Impactul Asupra Mediului Generat DE Lucrarile DE Amenajare A Sistemului DE Alimentare CU Apa

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI ȘTIINTE ALE NATURII

“ IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE LUCRĂRILE DE AMENAJARE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A COMUNEI TUDOR VLADIMIRESCU,JUDETUL BRAILA ”.

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,

Șef lucrări univ. dr. FLORIAN GRIGORE

ABSOLVENT,

MARIUS AMZA

BUCURESTI

2009

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………..1

Necesitatea realizării sistemelor de alimentare cu apă în zona rurală……1

Obiectivele lucrării de licență……………………………………………………………3

ASPECTE LEGISLATIVE IN DOMENIUL APEI POTABILE……………………….4

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ…………………………………………………….6

STUDIU DE CAZ – COMUNA TUDOR VLADIMIRESCU…………………………..8

Caracterizare fizico-geografică…………………………………………………………8

Caracterizare socio – economică…………………………………………………….12

LUCRĂRI PROPUSE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ……………………………………………………………………….15

Descrierea generală a lucrărilor………………………………………………………15

Gospodăria de apă……………………………………………………………..16

Stația de tratare a apei potabile…………………………………….17

Rezervor pentru înmagazinarea apei ………………………………20

Zona de protectie sanitarä……………………………………………..21

Amenajarea terenului…………………………………………………….23

Căi de acces………………………………………………………………..27

Organizare de șantier……………………………………………………27

Programul de execuție a lucrărilor…………………………………..31

DIMENSIONARE……………………………………………………………………………….34

Determinarea debitelor și volumelor de apă potabilă…………………………34

Calculul volumului rezervorului de apă………………………………….34

Dimensionarea rețelelor de apă……………………………………………………..34

Stabilirea înălțimii de pompare necesare……………………………….36

Aspecte privind impactul asupra mediului a lucrărilor propuse………………….37

Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu………………………………37

Prevederi pentru monitorizarea mediului………………………………………….39

Concluzii……………………………………………………………………………………………39

Concluzii………………………………………………………………………………………39

Aport personal…………………………………………………………………………….41

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Schema generală a unei alimentări cu apă potabilă:

1. sursa de apă

2. instalații de captare

3. instalații de tratare

4. sistem de conducte

5. stații de pompare

6. rezervoare de înmagazinare

7. rețele de distribuție

Necesitatea realizării sistemelor de alimentare cu apă în zona rurală

Apa – element esențial al vieții. Multe secole apa a fost considerată ca un element.

Apa naturală constă în amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora generează 18 specii de molecule de apă.

Apa pură este întotdeauna un amestec de apă ușoară (H2O) și de cantități extrem de mici de apă grea (D2O) și apă hipergrea(T2O).

Starea naturală. În natură, apa se gasește din abundență, în toate stările de agregare:

– în stare lichidă (forma în care acoperă 2/3 din suprafața pământului; sub formă de mări, oceane, râuri,fluvii, ape subterane);

– în stare solidă (formează calote glaciare);

– în stare gazoasă (atmosfera conține o cantitate considerabilă de apă, sub formă de vapori de apă, invizibili).

Apa este un component indispensabil vieții. Un om consumă în medie 3 l apă/zi, iar corpul său are un conținut de 60 – 70% apă. Un pom evaporă aproximativ 200 l apă/zi.

În organismele vii, apa este conținută în forma: intracelulară (50%), interstițială (15%) și circulantă (5%). Țesutul adipos și oasele conțin 33% apă, mușchii 77%, plămânii și rinichii 80%, substanța cenușie 85%, iar lichidele biologice: plasma 90%,saliva 99,5%.

Ființele vii nu pot supraviețui în absența apei, toleranța la deshidratare depinzând de specia respectivă. Apa este nu numai un constituient al organismelor vii, dar joacă un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al țesuturilor vii.

Având în vedere necesitatea vitală permanentă a prezenței apei potabile pentru procesele fiziologice, biochimice și de alt ordin din organismul uman, precum și necesitățile igienice, menajere, putem afirma fără rezerve că factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătății populației este apa. Fiind folosită în scopuri potabile, apa de proastă calitate determină până la 15-20% din cazurile de boli diareice acute și hepatită virală A, preponderent în zonele rurale, 20-25% din bolile somatice, iar în cazul fluorozei dentare – 100%.

Asigurarea populației cu apă potabilă de calitate și în cantități suficiente trebuie să fie una din direcțiile prioritare în politica și acțiunile statului în domeniul sănătății, aflate sub impactul mediului, aceasta fiind unica măsură eficientă în profilaxia maladiilor condiționate de apă. La fel de importantă este și problema canalizării localităților. Este important ca ambele probleme să fie soluționate concomitent, deoarece construcția separată a sistemelor de alimentare cu apă implică o creștere inevitabilă a volumului de ape uzate, în lipsa colectării și epurării acestora conducând la poluarea apelor de suprafață și din fântâni.

ONU a declarat perioada 22 martie 2005 – 22 martie 2015 „Deceniul de acțiune Apă pentru viață”, confirmând astfel gravitatea problemei la nivel global.

Obiectivele lucrării de licență

Îmbunătățirea calității vieții, asigurarea nevoilor stringente de apã potabilã a populației, a instituțiilor locale și a activităților economice din comună, în condiții tehnice corespunzătoare și la calitatea cerută de normele în vigoare corelate cu cerințele europene.

Conștientizarea comunității cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de alimentare în sistem centralizat și educarea populației pentru a folosi rațional sursele de apă.

Asigurarea surselor de alimentare cu apă a agenților implicați în dezvoltarea localităților comunei Tudor Vladimirescu.

Crearea condițiilor de bază necesare unui trai decent și revitalizarea unor zone defavorabile.

Gestionarea și utilizarea rațională a surselor de apă.

Poluarea secundară a apelor subterane, mai ales a pânzelor freatice, cu nitrați, datorată activității populației, este constatată pe tot teritoriul comunei. De fapt, apele subterane pot fi utilizate în scopuri potabile cu o condiție – tratarea lor anterioară prin tehnologii adaptate la fiecare caz specific. Repartizarea neuniformă a resurselor de apă, calitatea insuficientă a apelor subterane, poluarea semnificativă a apelor freatice fac ca să nu se poată dispună de surse locale de apă.

Obiectivele strategice sunt:

• satisfacerea deplină a cerințelor de apă ale populației;

• asigurarea securității apei potabile și conformarea parametrilor calității impuși de Directiva CE 98/83 EC;

• realizarea epurării apelor uzate în concordanță cu prevederile Directivei 91/271/EEC.

ASPECTE LEGISLATIVE IN DOMENIUL APEI POTABILE

Directivele europene în domeniu în care se menționează planurile de acțiune și cerințele pentru indicatorii de calitate pentru apă potabilă necesar a  fi furnizată de către stațiile de tratare;

Directiva nr. 75/440/CEE privind cerințele de calitate pentru apă de suprafață destinată preparării apei potabile în statele membre;

Directiva nr. 98/83/CE privind calitatea apei potabile;

Directiva nr. 79/869/EEC privind metodele de prelevare și analiză a apelor de suprafață destinate producerii de apă potabilă;

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deșeurilor;

Legislația națională de implementare a Directivelor Europene:

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată și completată de Legea nr. 311/2004;

Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le indeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, modificată de Hotărârea de Guvern nr. 662/2005;

Hotărârea de Guvern nr. 567/2005 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață pentru potabilizare NTPA-013, aprobate prin HG nr. 100/2002;

Hotărârea de Guvern 210/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului (Art.V, VII);

Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor;

Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale;

Ordinul ministrului mediului nr. 1147/2002  Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor.

Lucrările care stau la baza documentației acestui proiect vor fi executate și exploatate respectându-se cu strictețe prevederile cuprinse in caietul de sarcini, cele cuprinse în standardul SR 4163 – 3 și cele cuprinse în „Normativul pentru proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă si canalizare ale localităților” indicativ I 22 – 99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 23/N din 7 aprilie 1999 și P. 66/2001.

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ

Sistemele de alimentare cu apă potabilă pot fi proprietate a statului, a autorităților administrației publice locale (proprietate municipală) sau a persoanelor juridice și fizice.

Principalele sisteme de alimentare cu apă potabilă sunt cele centralizate, aflate în proprietatea statului.

Dacă nu există sisteme centralizate, alimentarea cu apă potabilă se efectuează prin sisteme necentralizate și/sau autonome.

Proiectarea, construirea și reconstruirea sistemelor centralizate și necentralizate de alimentare cu apă potabilă se realizează conform planurilor urbanistice generale, planurilor de amenajare a teritoriului în corespundere cu normele și regulile în construcții, cu standardele de stat, cu regulile și normele sanitare, aprobate în modul stabilit.

La proiectarea și construcția sistemelor centralizate și necentralizate de alimentare cu apă potabilă, se ia în considerare în mod obligatoriu condițiile de asigurare a fiabilității acestor sisteme, inclusiv a surselor de rezervă de alimentare cu apă potabilă, influența factorilor naturali destabilizatori (alunecările de pămînt, subinundațiile, epuizarea straturilor acvifere) și a factorilor de origine antropogenă.

Proiectarea, construirea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă se efectuează în bază de autorizații (licențe) eliberate în modul stabilit.

Exploatarea sistemelor centralizate și necentralizate de alimentare cu apă potabilă se efectuează de către întreprinderi specializate, obligate să respecte cu strictețe standardele, regulile și normele sanitare, prevederile altor acte normative.

Asigurarea calității apei în sistemele autonome de alimentare cu apă potabilă se pune în sarcina proprietarului. Controlul asupra calității apei se face din contul proprietarului în bază de contract încheiat cu serviciul igienico-epidemiologic.

Sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă nu sunt pasibile de privatizare.

Privatizarea sistemelor necentralizate deârea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor;

Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale;

Ordinul ministrului mediului nr. 1147/2002  Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor.

Lucrările care stau la baza documentației acestui proiect vor fi executate și exploatate respectându-se cu strictețe prevederile cuprinse in caietul de sarcini, cele cuprinse în standardul SR 4163 – 3 și cele cuprinse în „Normativul pentru proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă si canalizare ale localităților” indicativ I 22 – 99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 23/N din 7 aprilie 1999 și P. 66/2001.

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ

Sistemele de alimentare cu apă potabilă pot fi proprietate a statului, a autorităților administrației publice locale (proprietate municipală) sau a persoanelor juridice și fizice.

Principalele sisteme de alimentare cu apă potabilă sunt cele centralizate, aflate în proprietatea statului.

Dacă nu există sisteme centralizate, alimentarea cu apă potabilă se efectuează prin sisteme necentralizate și/sau autonome.

Proiectarea, construirea și reconstruirea sistemelor centralizate și necentralizate de alimentare cu apă potabilă se realizează conform planurilor urbanistice generale, planurilor de amenajare a teritoriului în corespundere cu normele și regulile în construcții, cu standardele de stat, cu regulile și normele sanitare, aprobate în modul stabilit.

La proiectarea și construcția sistemelor centralizate și necentralizate de alimentare cu apă potabilă, se ia în considerare în mod obligatoriu condițiile de asigurare a fiabilității acestor sisteme, inclusiv a surselor de rezervă de alimentare cu apă potabilă, influența factorilor naturali destabilizatori (alunecările de pămînt, subinundațiile, epuizarea straturilor acvifere) și a factorilor de origine antropogenă.

Proiectarea, construirea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă se efectuează în bază de autorizații (licențe) eliberate în modul stabilit.

Exploatarea sistemelor centralizate și necentralizate de alimentare cu apă potabilă se efectuează de către întreprinderi specializate, obligate să respecte cu strictețe standardele, regulile și normele sanitare, prevederile altor acte normative.

Asigurarea calității apei în sistemele autonome de alimentare cu apă potabilă se pune în sarcina proprietarului. Controlul asupra calității apei se face din contul proprietarului în bază de contract încheiat cu serviciul igienico-epidemiologic.

Sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă nu sunt pasibile de privatizare.

Privatizarea sistemelor necentralizate de alimentare cu apă potabilă se efectuează în bază de proiecte individuale, aprobate de Parlament, la propunerea Guvernului.

STUDIU DE CAZ – COMUNA TUDOR VLADIMIRESCU

Caracterizare fizico-geografică

a.) Elemente ale cadrului natural 

Poziția geografică a localității 

În cadrul județului, comuna Tudor Vladimirescu este situată în partea estică, învecinându-se la nord cu teritoriul administrativ al comunelor Romanu și Siliștea,la est cu comuna Cazasu, în sud cu teritoriul comunelor Chiscani și Traian, iar la vest cu Movila Miresii.

Teritoriul comunei Tudor Vladimirescu este străbătut de la est la vest de DN22 Brăila – Râmnicu Sărat.

Condiții geomorfologice 

Comuna Tudor Vladimirescu aparține din punct de vedere geomorfologic unității Câmpia Brăilei, subunitatea Câmpul Brăilei propriu-zis, care se extinde de la est de linia Făurei – Țăndărei, până la est de Valea Ianca și parțial de Terasa Brăilei extinsă la vest de Valea Ianca. Zona este despărțită de lunca râului Buzău printr-un taluz cu o altitudine relativă de 3…20 m, iar de lunca Călmățuiului printr-un taluz neînsemnat, de multe ori greu de pus în evidență. În partea de nord a Câmpului Brăilei se constată un relief tipic eolian, format din dune, în majoritate consolidate.

În partea estică a câmpului Brăilei se află Valea Ianca, orientată de la sud la nord și a cărei lățime variază de la 0,5 la 2,5 km, către vărsarea ei în Lunca Siretului. Terasa Brăilei este caracterizată în general de un relief neted, accidentat de dune numai în partea nordică.

Condiții geologice 

Formațiunile geologice de suprafață aparțin Cuaternarului și anume Halocenului Inferior, reprezentat prin depozite loessoide cu grosimea de 5–10 m.

Condiții climatice 

Clima este temperat continentală cu temperatura medie multianuală de +11,1˚C.

Temperatura aerului a înregistrat valori maxime și minime absolute: +40,5˚C, respectiv –26,5˚C. Precipitațiile sunt reduse, de circa 4000 mm/an.

Adâncimea maximă de îngheț este de 0,85–0,90 m, iar frecvența medie a zilelor de îngheț cu T < 0˚ este de 98,3 zile/an.

Vânturile dominante sunt din direcția nordică (21,3%) și nord-estică (18%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 8,5%, iar intensitatea vânturilor la scara Beaufort de 1,5 – 3,1 m/s.

Condiții tectonice

Localitățile se încadrează în zona de intensitate seismică „C” cu coeficient ks = 0,20. Perioada de colț Tc = 1,5 secunde.

Stratificația terenului 

Sub stratul superficial de sol vegetal și umpluturi heterogene de grosime variabilă (1,00 – 2,5 m) se întâlnește un orizont loessoid umezit la partea inferioară până la adâncimea 7 – 8 m. În bază se dezvoltă un orizont nisipos imersat. Nivelul freatic se întâlnește la adâncimea de 2,5 – 3,5 m cota terenului.

Caracterizare geotehnică a terenului 

Orizontul loessoid umezit prezintă consistență redusă, compatibilitate mare, porozitate ridicată, rezistență redusă la forfecare.

Se încadrează în categoria terenurilor de fundare slabe care necesită măsuri de îmbunătățire în vederea fundării directe a construcțiilor.

Apele de suprafață 

Teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu este situat între cursul de apă al fluviului Dunărea, cel mai apropiat în zona estică și cursul râului Buzău, în zona nord-vestică.

Apele freatice 

Apele freatice sunt cantonate în orizontul nisipos situat sub pachetul loessoid, pe care îl urmează la partea lui inferioară prin efectul de capilaritate. 

Apele de adâncime 

Sunt cantonate de orizonturile permeabile grosiere (pietrișuri și nisipuri) aparținând levantinului, cunoscute sub denumirea „stratele de Frătești”.

Aceste depozite pot furniza debite importante și sunt situate la adâncimi mai mari de 40 – 60 m.

Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime sunt în principal sulfatate, clorurate și bicarbonate. 

Solurile 

Prezența pe suprafețe întinse foarte slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de drenaj superficial, condițiile climatice semiaride, cu umiditate superficială și existența asociațiilor vegetale ierboase de stepă au determinat formarea solurilor cernoziomice în diferite faze de evoluție pe cea mai mare parte a teritoriului județului Brăila.

Solurile sunt de vârstă Pleistocen Superior, corespunzător intervalului Ris-wurm fiind constituit din loessuri și depozite loessoide, cernoziom ciocolatiu cu textura lutoasă și luto-nisipoasă.

Prezentând un grad mare de porozitate, infiltrația pe verticală se realizează ușor. În condițiile existenței aridității, apa freatică determină supraumezirea și evaporația. Vara, datorită insolației, suprafața solurilor își ridică temperatura, se intensifică supraevaporația, iar umiditatea (sub un metru) se menține între coeficientul de ofilire și mijlocul umidității active. Acestea sunt caracteristicile ținuturilor cu climat temperat-continental unde vegetația naturală, în perioada de formare au constituit-o ierburile de stepă. 

Vegetația și fauna 

Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică era reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită și înlocuită cu vegetație de cultură în proporție de 90%.

În zona studiată nu se identifică ecosisteme specifice. Majoritatea plantelor își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.

Se găsesc terenuri agricole pârloage și rămășițe de pajiști stepice primare (grupări cu Festuca Vallsiaca, Stipa lessingiana, S. capillata și alte ierburi xelofile).

Fauna spontană este reprezentată prin animalele sedentare cât și migratoare. Modificările ce au avut loc în biotop s-au reflectat și în aria lor de răspândire.

Speciile caracteristice zonei sunt: termite (Reticulitermis lucifugus rossi), ciori (Imela germanica), popândăi (Citellus citellus). Nu sunt detectate specii rare amenințate cu dispariția.

b.)Relații în teritoriu 

Comuna Tudor Vladimirescu se află la est de municipiul Brăila pe drumul național DN 22.

Pe acest ax de dezvoltare se află localitățile componente ale comunei, respectiv, în ordine de la est la vest Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca.

Teritoriul comunei este străbătut de la nord la sud de DJ 255 A și DC 6.

Deci localitățile au asigurate legăturile cu municipiul Brăila și comunele învecinate.

În PATJ s-au prevăzut modernizări și extinderi ale sistemelor de alimentare cu apă.

c.)Activități economice 

Teritoriul administrativ al localității Tudor Vladimirescu dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii ca funcțiune economică de bază, cu un profil complex, dominat de producția de cereale, plante tehnice, legume și creșterea animalelor. Drept urmare în comuna Tudor Vladimirescu activitatea economică de bază este agricultura.

Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea asociații familiale, societăți comerciale cu profil agricol și zootehnic și în mică măsură cu profil industrial (mori).

Caracterizarea socio – economică

a.)Suprafața și număr de locuitori

Localitatea Tudor Vladimirescu are o suprafață totală de 3146 ha și un total de 1076 locuitori.

Localitatea Scorțaru Vechi are o suprafață totală de 3006 ha și un total de 1107 locuitori.

Localitatea Comăneasca are o suprafață totală de 1698 ha și un total de 257 locuitori.

b.)Evoluție

Comuna Tudor Vladimirescu, așezată la vest de municipiul Brăila, are în prezent în componență satele: Tudor Vladimirescu care este reședință de comună, Scorțaru Vechi și Comăneasca. 

Din lucrarea „Schițe istorice și administrative” scrisă de Nae Vasilescu, aflăm despre actuala reședință de comună, satul Tudor Vladimirescu, că a fost înființat după împroprietărirea din 1879, când au primit pământ 200 locuitori.

Majoritatea locuitorilor erau veniți din cătunele Valea Adâncă și Aga Cenușă. Împroprietăriții au primit 5 ha teren arabil în câmp și vatră de casă în suprafață de ½ ha.

Satul s-a dezvoltat rapid, în partea centrală, la șosea, au apărut instituțiile de care aveau nevoie sătenii. S-a dezvoltat din toate punctele de vedere. Primul război mondial a cauzat satului mari pierderi.

Împroprietărirea din 1921–1922 a dus la refacerea grabnică a satului, 250 locuitori au primit 1130 ha. Au fost înălțate construcții noi de interes public și făcute extinderi și reparații la cele existente folosind bani din contribuții publice.

Dezvoltarea comunei a încetat odată cu declanșarea celui de-al doilea război mondial. Satul a contribuit la desfășurarea războiului cu numeroase bunuri materiale și participarea activă a câtorva sute de oameni.

Perioada de declin economic din viața satului a fost consecința firească a războiului, dar și a sistemului politic ce a urmat după sfârșitul războiului.

În anii 1950 au fost înființate cooperativele agricole de producție. Cu timpul, cooperativa agricolă a devenit fruntașă pe județ, cu producții mari de cereale, cu un sector zootehnic dezvoltat. În anul 1968 satul a devenit reședință de comună.

Au fost construite obiective de folos orășenesc. Gospodăriile individuale nu au înregistrat schimbări în bine, iar unele dintre ele s-au ruinat.

Oamenii s-au orientat spre munca salariată, la întreprinderi din oraș.

Fenomen pozitiv produs în perioada respectivă a fost îndreptarea multor tineri spre învățătură, în școli profesionale, medii și superioare. 

După revoluția din decembrie 1989, în urma împroprietăriri din 1991, populația a început să se preocupe de dezvoltarea gospodăriilor personale.

Despre așezarea Scorțaru Vechi aflăm din „Monografia orașului și județului Brăila” a lui Nae Vasilescu:

„Comuna este veche, nu se știe când s-a înființat. Statistica din 1887 zice că la 1817, dicționarul geografic la 1779, rapoartele oficiale ale primăriei la 1802). Se spune din bătrâni că satul se mai numea Mola, stăpân al acestor locuri fiind un turc anume Deli-Mola care era ajutor al Pașei din Brăila, având titlul de Muftiu și care mai târziu a vândut o parte din loc unui alt turc Scorțaru.

Biserica parohială din comună are patronagiul Sf. Gheorghe construită în anul 1878 cu cheltuiala locuitorilor. Înaintea facerii acestei biserici, serviciul religios se făcea la biserica din Silistraru. Are avere 13 hectare pământ arabil.

Școala din comună este veche, nu se știe precis când s-a înființat, se găsește într-o listă a școlilor din județ din 1846, școala funcționând însă postul de învățător vacant. Școala funcționează regulat de la 1868.

Localul școlii este propriu construit în anul 1900 cu cheltuiala Casei școalelor.”

În aceeași monografie a județului Brăila găsim amintită și așezarea Comăneasca:

„Comăneasca, la vest de comună, înființată în 1861. În timpul războiului din 1877 armatele ruse au trecut prin acest sat, procurându-și lemne pentru facerea unui pod peste lacul Coada Encei. Locuitorii au arătat unde este apa mai mică.În sat sunt locuitori împroprietăriți din 1864.

Școala din cătunul Comăneasca este înființată în anul 1904 și construită în același an cu cheltuiala societății pentru clădiri școlare din Brăila.”

LUCRĂRI PROPUSE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ

Descrierea generală a lucrărilor

Comuna Tudor Vladimirescu, cuprinde în afara reședinței de comună și satele componente Scorțaru Vechi și Comăneasca.

Cele trei localități nu dispun de alimentare cu apă potabilă, localnicii folosind apa din puțuri săpate și forate care nu îndeplinesc condițiile de potabilitate prevăzute în STAS 1342/1991. În ultimii ani aceste ape subterane, au început să fie din ce în ce mai mult infestate cu ape uzate provenite de la latrinele din sat.

În prezent localitatea Scorțaru Vechi are un sistem parțial de alimentare cu apă compus din puț forat h = 40 m, hidrosferă 60 mc și rețele de distribuție din PEHD Dn 110, Dn 90 în lungime totală de 1800 m. Puțul forat și hidrosfera nu mai funcționează la parametrii necesari alimentării cu apă.

Deoarece numărul îmbolnăvirilor cauzate de apa captată din puțuri a crescut la cote alarmante în ultimii doi ani, se impune cu stringență realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă a locuitorilor din satele Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca.

Zona în care sunt amplasate cele trei localități nu dispune de surse subterane de apă potabilă, situație confirmată de „Studiul hidrogeologic privind resursele de apă subterană și posibilitățile de alimentare cu apă a județului Brăila” întocmit de Institutul de Meteorologie și Hidrologie în anul 1987.

În localitatea Cazasu, situată la circa 8,5 km de localitatea Tudor Vladimirescu s-a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apă compus din conductă aducțiune, gospodarie de apă și rețea distribuție.

Gospodăria de apă din localitatea Cazasu a fost dimensionată și pentru alimentarea cu apă a localităților Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca.

Pentru alimentarea cu apă a localităților Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca se propune realizarea următoarelor lucrări:

– conductă aducțiune Cazasu – Tudor Vladimirescu – Scorțaru Vechi;

– gospodărie apă în localitatea Tudor Vladimirescu pentru alimentarea consumatorilor din Tudor Vladimirescu;

– rețea distribuție localitatea Tudor Vladimirescu;

– montaj utilaje pompare în stația de pompare Cazasu pentru alimentarea localităților Tudor Vladimirescu și Scorțaru Vechi;

– gospodărie apă localitatea Scorțaru Vechi pentru alimentarea localităților Scorțaru Vechi și Comăneasca;

– rețea distribuție Scorțaru Vechi;

– conductă aducțiune Scorțaru Vechi – Comăneasca;

– rețea distribuție Comăneasca.

Gospodăria de apă

Gospodăria de apă este prevăzută cu împrejmuire impusă de condițiile speciale de prevenire a impurificării apei de către diverși factori externi.

În interiorul gospodăriei de apă nu se vor face nici un fel de construcții nelegate de necesitățile strict tehnologice ale rezervorului și stației de pompare.

Este strict interzis accesul persoanelor străine de activitatea de exploatare a alimentării cu apă iar zona împrejmuită va fi de preferință supravegheată permanent.

În jurul gospodăriei de apă trebuie menținută o stare de salubritate permanent controlată, interzicându-se utilizarea terenului în scopuri care ar putea modifica calitatea apei.

Exploatarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de distribuție cuprinde totalitatea operațiunilor care se efectuează de către personalul unității de exploatare, astfel încât rețelele să funcționeze în permanență la parametrii stabiliți prin regulamentul de exploatare.

Aplicarea restricțiilor în funcționarea rețelei este de competența consiliilor locale, a regiilor și a societăților de exploatare, a organelor sanitare sau a Oficiului de gospodărirea apelor.

Până la introducerea supravegherii computerizate a rețelei, la intervale de 1-2 ani se efectuează de către personalul de exploatare câte o măsurare generală, pe ansamblul rețelelor de distribuție, a presiunilor de serviciu.

Operațiunea se organizează într-o perioadă de consum maxim, de preferință în luna iulie sau august și constă în măsurarea presiunilor de serviciu într-un număr de puncte caracteristice, răspândite cât mai uniform pe teritoriul deservit de rețelele de distribuție.

Prin măsurări se pun în evidență zonele deficitare din punct de vedere al presiunilor, stabilindu-se măsuri necesare pentru echilibrarea rețelei.

Gospodariile de apă sunt amplasate în intravilanul localităților, pe terenuri ce aparțin Consiliului Local Tudor Vladimirescu.

Conducta de aducțiune Scorțaru Vechi – Comăneasca are punct de racord în stația de pompare ce se va realiza în localitatea Scorțaru Vechi și va fi amplasată de-a lungul drumului național DN22 în zona verde, dintre partea carosabilă și limitele de proprietari, în afara zonei de siguranță a drumului.

Stația de tratare a apei potabile

SISTEM DE DEZINFECȚIE CU RADIAȚII ULTRAVIOLETE

PRINCIPII GENERALE. Sistemele de dezinfecție cu radiații ultraviolete au fost concepute special pentru distrugerea bacteriilor dăunătoare și a virușilor prezenți în apă.

Acestea funcționează după un principiu de fizică, acesta constituind o garanție a securității: producerea radiațiilor ultra – violete.

În cadrul metodelor de dezinfecție a apei, lumina ultravioletă este una dintre cele mai eficiente, economice si nepoluante metode existente, fiind considerată cea mai rapidă, cea mai eficientă si cea mai sigură; nu necesită timp de contact și rezervor de acumulare, reacția se produce instantaneu și nu apar modificări în proprietățile fizico – chimice ale apei.

Nu sunt introduși compuși toxici sau derivați ai acestora și după montarea și punerea în funcțiune a instalației se vor efectua doar verificări de rutină asupra sistemului.

ECHIPAMENT. Sterilizatoarele UV au incinta de oțel inoxidabil; electropolișată; lămpi UV; unitate de control electronică; senzor de temperatură; senzor funcționare lampă UV; timer digital; sistem de pre-alertare și alarmare (în cazul arderii lămpilor). Ținând cont că lămpile sunt consumabile, se recomandă achiziționarea o dată cu aparatul și a lămpilor de rezervă încă doi ani.

INDICAȚII GENERALE. Potrivit reglementării europene EN 60204 -1 (pentru siguranța instalării/dezinstalării echipamentelor electrice – reglementări generale) instrumentele de tensiune electrică mică (reglementarea 73/23/CEE și 93/68/CEE) trebuie conectate la o fișă electrică cu împământare.

INSTRUCȚIUNI PENTRU SIGURANȚĂ. Lumina lămpilor ultra – violete poate provoca arsuri serioase ochilor și pielii neprotejate, de aceea este recomandat să nu fie conectate la curent electric fără asigurarea lămpilor UV în prealabil în carcasă și introducerea capacului PVC.

Echipamentul poate fi desfăcut doar dacă priza de alimentare este izolată. Alimentarea cu curent nu trebuie pornită atât timp cât instalația este desfăcută, atât în cazul panoului de control electric cât și în cazul rezervorului de presiune.

Se interzice intervenția asupra echipamentului cât timp acesta este conectat la o sursă de curent electric.

PRINCIPII DE FUNCȚIONARE. Principiul de funcționare a unui sterilizator cu radiații ultraviolete este următorul: apa intră în interiorul purificatorului; acesta conține o cameră, iar prin pereții ei curge apa; apa este expusă unei puternice lumini ultraviolete în urma căreia sunt distruse microorganismele. Apa care iese din purificator poate fi folosită imediat.

Lumina UV produsă de niște lămpi speciale cu vapori de mercur este un bactericid puternic deoarece interacționează cu ADN-ul și ARN-ul la nivel molecular. Dezorganizarea profundă la nivel bio – structural cauzată de acest tip de radiații interferează cu dezvoltarea și abilitatea de reproducere a oricărui tip de microorganisme, ele devenind inofensive.

În general, se recomandă să se monteze un filtru înaintea purificatorului UV, eliminând astfel toate impuritățile de orice natură sau consistență, posibilele particule aflate în suspensie, prezente în apa care urmează să fie tratată, fapt care ar putea limita eficiența purificării.

Echipamentul de purificare este alcătuit din diferite componente electronice și electromecanice asamblate în așa fel încât procesul de sterilizare să se realizeze în mod eficient, eliberând apă pură din punct de vedere bacteriologic.

Purificatorul UV este pregătit să producă apă sterilizată imediat după conectarea sistemului de apă și a panoului electric. Unitatea operează automatic, iar panourile electronice care controlează semnalele care ajung la panoul de control permit vizualizarea funcționării corecte sau a anomaliilor care pot apărea în timpul funcționării unității.

PREZENTAREA TEHNOLOGIEI

– metodă ecologică, simplă și naturală, similară acțiunii razelor ultraviolete solare;

– razele ultraviolete inactivează microorganismele, prin dislocarea structurii ADN, în urma unui proces de fotooxidare.

AVANTAJELE SISTEMELOR CU ULTRAVIOLETE

– distrug bacteriile și virușii primari, cât și virușii ultrarezistenți, care provoacă boli cum ar fi meningită, hepatită B și poliomelită;

– aplicare simplă, design modular ce prezintă soluții optime pentru fiecare aplicație în parte, cu integrare ușoară în sistemele propuse sau existente;

– nu alterează substanțele din apă;

– nu formează reziduri sau produse auxiliare;

– nu afectează mirosul sau gustul apei;

– nu cauzează concentrări de substanțe corozive;

– nu au riscurile produselor chimice;foarte economice.

ÎNTREȚINERE. Lucrările de întreținere pot fi efectuate de către personalul special instruit și autorizat pentru acest tip de operațiuni de către proprietar și/sau utilizator. Proprietarul și/sau utilizatorul trebuie să se asigure că personalul care se ocupă de întreținerea aparaturii este familiarizat cu măsurile și reglementările de siguranță, și că aceștia le respectă, pe lângă faptul că au citit și înțeles instrucțiunile de utilizare.

Rezervor pentru înmagazinarea apei

Rezervoarele sunt pentru asigurarea unei rezerve de apă, pentru compensarea variației de consum, pentru cazuri de avarii sau pentru incendii.

Instalațiile aferente unui rezervor:

– instalație de alimentare – cu robinet, cu plutitor, care comandă printr-o tijă deschiderea, închiderea robinetului în funcție de nivelul apei din rezervor.

– instalație de preaplin – preluarea excesului de apă, în cazuri de avarie .

– instalație de golire

– instalație de distribuție spre consumatori

– conductă de aerisire.

S-a prevăzut un rezervor metalic circular suprateran, de 100 mc, pentru asigurarea volumului de compensare și a rezervei de incendiu de 54 mc în conformitate cu specificațiile din normativ P 66/2001, confecționat din panouri de oțel cu latura de 2,5 m x 1,25 m. Conform instrucțiunilor furnizorului, rezervorul include următoarele accesorii: camera vanelor, racord conductă aducțiune, conducta preaplin, scara acces.

Rezervorul este livrat împreună cu acoperiș pentru protecția împotriva intemperiilor executat din tablă din oțel, izolația termică a rezervorului este aplicată în interior cu plăci de polistiren expandat de 50 – 60 mm grosime.

Astfel de rezervoare se găsesc în localitățile Tudor Vladimirescu și Scorțaru Vechi, fiecare fiind dimensionate pentru alimentarea cu apă.

În incinta gospodăriei de apă a acestor localități s-a prevăzut câte un cămin de apă alimentat din rezervor, cu o vană de Dn 100 mm pentru alimentarea directă a pompelor mobile în caz de incendiu.

Zona de protectie sanitară

Rezervorul trebuie spălat și dezinfectat înaintea dării în exploatare.

Dezinfectarea rezervorului se face sub controlul organelor sanitare astfel:

– suprafața interioară a rezervorului se curăță manual sub jet de apă, apoi rezervorul, camera vanelor și conductele, se spală cu apă potabilă;

– rezervorul și conductele se mențin pline cu apă, cu un conținut minim de 20 g Cl/mc, timp de 24 de ore, după care rezervorul se golește;

– după golire rezervorul și conductele se umplu numai cu apă potabilă și se fac analize bacteriologice,care trebuie să fie corespunzătoare specificațiilor STAS 1342 – 1991;

– rezervorul se va da în funcțiune numai cu avizul organelor sanitare

Spălarea conductelor se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 … 500 m. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităților din interiorul conductei.

Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul rețelei și cu branșamentele închise.

Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau cu o altă substanță dezinfectantă, sub formă de soluție, care asigură în rețea minimum (25 … 30) mg clor activ la 1 l apă.

Soluția se introduce în rețea prin hidranți sau prin prize amenajate și se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de rețea supusă dezinfectării.

Verificarea se face prin hidranții sau cișmelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluția dezinfectantă apare în toate aceste puncte de verificare, în concentrația dorită.

Soluția se menține în rețea 24 de ore, după care se evacuează prin robinetele de golire sau prin hidranți și se procedează la o nouă spălare cu apă potabilă. Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise. După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico – chimice și bacteriologice.

Se recomandă ca evacuarea apei provenită de la dezinfectarea rețelei să se facă în rețeaua de canalizare, (dacă aceasta există) cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.

În cazul în care între dezinfectarea și darea în exploatare a rețelei, trece o perioadă de timp mai mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplinește condițiile bacteriologice și biologice de calitate,dezinfectarea se repetă.

Punerea în funcțiune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care verifică dacă apa transportată prin rețeaua respectivă îndeplinește condițiile de potabilitate conform STAS 1342

Amenajarea terenului

Geologia și seismicitatea

Terenul destinat amplasării conductelor de aducțiune și rețelelor de distribuție este plan, cotele variind între 16,20 m în localitatea Cazasu, 14 -15,00 m în localitatea Tudor Vladimirescu și Scorțaru Vechi și 10,50 m în localitatea Comăneasca.

Lucrările de terasamente se execută mecanizat, volumul săpăturii manuale fiind condiționat de natura terenului, sistemul de udare adoptat și destinația construcției.

Săpătura se va începe numai după eliberarea amplasamentului de eventuale rețele edilitare existente sau după protejarea acestora împotriva deteriorării în cazul rămânerii acestora pe poziție.

Lucrările de terasamente nu se vor începe înaintea executării lucrărilor pregătitoare, după caz și anume:

– defrișarea terenului și îndepărtarea tuturor materialelor ce provin din aceasta;

– demolarea, în cazul că există, a construcțiilor de pe amplasamentul noilor construcții și evacuarea materialelor provenite din demolări;

– executarea de șanțuri de gardă și pante de scurgere pentru dirijarea apelor în afara zonelor de lucru;

Trasarea pe teren cuprinde:

– fixarea poziției construcțiilor pe amplasamentele proiectate și marcarea construcțiilor conform proiectului;

– trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundație se face pe baza planului de trasare, după fixarea poziției construcției pe amplasamentul proiectat;

– curățirea și nivelarea terenului.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR ȘI SPRIJINIRILOR

În cazul în care turnarea betonului în fundații nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la umezire, săpătura se va opri la o cotă mai ridicată ca cea finală cu 20 – 30 cm.

În cazul terenurilor nesensibile la acțiunea apei (pietriș, terenuri stâncoase, etc.) lucrările de săpătură se execută de la început până la cota prevăzută în proiect.

Schimbarea cotei fundului gropii în timpul execuției, se face numai cu acordul proiectantului. Orice modificări de cote față de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar și geotehnician.

Pentru executarea de săpătură lângă construcții existente sau în curs de execuție, se iau măsuri speciale constând în sprijinirea fundațiilor sau construcțiilor existente, subzidiri în cazul unor săpături mai adânci, etc.

În cazul că măsurile luate nu concordă cu situația din teren, executantul va lua imediat măsuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcții, sesizând de îndată beneficiarul și proiectantul lucrării în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare.

Pe parcursul executării lucrărilor executantul este obligat să solicite prezența proiectantului geotehnician pe șantier la atingerea cotei de fundare și ori de câte ori se constată neconcordanțe între prevederile studiului geotehnic și dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului a nivelului și caracterului apelor subterane.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE

Se pot executa cu adâncimi până la :

– 0,75 m în cazul terenurilor necoezive și slab coezive;

– 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;

– 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

În cazul săpăturilor cu pereți verticali nesprijiniți trebuie luate următoarele măsuri pentru menținerea malurilor:

– terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat și să nu sufere vibrații;

– pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanță mai mică de 1,0 m la marginea gropii de fundație (pentru săpătură până la 1,0 m, distanța se poate lua egală cu adâncimea săpăturii);

– înlăturarea rapidă a apelor accidentale sau provenite din precipitații;

– dacă din unele motive turnarea fundațiilor nu se face imediat, se vor lua măsuri de sprijinire a malurilor sau se execută taluz.

Executantul este obligat să urmărească apariția crăpăturilor paralele cu marginea săpăturii care indică începerea surpării malurilor și să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

SĂPĂTURĂ CU PEREȚI ÎN TALUZ

Se execută în orice fel de teren cu respectarea următoarelor condiții:

– pământul are o umiditate de 12 – 18% fără ca aceasta să crească;

– săpătura nu stă deschisă mult timp;

– panta taluzului să respecte valorile din Normativul C. 169/88.

EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTE

Umpluturile se execută la interior (între fundații) și la exterior. De asemenea se mai fac umpluturi sub pardoseli.

Umpluturile se realizează din pământuri loessoide, pământuri coezive, compactate cu maiul greu și pământuri necoezive compactate prin vibrare, respectându-se „Normativul privind îmbunătățirea terenurilor de undare slabe prin procedee mecanice” Indicativ C. 29/85.

Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări și contracții mari, argile moi cu conținut de materii organice, resturi de lemn,etc.

Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare admițându-se variații de ±2%.

Umpluturile între fundații și la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect se vor executa imediat după decofrarea fundațiilor.

Calitatea compactării umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor „Normativului pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente” – Indicativ C. 56/85 și a Normativului C. 29/85.

La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale și a celor specifice lucrărilor de pământ, prevăzute în „Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente” – Indicativ C. 16/84.

RECEPȚIONAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Verificarea calității și recepționarea lucrărilor de terasamente se fac în conformitate cu Normativul C. 16/84.

La recepționarea terasamentelor executate în pământuri sensibile la umezire se va controla dacă s-au respectat și consemnat în procesele verbale de lucrări ascunse, prevederile din Normativele P. 7/92 și 70/79.

Pentru lucrările de terasamente ce se execută în terenuri sensibile la umezire vor fi respectate obligatoriu prevederile referitoare la lucrările pregătitoare prevăzute în anexa 10.

Pentru săpături ce se execută pentru fundarea pe pământuri cu umflări și contracții mari (PUCM) se vor respecta prevederile din „Instrucțiunile tehnice pentru proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe pământuri cu umflături și contracții mari” (P.U.C.M.)

Căi de acces

Pentru accesul în localitatea Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca există DN 22 Brăila – Movila Miresii.

Pe acest ax de dezvoltare se află localitățile componente ale comunei, respectiv, în ordine de la est la vest Tudor Vladimirescu, Scorțaru Vechi și Comăneasca.

Teritoriul comunei este străbătut de la nord la sud de DJ 255 A și DC 6.

Deci localitățile au asigurate legăturile cu municipiul Brăila și comunele învecinate.

În PATJ s-au prevăzut modernizări și extinderi ale sistemelor de alimentare cu apă.

5.1.1.6. Organizare de șantier

Toate materialele folosite vor trebui să aibă certificate de calitate, în care să fie specificate testele la care au fost supuse conform procedurilor de execuție a furnizorului și legislației în vigoare. Nu se admit la execuția echipamentului piese rebutate sau care nu au certificate de calitate.

Furnizorul are obligația ca materialele ce le va folosi pentru execuția echipamentului, să aibă caracteristici fizico – chimice ce nu trebuie să influențeze calitatea fluidului vehiculat având în vedere că acesta este apă potabilă.

Vanele cu clapă fluture vor avea corpul turnat din fontă ductibilă cu patru bosage lângă ax, cu garnitură de etanșare din EPDM, înlocuibilă din exterior fară necesitatea demontării vanei. Vanele vor fi protejate la interior cu vopsea email, iar la exterior cu vopsea epoxi.

Vanele cu acționare mecanică vor avea corpul turnat din fontă ductibilă de înaltă presiune (10 bar). Axul, filtrul și dispozitivul de închidere vor fi din oțel inoxidabil, iar protecția anticorozivă cu vopsea epoxi.

Pentru transportul tuburilor se vor utiliza autovehicule adecvate, cu platforma lipsită de asperități, iar lateralele să fie în așa fel încât să elimine frecările țevilor între ele și să nu permită căderea acestora. Încărcarea se va efectua cu frânghii, excluzându-se cablurile metalice. Transportul în șantier se va face cu elevatoare mecanice sau excavatoare, dar în așa fel încât să nu fie supusă tubulatura la presiuni mecanice externe sau la fricțiune. Dacă încărcarea, manipularea și descărcarea vor fi executate manual, trebuie să se evite tragerea tuburilor pe suprafețele de transport sau de asemenea, pe obiecte dure sau ascuțite.

Planul pe care se depozitează tuburile trebuie să fie nivelat, să nu aibă asperități sau pietre ascuțite. Când tuburile sunt depozitate în spații deschise un timp mai îndelungat (1an) este preferabilă protejarea lor de razele solare.

Operația de pozare a conductei trebuie supravegheată de către dirigintele de șantier. Pregătirea conductelor pe marginea săpăturii și poziționarea acestora în șanț, se va face abia după ce săpătura va fi complet finisată și patul de nisip realizat..

În scopul realizării unor lucrări de calitate se recomandă:

– nu se acceptă rularea rețelelor de conductă, din cauza solicitărilor de torsiune la care poate fi supusă conducta implicit sudurile;

– punctele de priză depărtate pot induce alungiri periculoase, din această cauză lansarea trebuie efectuată cu atenție;

– forțele de frecare, apărute la manevrarea conductelor pot fi reduse prin utilizarea rolelor;

– la definitivarea poziției conductei în șanțuri aceasta nu trebuie să vină în contact cu pereții săpăturii;

– pozarea rețelelor în tranșee se realizează în ondulații, cu scopul de a compensa dilatarea acestora.

Se recomandă să se pună o bandă galbenă continuă cu inscrisul „Tubulatură apă PEHD” sub planul stradal pe axa conductei,la o distanță de 30 cm de aceasta pentru a se evita deteriorarea instalației de apă de către eventualele lucrări de săpături ce vor fi executate ulterior.

Procedeul de sudare cuprinde trei operații bine definite:

– încălzirea capetelor: suprafețele de sudat vor fi apăsate pe termoelement cu o forță de 0,05 N pe fiecare mm pătrat de suprafață a coroanei circulare afectată sudurii, pentru ca toată suprafața de sudură să se suprapună perfect;

– înlăturarea termoelementului: odată trecut timpul de încălzire suprafețele de sudat trebuie să fie rapid îndepărtate de termoelement. Apoi suprafețele vor fi apropiate, iar timpul de îndepărtare trebuie să fie cât mai scurt.

– sudura propiu – zisă: odată realizată apropierea suprafețelor de sudură, presiunea trebuie mărită gradual și fără salturi până la 0,15 N/mmp.

Conductele și piesele de legătură pentru executarea conductei de aducțiune și a rețelei de distribuție vor fi din polietilenă de înaltă densitate PE 80.

Armăturile folosite ca organe de secționare a conductelor vor fi vane fluture cu acționare manuală, cu montaj între flanșe.

Armături cu acționare mecanică sunt dispozitivele de aerisire – dezaerisire folosite pentru eliberarea rapidă a aerului din conducte.

Materia primă utilizată la confecționarea conductelor va fi de cea mai bună calitate, adecvată pentru apa potabilă așa cum se specifică în avizul sanitar al Ministerului Sănătății din România și va fi combinată cu negru de fum (< 2%) pentru stabilitate la raze UV.

Se menționează că toate îmbinările între conductele de PEHD se vor face prin sudură cap la cap (nu prin electrofuziune).

Lucrările de săpătură se vor efectua manual, după ce s-au făcut sondaje care să evidențieze poziția exactă a eventualelor rețele de alt gen.

Conducta din polietilenă, armăturile, piesele speciale din polietilenă, flanșele de legătură sunt cuprinse în partea economică a proiectului (antemăsurătoare).

Căminele de vane proiectate, vor avea secțiune circulară și vor fi executate din beton armat monolit, fiind prevăzute cu piese de trecere a conductelor prin pereți, iar armăturile și piesele de legătură din interior se montează pe suporți mobili.

Adâncimea vanelor va fi în funcție de adâncimea de pozare a conductei,dar astfel încât între elementele de prindere ale vanelor (flanșe) și radierul căminului să fie o distanță de minim 20 cm.

Căminele vor fi acoperite cu o placă carosabilă prefabricată, cu grosimea de 15 cm, prevăzută cu ramă și capac de vizitare. De preferință se vor folosi capace asigurate împotriva furtului.

Hidranții de incendiu sunt subterani, Dn 65, cu cot cu picior.

Hidranții vor fi echipați cu gură de refulare tip B, și se montează în spații verzi, respectându-se distanța minimă de 5 m față de zidul clădirilor.

Poziția hidranților se marcheză prin indicatoare conform STAS 297.

Amplasamentul lucrării se va preda constructorului în prezența beneficiarilor celorlalte rețele subterane existente, iar pe parcursul lucrărilor de terasamente și montaj se va solicita asistență tehnică din partea acestora.

Lucrările se vor executa de către personalul calificat, cu respectarea strictă a normativelor din protecția muncii în vigoare, asigurarea de către constructor a condițiilor necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă și contractarea de boli profesionale fiind obligatorie.

Lucrările executate vor fi garantate calitativ de către constructor pentru o perioadă de cel puțin un an de zile, în cazul în care în contractul de execuție nu se specifică altfel.

Administratorul construcțiilor este obligat să cunoască documentația cuprinsă în cartea tehnică a construcțiilor, să o păstreze, să o completeze sub aspectul evenimentelor ce au afectat construcțiile și a măsurilor de intervenție lucrărilor.

Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziția chimică și caracteristicile mecanice corespunzătoare pentru mărcile și clasele de calitate prevăzute în proiect, garantate prin certificate de calitate conform standardelor de produs.

La executarea instalațiilor electrice se vor respecta prevederile normativelor și STAS-urilor în vigoare și se vor realiza numai de către unități autorizate cu personal de specialitate calificat și autorizat de unitățile „ELECTRICA”.

Programul de execuție a lucrărilor

Execuția săpăturilor și a umpluturilor:

tasarea lucrărilor;

decaparea sistemului rutier și pietonal;

executarea săpăturii și a patului de fundare.

Lucrări de săpătură și consolidare teren:

executarea săpăturilor și sprijinirilor;

executarea săpăturilor deasupra nivelului apelor subterane;

săpătură cu pereți în taluz;

executarea umpluturii compactate;

recepționarea lucrărilor de terasamente.

Pozarea conductelor;

Îmbinarea prin sudură:

echipamente pentru sudare;

pregătirea sudurii.

e) Îmbinarea dintre conducte și organele de secționare;

f.) Lucrări de cofraje și susținerea lor:

– pregătirea lucrărilor;

– montarea cofrajelor;

– controlul și recepția lucrărilor de cofraje.

g.) Lucrări de armare a betonului:

– livrarea;

– depozitarea ;

– controlul calității;

– fasonarea armăturilor;

– montarea armăturilor;

– legarea armăturilor;

– toleranțe de execuție;

– înădirea armăturilor;

– stratul de acoperire cu beton;

– înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect.

h.) Executarea lucrărilor de betonare:

pregătirea turnării betonului;

reguli generale de betonare;

betonarea elementelor de fundații;

betonarea cadrelor;

compactarea betonului;

procedee de vibrare (internă, externă și de suprafață);

rosturi de lucru;

tratarea betonului după turnare;

decofrarea;

toleranța de execuție;

executarea lucrărilor de beton în condiții sau prin procedee speciale;

controlul calității lucrărilor;

la terminarea executării diferitelor lucrări se va face verificările următoarelor: săpăturile pentru fundații, cofrajele, montarea armăturilor, elementelor de construcție, părților construite, calitatea betonului pus în lucrare, recepția structurii de rezistență.

i.) Executarea lucrărilor pe timp friguros;

j.) Remedierea defectelor de execuție;

k.) Măsuri de protecție a muncii și de protecție contra incendiilor

l.) Indicații privind exploatarea;

m.) Instrucțiuni privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor

n.) Instalații electrice interioare:

priza de pământ;

tablouri electrice;

pozarea cablurilor;

instalarea cablurilor îngropate în pământ;

executarea legăturilor electrice;

instalații de iluminat și prize.

o.) Verificări și probe:

proba de presiune.

p.) Spălarea, dezinfectarea și punerea în funcțiune a rezervorului și a rețelelor de aducțiune și distrbuție;

r.) Recepția lucrărilor;

s.) Instrucțiuni de exploatare;

t.) Cartea tehnică a construcției;

DIMENSIONARE

Determinarea debitelor și volumelor de apă potabilă

Pentru localitatea Tudor Vladimirescu stația de pompare asigură debitul la utilizatori astfel: debitul orar maxim de 16,8 mc/h și debitul de incendiu de 5l/s.

Pentru localitatea Scorțaru Vechi și Comăneasca stația de pompare asigură debitul la utilizatori astfel: debitul orar maxim de 23 mc/h și debitul de incendiu de 5l/s.

Conducta de aducțiune Scorțaru Vechi – Comăneasca va transporta debitul maxim orar de 6 mc/h necesar pentru alimentarea localității Comăneasca.

Calculul volumului rezervorului de apă

Rezervoarele sunt construcții tipizate metalice cilindrice, cu diametrul de 4525 mm și înălțimea de 6000 mm. Conform datelor volumul rezervoarelor de apă din cele două localități s-a calculat după următoarea relație:

π = 3,14; r = 2262,5 mm; h = 6000 mm

V = 3,14 x 5118906,25 x 6000

V = 96440193750 mm

Dimensionarea rețelelor de apă

Conducta de aducțiune Cazasu – Scorțatu Vechi în lungime de 14950 m va fi realizată din PEHD Dn 125 mm Pn 6 în lungime de 9950 m până în localitatea Tudor Vladimirescu și din PEHD Dn90 mm Pn 6 în lungime de 5000 m până în localitatea Scorțaru Vechi.

REȚEA DISTRIBUȚIE LOCALITTEA TUDOR VLADIMIRESCU

De-a lungul drumului național DN22 s-a prevăzut rețea de distribuție pe ambele părți ale acestuia.

Rețeaua de distribuție în lungime de 9020 m are diametre diferite după cum urmează:

PEHD Dn 50 (PE80) Pn 6 – L = 3000 ml;

PEHD Dn 63 (PE80) Pn 6 – L = 3700 ml;

PEHD Dn 75 (PE80) Pn 6 – L = 900 ml;

PEHD Dn 90 (PE80) Pn 6 – L = 700 ml;

PEHD Dn 110 (PE80) Pn 6 – L = 700 ml;

PEHD Dn 125 (PE80) Pn 6 – L = 20 ml;

Conform normativului P 66/2001 pe conducta PEHD Dn 110 mm s-au prevăzut 3 hidranți subterani de incendiu Dn 65.

REȚEA DISTRIBUȚIE LOCALITATEA SCORȚARU VECHI

În localitatea Scorțaru Vechi există rețele de distribuție din PEHD Dn 90 și Dn 110 mm în lungime de 1800 m. În actuala documentație s-a prevăzut rețea de distribuție de 7340 m.

Rețeaua de distribuție are diametre diferite după cum urmează:

– PEHD Dn 50 (PE80) Pn 6 – L = 1690 ml;

PEHD Dn 63 (PE80) Pn 6 – L = 4280 ml;

PEHD Dn 75 (PE80) Pn 6 – L = 1090 ml;

PEHD Dn 110 (PE80) Pn 6 – L = 260 ml;

PEHD Dn 125 (PE80) Pn 6 – L = 20 ml;

Conform normativului P 66/2001 pe conducta PEHD Dn 110 mm s-au prevăzut 3 hidranți subterani de incendiu Dn 65.

REȚEA DISTRIBUȚIE LOCALITTEA COMĂNEASCA

Rețeaua de distribuție în lungime totală de 2546 m are diametre diferite după cum urmează:

– PEHD Dn 50 (PE80) Pn 6 – L = 1610 ml;

PEHD Dn 63 (PE80) Pn 6 – L = 920 ml;

PEHD Dn 75 (PE80) Pn 6 – L = 16 ml;

Conform normativului P 66/2001 în localități cu număr de locuitori < 500 nu se prevede debit de calcul pentru incendiu.

Stabilirea înălțimii de pompare necesare

Conducta are punct de racord în stația de pompare existentă în localitatea Cazasu, unde s-au montat 1+1(1activă+1rezervă) electropompe verticale, cu caracteristicile Q pompă = 20 mc/h; H = 55mCA pentru alimentarea cu apă a celor trei localități.

Pentru localitatea Tudor Vladimirescu s-a propus un grup de pompare 2 + 1 (2 active + 1 rezervă) electropompe centrifuge multietajate verticale cu caracteristicile: Q = 20 mc/h, H = 30 mCA montate într-un container metalic. Grupul de pompare este echipat cu panou de control și automatizare. Stația de pompare asigură presiunea necesară de 30 m.

Pentru localitățile Scorțaru Vechi și Comăneasca s-a propus un grup de pompare 2 + 1 (2 active + 1 rezervă) electropompe centrifuge multietajate verticale cu caracteristicile: Q = 21 mc/h, H = 40 mCA montate într-un container metalic. Grupul de pompare este echipat cu panou de control și automatizare. Stația de pompare asigură presiunea necesară de 40 m.

Aspecte privind impactul asupra mediului a lucrărilor propuse

Aderarea la Uniunea Europeană va fi, începând din anul 2007, un factor în plus de presiune pentru protecția mediului înconjurător și gestionarea responsabilă a fenomenelor cu impact negativ asupra acestuia.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA) acordă o atenție sporită componenței de gospodărire rațională a apelor, în condițiile în care implementarea directivelor europene, în special a celor privind apa potabilă și apa uzată, necesită investiții foarte mari.

Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

În domeniul protecției mediului, sectorul gospodăririi apelor, se derulează investiții finanțate din fonduri europene de pre-aderare, respectiv PHARE si ISPA. Acestea primesc finanțare de la Uniunea Europeană și co-finanțare, atât de la Instituții Financiare Internaționale, cât și de la bugetul de stat sau local.

Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problemă actuală cu consecințe mai mult sau mai puțin grave asupra populației. Prin poluarea apei, se înțelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice și biologice ale apei, produsă direct sau indirect de activitățile umane și care face ca apele să devină improprii utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea. Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe și variate, în funcție de natura și concentrația substanțelor impurificatoare.

Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea mai poate fi controlată și necontrolată sau primară și secundară.

Substanțele poluante pot fi clasificate, după natura lor și după prejudiciile aduse, în următoarele categorii:

– substanțele organice, de origine naturală sau artificială;

– substanțele anorganice, în suspensie sau dizolvate;

– materialele în suspensie, organice sau anorganice;

– substanțele toxice;

– substanțele radioactive, radionuclizii, radioizotopii și izotopii radioactivi;

– substanțele cu aciditate sau alcalinitate pronunțată;

– coloranții, proveniți îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tabăcării etc.;

– energia calorică,caracteristică apelor calde de la termocentrale și de la unele industrii;

– microorganismele de orice fel.

Principalele surse de poluare

Sursele de poluare sunt în general aceleași pentru cele două mari categorii de receptori : apele de suprafață ( fluvii, râuri, lacuri etc. ) și apele subterane ( straturi acvifere, izvoare etc. )

Sursele de poluare se pot împărți în două categorii distincte:

– surse organizate care produc murdărirea în urma evacuării unor substanțe în ape prin intermediul unor instalații destinate acestui scop, cum ar fi canalizări, evacuări de la industrii sau crescătorii de animale etc.;

– surse neorganizate care produc murdărirea prin pătrunderea necontrolată a unor substanțe în ape.

După acțiunea lor în timp, sursele de poluare pot fi :

– surse de poluare permanente;

– surse de poluare nepermanente;

– surse de poluare accidentale.

După modul de generare a poluării, sursele de poluare pot fi împărțite în:

– surse de poluare naturale;

– surse de poluare artificiale, datorate activității omului, care, la rândul lor, pot fi subdivizate în ape uzate și depozite de deșeuri.

Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din:

– impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucrări miniere sau foraje;

– impurificări produse de infiltrațiile de la suprafața solului a tuturor categoriilor de ape care produc în același timp și impurificarea surselor de suprafață;

– impurificări produse în secțiunea de captare, din cauza nerespectării zonei de protecție sanitară sau a condițiilor de execuție.

Protecția factorilor de mediu

– gestionarea și depozitarea deșeurilor;

– limitarea emisiilor de compuși organici volatili în sol și limitarea emisiilor gazoase în atmosferă;

– limitarea poluării fonice; poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase; epurarea apelor uzate;

– regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei;

– menținerea unei stări corespunzătoare de salubrizare.

Prevederi pentru monitorizarea mediului

Se vor consulta și aplica prevederile legale privind limitele de emisie a

poluanților în aer și în apă, conținute în următoarele acte legislative, privind:

incinerarea deșeurilor, conform Hotărârii Guvernului nr. 128/2002

gestionarea uleiurilor uzate, conform Hotărârii Guvernului nr. 662/2001, cu

modificările ulterioare;

c.) Programul de acțiune pentru reducerea poluării mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002;

d.) stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer, conform prevederilor legale și de la data intrării în vigoare a acestora;

e.) reducerea emisiilor de compuși organici volatili, datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații, conform prevederilor legale și de la data intrării în vigoare a acestora;

Concluzii

Concluzii

Începând cu anul 2001, autoritățile române au elaborat programe menite să sprijine autoritățile locale în vederea:

– accesării finanțării internaționale în aglomerările mici și mijlocii, cu scopul de a reabilita și moderniza infrastructura locală de apă;

– promovării utilităților regionale auto-finanțabile prin introducerea principiilor de recuperare a costurilor și de eficientizare a activității acestora.

Regionalizarea serviciilor de apă, menită să diminueze fragmentarea excesivă a acestui sector și să realizeze economii la scală, este în derulare. Programele sunt susținute prin intermediul programelor de pre-aderare (ISPA și PHARE). Schema de întărire a capacității instituționale este astfel gândită încât să ofere legături cu programele de investiții care sprijină reabilitarea, modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii locale de apă și apă uzată. În acest scop, investițiile sunt identificate și prioritizate pentru includerea unor componente care să reducă costurile, să sporească eficiența și serviciile de bază. Noi programe de instalare a contoarelor, de monitorizare a presiunii și debitului, de diminuare a necontorizării apei, a infiltrațiilor în sistemele de canalizare, etc. reprezintă părți componente ale proiectelor de investiții ca parte a programelor de management al investițiilor. Programele de întărire a capacității instituționale includ, de asemenea, cursuri de instruire pentru autoritățile locale în vederea utilizării de către acestea a creditelor externe (co-finanțări) ca sursă de finanțare pentru investițiile lor și pentru îmbunătățirea capacității lor de planificare a investiției în infrastructura rurală pe o bază durabilă, prin introducerea unei discipline financiare și operaționale.

INDICAȚII PRIVIND EXPLOATAREA

Administartorul construcțiilor este obligat să cunoască documentația cuprinsă în cartea tehnică a construcțiilor, să o păstreze, să o completeze sub aspectul evenimentelor ce au afectat construcțiile și a măsurilor de intervenție luate.

Pentru urmărirea comportării în exploatarea construcțiilor și semnalarea din timp a fenomenelor periculoase pentru siguranța acestora se va proceda la inspecțiile periodice cel puțin de 2 ori pe an (vara și toamna) și după orice eveniment deosebit (cutremur, incendiu, inundație, furtună, căderi de zăpadă, ploi torențiale).

Se va proceda la curățirea teraselor de resturi vegetale și de zăpadă.

Se vor efectua citiri topometrice pentru urmărirea tasării construcțiilor pe durata de exploatare a acestora.

Vor fi verificate permanent instalațiile purtătoare de apă (apă, canalizare) și reparate la nevoie în vederea eliminării oricăror pierderi de apă ce pot afecta stabilitatea construcțiilor.

Se interzice efectuarea oricăror transformări constructive (crearea de goluri în pereți, desființarea de stâlpi, grinzi, fundații, reducerea secțiunii elementelor de rezistență prin cioplire, tăiere) fără aprobarea forului tutelar și pe baza unei documentații avizate de proiectantul construcțiilor.

Aport personal

Alimentarea cu apă și canalizare în localitățile rurale sunt cerințe normale pentru civilizația secolului 21.

Localitatea care trebuie alimentată cu apă are posibilitatea dezvoltării în timp sau măcar menținerea unei populații stabile pe termen îndelungat.

În general echipamentele sunt de bună calitate cu un nivel tehnic ridicat, nivelul de complexitate al unora poate creea dificultăți de operare și întreținere.

Toate echipamentele au fost gândite să lucreze în regim automat, dar la nivel local, fără a ține cont de ansamblul rețelei și a echipamentelor din componența acesteia. Se impune monitorizarea nivelelor și a pompelor montate în cascadă.

Primăriile, cu toate că știau data finalizării investițiilor nu au făcut aproape nimic pentru execuția branșamentelor la viitorii consumatori, cu toate că se știa că nu sunt cuprinse în investiția de bază.

Momentul punerii în funcțiune a rețelei se tot amână și va rămâne puțin timp din garanție sau mai rău se va ieși din perioada de garanție, costurile pentru defecțiuni urmând a fi suportate de Operator.

Pe măsură ce rețelele de alimentare cu apă se lungesc și se introduc noi stații de repompare se impune ca o necesitate monitorizarea riguroasă și de dorit „on line” a rețelelor cu toate rezervoarele și stațiile de pompare pentru micșorarea cheltuielilor de exploatare, evitarea unor deplasări inutile și îmbunătățirea serviciului de alimentare cu apă la consumatori.

Operatorul se confruntă cu mai multe probleme: lungimi mari de conducte care trebuie periodic inspectate, densitatea mică de consumatori pe km de conductă, sub 100 loc./km, consumuri mici de apă care conduc la o circulație slabă a apei și probabilitatea schimbării gustului apei datorită staționării în rezervoare sau conducte, necesitatea unor spălări mai dese a rețelelor și a rezervoarelor cu repercursiuni negative asupra cheltuielilor de exploatare, puterea de cumpărare a populației rurale este la un nivel redus pe fondul diminuării activității agricole.

Asigurarea cu apă potabilă în localitățile rurale la standarde europene este o necesitate pentru care se acordă sprijin financiar din fonduri europene nerambursabile.

Primăriile trebuie să conlucreze cu operatorul pentru reușita investițiilor, în toate fazele: soluția tehnică, proiectul de execuție, execuția și punerea în funcțiune a investițiilor.

Operatorul trebuie să-și organizeze activitatea astfel încât serviciul de alimentare cu apă să fie eficient și de dorit cu profit. Primăriile vor acorda sprijin Operatorului pentru intrare în legalitate a tuturor consumatorilor de apă.

Apa este unul din factorii indispensabili vieții pe pământ .

BIBLIOGRAFIE

1. MEMORIU GENERAL AL LUCRĂRILOR

Sing. PREDA FLORICA

Proiectant de specialitate: ing. IOANA BĂNICĂ

Proiectant: Caliga Gintu

Ing. Coțofană Valentin

2. CAIET DE SARCINI AL LUCRĂRILOR

Sing. PREDA FLORICA

Ing. Lucaci Paul

Ing. IOANA BĂNICĂ

Ing. Coțofană Valentin

Legea Protecției Mediului nr. 137/1995

Legea Apelor nr. 107/1996

Legea Apei Potabile 458/2002 și directivele CE 98/83/EC

3.  Epurarea avansată a apelor uzate conținând compuși organici  biodegradabili

M. Macoveanu, C. Teodosiu,  Gh. Duca

4. Chimie Experiențe și principii

Paul R. O’Connor; Joseph E. Davis; Jr.Edward L. Haenisch; W.

Keith Mac; A.L. McClellan

Ed. Științifică și Enciclopedică, 1983

5. CHEONG, L.C    Unaccounted-for Water and the Economics of Leak Detection. Proc. Interantional Water Supply Congress and Exbition, Copenhagen. Water Supply, 9:IRI.1 (1991).

6. .   AWWA.      Leaks in Water Distribution Systems – A Technical/Economic Overview. (originally published in French by the Associatiion Québécoise des Techniques de l’Eau, Montreal, Québéc, 1980)   Denver 1987.

7. INTERNET

http://harta-braila.ro/harta-ro-Braila-155-Harta_Orase.html

http://www.cjbraila.ro/Primarii/Tudor_Vladimirescu/index.php?meniuId=15&viewCat=53

ANEXE

SISTEM DE DISTRIBUȚIE A APEI

STRUCTURA IERARHICĂ A UNUI SISTEM DE DISTRIBUȚIE A APEI

PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ – SCHEMA SISTEMULUI DE ALIMENTARE