren in faṭa monedei europene.

Grafic 2.1.1. Sosiri turiṣti

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Numărul de turiṣti este in continuă creṣtere ȋncepȃnd cu anul 2003. Adevăratul test pentru sectorul turistic din SUA abia de acum urmează. Criza economică ȋncepută ȋn 2007 a pus stapȃnire pe tot globul, următorii ani fiind critici pentru multe companii din acest domeniu. Aceṣtia vor trebuie să se adapteze la nevoile speciale impuse de piaṭă.

2.1.2. Înnoptări turiṣti

Numărul înnoptărilor se determină ca sumă a produselor dintre numărul turiștilor și durata activității turistice exprimate în zile. Se poate determina pentru total activitate turistică, cât și pe zone turistice, motive de călatorie, mijloace de transport, perioade de timp.

Tabel 2.1.2 Înnoptări turiṣti

Sursă:www.wttc.org

Numărul ȋnnoptarilor din SUA a crescut constant din 2003 la fel ca ṣi numărul turiṣtilor, fapt datorat contribuṭiei substanṭială a guvernului la industria turismului. Turiṣtii europeni ṣi cei asiatice fiind tot mai atraṣi de această ṭară. Revoluṭia aviatică au făcut ca o călătorie din Europa spre SUA să fie mai scurtă ṣi mai plăcută, această locaṭie fiind mult mai accesibilă acum. Coasta estică fiind ṭinta turiṣtilor europeni.

Tabel 2.1.2 Indicele de dinamică ṣi ritumul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Pe măsură cu creṣterea numărului de turiṣti din SUA a crescut si numărul de ȋnnoptari. Anul cu cea mai mică creṣtere este ȋn anul 2006 doar 3.7 procente faṭa de anul 2005. Un rol important in această cauză ȋl au ṣi fenomenele meteo extreme din anul 2005. Uraganul Katrina avȃnd un efect devastator asupra populaṭie localnice dar ṣi asupra turiṣtilor. Zona fiind una intens vizitată de turiṣti.

Graphic:2.1.2 Înnoptări turiṣti

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

2.1.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă și se determină ca raport între număr zile turist (Nzt) și număr turiști (Nt). Poate fi un indicator atât calitativ, cât și cantitativ; arată în același timp amploarea activității turistice; cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât calitatea serviciilor prestate poate fi considerată a fi mai ridicată și implicit crește gradul de multumire, de satisfacție al turiștilor.

Tabel:2.1.3. Durata medie a sejurului

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Vacanṭele lungi de 2, 3 saptamȃni au fost inlocuite treptat de ieṣirile de 2, 3 zile la sfȃrṣitul săptămȃnii, in ultimii ani perioada de vacanṭă a unui turist este mult mai fracṭionată. Un lucru important care a făcut ca duarata medie a sejurului in SUA sa fie de o zi este turismul de afaceri. SUA reprezintă un pol important in economia mondială. Multe firme internaṭionale ȋṣi au sediul in oraṣele de pe continentul american. Turiṣtii de afaceri nu poposesc mult intr-un singur loc, ei incearcă să ȋṣi termine treaba cȃt mai repede, durata unei călătorii fiind de maxim 2 zile.

Tabel:2.1.3. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Ritmul de creṣtere este in 3 ani din cei 5 este analizaṭi este 0, iar in ultimul ṣi penultimul an este de -1, lucru datorat sejururilor scurte. Acest lucru fiind influenṭat de turismul de afaceri.

Grafic:2.1.3. Durta medie a sejurului

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

În aceste grafice sunt luaṭi in calcul numai turiṣtii străini, un factor important ȋn turismul din SUA ȋl constituie turiṣtii locali, trecerea dintr-un stat ȋn altul ar putea fi comparat cu trecerea populaṭiei din Franṭa in Olanda. Distanṭele fiind aceleaṣi.

2.1.4. Densitatea circulaṭiei turistice

Densitatea circulației turistice se calculează atât în raport cu populația rezidentă a zonei vizitate, cât și în raport de suprafața acesteia. Acest indicator aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiștilor fără a fi întalnită suprasolicitarea zonei. De regula, valoarea indicatorului trebuie să fie subunitară; sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depășesc limita normală.

Tabel2.1.4.Densitatea circulaṭiei turistice -turiṣti/km2-

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Densitatea circulaṭiei turistice din SUA este una relativ mică, motivul fiind suprafaṭa extrem de mare a statului, aceasta fiind a 4 ṭară din lume ca mărime. O mare parte din ṭara este ocupată de munṭi ṣi teritorii care nu pot fi locuite(Alaska), acesta lucru face ca ṣi densitatea populaṭiei sa nu fie prea mare doar 32 de locuitori/km2. Însă dacă ar fi măsurată densitatea turistică ȋn unele din oraṣele cu o tradiṭie turistică precum New York, Los Angeles sau Las Vegas, aceasta ar fi una impresionantă. Doar Times Square din New York fiind vizitată de 35 de milioane de oameni in 2007.

Tabel:2.1.4. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Indicele de creṣtere este unul ascendent, ȋnsă suprafaṭa mare a ṭării face ca valoarea acestuia sa fie foarte mic. Totuṣi chiar daca suprafaṭa ṭarii este atȃt de vastă, indicele de dinamică este mult mai mare in comparaṭie cu ṭari la fel de mari precum(Rusia sau Canada)

Grafic:2.1.4.Densitatea circulaṭiei turistice

Sursă:www.wttc.org(prelucrare de date)

Densitatea circulaṭiei turistice a fost calculată in raport cu suprafaṭa totală a ṭarii. Dacă ar fi fost calculată ȋn raport cu populaṭia acesteia, raportul ar fi mult mai mic.

2.2.Impactul turismului asupra economiei din SUA

Rezultatele bune ȋnregistrate de industria turistica americană in se datoreaza ṣi importanṭei acordate de institutiile statului american promovarii turismului prin nivelul cheltuielilor guvernamentale facute, de capitalul investit in infrastructura turistică ṣi de ȋncasările obṭinute din vȃnzarea bunurilor către turiṣti totalizand 1.690 mld $. Importanta turismului ȋn economia americană este ilustrata ṣi de numarul mare de angajati ȋn turism ṣi activitatile conexe (15 mil) din totalul populatiei active (adica 10%). Piata turistica americana este una dintre cele mai dinamice si mai imprevizibile, in acelasi timp, 10% din PIB fiind datorate industriei turistice.

2.2.1 Cererea turistică

Analiza datelor statistice a evidenṭiat faptul că cererea turistică a avut de-a lungul anilor un ritm alert ascendent, fapt ce a determinat dezvoltarea industriei turismului ṣi preocuparea specialiṣtilor de a găsi factorii care influenṭează evoluṭia acesteia.

Tabel 2.2.1 Cererea turistică

Sursa:www.wttc.org

Cererea turistică pe toṭi cei 6 ani este in creṣtere, ȋncepand cu 1.539 miliarde de dolari ȋn 2003 la 2.136,6 ȋn 2008. Chiar dacă ṭara a fost afectată de razboi, atacuri teroriste ṣi ȋncepand cu 2007 o uṣoara depresie economică, cererea este una crescătoare. Acest lucru se poate baza pe faptul că guvernul american alocă sume importante turismului si activitaṭilor conexe. Un rol important ȋl au ṣi campaniile publicitare.

Tabel 2.2.1. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org (prelucrare date)

Ritmul de creṣtere este unul constant, fară anomalii, de aproximativ 7% ȋn fiecare an,cu o uṣoară scădere ȋn 2007 ṣi 2008. Lucru ce afirmă faptul că evoluṭia din fiecare an a angajaṭilor din turism este una ce oferă satisfacṭii turiṣtilor fiind atraṣi ṣi a 2 oară dar ȋnsoṭiṭi ṣi de prietenii lor.

Grafic2.2.1.Cererea turistică

Sursa:www.wttc.org

Asemenea tabelului, graficul arată panta uṣor ascendentă a cererii turistice din SUA. Chiar dacă ṭara a fost ȋncercată ȋn această perioada de diferiṭi factori: interni sau externi.

2.2.2 Contribuṭia turismului la PIB

Piaṭa turistică din SUA este una din cele mai mai dinamice pieṭe. 10% din PIB fiind acordat turismului, ȋncasările din acest domeniu fiind pe măsură. Încasările din turism ȋn SUA au avut un ritm ascendent. Chiar dacă unii factori au dus la deprecierea imaginii turismului din SUA, cum ar fi atentatele de pe 11 septembrie si războiul prelungit dus ȋmpotriva Irakului.

Tabel 2.2.2 Contribuṭia turismului la PIB

Sursă:www.wttc.org

SUA nu este precum una din ṭările insulare, aceasta nu este dependentă de ȋncasările din turism, chiar dacă aceste sume sunt chiar importante. 602 miliarde de dolari din turism ȋn anul 2007 reprezinta o suma importantă chiar dacă aceste incasări reprezintă din doar 3.7 % din intregul PIB.

Tabel:2.2.2. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

După cum indică tabelul mai sus contribuṭia turismului la visteria statului american a fost una crescătoare. În cei 6 ani de analiză putem observa că aceasta a crescut cu circa 44%. Acest lucru fiind posibil ȋn mare parte datorită guvernului ṣi campaniilor publicitare. Însă nu putem trece cu vederea faptul că serviciile impecabile si simṭul frumosului ȋṣi au casa pe continentul ȋndepartat. Turṣtii fiind atraṣi ṣi a 2 oară de ṭara extrem de ospitalieră.

Grafic:2.2.2. Contribuṭia turismului la PIB

Sursă:www.wttc.org

2.2.3. Angajările in turism

Importanṭa turismului ȋn economia americană este ilustrata ṣi de numarul mare de angajati ȋn turism si activitatile conexe aproape (15 mil) din totalul populaṭiei active (adică 10%). În orice ṭara dezvoltată sectorul serviciilor ocupă numărul cel mai mare de angajaṭi.

Tabel 2.2.3. Angajările in turism

Sursă:www.wttc.org

După cum arată ṣi tabelul numărul angajărilor ȋn turism are un traseu oarecum bizar: ȋn anul 2003 numărul angajaṭilor in turism este mult mai mare decȃt in 2004 ṣi 2005 asta se poate datora faptului că aceṣtia au fost reabilitaṭi ȋn alte posturi, cum ar fi cel din cadrul militar ṣi de informaṭie. Războiul din Irak fiind responsabil de această cauză.

Tabel:2.2.3. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursă:www.wttc.org(prelucrare date)

Ritmul de creṣtere a angajărilor ȋn turism ȋn primii doi ani analizaṭi este unul negativ, ȋn anul 2006 are loc o redresare uṣoară de 0.1%. Scăderea a avut loc in mare parte din cauza războiului pornit ȋmpotriva Irakului.

Grafic 2.2.3. Angajările ȋn turism

Sursă:www.wttc.org

2.2.4 Investiṭiile de capital in turism

În mod normal investiṭiile ȋn turism ṣi numărul de turiṣti sosiṭi ar trebui sa aibă o relaṭie direct proporṭională: creṣte una, creṣte si cealaltă. Însă această nu este o regulă fixă. În cazul Statelor Unite ale Americii aceasta este o regula de baza: cu cȃt numărul de turiṣti a crescut la fel au crescut ṣi investiṭiile ȋn turism. Regula fiind valabilă pȃnă la saturarea pieṭei.

Tabel:2.2.4. Investiṭiile de capital in turism

Sursă:www.wtc.org

Realizările turismului din SUA se datorează in mare măsură ṣi investiṭiilor masive din acest domeniu. În cei 6 ani analizati se observă o creṣtere ȋn primii 4, anul 2007 prezintă o scădere cu aproape 12 miliarde de $ faṭa de 2006. Lucru care s-ar putea datora saturării pieṭei turistice. În anul 2008 piaṭa investiṭiilor de capital ȋṣi revine.

Tabel:2.2.4 Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere

Sursa:www.wttc.org (prelucrare date)

Cel mai mare ritm de creṣtere este ȋnregistrat ȋn 2004 faṭă de 2003, 17.2%. Cȃṣtigurile din turism devin tot mai atrăgătoare pentru mulṭi oameni de afaceri. O altă explicaṭie pentru nivelul investiṭiilor din turism tot mai ridicate o reprezintă modernizarea locaṭiilor aflate de mult timp pe piaṭă.

Grafic:2.2.4.Investiṭii de capital ȋn turism

Sursa:www.wttc.org(prelucrare date)

Anul 2007 e singurul din cei 6 ani analizaṭi care a ȋnregistrat o scădere, ȋnsă aceasta este una insignifiantă. În anul următor avȃnd loc revenirea.

2.2.5. Turismul individual/ de afaceri

Turismul de afaceri reprezintă călătoria asociată cu participarea la întâlniri la nivelul companiei sau de asociați, conferințe, convenții sau expoziții de comerț publice sau private. El s-a dovedit a fi o subramură importantă a industriei turismului în ceea ce privește atât volumul călătoriilor, cât și veniturile generate. Locațiile în care se desfășoară aceste întâlniri sunt foarte variate. Acestea includ: hoteluri, universități, centre sportive, facilități construite exclusiv pentru expoziții și centre de conferințe speciale.

Tabel.2.2.5.Turismul individual/ de afaceri mld$

Sursă:www.wttc.org

Balanṭa ȋnclină mult ȋn favoarea turismului individual, lucru normal ṭinȃnd că ȋntalnirile de afaceri nu ṭin mai mult de 2 zile. Sejurul unui turist individual in SUA este mult mai indelungat decat al unui turist de afaceri.

Tabel:2.2.5. Indicele de dinamică ṣi ritmul de creṣtere (turism individaul/ de afaceri)

Sursă:www.wttc.org

Ritmul de creṣtere ȋn cazul celor 2 tipuri de turism este unul crescător. Însă se poate observa că pe parcursul celor 5 ani studiaṭi ritmul de creṣtere a turismului de afaceri este mai mare decȃt al turismului individual. În cazul turismului individual se pot observa efectele negative a fenomenelor meteo valurile tsunami din 2004 ṣi uraganul Katrina 2005, ȋn aceṣti ani fiind ȋnregistrate valori de creṣtere foarte mici. Turismul de afaceri are o creṣtere mai mare, ȋnsă ȋn anul 2007 din cauza ȋnceputul crizei financiare se observă o diminuare a turiṣtilor care vizitează ṭara, datorită climatului financiar nefavorabil.

Grafic.2.2.5. Turismul individual/ de afaceri

Sursă:www.wttc.org

În concluzie sectorul turistic din SUA este unul din cel mai dinamic sector din economia americană, este alcătuit din 8 milioane de angajaṭi ṣi atrage anual aproximativ 50 de milioane de turiṣti. Toate aceste realizări sunt posibile ṣi datorită aportul guvernului la această ramură a economiei, acesta fiind conṣtient de sumele mari aduse la buget. Chiar dacă industria ospitalităṭii nu a luat naṣtere pe acest continent, cu siguranṭă aici este predată cel mai bine.

Capitolul III

Impactul atacurilor teroriste asupra turismului

În zilele noastre, turismul este incontestabil parte integrată a vieṭii de zi cu zi. Chiar dacă oamenii călătoreau ȋnca din antichitate pentru a participa la jocurile Olimpice sau la Turnirurile de Cavaleri, turismul a devenit fenomen de masă doar ȋn urmă cu cȃteva decenii.

Din punct de vedere economic, industra turismului reprezintă ȋn multe ṭări o sursă ce generează importante venituri. Din păcate, ameninṭările evenimentelor negative au marcat evoluṭia turismului de-a lungul timpului. Atacurile teroriste din Egipt ṣi din Statele Unite, valurile ucigaṣe din Asia, Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) sunt numai cȃteva exemple de evenimente ce au generat crize majore, cauzȃnd pierderi de miliarde de dolari ȋn industria turismului. Efectele indirect provocate de aceste evenimente nu au ȋntarziat să apară: creṣterea costurilor ȋn cadrul transportului aerian, scăderea popularităṭii imaginii unor destinaṭii clasice de vacanṭă, limitarea spaṭiului de acṭiune a organizaṭiilor din domeniu etc.

3.1.Tipologia riscurilor ȋn turism

O situație de criză este un eveniment care are un impact fundamental asupra reputației, imaginii și responsabilitățiilor viitoare ale oricărei organizații, precum și asupra abilităților sale de a opera. (Taylor, 1999). Crizele primesc inevitabil atenția mass-media și în consecință atrag atenția publicului, în mod special al turiștilor potențiali. Deci, prin urmare, imaginea colectivă, reputația și efectele financiare pot fi serios afectate de criză. Afacerile care sunt pregătite inadecvat, precum și destinațiile unde siguranța consumatorilor este compromisă riscă pierderea clienților.

Crizele din industria turismului și a ospitalității trebuie manevrate cu o grijă specială din mai multe motive: în primul rând, cea mai mare parte a industriei se bazează pe cheltuielile turiștilor. Aceasta înseamnă că organizațiile turistice sunt în mod deosebit sensibile la crize, din moment ce achiziționarea unui produs sau serviciu nu este fundamentală pentru consumatori și se pot lipsi relativ ușor de ele. Marketing-ul produselor și serviciilor turistice depinde într-o mare măsură de percepția pe care o are turistul despre destinație și gradul riscului pe care acesta este dispus să-l accepte. Cu cât e mai mare riscul perceput, insecuritatea și nesiguranța în ceea ce privete o destinație, cu atât este mai mică este cererea pentru aceasta. Așadar, orice element care contribuie la creșterea riscului perceput atunci când ne referim la un produs sau serviciu turistic, va afecta în mod negativ comportamentul consumatorului. Vulnerabilitatea sectorului turistic a fost evidențiată începând cu anul 2001 prin câteva evenimente majore. Primul dintre acestea a fost atacul terorist asupra Turnurilor Gemene din New York și clădirii Pentagonului din Washington pe data de 11 septembrie 2001, urmat de războiul din Afganistan, atacul cu bombă din cluburile de noapte din Bali, în octombrie 2002, bombardarea unui hotel israelian în Mombasa, epidemia SARS în 2003 și războiul din Irak. Incidentul cumplit din Bali a fost dezastruos pentru economia Indoneziei și pentru stațiunile de pe plaja altor regiuni din Asia. Izbucnirea epidemiei SARS a afectat sever cererea turistică în toată Asia, în mod special în destinațiile cele mai afectate – China, Hong Kong și Singapore – dar și în Toronto, Canada, unde au fost identificate cazuri de persoane infestate cu această boală.

Însă cel mai mare impact l-a avut atacul din 9/11, atunci când cererea turistică a scăzut dramatic în ultimul sfert al anului 2001. Această criză a determinat declararea falimentului unui număr de companii aeriene și a redus profitabilitatea afacerilor din turism în întreaga lume. Turiștii și-au amânat călătoriile, inițial din cauza temerii unor atacuri ulterioare, iar mai târziu datorită îngrijorării că slujbele lor ar putea fi în pericol ca urmare a scăderii economiei globale.

Herman (1972) considera că fiecare criză este unică însă, indiferent de natura lor, crizele au câteva atribute comune, ele fiind „neașteptate, presante și periculoase”. Crizele sunt acutizate de catalizatori atât de puternici, încât pot submina structuri și moduri de operare, cu puternice repercusiuni negative asupra economiei. Vieți, companii, dar și reputații pot fi puse în pericol, atacând moralul resurselor umane – personalul fiind luat prin surprindere și având puțin timp pentru a lua decizii dificile, într-o atmosferă tensionată și instabilă. Crizele, de asemenea, ajung într-un punct critic, în care evoluează fie înspre mai bine, fie înspre mai rău, iar atunci experiența amenilor din cadrul companiilor afectate se dovedește benefică.

De regulă, crizele în turism au în comun trăsăturile descrise mai sus, deși există situații de criză care pot fi previzionate – cum ar fi cazul orașelor de coastă care se confruntă cu creșterea nivelului oceanului planetar sau încălzirea globală, fenomen care ne amenință pe toți. Crizele nu se opresc la afectarea corporațiilor care își desfășoară activitatea în turism, ci se extind și asupra turiștilor sau a celor care activează în această ramură, atât individual cât și colectiv, sau asupra destinațiilor turistice care se confruntă cu diferite schimbări, potențial nocive pentru toate partile implicate.

Cea mai corectă metodă de clasificare a crizelor este cea realizată în funcție de domeniul în care acționează, deoarece permite cea mai bună analiză a situațiilor în speță. Uneori, se constată că astfel de crize pot apărea ca urmare a unor evoluții neașteptate în sfera economică, politică, socio-culturală sau în mediul înconjurător, aceste evoluții afectând cererea și oferta turistică atât în țara în care se desfășoară cât și în țările generatoare de turiști. Recesiunea economică, instabilitatea cursurilor valutare, retragerea fondurilor de investiții pot favoriza sau chiar genera o criză în turism. Evenimente politice – alegeri, război, deteriorarea relațiilor internaționale, impunerea unor sancțiuni sau terorismul – au rezultate asemănătoare. Frământările civile, creșterea criminalității și a violenței, pot provoca crize, la fel cum același lucru se întâmplă în cazul dezastrelor naturale (cutremure, taifune, erupții vulcanice sau inundații)

Deoarece turismul este un domeniu complex, a cărui funcționare se realizează folosindu-se un amalgam de elemente ce aparțin altor domenii, chiar și crizele ce se manifestă în cadrul industriei îl influențează.

3.1.1.Crizele ȋn domeniul sănătăṭii

Sănătatea și turismul se află într-o strânsă legătură din mai multe puncte de vedere, printre care putem include și beneficiile fizice și psihice ale călătorilor, căutarea stării de bine și îmbunătățirea sănătății. Să nu uităm nici faptul că începuturile turismului se datorează călătoriilor în scopuri curative ale romanilor. Totuși, există pericole pentru sănătatea turiștilor, iar acestea nu sunt deloc de neglijat, putând provoca crize. Aceste situații includ riscurile din timpul călătoriilor dar și riscurile ce apar odată ajuns a destinație, în special bolile infecțioase care afectează atât oamenii, cât și animalele. Trebuie să facem o distincție clară între riscurile sănătății voluntare și cele involuntare. În cazul celor dintâi putem aminti bolile cu transmitere sexuală sau călătoriile în care turiștii caută aventura în locații tropicale care permit contractarea unor boli periculoase și infecțioase.

Studiile arată că sănătatea a circa 50% dintre turiștii care călătoresc internațional este afectată într-un fel sau altul, și faptul că, creșterea popularității călătoriilor în afara țării este soldată cu creșterea numărului de îmbolnăviri, în special celor de natură tropicală.

Guvernele și industria turismului trebuie să se confrunte cu posibilitatea izbucnirii unor crize legate de sănătate și să fie capabile de a trata cu responsabilitate consecințele acestora, precum și să adoptemăsuri preventive în acest sens, atunci când este posibil. În același context, rolul turiștilor este acela de a căuta informații legate de un potențial pericol pentru sănătatea proprie, înainte de a pleca într-o călătorie.

Conexiunea dintre turismul în afara țării de reședință și răspândirea bolilor infecțioase a fost recunoscută timp de secole ca impunerea restricțiilor de carantină asupra turiștilor care soseau la portul unei țări. Acest fapt își are originile în Veneția medievală, când bărcile trebuiau să aștepte 40 zile (quaranta giorni în italiană) înainte ca pasagerii și echipajul să poată debarca, pentru a proteja orașul de ciumă.

În anul 2002, în sudul Chinei este descoperit un nou tip de virus, care a fost numit Sindromul Acut Sever Respirator (SARS). Acesta se manifestă sub forma unei pneumonii, fiind transmisibil pe calea aerului sau prin contact direct, la ȋnceput fiind un mister pentru ȋntreaga lume medicală. Nici pȃnă ȋn prezent nu există un tratrament sau un vaccin special pebtru acest virus. Autoritățile chineze au fost copleṣitede numărul mare de cazuri și nu au anunțat inițial prezența acestui virus. Din aceste motive, turiștii infectați au transmis virusul mai departe, în țările de origine. Locații precum Toronto în Canada, Hong Kong, Singapore, Taiwan sau Vietnam au înregistrat un număr record de persoane infectate cu SARS. După aproape un an de la apariṭia lui, situația de criză a fost depășită, au fost înregistrate aproximativ 8.096 cazuri de infecție și 774 morți, marea majoritate a acestora fiind din Asia. În mod direct, turismul în această regiune a fost afectat, constatându-se o cădere cu până la 70% a sosirilor internaționale de turiști în țările în care virusul a fost înregistrat.

3.1.2.Crizele cu impact asupra mediului ȋnconjurător

Turismul a fost lovit de câteva dezastre naturale incluzând cutremure, inundații, incendii, uragane (Katrina și Rita în New Orleans și Texas în octombrie 2005, și Wilma în Mexic noiembrie 2005), și cel mai devastator tsunami în decembrie 2006.

Caracteristicile geografice variate ale unor destinaṭii pot să atragă dar, ṣi să respingă ȋn acelaṣi timp turiṣtii. Locaṭiile situate pe malul oceanelor, langa rȃuri sau ȋn regiuni de munte au un risc mai ridicat ȋn ceea ce priveṣte producerea unor dezastre naturale. Treptat se poate observa că numărul de turiṣti la nivel mondial este unul crescător astfel aceṣtia cuprind ṣi cele mai ȋndepartate colṭuri ale lumii astfel aceṣtia sunt expuṣi la numeroase pericole. Modificările climatice produc anomalii meteorologice cum ar fi: uragane, taifunuri, furtuni tropicale, avalanṣe, viscole. Cutremurele ṣi erupṭiile vulcanice pot crea panică ȋntre turiṣti sau pot aduce chiar moartea acestora. Însă acestea pot crea valuri tsunami. Acestea fiind foarte devastatoare afectȃnd zonele insulare dar ṣi ṭărmurile apropiate.

Încălzirea globală duce la creṣterea nivelului oceanului planetar dar ṣi la ȋncălzirea acestuia. Astfel furtunile tropicale sunt mult mai dese dar ṣi mai puternice ȋn intensitate. Apar foarte multe fluctuaṭii de temperatură care duc la secetă excesivă sau la inundaṭii fără precedent, lucru care afectează sectorul turistic.

Insula Phucket ṣi sudul insulei Thai au fost afectate de valurile tsunami, iar efctele s-au resinṭit imediat. Acest val a provocat cea mai mare criză din istoria ṭării, fiind ṣi cel mai mare dezastru de origine naturală care a afectat turismul, din toate punctele de vedere. Pagubele fiind incredibil de mari:5395 de morṭi, aproape 9000 răniṭi aproape 3000 daṭi dispăruṭi. Cel mai mult de suferit au avut satele insulare, unule din acestea fiind practic măturate de ape. Turismul din acea zonă a fost grav avariat, imediat după incident s-au ȋnceput activităṭile de recostrucṭie. Turismul intern a fost prima ṭintă a guvernului. Au luat naṣtere multe programe de refacere unul din ele fiind „Refacerea Andaman-ului”, avȃnd sloganul „Andanam zȃmbeṣte din nou” pentru a atrage turiṣtii. În perioada imediat ce a urmat guvernul Thailandez a creat un sistem de anunṭare ȋn caz de urgenṭă, astfel efectele să fie cȃt mai mici. Acṭiunile de refacere a destinaṭiei a avut succes, anul 2005 fiind unul prielnic pentru turismul thailandez.

3.2.Riscurile atacurilor teroriste

Crizele în turism declanșate de terorism sunt diferite de cele cauzate de dezastrele naturale. Experții indică că terorismul va continua să victimizeze țintele “ușoare”, atacurile vor fi mai întâmplătoare, terorismul va deveni instituționalizat ca o metodă de conflict armat, se va extinde geografic, iar publicul va fi martor a tot mai mult terorism. Există situaṭii ȋn care turismul este ȋn mod deliberat ṭinta atacurilor teroriste, iar unul dintre acesta ṭine de publicitatea care ȋnsoṭeṣte un eveniment negativ, ṣi care se răspȃndeṣte ȋn toată lumea, dar mai ales ȋn ṭările de origine a turiṣtilor. O scădere a numărului de turiṣti duce ṣi la o scădere a veniturilor, acest lucru slăbind economia locală ṣi cauzȃnd tensiuni sociale, lucruri care ajută la ȋndeplinirea scopului global al terorismului ṣi anume destabilizare generală. Acṭiunile teroriste ȋndreptate asupra turiṣtilor includ misiuni sinucigaṣe, deturnări de avioane, răpiri, mediile de acṭiune fiid diferite. Un bun exemplu fiind atacul cu bombă asupra unui zbor al companiei Pan-Scoṭia ȋn 1988, bilanṭul fiind unul tragic 260 de morṭi. Nu doar pe calea aerului au loc atacuri teroriste. Atȃt căile ferate sau calea apei au fost ṭintele unor atacuri teroriste.

Atacurile teroriste asupra turiṣtilor răspȃndesc mai multă teamă datorită imprevizibilului. Aceṣtia putȃnd lovi ȋn toate zonele geografice, existănd grupări peste tot ȋn lume. IRA ȋn insula britanică, ETA ȋn peninsula Iberică, MILF ȋn reginea asiatică, ȋnsă gruparea teroristă cu cea mai mare activitate ȋn ultimul timp o reprezintă al-Quaeda. Fiecare din ele ȋncearcă să ȋsi facă auzit mesajul de către lume prin intermediul terorii provovate de atentatele teroriste pe care le provoacă. Exemple pe parcursul timpului sunt exptrem de multe ȋnsă unul dintre primele cu un ecou mai important a fost prăbuṣirea avionului companiei Pan-Scoṭia din 1988. Urmat de atentatele de pe 11 septembrie din New York. La fel ca ṣi cel din 11 septembrie cel din Madrid, Spania a fost revendicat de reṭeaua teroristă al-Quaeda. Aici fiind plasate 2 bombe ȋn 2 trenuri de navetiṣti, printre victime fiind ṣi romȃni. În anul 2005 o bombă este plasată pe o terasă din Bali, incidentul avȃnd 23 de victime ṣi mai mulṭi răniṭi. În 2008 hotelul Indian Taj fiind scena unui teatru de război. Gruparea teroristă a luat mai mulṭi ostatici din rȃndul turiṣtilor. Însă cel mai reprezentativ exemplu este cel al atacurilor de pe 11 septembrie 2001.

3.3.Incidentul 9/11

Atacurile de pe 11 septembrie 2001 au fost o serie de atacuri sinucigase coordonate de gruparea islamistă teroristă al-Qaeda ȋmpotriva Statelor Unile ale Americii. În acea dimineaṭă 19 teroriṣti islamiṣti afiliaṭi cu al-Qaeda au deturnat 4 avioane comerciale de pasageri. Cele 4 avioane au fost folosite pentru a aduce groaza pe pamantul american. Atacatorii intenṭionat au intrat cu 2 dintre ele ȋn cele 2 turnuri gemene din New York, World Trade Center, ambele cladiri prabuṣindu-se ȋn doar 2 ore. Al 3-lea avion fiind prăbuṣit ȋn Pentagon, iar ultimul pe un cȃmp din Pennsylvania, după ce o parte din pasageri ṣi o parte a stafului avionului au putut sa reia controlul avionului, acesta fiind direcṭionat către Washington D.C. Nu există supravieṭuitori din din niciunul din cele 4 avioane. Excluzȃnd cei 19 teroriṣti, 2974 de oameni au murit ȋn urma atacurilor. Persoanele decedate au avut peste 90 de naṭionalitaṭi, au existat persoane care au murit ȋn urma intoxicaṭiei cu fum ṣi praf ȋn urma prăbuṣirii celor 2 turnuri.

Drept răspuns SUA a pornit aṣa numitul “Razboi impotriva terorismului” invadȃnd Afganistanul cu scopul de a captura ṣi de anihila gruparea teroristă al-Qaeda. Multe state după acest eveniment ṣi-au ȋntărit legislaṭia anti-terorism. Pagubele aduse Pentagonului au fost reparate ȋntr-un an , reconstrucṭia turnurilor au ȋnceput pe acelaṣi loc. The Freedom Tower(turnul libertăṭii) este momentan ȋn construcṭie(541m) avȃnd la sfȃrṣit ȋn 2011.

Atacurile

În dimineaṭa zilei de 11 septembrie 2001, 19 teroriṣti au preluat controlul a 4 avioane comerciale care au decolat din Los Angeles, San Francisco, Newark ṣi Washington. La 8:46 zborurile aparṭinȃnd companiei American Airlines se prăbuṣeṣte ȋn turnul nordic World Trade Center, urmat de zborul aparṭinȃnd companiei United Airlines care se apreṣte ȋn turnul udic la 9:03. Un alt avion aparṭinȃnd companiei American Airlines s-a prăbuṣit ȋn Pentagon la ora 9:37, iar ultimul aparṭinȃnd companiei United s-a prabuṣit pe un cȃmp de lȃngă Shanksville, la 10:03. Acest ultim avion a fost preluat de către pasageri ȋnsă prea tȃrziu, destinaṭia acestuia fiind Washington(Casa Albă).

Turnul sudic s-a prăbuṣit după la 9:59 după ce a ars timp de 56 de minute, iar cel nordic la 10:28 după ce a ars timp de 102 minute. În urma prăbuṣirii celor 2 turnuri au fost afectate ṣi alte clădiri din apropierea acestora. Atacatorii au folosit cuttere pentru a ucide ȋnsoṭitorii de bord, pasageri si incluzȃnd căpitanul zborului 11. Unii din pasageri au reuṣit să telefoneze, anunṭȃnd situaṭia lor, folosind telefoanele personale sau cele de bord. Cutia neagră a avionului 93 United a arătat că pasagerii au ȋncercat să reia controlul avionului după ce au fost informaṭi ca au mai avut loc evenimente de genul acesta ȋn acea dimineaṭă.

Atacurile au creat o panică ṣi o confuzie generală printre controlorii de trafic aerian din Sua. Tot traficul aerian civil a fost interzis timp de 3 zile. Avioanele aflate ȋn zbor au fost redirecṭionate către Mexic sau Canada, ori ȋntoarse ȋnapoi către ṭara de provenienṭă.

Victimele

Au fost 2974 de fatalităṭi excluzȃnd cei 19 teroriṣti: 246 ȋn cele 4 avioane(din care nu au existat niciun supravieṭuitor), 2603 ȋn New York ȋn cele 2 turnuri ṣi la sol ṣi 125 ȋn Pentagon, ȋn plus 24 de persone au fost date dispărute. Din cei aproape 3000 doar 55 nu erau civili, aceṣtia fiind omorȃṭi ȋn Pentagon ṣi lucrau ȋn cadrul armatei.Victimele avȃnd peste 90 de naṭionalitaṭi. În 2007 un medic din New York a adaugat ȋncă o persoană pe lista celor decedaṭi aceasta fiind Felicia Dunn-Jones, chiar dacă aceasta a murit din cauza unei boli de plămȃni, datorită expunerii la praful provenit din prăbuṣirea celor 2 turnuri, decesul surveninȃnd la 5 luni după catastrofă.

Un studiu arată ca aproximativ 17400 de persoane se aflau ȋn cele 2 turnuri ȋn timpul atacurilor. Marea majoritate se aflau sub zona de impact, doar 1366 se aflau la etajele superioare. Peste 200 de persoane au sărit de la etajele superioare aterizȃnd pe străzi sau pe clădirile adiacente. Unii au ȋncercat să iasă pe acoperiṣul celor 2 clădiri pentru a fi salvaṭi de elicoptere, ȋnsă trapele de acces erau ȋnchise. Nu au existat planuri pentru salvarea persoanelor cu elicopterul datorită fumului intens ṣi căldurii degajate.

În total 411 lucrători de intervenṭie care au răspuns la apelul de urgenṭă au murit ȋn ȋncercarea lor de salva vieṭi ṣi de a stinge focul. Brigada de pompieri New York a pierdut 341 de pompieri ṣi 2 paramedici. Departamentul de poliṭie a ȋnregistrat pierderea a 37 de ofiṭeri ṣi 8 medici iar autorităṭile statale 23 de ofiṭeri.

Cantor Fitzgerald L.P. o bancă de investiṭii avȃnd birourile ȋntre etajele 101 ṣi 105 a pierdut 658 de angajaṭi. Marsh Inc situat exact sub zona de impact ȋntre etajele 92 ṣi 101 a piedut 295 de angajaṭi. După New York, New Jersey a fost statul cel mai afectat de atac. Multe săptamȃni după atac estimările totale duceau la 6000 de victime. Medicii au examinat aproximativ 10.000 oase ṣi fragmente de ṭesutcare nu au coincis cu lista de victime. Fragmente de oase au fost găsite ṣi ȋn 2006 ȋn timp ce lucrătorii se pregăteau sa demoleze sediul unei bănci din apropiere.

Pagube ṣi efectele economice

În plus faṭă de cele 2 turnuri de cȃte 110 etaje numeroase alte clădiri au fost distruse inclusiv Marriot World Trade Center ṣi Biserica ortodoxă grecească Sf Nicholas. Atacurile teroriste au avut un impact economic important asupra ṭării dar ṣi asupra bursei mondiale. Nasdaq, bursa de de la New York ṣi bursa americană nu au fost deschise pe 11 septembrie ṣi au rămas ȋnchise pȃnă pe 17 septembrie. La redeschidere multe companii ṣi-au văzut acṭiunile scăzȃnd drastic. Numai in New York ȋn doar 3 luni după atentate au fost pierdute 430.000 de locuri de muncă. Cel mai afectat a fost araṣul New York, dar ȋn special exporturile din acest oraṣ, produsul brut al oraṣului a scăzut cu 27.3 miliarde de dolari ȋn 3 luni. Pentru refacerea infrastructurii s-au cheltuit 10.5 miliarde de dolari. Aproape 10 milioane de metri pătraṭi de birouri au fost distruse. Spatiul aerian nord-american a fost ȋnchis pentru cȃteva zile iar la redeschidere a avut o scădere a zborurilor cu 20%.

Primul sector al economiei care a fost afectat de atacurile de pe 11 septembrie a fost sectorul turistic. Aici au contribuit mai mulṭi factori: frica turiṣtilor de a mai călători folosind ca mijloc de transport avionul, spaṭiul aerian nord-american a fost ȋnchis pentru cȃteva zile. Astfel au fost afectaṭi milioane de pasageri. Incidentul a avut un impact important pe tot globul, din 1960, 2001 acesta fiind primul an ȋn care s-a ȋnregistrat o scădere a numărului de turiṣti la scară mondială. Dacă ȋn anul 2000 sosirile internaṭionale din America de Nord erau de 128,2 milioane, ȋn anul 2001 s-au ȋnregistrat doar 122,2 iar ȋn 2002 s-a ajuns la doar 116,6 milioane. Scăderea fiind simṭită ṣi la nivel global(de la 687 ȋn anul 2000 la 684 milioane ȋn 2001)

Transportul, cazarea, agrementul ṣi alte servicii conexe turismului au ȋnregistrat pierderi semnificative ca urmare a acestor incidente. Au ȋnregistrat chiar cazuri de faliment, mai ales ȋn cazul companiilor de mici dimensiuni, dar ṣi de reduceri drastice de personal ȋn cazul celor mari:British Airways a redus numărul de angajaṭi cu 7000, Air Canada a disponibilizat 20.000 de persoane, Air Italia a renunṭat la 2500 de angajaṭi, iar Austrair 1200 de persoane rămase fară loc de muncă. În prima săptamȃnă după atentate numărul pasagerilor aerieni scăzȃnd cu 45% de la 9 milioane in săptamȃnă anterioară atacurilor la 5 mil in săptamȃnă precedentă acestora. Hotelurile ṣi agenṭiile de turism primind anulări ȋn toată lumea. Industria hoteliera suferă pagube de 700 mil $ ȋn doar primele 4 zile după atentate.

Răspunsul internaṭional

Atacurile teroriste au fost dezaprobate de toată comunitatea internaṭionalădar ṣi de toată massmedia. Toate ṭările din Orientul mijlociu au contestat atacurile inclusiv Afganistanul. Irakul e singura excepṭie cu o declaraṭie „The American cowboys are reaping the fruit of their crimes against humanity” care a creat multe polemici. Un alt caz aparte a fost bucuria arătată de unii palestinieni. Zeci de mii de oamneni au ȋncercat să părăsească Afganistanul după atacuri, de teama atacului iminent al Statelor Unite. Aproximativ la o lună de la atacuri SUA ȋmpreună cu alte trupe internaṭionale au pornit spre Afganistan pentru a ȋnlătura regimul Taliban aflat la putere, cel care susṭinea gruparea teroristă al-Qaeda. Numeroase ṭări precum Anglia, India, Australia, Franṭa, Germania, Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Uganda ṣi Zimbabue ṣi-au introdus o legislaṭie „anti-terorstă” ṣi au ȋnchis conturile tuturor persoanelor care au fost afiliate cu gruparea teroristă. Statele Unite au creat un penitenciar de maximă securitate unde au fost ȋncarceraṭi cei aproape 600 de prizonieri capturaṭi ȋn Afganistan ṣi nu numai. Acesta este amplasat ȋn golful Guantanamo ȋn Cuba. Lucru ce a fost mult disputat de către Parlamenul European, Organizaṭia Statelor Unite ṣi de Forumul Internaṭional.

După acest eveniment au fost ȋnăsprite controalele la punctele de frontieră ṣi la ȋmbarcarea ȋn aeronave. Spaṭiul aerian european era mult mai bine securizat după incidentele din 1988 ȋn care a fost amplasată o bombă la bordul unui avion, incidentul provocȃnd aproape 300 de victime. După atacuri o nouă agenție federală – Transport Security Administration (TSA) – a fost înființată de Congres pentru a supraveghea securitatea aeroporturilor. Aceasta a inclus asumarea responsabilității controlului bagajelor ale companiilor private și instruirea personalului din aeroport în legătura cu procedurile de securitate. În anul 2002, TSA a intrat sub supravegherea Departamentului Securității Naționale, care are un rol coordonator în împăcarea multitudinii de agenții care se ocupă cu imigrarea, serviciilor de urgență, precum și securității domestice. Răspunsul evenimentelor de la 11 septembrie include următoarele:

Măsuri inteligente, cum ar fi profilarea angajaților aeroporturilor, cât și a pasagerilor, pentru a îi identifica pe cei considerați de mare risc, folosind cărți de identitate care conțin date biometrice.

Un control mai eficace al grupurilor în terminale, separând pasagerii în două categorii: cei care așteaptă și cei care sunt întâmpinați.

Instalarea unor sisteme automate de control al bagajelor în aeroporturi.

Instruirea anti-teroristă a echipajului, susținut în unele zboruri de mareșali sau „maeștrii ai aerului” înarmați, angajați de guvernul federal.

Restricții în ceea ce privește spațiul aerian deasupra ariilor metropolitane și instalațiilor considerate de mare risc.

Securitatea este problematică, ținând seama de dimensiunea uriașă a traficului aerian din SUA.La prânz, într-o zi normală, peste 6000 de avioane comerciale și de pasageri zboară în spațiul aerian al Statelor Unite. Aeronavele comerciale operează în 429 de aeroporturi, dar pe lângă acestea există aproximativ 800 aeroporturi și aerodromuri, care sunt mai dificil de supravegheat în mod eficace. Acestea sunt folosite de companiile aeriene charter, care satisfac mai ales oamenii de afaceri, care încearcă să evite întârzierile cu controalele, prezente în marile aeroporturi dupa 9/11.

Cel puțin pe termen scurt, majoritatea americanilor sunt pregătiți să accepte câteva incoveniențe privind măsurile luate atunci când călătoresc cu avionul, ca urmare a războiului cu terorismul.

Măsurile de securitate luate acum în aeroporturile și porturile din întreaga lume arată cât de mult ia în serios sectorul turismului amenințarea viitoarelor crize și durata de timp necesară pentru a le împiedica. Termenii de „criză”, „risc” și „securitate” au devenit mult mai semnificative după anul 2001, și acest fapt tinde să continue.

Crizele sunt acum văzute ca o parte inevitabilă a afacerilor în turism. Acesta este un important pas înainte, garantându-se faptul că sectorul turismului este mai bine pregătit pentru viitoarele dezastre.

Capitolul IV

Strategii de prevenire a atacurilor teroriste

Terorismul reprezintă o formă barbară de a transmite un mesaj ȋntregii lumi. Noṭiunea de terorism este cunoscută omenirii de la ȋnceputul istoriei, dar ȋn istorie acest termen a apărut după revoluṭia franceză din 1789. În secolul XX terorismul internaṭional săvȃrsit ȋn timp de pace a luat o amploare deosebită. Principala caracteristică a terorismului este intimidarea prin violenṭă, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzȃnd răpirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, execuṭiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea căilor ferate sau a unor instalaṭii industriale ori a mijloacelor de telecomunicaṭii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a rȃurilor, fȃntȃnilor sau rezervoarelor de apă), producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente, etc.

La metodele “tradiṭionale” s-au mai adaugat ṣi noi forme, cum ar fi atentatele contra ṣefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice ṣi a diplomaṭilor, atentate ȋmpotriva personalitaṭilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor instituṭii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, a forṭelor de ordine, etc.

În raport cu scopurile pe care ṣi le propun autorii actelor de terorism, precum ṣi de obiectul sau urmările unor asemenea acte, terorismul poate să constituie o infracṭiune de drept comun cȃnd prin aceasta se urmareṣte realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fi executarea de fonduri sau răzbunarea, dar poate lua ṣi forma unei crime politice, cȃnd urmareṣte să complice sau să determine ruperea relaṭiilor dintre state, să ȋnlăture anumiṭi lideri politici, inclusiv sefi de state, deveniṭi neplăcuṭi unor cercuri politice, să influenṭeze prin intimidare politica generală a unor state sau poziṭia pe care acestea urmeaza să o adopte ȋn soluṭionarea unor probleme concrete, să impuna o doctrina politică ori o anumită formă de organizare a statului, ȋn această ultimă categorie incadrandu-se ṣi terorismul de stat, constȃnd ȋn acte de violenta ṣi agresiune exercitată de un guvern sau de o forṭă politică conducatoare ȋntr-un stat impotriva membrilor propriei societati.

Însă actul de terorism pentru cei care ȋl produc are o altă valoare. Aceṣtia se simt cei asupriṭi ṣi ȋncearcă să arate lumii pentru ce luptă ei: pedepsirea necredincioṣilor(al-Quaeda), formarea unui stat de drept(ETA) sau pot fi organizaṭii care lucrează pentru cel care plăteṣte mai mult. Un lucru este cert terorismul ṣi noṭiunea de act terorist va exista ȋntotdeauna.

Fiecare destinație turistică ar trebui să incorporeze un plan de combatere al crizelor în planul general de turism, marketing și strategii manageriale. Din nefericire, nu toate organizațiile sunt conștiente de diferența dintre marketingul în situații de rutină și cel în situații de criză.

Dezastrele crează situații dificile, de multe ori tragice, pentru zonele afectate și rezidenții săi. Pentru o destinație turistică, această perioadă poate reprezenta o criză turistică, care poate amenința desfășurarea și comportarea afacerilor în turism, poate afecta reputația generală a destinației din punctul de vedere siguranței, atractivității și confortului prin influențarea negativă a percepției vizitatorilor asupra acelei destinații. Și, în consecință, cauzează o scădere a economiei locale și a economiei turismului, și întrerupe continuitatea afacerilor în industria turismului și a călătoriilor locală, prin reducerea sosirilor de turiști și a încasărilor din turism.

Crizele în turism declanșate de terorism sunt diferite de cele cauzate de dezastrele naturale. Experții indică că terorismul va continua să victimizeze țintele “ușoare”, atacurile vor fi mai întâmplătoare, terorismul va deveni instituționalizat ca o metodă de conflict armat, se va extinde geografic, iar publicul va fi martor a tot mai mult terorism.

După tragicul eveniment din 11 septembrie 2001 ȋntreaga lume a luat cunoṣtinṭă de acest fenomen numit terorism. Turiṣtii europeni mai fusese ȋncercaṭi de acest fenoment cu mult timp ȋn urmă, ȋn 1988 cȃnd avionul companiei Pan-Scoṭia a fost ṭinta unui atentat terorist, ȋnsă incidentul nu a fost mediatizat precum cel din New York, iar cei 13 trecuṭi de la incident au făcut ca acest accident să fie uitat. Un plan perfect pentru a ȋncerca combaterea atacurilor teroriste nu există ṣi nici nu va exista, ȋnsă metode de a preveni sau de a diminua impactul lor există.

4.1.Lupta ȋmpotriva terorismului la nivel global

În urma evenimentelor din 2001 au apărut mai multe strategii la nivel global de a preveni atacurile teroriste. La 5 ani de la evenimet ṣi ȋn urma altor atacuri sȃngeroase ȋmpotriva civililor, Organizaṭia Naṭiunilor Unite, creează Strategia Naṭiunilor Unite de Combatere a Terorismului avȃnd forma unei Rezoluṭii ṣi a unui Plan de Acṭiune, acesta fiind un instrument unic pentru ȋmbunătaṭirea rezultatelor luptei ȋmpotriva terorismului la nivel naṭional, regional ṣi internaṭional. Adoptarea sa marchează primul moment din istoria Naṭiunilor Unite ȋn care statele membre au cazut de acord asupra unui cadru strategic ṣi operational de lupta ȋmpotriva terorismului.

Strategia are la baza patru piloni de acṭiune:

masuri care să stabileasca ce anume contribuie la răspȃndirea terorismului.

măsuri de prevenire ṣi combatere a terorismului.

măsuri de construire a capacităṭii statelor de a preveni ṣi de a combate terorismul.

măsuri de asigurare a respectării drepturilor omului pentru toṭi si supremaṭia legii ca baza a luptei ȋmpotriva terorismului.

Strategia este primul cadru largit, colectiv ṣi internaṭional adoptat ȋn lupta ȋmpotriva terorismului. Se bazează pe condamnarea consistentă, uniechivocă ṣi puternică a terorismului sub toate formele ṣi manifestările sale, comis de oricine, oriunde ṣi ȋn orice scop, de către statele membre. Aceasta adună laolalta o serie de noi propuneri de ȋmbunătăṭire a activitaṭilor derulate de către statele membre, sistemul Naṭiunilor Unite ṣi alṭi actori internaṭionali, organizatii regionale ṣi sub-regionale, toate intr-un cadru strategic comun.

Strategia include un număr important de iniṭiative, cum ar fi:

Imbunătăṭirea coerenṭei ṣi a eficienṭei luptei ȋmpotriva terorismului la nivel de asistenṭă tehnică, astfel ȋncȃt toate statele să-ṣi poata juca rolul ȋn mod eficient.

Aplicarea unor mecanisme de asistenṭă a victimelor terorismului ṣi a familiilor acestora, promovarea solidarităṭii internaṭionale faṭă de victimele terorismului.

Constientizarea amenintarii reprezentate de bioterorism prin stabilirea unei baze de date unice ṣi largite a incidentelor biologice, concentrarea pe ȋmbunatatirea sistemului de sănătate publică al statelor ṣi sublinierea necesitatii de a ne asigura ca avansul biotehnologiei nu este folosit ȋn slujba terorismului sau ȋn alte scopuri ilegale, ci numai spre binele public.

Implicarea societaṭii civile, a organizaṭiilor regionale ṣi sub-regionale ȋn lupta ȋmpotriva terorismului ṣi dezvoltarea de parteneriate cu sectorul privat pentru prevenirea atacurilor teroriste asupra ṭintelor vulnerabile.

Explorarea mijoacelor inovatoare pentru a sublinia ameninṭarea tot mai mare pe care o reprezinta terorismul ȋn spaṭiul virtual (Internet).

Modernizarea vamilor ṣi a sistemelor de control, precum si cresterea gradului de securitate a documentelor de calatorie pentru a preveni transportul teroriṣtilor ṣi al materialelor ilegale.

Îmbunatatirea cooperarii pentru a combate spălarea de bani ṣi finanṭarea terorismului.

Strategia specifică ȋn mod clar că terorismul nu poate fi asociat cu nicio religie, naṭionalitate, civilizatie sau grup etnic.

Strategia reafirma responsabilitatea statelor de a nu favoriza finanṭarea teroristilor ṣi rolul lor ȋn stoparea teroriṣtilor ȋn obṭinerea azilului politic, aducȃndu-i ȋn justiṭie pe principiul extradării sau al jurisdictiei.

4.2.Identificarea condiṭiilor care conduc la răspȃndirea terorismului

Conform acestui pilon tematic, statele trebuie să identifice condiṭiile care conduc la răspȃndirea terorismului prin ȋmbunătăṭirea programelor de prevenire a conflictelor, negociere, mediere, conciliere, menṭinere ṣi construire a păcii. Ele trebuie, de asemenea, să acorde importanṭă iniṭiativelor care promovează toleranṭa inter-religioasă ṣi interculturală, care reduc marginalizarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii, ṣi care promoveaza incluziunea socială. Statele membre trebuie să ṭină cont de nevoile victimelor prin adoptarea de sisteme de asistenṭă la nivel naṭional ṣi regional.

Prin intermediul acestui pilon se promovează dialogul ȋntre civilizaṭii, culturi ṣi popoare, inclusiv dialogul inter-religios, prin intermediul schimburilor de experienṭă pe tema calitaṭii educaṭiei la diferite nivele ale societatii care promoveaza drepturile omului, cetăṭenia participativă ṣi toleranṭa, reṭele ale jurnalistilor din mai multe medii culturale si training-uri pe tema medierii interculturale.

Prevenirea si combaterea terorismului

După cum se recunoaste in Strategie, teroriṣtii au nevoie atȃt de mijloace pentru a-ṣi duce la bun sfȃrṣit atacurile, cȃt ṣi de un set de ṭinte valoroase, de aceea, conform acestui pilon tematic o mare varietate de actiuni sunt recomandate statelor membre pentru a nu permite accesul teroristilor la resurse si pentru a proteja anumite ṭinte vulnerabile. Sub regimul de sancṭiune a al-Quaeda ṣi a talibanilor, Consiliul cere statelor să impună interdicṭii de circulaṭie ṣi embargo pe urmele tuturor indivizilor ṣi entităṭilor care se află pe lista Consolidată a Comitetului 1267 pe baza legaturilor acestora cu al-Quaeda, Osama bin Laden ṣi/sau cu talibanii. Aceste sancṭiuni se aplică oriunde s-ar afla indivizii ṣi entitaṭile menṭionate. Din februarie 2009, Lista Consolidata contine 396 nume de indivizi si 112 entitati, iar 48 de state au impus sanctiuni financiare pe baza acestei liste. Prin intermediul Organizaṭiei internaṭionale a aviaṭiei civile se ȋncheie unele tratate care stabilesc standarde internaṭionale ṣi recomanda practici, precum ṣi material de ghidare pentru protejarea avioanelor, a aeroporturilor ṣi a altor facilitati de navigaṭie aeriana. Se crează un Sistem de Alertă ṣi Raspuns Global care detectează evenimentele legate de sănătatea publică, produce o evaluare a riscurilor ṣi este capabil să mobilizeze o reṭea internaṭională de parteneri ȋn domeniul sănătăṭii publice pentru a asista ṭările. A fost pregatit un ghid pentru a asista ṭările să evalueze ṣi să-ṣi amelioreze capacitatea de gestiune a sănătăṭii publice ȋn domeniul incidentelor teroriste de natura biologică, chimică, radiologică sau nucleară.

Interpol-ul cea mai mare organizaṭie internaṭională de profil, cu 187 de state membre, oferă printr-o Unitate Speciala un forum pentru experṭii ȋn domeniul combaterii terorismului ȋn care se schimbă bune practici, precum ṣi informaṭii operaṭionale pentru a identifica grupurile teroriste active ṣi membrii acestora, inclusiv ierarhiile organizaṭionale, metodele de training, finanṭarea ṣi recrutarea pentru suspecṭilor ṣi grupurilor teroriste. INTERPOL posedă o gama larga de baze de date globale care conṭin informatii cheie (de exemplu indivizi daṭi ȋn urmarire, amprente, fotografii, profile ADN, etc) ṣi a dezvoltat tehnologii pentru aceste date, ȋn special baza sa de date cu Documentele de Calatorie Furate si Pierdute, disponibilă la punctele de trecere a frontierei.

INTERPOL coordonează schimbul de alerte ṣi avertismente despre teroristii sau suspecṭii daṭi ȋn urmărire ṣi asistă Consiliul de Securitate al ONU ȋn aplicarea sancṭiunilor ȋmpotriva al-Quaeda ṣi a talibanilor, furnizȃnd autorităṭilor preocupate de consolidarea legislativă informaṭii relevanṭe despre indivizi ṣi entităṭi care se supun regimului de sancṭiuni ONU. La cerere, INTERPOL asista statele membre ȋn investigiile acestora după un act terorist, mobilizȃnd Echipele de Raspuns la Accidente. În plus, tot la cerere, INTERPOL poate mobiliza o Echipa de  Sprijin ȋn caz de Eveniment Major pentru a asista ṭările membre ȋn pregătirea, coordonarea ṣi aplicarea detaliilor legate de securitatea evenimentelor majore.

Construirea capacitatii unui stat de a contracara terorismul

În Strategie, statele membre au recunoscut necesitatea creării de capacităṭi ca baza a  efortului global de a contracara terorismul. Sub acest al treilea pilon de acṭiune, Strategia solicită comunitătii internaṭionale, ṣi mai ales sistemului Natiunilor Unite, să furnizeze asistenṭă tehnică pentru identificarea lipsurilor sau vulnerabilităṭilor, pentru a oferi posibilitatea unui schimb de informaṭii ṣi pentru networking care ar putea duce la cooperare inter-statală, la schimbul de bune practici ṣi la cresterea conṣtiinṭei publice vizavi de ameninṭarea terorismului. O atenṭie mărită este acordată construirii ṣi transferului, ȋntr-o manieră sistematică ṣi susṭinută, de cunoṣtinṭe juridice specializate ȋn domeniului contracarării terorismului ṣi de expertiza substantiala ȋn arii tematice specifice precum terorismul nuclear sau maritim. Oficiul continua de asemenea, prin Programul Global impotriva Spalarii Banilor, Acṭiunilor Criminale ṣi ale Finanṭării Terorismului, să foloseasca expertiza profesionala ȋn domeniu pentru a forma reprezentanṭii autorităṭilor relevante, pentru a construi instiṭii ṣi pentru a ȋmbunătăṭi capacitatea statului de a combate spălarea banilor ṣi finanṭarea terorismului.

Protejarea drepturilor omului ȋn concordanṭă cu combaterea terorismului

Sub cel de-al patrulea pilon al Strategiei, statele membre se angajează să adopte măsuri pentru respectarea drepturilor omului pentru toṭi ṣi funcṭionarea statului de drept ca o bază fundamentală a luptei ȋmpotriva terorismului. Au fost oferite garanṭii ca vor fi luate măsuri ȋmpotriva violarea drepturilor omului ṣi pentru asigurarea oricăror măsuri necesare contracarării terorismului ȋn concordanta cu prevederile legate de drepturile omului.

Pe lȃngă toate măsurile luate la nivel internaṭional de combatere ṣi prevenire a terorismului mai sunt ṣi altele care pot fi aplicate ȋn particular de fiecare stat, ȋn funcṭie de preferinṭele acestora. O altă startegie de combatere a terorismului ar fi identificarea ṣi capturarea teroriṣtilor de prim rang sau a liderului de gherilă, mai ales a unuia care reprezintă caracteristici psihopate. Îndepărtarea celor mai importanṭi lideri membri ai grupului terorist va permite grupului sa re-evalueze politica dusă de liderul capturat, astfel grupul ar putea să se reorienteze spre o politică mai puṭin violentă. Acest lucru pare a se fi ȋntȃmplat ȋn cazul PLO, care a optat să facă pace după ce liderul ei a fost capturat. Lucru acesta a fost ȋncercat ṣi de guvernul american prin intermediul lui Bush. Imediat după atentate a fost invadat Afganistanul ȋn speranṭa de a captura teroristul numărul 1 al planetei, Osama bin Laden. După aproape 8 ani de la ȋncepera campaniei acesta este ȋncă liber chiar dacă pe capul acestuia a fost pusă o recompensă de 20 de milioane de dolari.

Un guvern ar putea ajuta simultan membrii unei organizaṭii teroriste să se retragă din grupul lor de prin programe de amistiṭie, de exemplu, aṣa cum s-a ȋntȃmplat ȋn Italia.

Accentul care l-a pus guvernul Sttelor Unite ale Americii pe bin Laden considerȃndu-l teroristul numărul unu al naṭiunii, a sporit importanṭa persoanei sale ȋn ṭările islamice ṣi a mărit numărul membrilor al-Quaeda. Cu că ȋncă nu este considerat un maritr, bin Laden a devenit un Ermesto Guevara al lumii islamice.

O politică antiteroristă ar trebui gȃndită pentru grupuri particulare, luȃnd ȋn considerare contextul lor istoric, cultural, politic, social, contextul cunoṣtinṭelor despre psihologia grupului sau a liderilor acestuia. Motivaṭiile unui grup sau a unui lider nu pot fi ȋnṭelese adecvat ȋn afara contextelor mai sus menṭionate. Trecerea de la regulamentul militar la guvernarea democratică ȋn Chile s-a dovedit ar fi cea mai eficientă strategie antiteroristă.

În contrast cu relativ nesemnificativele grupuri teroriste politice dintr-un anumit număr de ṭări, grupurile teroriste islamice, bucurȃndu-se de un sprijin semnificativ din partea fundamentaliṣtilor musulmani din ȋntreaga lume rămȃn cea mai serioasă ameninṭare teroristă asupra intereselor de securitate actuală.

De aceea politica antiteroristă a Statelor Unite ale Americii ar trebui să evite să creeze lideri ca Osama bin Laden, eroii sau martiri pentru musulmani. Politica Israelului „ochi pentru ochi”, de a riposta la fiecare act de terorism poate fi foarte ineficientă cȃnd este aplicată numai de către super-puterile lumii ȋmpotriva terorismului islamic, sub forma bombardării locurilor suspectate de terorism. Asemenea acṭiuni, deṣi populare politic, sunt văzute de milioane de musulmani ca atacuri ȋmpotriva poporului ṣi a religiei islamice, ca acṭiuni teroriste ṣi de violare a suveranităṭii ṭării.

Atacurile militare antiteroriste ale SUA ȋmpotriva teroriṣtilor fugari pot duce la doar la radicalizarea unei mari părṭi a polulaṭiei islamnice ṣi la periclitarea imaginii SUA ȋn ȋntreaga lume. Decȃt să riposteze ȋmpotriva teroriṣtilor cu atacuri de rachete ṣi bombe mult mai eficiente ar fi măsurile politice, diplomatice ṣi cele financiare. Cuba ṣi Libia sunt 2 exeple clare ȋn care aceste strategii au funcṭionat. Acestea finanṭau terorismul dar se pare că cele 2 ṭări au decis că nu e ȋn interesul lor naṭional de a continua cu astfel de operaṭiuni. Embargoul supus celor 2 ṭări a fost unul foarte drastic. Iranul ṣi Siria ȋncă sunt pe lista celor care trebuie să fie convinse.

Scopurile unei politici, pe termen lung, de contracarare a terorsmului trebui să includă, ȋn primul rȃnd, ṣi detectarea tinerilor alienaṭi care se alătură grupurilor teroriste. Această măsură ar putea să pară că are un scop imposibil pentru că se pune problema cum ar putea cineva recunoaṣte un posibil terorist, ca apoi să-l ȋmpiedice să se alăture grupului terorist. O strategie bună ar fi apropierea de cadrul reclamelor ṣi de companiile de acṭiune civică. O campanie de propagandă mass-media sponsorizată ṣi promovată ȋn regiunile rurale din Columbia, Kurdistan, Sri Lanka ṣi formulată astfel ȋncȃt să se potivească culturii ṣi societăṭii locale ar putea ajuta la discreditarea liderilor grupărilor teroriste. Nu numai că tinerii din regiune ar trebui educaṭi privind realităṭile vieṭii de gherilă, dar trebui promovată ȋn primul rȃnd o politică de combatere a terorismului, pentr a-i inhiba ṣi a-i ȋmpiedica să se mai alăture unor asemenea grupuri. Eficacitatea unei asemenea campanii depinde ȋn mare parte de profunzimea mesajului transmis. Guvernul peruvian a fost capabil să să-i ȋnvingă pe teroriṣti doar operȃnd ȋn regiunile rurale, creȃnd patrule civile ȋnarmate acestea devenind ochii ṣi urechile guvernului. Aceste patrule au dovedit a fi foarte eficiente dar au ṣi sensibilizat populaṭia locală.

Este o evidentă mică care ar arăta că intervenṭia directă a guvernului este factorul major care duce la declinul grupărilor teroriste. În mod clar a fost un factor important ȋn anumite cazuri, de exemplu cu RAF sau cu variate grupuri urbane din America de Sud unde represiunea guvernamentală masivă a fost aplicată dar cu un cost inacceptabil de mare, avȃnd ȋn vedere abuzurile asupra drepturilor omului.

Factorii sociali ṣi psihologici pot fi mult mai importanṭi. Dacă in motive de securitate, un grup terorist devine prea izolatde polulaṭie, acesta tinde să-ṣi piardă orice suport de bază pe care ȋl avea. Fără o miṣcare populară care să atragă populaṭia acesta nu va putea supravieṭui. Iar dacă nu reuṣeṣte să recruteze noi membri pentru a-i ȋnlocui pe cei bătrȃni sau cei pierduṭi ȋn luptă acesta sigur va dispărea.

Grupurile teroriste care au fost active mulṭi ani se bucură de o simpatie puternică din partea populaṭiei. În ciuda atrocităṭilor sale IRA ȋn 1994 continua să se bucure de suport electoral a 50.000-70.000 de oameni din Irlanda de nord.

În cazul terorismuli german ṣi cel italian, operaṭiunile antiteroriste au avut un impact puternic asupra grupurilor. Recunoaṣtere teroriṣtilor ieṣiṭi din scenă a poate slăbi grupul. Reducerea finanṭării pentru grupurile de la nivelurile locale la cel naṭional poate să contribuie la reducerea fondului de recrutare al grupului.

Pentru ṭările cu acṭiuni insurgente de lungă durată cum ar fi Columbia, Sri Lamka, Turcia, programele de amnistiere pentru forṭele de gherilă sunt instrumente principale ȋn rezolvarea războaielor lor interne.

În urma evenimentelor de pe 11 septembrie s-a arătat faptul ca SUA nu era pregătită nici să prevină o asemenea catastrofă ȋnsă nici să atenueze efectele negative ale acestuia. Securitatea din aeroporurile americane a arătat că lasă de dorit ṣi echipele de la sol nu au ṣtiut cum să reacṭioneze ȋntr-o situaṭie fără precedent pȃnă ȋn momentul respectiv. Aeroporturile din Europa erau mult mai pregătite ȋn acest sens, după o situaṭie similară din 1988 ȋn care un avion a fost ṭinta unor miscări teroriste. Chiar ȋnainte de incident ȋn SUA exista o agenṭie care era responsabilă cu traficul aerian aceasta a fost luată ȋn subordine de o altă agenṭie ȋn urma evenimentelor. Multe persoane s-au plȃns după incident că aceṣtia erau mult prea compătimitor față de interesele comerciale ale companiilor aeriene și deci prea moale în executarea măsurilor de securitate.

Actele teroriste iau ȋntotdeauna guvernele prin surprindere indiferent de nivelul de pregătire sau de amploarea acestora. Pe viitor numărul atacurilor va deveni tot mai mare iar gradul de ingeniozitate de care vor da dovadă atentatorii va fi unul tot mai ridicat. Turismul va fi afectat de astfel de lovituri care ar putea distruge imaginea unei destinaṭii turistice, datorită nivelului mare de atenṭie pe care ȋl atrage un astfel de eveniment. Mai important vor fi numărul atentatelor care vor fi descoperite ȋnainte de a fi produse ṣi de viteza cu care guvernele vor gestiona dezastrul deja produs.

Concluzii

Industria turismului a fost prima afectată de atacurile din 11 septembrie 2001. În prima săptamȃnă după atentate numărul pasagerilor scăzȃnd cu 45% de la 9 milioane ȋn săptamȃnă anterioară atacurilor la 5 mil ȋn săptamȃnă precedentă acestora. Hotelurile ṣi agenṭiile de turism primind anulări ȋn toată lumea. Industria hoteliera suferă pagube de 700 mil $ ȋn doar primele 4 zile după atentate.

Turiṣtii sunt aṣa numiṭi victime uṣoare deoarece aceṣtia sunt mai puṭini atenṭi atunci cȃnd se află ȋn vacanṭă. Impactul unor astfel de atacuri este cu atȃt mai mare datorită publicităṭii aferentă ȋn urma unui astfel de eveniment. Unele destinaṭii turistice ȋṣi pot pierde din credibilitate ȋn faṭa turiṣtilor ȋn urma unui astfel de incident. Pe lȃngă pagubele omeneṣti ṣi economia regiunii sau a ṭării fiind afectate. Statele Unite ale Americii au fost martore a celui mai cumplit incident terorist de pȃnă acum. Însă mulṭi sunt de părere că toate aceste atacuri au fost atrase de politica prea agresiva purtată de liderii acestei ṭări.

Tendinṭele imperialiste ale SUA s-au manifestat ȋncă de la formarea poporului american, care a reusit sa distrugă o mare parte din populatiile bastinaṣe. Chiar ṣi ȋn istoria recenta SUA are tendinṭe imperialiste dacă ar fi să ne gȃndim la intervenṭiile ei ȋn fosta Iugoslaviei ṣi Orientul Mijlociu. Desi scopul oficial este cel de a restabili pacea ṣi protejarea drepturilor omului de fapt trupele americane au ocupat acele teritorii. Rezultatele acestei ocupatii au influenta preṭul petrolului ṣi implicit economia mondiala.

SUA prin politica ei ultra-agresivă ȋmpotriva statelor ce fac parte din „axa răului” a dus la acest val de ură ȋmpotriva acestei ṭări, chiar dacă o mare parte din populaṭie nu este de acord cu această politică. SUA reprezintă un ṭel ȋn ȋntreagă lume modernă aceste atacuri au vrut să aducă cu picioarele pe pămȃnt marile puteri mondiale ṣi au tras un semnal de alarmă: terorismul poate lovi ȋn orice colṭ al planetei.

Bibliografie:

1. C. Botezatu, C.Mihalcescu, I,Iacob, Sisteme informatice cu baze de date ȋn turism, Editura Universitară, 2007

2. D. Firoiu, C.Dridea, P. Dodu, C. Gheorghe, Industria Turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, 2006

3.D.Firoiu, I.Peṭan, C.Gheorghe, Turismul ȋn perspectiva globalizării, Editura Pro Universitaria, 2007

4.Ion Smedescu, Monica Paula Raṭiu, Costel Iliuṭa Negricea, Bazele Marketingului,Editura Universitară,2008

5.M. Busuioc, Managementul serviciilor turistice U.R.A., 2007

6.P. Dodu, Tehnici operaṭionale ȋn agenṭiile de turism, Editura Prouniversitaria, 2008

7.www.biblioteca.ase.ro

8.www.lasvegas.com

9.www.microsoft.com/encarta

10.www.mturism.ro

11.www.newyork.com

12.www.suatourism.com

13.www.tourismguide.ro

14.www.travelguide.com

15.www.wikipedia.com

16. www.world-tourism.org

17.www.wttc.org

18. www.wto.org

19.www.september11news.com

20.www.911truth.org

21.www.terorrism.com

Anexe