Impactul Asupra Mediului Intr O Sectie de Productie Studiu de Caz Sc Alro Sa Sectia Eco Topitorie

Impactul asupra mediului într-o secție de producție

Studiu de caz: SC ALRO SA-SECTIA ECO-TOPITORIE

Cuprins

I. importanța evaluării de impact asupra mediului

II. Scopul si obiectivele lucrarii

III.Organizarea activitatilor pentru atingerea obiectivelor

IV.Metodologia utilizată

V.Evaluarea imapctului asupra mediului produs de topirea deșeurilor din aluminiu -studiu de caz SC ALRO SA secția Eco-Topitorie

5.1. Amplasare Alro SA

5.1.1. Localizare

5.1.2. Descrierea zonei

5.2 Descriere Alro SA

5.3 Secția de Eco-Topitorie –descriere

5.3.1. Identificarea fluxurilor tehnologice implicate în obținerea aluminiului topit din deșeuri

5.3.1.1. Resurse utilizate in procesele tehnologice

5.2.1.2 Echipamente și instalații auxiliare utilizate în procesele tehnologice

5.4.Dinamica evoluției emisiilor în atmosferă

5.4.1. Identificarea aspectelor si a efectelor asupra mediului a proceselor tehnologice din cadrul sectiei de Eco-Topitorie

5.5. Cuantificarea impactului de mediu

5.6. Măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului

VI. Concluzii

I. Importanța analizei impactului de mediu

Societatea omenească indiferent de gradul ei de dezvoltare face parte din sistemul global al ecosferei si depinde de starea acestui sistem.(Botnariuc si Vadineanu 1982)

Dezvoltarea sistemelor socio-economice a avut mereu ca suport bunurile și serviciile furnizate de capitalul natural. Resursele regenerabile și neregenerabile oferite de capitalul natural au resimțit evoluția societății umane prin presiunea exercitată asupra lor.

Impactul surselor de poluare asupra mediului s-a intensificat odata cu diversificarea activităților umane desfasurată pentru dezvoltarea economică , industrială , agricolă , tehnologică.

Omenirea se confruntă în ziua de azi cu probleme ale caror aspecte sunt destul de mult legate de utilizarea în mod gresit a resurselor , de exploatarea acestora în mod intensiv.

Contribuțiile ecosistemice la bunastarea umana au devenit un subiect de interes pentru societate , aceasta încercând în ultima vreme să păstreze și să utilizeze resursele astfel încât efectul asupra mediului să fie cât mai puțin semnificativ. Astfel , reducerea pierderilor de energie , reducerea poluarii , reducerea cantităților de deșeuri și buna gestionare a resurselor au motivat mobilizarea sociala , legislative si politica , pentru luarea unor masuri benefice.

În urma unei analize cost-beneficiu societatea a urmarit investirea unui capital pentru a putea controla oarecum deteriorarea mediului.

Fundamentarea deciziei privind implementarea oricărui proiect de dezvoltare din orice compartiment al sistemelor socio – economice se face pe baza analizei : ciclul de viață al produsului , de risc , de impact , inclusiv pe baza analizei cost-beneficiu. (Vădineanu.)

Pentru a se cunoaște impactul adus de activitățile desfășurate de om asupra mediului , s-a trecut la o evaluarea de impact asupra mediului.

Necesitatea evaluarii de impact asupra mediului este determinată de dorința de a stabili din timp niște măsuri care pot să elimine efectele negative asupra mediului sau sa le amelioreze, de a anticipa efectele ce pot aparea in viitor.

Originile evolutive ale evaluării de impact

Evaluarea impactului asupra mediului iși are originea in Politica Națională de Mediu (NEPA) a Statelor Unite ale Americii având obiectiv de a proteja calicatea mediului ca prioritate natională(Vădineanu, 2009 ).

Evaluarea impactului asupra mediului, prescurtat EIA reprezintă un instrument care este folosit pentru a îmbunătăți procesul de dezvoltare a decizilor, determinând potențialele efecte asupra mediului ale unui proiect aflat in devzvoltare (Vădineanu, 2009).

In esență această evaluare este un proces sistematic care examinează consecințele de dezvoltare asupra mediului.( Jhon Glasson).

Metoda de evaluare este mai vastă din punct de vedere al scopului si mai putin catitativă față de alte tehnici cum ar fi de exemplu CBA( analiza cost- beneficiu).

EIA nu este un substituent pentru luarea deciziilor, dar ajută să clarifici unele probleme. Evaluarea de impact asupra mediului permite încadrarea activităților în activități cu impact nesemnificativ, activități cu impact semnificativ, și activități cu impact redus , ea fiind o procedură cerută atât la nivel European cât și național.

De foarte multe ori, această formă de evaluare este considerata ca fiind o unealtă în planificarea studiilor de impact, ajutând la informarea parților interesate de impactul asupra mediului exercitate de companii.

EIA este concentrată pe sisteme de identificare și evaluarea potențialelor impacte(efecte), amândouă benefice și dăunătoare, pentru proiecte propuse, planuri și acțiuni legislative .

Primul pas in realizarea unei evaluari a impactului asupra mediului este acela de a identifica toți factorii de mediu care ar putea fi afectați. În general factorii sunt împărțiți in doua categorii și anume:

-cei naturali –fizici, chimici, biologici

-cei antropici- resurse culturale

Scopul EIA

Scopul evaluării impactului asupra mediului nu este doar de a evalua impactul ci si de a imbunătăți calitatea deciziilor , de a preveni deteriorarea sau degradarea mediului din cauza activitățiilor umane. (Formby 1990)

Reprezintă un ajutor în a formula acțiunile de dezvoltare

Multi dintre dezvoltatori pot vedea EIA ul ca pe un alt proces greu înainte de a incepe activitățiile lor . Oricum EIA poate fi de ajutor pentru furmularea acțiunilor de dezvoltare, indicând locurile unde un proiect poate fi modificat pentru a minimiza sau chiar a elimina impactul asupra mediului și in unele cazuri poate funcționa ca un semnal asupra existenței unui conflict .

O cale pentru consultarea și participarea stakeholderilor

EIA poate reprezenta o cale foarte buna de a relaționa cu comunitățile și stakeholderii, ajutând pe această cale informarea și o mai multă și benefică implicare in planificarea si dezvoltarea procesului .

Reprezintă un instrument pentru dezvoltarea sustenabila

Existențele evolutiei dăunătoare a mediului trebuie sa fie manageriate cum se poate mai bine.

Cel mai bine ar fi dacă s-ar prezice efectele dăunatoare în avans pentru a se plănui strategii de evitare a impactului negativ asura mediului .

Metodele evaluării de impact

La începutul anilor 70 a început dezvoltarea metodologiilor privind EIA.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului este nevoie să fie urmați anumiți pași și anume:

Identificare

Prezicere

Evaluarea impactului

Identificarea unui posibil impact asupra mediului se poate realiza de către specialisti tehnici, ONG-uri , agenții, cetățenii posibili afectați de un proiect.

În identificarea impactului asupra mediului sunt manuale și programe care caracterizează tipurile de impact corespondente anumitor proiecte.

A doua etapă în evaluarea impactului asupra mediului este predicția.

De cele mai multe ori pentru a realiza o predicție cât mai reală, grupul care se ocupă de evaluarea impactului asupra mediului este format din mai mulți specialiști, din diferite domenii care stabilesc datele necesare pentru EIA.

Metodele utilizate pentru predicția impactului asupra mediului sunt bazate pe științele naturii, inginerie și științe sociale.

Cea mai dificilă etapă EIA este evaluarea posibilelor impacte. De-a lungul timpului s-a incercat crearea unui algoritm care să combine predicțile și valorile zonelor afectate pentru a crea un index de ansamblu în vederea evolutiei proiectelor individuale. (Orlando,1995)

Efectele EIA asupra proiectelor sunt de natură pozitivă întrucât influențează derularea proiectelor prin retragerea acelor proiecte care nu au o bază solida, legalizarea proiectelor solide, selecția proiectelor cu o locație imbunătățită, reformularea planurilor și redefinirea scopurilor și responsabilităților propunerilor de proiecte.

Figura 1. Relația dintre indentificarea hazardelor și riscurilor respectiv evaluarea și managementul riscurilor (Mangementul dezvoltării)

Una din cele mai importante aspecte pozitive ale EIA este aceea ca cererea unui EIA poate descuraja propunătorii unor proiecte cu un impact negativ asupra mediului, din cauza fricii ca acele proiecte nu vor trece de evaluarea de impact.

Conform Petts, 1999 orice EIA poate fi considerată eficientă dacă urmarește urmatoarele aspecte:

-informația generală în EIA contribuie la luarea deciziilor

-predicțiile eficienței măsurilor de management ale impactului sunt corecte

-măsurile compensatorii și atenuante propuse îndeplinesc obiectivele managementului

Eficiența criiterilor este satisfacută numai dacă:

Deciziile EIA sunt relativ oportune pentru componeta economica cât și pentru celelate componente care influențează luarea deciziilor

Costurile elaborării EIA și gestionarea intrărilor din timpul implementării proiectului pot fi determinate și sunt rezonabile

Criteriile juste sunt satisfăcute numai daca :

Toți stakeholderii au o influență în luarea decizilor care vor fi aplicate/implementate

Oamenii afectați de proiecte au acces egal la compensații .

În multe țări există încă probleme mari în aplicarea evaluării de impact de mediu și participarea liberă a pubilcului.

Punctele slabe ale EIA sunt:

acoperirea, calitatea rapoartelor EIA, integrarea EIA și luarea deciziilor, monitoringul impactului, atenuarea, participarea publică, monitoringul sistemelor, SEA.

Conform Sadler, 1996 sunt o serie de măsuri specifici care pot intării sistemele EIA și anume:

Raza de acțiune sa acopere și acele zone in care nu este obligatorie pentru a asigura acoperirea impactului relevant și pentru a asigura identificarea de nevoi, de a atenua impacul

Adoptarea unei formule pentru raportarea EIA în vederea creșterii calității rapoartelor.

Folosirea mai intensă a EIA și evaluarea impactelor semnificative din rapoartele EIA.

Asigurarea monitorizării impactului în vederea implementării măsurilor de atenuare .

Asigurarea auditului de impact

Consolidarea prevederilor privind consultarea și participarea publicului

Asigurarea unui sistem de monitoring si furnizarea rapoartelor naționale ale EIA.

Influnțele pozitive sau negative dintre componentele CSE, CN, sistemul social, sistemul economic sau dintre CSE sunt cele care definesc impactul. (Vădineanu, 2004).

General vorbind impactul caracterizează efectele atât directe cât și indirecte, naționale și locale si la distanță ținând cont de inclinația spre pozitiv sau negativ ale unor activități economice planificate la o scară de timp și spațiu.

De cele mai multe ori interpretarea conceptului se rezumă doar la efectele locale de moment ale unei activități umane singulare (Vădineanu, 2004).

Argumentele pentru EIA variază în timp și spațiu. Dintr-o perspectivă defensivă, minimalistă unii dezvoltatori s-ar putea sa vadă EIA ul ca pe un rău necesar, un exercițiu administrativ , iar din punct de vedere al extremiștilor în ecologie evaluarea de impact nu poate asigura certitudinea totală despre consecințele asupra mediului sau propunerile de dezvoltare; ei consideră ca orice proces care se află sub o incertitudine ar trebui abandonat.

Deseori EIA ul este vazut ca un proces pozitiv care da o relatie armonioasă intre dezvoltare și mediu. Prin aplicarea procedurii de evaluare a imapctului asupra mediului , se poate determina : gradul, intensitatea prin care se produce schimbarea unei anumite caracteristici a componentei mediului: imperceptibil, usor, observabil, semnificativ , cat de extins va fi impactul si ce durata va avea imapctul.

Evaluarea de impact asupra mediului este un instrument de management al cărui scop este să imbunătătească procesul de luare a deciziilor prin încorporarea problemelor legate de mediu (Vădineanu, 1999).

Modul nostru de viață și dorința continuă de dezvoltare pe toate planurile se leaga puternic de sursele industriale care produc cele mai importante forme de poluare.

În această lucrare am dorit sa evidențiez nu doar necesitatea evaluării de impact asupra mediului în domeniul eră ca orice proces care se află sub o incertitudine ar trebui abandonat.

Deseori EIA ul este vazut ca un proces pozitiv care da o relatie armonioasă intre dezvoltare și mediu. Prin aplicarea procedurii de evaluare a imapctului asupra mediului , se poate determina : gradul, intensitatea prin care se produce schimbarea unei anumite caracteristici a componentei mediului: imperceptibil, usor, observabil, semnificativ , cat de extins va fi impactul si ce durata va avea imapctul.

Evaluarea de impact asupra mediului este un instrument de management al cărui scop este să imbunătătească procesul de luare a deciziilor prin încorporarea problemelor legate de mediu (Vădineanu, 1999).

Modul nostru de viață și dorința continuă de dezvoltare pe toate planurile se leaga puternic de sursele industriale care produc cele mai importante forme de poluare.

În această lucrare am dorit sa evidențiez nu doar necesitatea evaluării de impact asupra mediului în domeniul activităților de natură industrială, ci si faptul că în urma analizei fluxului tehnologic , și a altor detalii legate de desfașurarea activităților , se pot lua decizii care pot opri efectele negative asupra mediului , se pot lua decizii care pot diminua amploarea unui efect , decizii care pot echilibra neconcordanța dintre industrie și mediu.

Scopul și obiectivele lucrării

Scopul lucrării este acela de a crește eficienta sistemului de management în vederea diminuării impactului potențial asupra mediului din cadrul SC ALRO SA. , respectiv din cadrul secției de topire a deșurilor de aluminiu.

Obiectivele acestei lucrări sunt :

Identificarea aspectelor de mediu

Cuantificarea impactului asupra mediului

Măsuri pentru controlul si diminuarea impactului asupra mediului

Organizarea activitatilor pentru atingerea obiectivelor

Metodologia utilizată

Pentru a se realiza o evaluare de impact asupra mediului sunt necesare o serie de metode și tehnici care sunt stabilite în funcție de natura problemelor. De-a lungul timpului aceste metode s-au dezvoltat semnificativ, în special în ultimele două decenii. Aria acestor metode este destul de vastă, cuprinzând atât instrumente simple ce pot fi aplicate fără eforturi deosebite, cât și metode mai elaborate , care necesită cunoștiințe specifice, timp, resurse financiare.( Rojanschi,  2002.)

În momentul de față există peste 50 de metodologii de evaluare a impactului asupra mediului, acestea având la bază numeroase metode si tehnici care își au originea în disciplinele care au legatură cu impactul pe care îl are omul asupra componetelor mediului.(Muntean, 2009). Evaluarea impactului asupra mediului diferă de la țară la țară, iar aplicarea metodelor se face în concordanță cu legile țării respective.( Rojanschi, 2002).

Alegerea metodei si tehnicii utilizate depinde de :

Timpul si resursele finaciare

Scopul evaluării

Criteriile de evaluare

Din categoria celor mai utlizate metode în evaluarea impactului uman asupra mediului, amintim urmatoarele:

Metoda Rojanschi

Matricea Leopold

Metoda ponderării

Metoda ilustrativă de apreciere globală a stării de calitate a mediului(metoda Rojanschi)

Numită și metoda bonitării permite compararea stării mediului la un anumit moment cu starea înregistrată într-un moment anterior și permite cartarea la nivel regional sau macroregional din punct de vedere al stării de calitate a mediului. (Rojanschi, 2004)

Incadrarea calității unui factor de mediu se face într-o scară de bonitate, pentru fiecare componentă a mediului calculandu-se indicele de calitate pentru care se acordă o notă de bonitate. Această scară de bonitate este reprezentată de note între 1 și 10, 1 reprezentând starea naturală care nu este afectată de activitatea umană, iar 10 însemnând o situație deosebit de gravă.(Rojanschi).

Metoda matriceală Leopold

Matricea Leopold este una dintre cele mai ieftine și rapide matrici și este alcătuită din 100 de coloane și 88 de linii. Coloanele reprezintă acțiunile care pot avea impact asupra mediului, iar liniile reprezintă componente ale mediului și caracteristicile lui (Muntean, 2009; Rojanschi,2002).

Această metodă se poate aplica pentru a aprecia evoluția în timp a relației dintre om, activitatea umană ș mediu.

Metoda ponderării

În literatura de specialitate există o serie de metode de ponderare, această metodă folosind o scară de încadarare a efectului impactului produs asupra mediului. Această scară poate fi folosită pentru a putea magnitudinea impactului, putându-se apoi pe baza rezultatelor să se ia măsuri pentru reducerea impactului respectiv .

Astfel că:

1-2,5 – inseamnă impact nesemnificativ

2,5-5- inseamnă impac potețial semnificativ

5-10- înseamnă impact semnificativ.

Analiza impactului în cadrul acestei metode se face după mai multe criterii cărora le corespund coeficienti de ponderare și anume:

Gravitatea (G)- 0.15

Intensitatea (I)-0.10

Frecvența (F)0.20

Confrom legislatiei (Rg)0.20

Sancțiuni legale 0.15

Persistența în mediu 0.20

Criteriile pot lua valori în funcție de importanța lor. Semnficația valorilor date elementelor mediului este pusă în evidență prin această metodă. (Muntean, 2009).

În metoda ponderării sunt incluse multe tipuri de informații și baze de date, care dacă aceste elemente ar fi luate separat și nu în cadrul metodei poderării nu ar fi putut fi analizate și comparate.(Muntean, 2009)

Această metodă este folosită cu succes, oferind o sinteză a numeroaselor informații de mediu și socio-economice, care, sunt luate în paralel cu măsurile privind impactul. În procedura de evaluare de impact asupra mediului trebuie ținut cont de calitatea datelor, informațiilor despre acel proiect în sine. (Muntean, 2009)

În tabelul cu nr.2 am prezentat structura metodei de calcul.

Tabel nr.2. Structura metodei de calcul( după Oprina-Pavelescu M, note de curs).

IM= 0.15G+0.10 I+0.20 F+0.20 Rg+0.15S+0.20P

V.Studiu de caz

5.1. Amplasare ALRO S.A.

5.1.1.Localizare

Societatea ALRO SA se află amplasată pe platforma industrială în partea de Nord-Est a municipiului Slatina, județul Olt, aceasă zonă de amplasament fiind situată la contactul Câmpiei Olteniei cu Podișul Getic și este străbătută de la Nord-Sud de Valea Oltului.

In figura nr.3 este prezentată societatea Alro S.A. la nivelul judetului Olt.

Figura nr 2. Reprezentare Alro la nivel de județ(http://pe-harta.ro/olt/)

5.1.2. Descrierea zonei

Figura nr.3 Captură satelitară Alro S.A. la nivelul orașului Slatina

(https://www.google.ro/maps/place/ALRO+S.A./@44.4399005,24.3884109,3676m/data=!3m1!1e3!4m2!3m1!1s0x40ad381382205e1f:0x80301a4943f2c39f)

Conform site ului http://ANPM.ro:

Județul Olt are o suprafața de 5507km2 fiind al 24-lea județ ca marime și ocupă aproximativ 2,3% din teritoriul țării.

Acest județ este situat in sudul României pe cursul inferior al râului Olt având cea mai mare parte din suprafață în Câmpia Română.

Relieful este diversificat, alcatuit din doua unități: de deal și de câmpie.

Zona de deal ocupă aproximativ 33% din teritoriul județului Olt, iar restul de 67 % reprezinta o parte din Câmpia Română.

Structura capitalului natural

La nivelul județului întânlim atat resurse neregenerabile cum ar fi: materiale de construcții, resurse minerale, combustibili fosili cât și resurse regenerabile cum ar fi: solul, apa, vegetația.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Olt pe o lungime de 143 km si constituie sursa de alimentare cu apă atat pentru populație cât și pentru industrie .

Are ca afluenți principali: Râul Olteț, Teslui, Dârjov, Vedea cu afluentul Plapcea.

Impactul societatii ALRO se răsfrange asupra cursului de apă Milcov(Valea Urlătoarei) care este colectorul apelor industriale de pe aceasă platformă, având o lungime de 12 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 31 km2.

Zonele protejate la nivelul județului Olt de interes național sunt:

-Rezervația naturala de arborete

– Rezervația naturală Seca-Optășani

-Rezervația naturală de bujori a Academiei

-rezervația naturală Braniștea-Catârilor

-Rezervația naturală Casa Pădurii din Pădurea Potelu

-Rezervația naturală Valea Oltului

-Rezervația naturală Reșca

-Rezervația naturală Lacul Strejești

-Rezervația naturală Lacul Izbiceni

-Rezervația naturală Iris-Malu Roșu

Suprafața agricolă are cea mai mare întindere 80,5%, suprafața forestieră ocupând doar 10%

Municipiul Slatina are o suprafata de 5393 ha, din care 2090 ha în intravilan. Din totalul suprafetei , 3193 ha este teren agricol, 1900 ha teren neagricol și anume: ape,drumuri, construcții

Pădurea are o suprafață de cca 300 ha. (fig 5)

Figura 4. Reprezentarea grafică a structurii CN la nivelul orașului Slatina.

Structura capitalului social

Mediul este influențat in mod direct de populație prin intermediul presiunilor pe care aceasta îl exercita.

Teritoriul județului Olt este structurat astfel:

-2 municipii (Slatina, Caracal)

-8 orașe( Balș, Caracal, Corabia, Drăgănești Olt, Potcoava, Scornicești, Slatina)

-104 comune si (377 sate)

Populația județului este de 490.270 locuitori, iar cea a orașului Slatina este de 75.219 locuitori.

În figura nr. 5 conform datelor preluate de pe Institutului Național de Statistică este prezentată structura forței de muncă.

Structura forței de muncă în judetul Olt(sursă date:INSSE)

La nivelul județului populația este distribuita astfel:

-Pe medii de viață: 57 % populație rurală , 43 populație urbană.

-Pe sexe: 49% populație masculină , 51 populație feminină.

Modificările produse în compoziția troposferei și hidrosferei, în structura biosferei sub acțiunea factorilor de comanda antropici reprezintă rezultatul dezvoltării SSE(Vădineanu, 1998).

Evoluția populației reprezintă un factor important deoarece o data cu cresterea populației creste și necesitatea de cosum de bunuri si servicii.

In figura nr. 6 este prezentată dinamica populației la nivelul municipiului Slatina, conform datelor preluate de pe Institutul de Statistică.

Structura capitalului economic (CE)

Economia de asemenea are un rol foarte important în vederea caracterizării mediului deoarece creșterea economică duce automat la creșterea consumului de servicii, resurse, bunuri.

Județul Olt este în plin proces de dezvoltare, industria reprezentând principala activitate economică, dar și agricultura este o sursă importantă de venit.

La nivel de județ sectorul industrial deține capacitati de producere a utilajelor pentru diferite sectoare si anume : industria alimentară, utilaje pentru agricultură , textile, tăbăcărie, industrie metalurgic.

În municipiul Slatina functionează și industriile ;

-pentru producerea aluminiului si anume: ALRO S.A., ELECTROCARBON , ALTUR , ARTROM .

-pentru construcții civile și industriale: SERENA SA , BALTOI PRIMACONS SA, SCADT SA

În figura nr 8 este prezentat produsul intern brut(PIB) la nivel județean conform datelor preluate de pe site ul Institutului Național de Statistică.

(http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/Date_IDDT/T1_12.Produsul%20intern%20brut%20%28PIB%29%20pe%20locuitor.htm)

Figura nr .7 PIB pe cap de locuitor la nivel județean

Din graficul de mai sus putem observa o creștere a PIB ului din anul 2005 până în anul 2008, iar în anul 2009 valoarea acestuia a scazut, astfel poate fi dedusă situația economică.

Alro S.A. prezintă un rol foarte important în economia orașului fiind singurul producător de aluminiu și aliaje din aluminiu din Romania .

5.2 Descriere Alro S.A.

Societatea ALRO S.A. a fost înființată în anul 1963 sub denumirea “ Uzina de Aluminiu 16 Februarie”, având ca obiectiv producția de aluminiu. De-a lungul timpului denumirea societății a suferit modificări până în anul 1991 când s-a decis numele final al societății si anume ALRO S.A.

Figura nr 8 . Societatea ALRO S.A. în anul 1965(prezentare mediu)

În anul 1965 s-a produs prima șarjă de aluminiu românesc.

Din anul 1982 până in anul 1989 capacitatea de producție a crescut treptat ,iar o data cu creșterea capacitatătii de producție calitatea aluminiului s-a îmbunătățit . În anul 2008 compania a primit certificatul de performanță NADCAP( National Aerospace and Defense Contractors Accreditation Program) .

Alro este unul din cele mai cunoscute branduri de aluminiu pe plan internațional. Această societate asigură necesarul intern de aluminiu, aliaje din aluminiu și produse prelucrate și export 80% din produsele sale, inclusive pentru industria aeronautică.

În cadrul Alro se obtine aluminiu electrolitic, produse turnate din aluminiu primar și produse prelucrate din aluminiu.

Exemplu: plăci, table , sârmă.

De la inființarea Societății ALRO S.A. și până în prezent , amplasamentul a fost folosit în același scop – producerea de aluminiu .

Societatea a fost privatizată în anul 2007 devenind componentă a grupului Vimetco , care deține 84, 19% din acțiuni, având astfel un capital integral privat .

Figura nr. 9 Societatea ALRO S.A.-prezent

Structura Alro

-secția anozi –produce anozi pentru procesul de electroliză în scopul obținerii aluminiului electrolitic.

-hala de electroliza –procesul tehnologic de fabricare a aluminiului în electroliza

-secția turnatorie –turnarea aluminiului electrolitic; ultima etapă a procesului tehnologic de obținere a produselor finite

-secția topitorie-eco-folosește deșeuri metalice din aluminiu si aliaje tranformate în semifabricate.

Figura nr 10. Flux tehnologic Alro S.A.

5.3. Secția Eco-Topitorie -descriere

Din structura de fluxuri tehnologice desfășurate în cadrul societății Alro S.A. am ales secția de Eco-Topitorie pentru a identifica potentialul impact asupra mediului .

Eco-topitoria se află pe amplasamentul fostei hale de electroliză 3. Scopul acestei secții este acela de a topi deșeurile din aluminiu. Folosește deșeuri metalice din aluminiu; pilitură și șpan neferos, ambalaje metalice neferoase inclusive doze de bere, amestecuri metalice, deșeuri neferoase, subproduse și end-of-waste din aluminiu și aliaje din aluminiu.

În cadrul topitoriei există două zone de lucru, și anume:

O zona unde se depozitează deșeurile din aluminiu

O zona unde se produce procesul de topire a acestor deșeuri

Figura 11 . Secția de Eco-Topitorie

5.3.1. Identificarea fluxurilor tehnologice implicate în procesul de topire a deșeurilor din cadrul secței de Eco-Topitorie

1. Depozitarea și gestionarea deșeurilor- deșeurile din aluminiu vor fi aduse cu mijloace de transport apoi descărcate în zona de depozitare . urmatorul pas in acest proces este acela de cântarire a deșeurilor, după care, aceste deșeuri vor fi separate după natura lor pentru a fi introduce in cele 2 cuptoare de topire .

2. Procesul de topire propriu-zis se face în cele două cuptoare și anume:

-cuptorul cu inducție

-cuptorul dublu-cameral

În cazul cuptorului cu inducție încărcarea se realizează prin intermediul unui alimentator vibrant care la rândul său va fi încărcat cu ajutorul unor buncăre de tip grafier. În acest cuptor nu se adaugă șpan . Materialul se lasă la topit cca 1 h.

Cuptorul dublu-cameral este format din camera rece , camera caldă și un bazin extern.

Se introduce deșeurile din aluminiu și se topește prin radiație și scufundare. În camera caldă are loc topirea parților grosiere și menținerea aluminiului topit. În camera rece pragul de încarcare este mai lent comparative cu camera caldă , următoarea încarcare împingând în baie încărcarea anterioară.

Se șarjeaza mai întâi deșeul curat direct în baie când zestrea de metal este suficientă, adică minim 35 t se șarjează, maxim 5 tone șarja astfel:

-daca nu sunt umede sau cu ulei , profilele tocate se șarjează direct în baie si se amestecă

-daca sunt umede și cu ulei profilele tocate se șarjează pe prag , lăsându-le cca 5-10 min, apoi, se împing în baie și se amestecă.

-se continuă procesul până la umplerea cuptorului.

-se fixeaza baia metalică 1kg flux/tone metal șarjat, se amestecă cca. 10 min foarte bine , se asteaptă separarea zugrii minim 10 minute, apoi se extrage zgura în lingotiere de zgură.

În cazul în care nu există deșeu curat pentru procesare pentru a se asigura zestrea de metal se procedeaza astfel :

-se șarjează inițial deșeu contaminat

-se șarjează deșeu gros contaminat

-se oprește șarjarea

-se extrage zgura

-se continua șarjarea până la umplerea cuptorului .

Gazele de ardere sunt evacuate. Metalul lichid obținut în cele două cuptoare este tranferat prin intermediul unor jghiaburi ceramice către cuptorul de menținere.

Cuptorul de menținere- se află între cele două cuptoare.

Aici metalul topit este tinut la maxim 9000 C până va fi tranferat cu oala de transport metal lichid care este amplasată în dreptul cuptorului.

O etapă finală este aceea de fi oala transferată în secția Turnătorie în vederea elaborării aluminiului.

5.3.1.1 Resursele utilizate în procesele tehnologice

Una din cele mai importante resurse folosite în desfăsurarea proceselor tehnologice în cadrul societății este apa.

Apa se află în 10 puțuri de mare adâncime , alimentarea făcându-se atât în scop potabil cât și în scop industrial.

În cazul apei potabile există o stație de pompare a apei, din cele 10 puțuri existente în subteran, în rezervoarele de înmagazinare printr-un system de conducte de aducție.

Apa folosită în scop industrial are o retea de tip ramificat, distribuția apei se face prin pompare existând astfel 3 stații de pomare .

Pe langa acest sistem de captare a apei , există și instalații de recirculare a apei . În cazul secției de Eco-Topitorie stația de recirculare a apei este alcatuită din:

-turn de răcire

-bazin apă răcita

-4-5 electropompe

-separator de impurități

-stație de dedurizare apă adios

-stație tratare apă recirculată compusă din două pompe

-agenți de neutralizare, inhibitori de încrestare

-substanțe pentru tratament microbiologic

Alimentarea se face printr-un recipient de plastic de 1000 litrii.

Cerința totală de apă în medie pe zi este de 7600 mc/zi( 88l/s)

Gradul de recirculare al apei este de 73 %.

Energia

Cea de-a doua sursă important în cadrul proceselor este energia.

In cadrul ALRO SA energia electric este alimentată din alte surse și nu din rețeaua public. Energia este folosită pentru alimentarea întregii societăți.

Secția de Eco-Topitorie dispune de un post trofo-propriu cu 2 boxe de tranformatoare.

Combustibilul

Constituie cea de-a treia sursă pe care ALRO SA o foloseste și anume , gazul metan și oxigenul.

În cazul gazului metan :

Debitul este de 630 mc/h alimentarea făcându-se prin prin instalații de reglare și distribuții.

În cazul Oxigenului:

Debitul este de 480 mc/h , iar stocarea acestuia se face într-un rezervor .

Aerul de combustie este furnizat de venitlatoarele care se află pe cuptor.

5.3.1.2.Echipamente și instalații auxiliare utilizate în procesele tehnologice

Secția de producție este completată de existența unor echipamente și instalații auxiliare cum ar fi:

stație de oxigen;

puncte transformare 6kv/0,6 kv; pentru o mai buna utilizare a energiei

stație gaz metan;

stație de răcire a apei: folosite in procesele tehnologice.

spatiu de depozitare și cântărire deșeuri

5.4 Dinamica evoluției emisiilor în atmosferă

Secția Eco-Topitorie

Au fost efectuate măsuratori pentru a observa dinamica evoluției in atmosfera timp de 5 zile .

Figura nr 12 . Evoluția emisiilor în cadrul secției de Eco-Topitorie

Din acest tabel ne rezultă că valorile măsurate ale poluanțiilor sunt sunt media admisa ceea ce înseamnă ca se încadrează în termenii legali .

5.4.1. Identificarea aspectelor și a efectelor asupra mediului a proceselor tehnologice din cadrul secției de Eco-Topitorie

Tabel nr 1.

5.5 Identificarea de impact și cuantificarea acestuia

Pentru a se face identificarea si cuantificarea impactului de mediu se folosește metoda ponderării.

Calcularea IM pentru fiecare proces în parte:

De menționat ca criteriile pot lua valori în funcție de importanța lor.

Depozitarea deșeurilor

IM=5*0.15+5*0.1+1*0.2+5*0.15+1*0.2+1*0.2=2.6

Cântarirea

IM= 1*0.15+1* 0.1+5*0.2+1*0.15+1*0.2+1*0.2=1.8

Sortare

IM= 5*0.15+5*0.1+5*0,2+1*0.15+1*0.2+1*0.2=2.8

Topire

IM=5*0,15+10*0.1+10*0.2+5*0.15+5*0.2+5*0.2=6.5

Depozitare zgură

IM= 10*0.15+5*0.1+5*0.2+5*0.15+1*0.2+1*0.2=4.15

Depozitare gaz metan

IM= 5*0.15+5*0.1+5*0.2+5*0.15+1*0.2+1*0.2=4.2

Transport aluminiu topit în cuptorul de menținere

IM= 10*0.15+5*0.1+5*0.2+1*0.15+1*0.21*0.2=3.55

Transport aluminiu topit din cuptorul de menținere în secția de Turnătorie

IM=10*0,15+5*0.1+5*0.2+1*0.15+1*0.2+1*0.2=3.55

Interpretare valori

5.6 Măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului

Pe baza rezultatelor care le-am obținut în capitolul anterior, in care am cuantificat IM cu ajutorul metodei poderării și pentru fiecare efect au fost propuse anumite masuri pentru reducerea, diminuarea și controlul acestuia.

În cadrul proceselor desfăsurate în această sectie, consumul de resurse neregenarbile, emisii de pulberi,supraexploatarea resurselor, apa uzată , sunt consecințele principale ale desfăsurarii activitățiilor în cadrul secției de Eco-Topitorie.

Efectul proceselor este unul negativ atât asupra biodiversității cât și a unității hidrogeomofologice .

Deoarece emisiile de pulberi (de Sox si Nox) au impact semnificativ asupra mediului (6.5), care antrenate de ploi dau nastere la ploi acide,s-au propus măsuri pentru reducerea, gestionarea și controlul acestora .

Ploile acide au un efect important asupra solului .

Prin de punerea lor duc la acidifierea solului, acest lucru crescând la schimbul între hidrogen și cationi și astfel prin mod indirect este afectată sănătatea umană . (Singh, 2008)

Ploile acide pot avea efecte și asupra ecosistemelor acvatice afectând totodata amfibienii, nevertebratele etc ceea ce poate duce la pierderea unor populații , chiar și dispariția lor .

Un alt efect al ploilor acide este acela că intervin și în schimbările climatice

Dioxidul de carbon este prezent în mod natural în atmosferă și reprezintă un component important în viața plantelor.

Pentru reducerea emisiilor și a celorlate efecte propun:

Întreținerea corespunzătoare a utilajelor

Montarea unor filtre care ajută scăderea concentrațiilor de emisii din aer

Montarea instalațiilor de tratare a gazelor și fumului

Monitorizarea emisiilor de noxe pentru a putea estima impactul produs asupra mediului

Monitorizarea factorilor de mediu în vederea observării impactului produs de catre societate și astfel putând fi stabilite o serie de măsuri pentru a reduce acest impact

Imbunătățirea strategiei de mediu

Evaluarea tehnicilor propuse pentru controlul emisiilor

Utilizarea eficientă a energiei, consumul de apă

Minimizarea deșeurilor

modernizarea utilajelor nu numai pentru producția în sine ci si pentru mediu .

verificarea modului de funcționare a echipamentelor și instalațiilor folosite în vederea

VI. Concluzii

De-a lungul timpului societatea s-a dezvoltat într-un ritm alert, astfel că au crescut și nevoile de resurse și servicii.Creșterile nevoilor si resurselor se răsfrang asupra mediului ducând astfel la pierderea anumitor resurse naturale.

De aceea în tot acest timp este bine să se facă o evaluare de impact asupra mediului pentru a vedea, clarfica pierderile și de a găsi metode prin care acest impact sa fie redus .

Astfel trebuiesc implementate o serie de metode pentru a face acest lucru.

Legislatia cere acest lucru pentru toate sectoarele și anume: industrie, agricultură si cere demararea unor proceduri de a evita un potențial impact, EIA reprezentând un pas în elaborarea unui proiect.

Trebuie menționat faptul ca evaluarea de impact nu se face pentru a furniza decizii ci reprezintă un suport de decizie.

Pentru a face o evaluare de impact ea trebuie realizată de specialiști din diferite domenii.

Industria în sine a devenit o cale de presiune pentru mediu, care este într-o continuă dezvoltare.

Titularul (ALRO SA) trebuie sa aibă în calcul procedeele pentru evaluarea impacului asupra mediului și trebuie sa-și stabilească niste puncte tintă pentru a nu avea un impact semnificativ asupra sănătății umane și mediului.

În industria aluminiului se folosesc substanțe periculoase, care daca nu sunt administrate cum trebuie, pot produce mari pagube, iar funcționarea neadecvată a inteprinderii ar duce la un impact major asupra mediului, de aceea ALRO SA este interesată de politici de mediu, legislații și secția de Eco-Topitorie face parte dintr-un program pentru mediu.

În cadrul secției de Eco-Topitorie am constatat ca principalii polunți asupra mediului sunt emisiile de noxe care pot avea un efect semnificativ asupra mediului dacă nu sunt controlate , analizate din punct de vedere cantitativ și nu s-ar lua măsuri pentru minimizarea impactului asupra mediului.

Acești poluanți pot da naștere ploilor acide care au efect atât asupra solului cât și un efect indirect asupra polulației umane.

Manipularea inadecvata a ustensilelor, a compusilor poate duce la distrugerea solului, poluarea aerului, afectato ar fi populația care ar trebui sa trăiască într un mediu toxic ceea ce duce la apariția diferitelor boli.

Ar trebui stabilite obiective pentru o buna manageriere a aspectelor de mediu cum ar fi:

Reducerea consumului de energie, prevenirea poluării solului, pe cât este posibil prevenirea poluării atmosferice, reducerea canităților de Sox și Nox, reducerea consumului de resuse neregenerabile, o bună instruire a personalului pentru a preveni accidentele și posibilele efecte în cadrul acestei secții.

Pentru o mai buna funcționare trebuie sa avem luam in calcul implementarea de strategii de mediu, stabilirea prioritățiilor cum ar fi : prevenirea poluării aerului, solului etc.

Evaluarea de impact asupra mediului funcționează ca o unealtă în planificarea proiectelor , astfel îmbunatățiind calitatea deciziilor.

De-a lungul timpului societatea ALRO SA a a avut ca un prim obiectiv promovarea investițiilor de mediu care sunt menite sa aducă ALRO în conformitate cu legislatia europeana în domeniul protecției mediului .