Impactul Asupra Mediului Generat de Exploatarile de Agregate Minerale din Terasa Superioara a Raului Mures In Zona Muncipiului Alba Iulia

BIBLIOGRAFIE:

Articole:

1. A. Jullien, C. Proust, T. Martaud, E. Rayssac, C. Roper, 2012, Variability in the environmental impacts of aggregate production, Resources, Conservation and Recycling;

2. [NUME_REDACTAT] Neri, [NUME_REDACTAT] Sánchez, Journal of [NUME_REDACTAT], A procedure to evaluate environmental rehabilitation in limestone quarries;

3. Aviz de gospodărire a apelor, S.C. FLOREA GRUP S.R.L.,2012;

4. Bruntland G., 1987, Our common future: [NUME_REDACTAT] Commission on Environment and Development;

5. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2011, Producerea de agregate reciclate din deșeuri inerte, p. 21;

6. Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992;

7. European mineral statistics, 2004-2008;

8. Fui, T. (1997). The vicissitudes of minerals Policy in Ghana. Resources policy, p.15;

9. [NUME_REDACTAT], 2007, Managementul resurselor de sol și apă în agroecosistemele afectate de secetă excesivă în vederea menținerii biodiversității, p.25;

10. Impact of dust on environmental systems and human health, Journal of [NUME_REDACTAT], 2006, p.132;

11. [NUME_REDACTAT], The level and nature of sustainability for clusters of abandoned limestone quarries in the southern [NUME_REDACTAT] Bank, p.2;

12. J.E.Gillott, C.A.Rogers, Alkali, 1994, Aggregate reaction and internal release of alkalis;

13. L. Mcharg, Design with nature. [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] & Sons, 1995;

14. Langer, W. H, 2002, Managing and [NUME_REDACTAT] Resources, Open‐[NUME_REDACTAT] 02‐415, U.S. [NUME_REDACTAT];

15. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2012, Analiza comparativă a ciclurilor de viață în cazul utilizării materiilor prime și a deșeurilor C&D reciclate, p.9-10, 15-18;

16. Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe, University of Leoben , 2010, Final report commisioned by UEPG, p. 6-7;

17. Poulin, R., Pakalnis, R.C. & Sinding, K. (1994). Aggregate resources: Production and environmental constraints.[NUME_REDACTAT], p. 23;

18. Raport de mediu pentru ” PUZ-Construire de balastieră, exploatare nisipuri și pietrișuri, refacere teren după exploatare”, 2012, Beneficiar S.C. FLOREA GRUP S.R.L.

19. Strategia industriei miniere 2012-2035 pdf., p.18;

20. Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management in selected [NUME_REDACTAT] European countries, SARMa;

21. [NUME_REDACTAT], 2000, Aggregate resources task force, Final report to the Minnesota legislature, p. 10;

22. W. Chun,2008, Research on [NUME_REDACTAT] and Reconstructioning and Utilization of [NUME_REDACTAT] Amsterdam. [NUME_REDACTAT] University, 11-13;

23. W. Langer, Sustainability of aggregates in construction pp.13;

24. Walther , 1987, [NUME_REDACTAT] on Environment and Development;

25. Willis, K.G. & Garrod, D. (1999). Externalities from extraction of aggregates regulation by tax or land-use controls. [NUME_REDACTAT], p.25;

26. Y.H. Jin, 2008, Y. Hui, Quarry re-use planning strategies and methods-Quarry re-use planning in Sishan area in Chongqing as an example. Beijing: Science and [NUME_REDACTAT] Herald;

27. Y. K. Jian, L. D. Hua, 2007, [NUME_REDACTAT]. Beijing: [NUME_REDACTAT] Design;

Cărți:

1. AnaMaria Schiau, ROGBC-Utilizarea agregatelor reciclate în beton –contextul actual și perspective, pag. 26;

2. Chalkiopoulou, Fotini, Hatzilazaridou, Kiki, 2011, Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale, Manual comun pentru decidenții la nivel local, Editura F.Chalkiopoulou & K. Hatzilazaridou (IGME, Greece), p. 9, 11, 12, 24, 25, 30-45;

3. [NUME_REDACTAT], 2002, Ecologie și poluarea mediului, U.T. [NUME_REDACTAT]-Napoca, p-174;

4. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT],2006, Impactul antropic asupra mediului , Ed. Universitas, p. 18, 26-30;

5. [NUME_REDACTAT], 2006, Introducere în geologia zăcămintelor nemetalifere, [NUME_REDACTAT] din București, p.392;

6. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2000, Mediul înconjurător. Poluare și protecție, [NUME_REDACTAT], București, pp. 304, 308, 309;

7. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Socolescu, 2008, Poluarea și protecția mediului, Editura economică, p. 127-129.

Web site-uri:

*** – [NUME_REDACTAT] 2010‐2011, UEPG, http://www.uepg.eu/ – accesat în 22.03.2013

*** – Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/ – accesat în 21.11.2012

*** – [NUME_REDACTAT] Assessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/ – accesat în 07.04.2013

*** – http://www.geografialumii.ro/orasele-romaniei/41-europa/romania/354-alba iulia-romania) – accesat în 15.04.2013

*** – (http://apmbz.anpm.ro/Mediu/sol_subsol-13 – accesat în 02.03.2013

*** – (http://www.mdecoverconstruct.ro/ro/agregate_de_balastiera-agregate-2.html -accesat în 20.02.2013.

CUPRINS

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Impactul asupra mediului generat de exploatările de agregate minerale din terasa superioară a râului mureș în zona muncipiului [NUME_REDACTAT]

CUPRINS

ABSTRACT

Exploatarea agregatelor minerale de tip sedimentar are o extindere mare la nivel național, cât și la nivelul municipiului [NUME_REDACTAT], datorită industrializării tot mai puternice, astfel, resursele de agreagate sunt critice pentru societatea contemporană. Resursele de agregate sunt utilizate în aproape fiecare element al mediului nou construit, fie pentru drumuri și poduri ale infrastructurii de transport, fie pentru dezvoltarea privată. Cu alte cuvinte, resursele de agregate sunt pietrele de temelie ale standardului modern de trai. Astăzi, economia puternică și populația în creștere, conduc la ridicarea cererii pentru resursele de agregate.

Lucrarea de față prezintă studiul efectuat pentru identificarea și cuantificarea impactului asupra mediului generat de exploatările de agregate minerale din terasa superioară a râului Mureș din zona municipiului [NUME_REDACTAT].

În urma cercetărilor efectuate au fost inventariate un număr de 24 de parcele din cadrul cărora au fost valorificate și se valorifică agregate minerale din categoria rocilor sedimentare: nisip, pietriș și balast.

Cu ajutorul metodelor specifice evaluării impactului asupra mediului, am determinat sursele de poluanți de pe amplasament și din jurul acestuia. De asemenea, am stabilit modalitățile de protecție a factorilor de mediu și am propus măsuri pentru reabilitarea terenurilor la finalul lucrărilor.

În urma studiului, a rezultat faptul că activitățile de exploatare a agregatelor minerale nu prezintă un impact negativ semnificativ pentru mediu dacă se respectă măsurile minime de protecție a mediului.

Impactul cel mai important este datorat pierderii unor mari suprafețe de teren agricol cu fertilitate ridicată și a apariției unor suprafețe de teren cu o fertilitate scăzută sau chiar a unor terenuri degradate chiar dacă se aplică măsuri de refacere a mediului pe aceste terenuri.

Cuvinte cheie: agregate minerale, roci sedimentare, factori de mediu, poluare.

SUMMARY

Exploitation of mineral aggregates sedimentary type has a great expansion at national level and at the level of the , due to growing industrialisation thus fishing resources are critical to modern society. Aggregated resources are used in almost every element of the newly built environment, whether for roads, bridges and transportation infrastructure, either for private development. In other words, the aggregate resources are cornerstones of modern standard of living. Today, strong economy and growing population, leading to rising demand for aggregated resources.

The present work presents the study conducted for the identification and quantification of environmental impacts generated by the exploitation of mineral aggregates from the upper terrace of the river Mureș in municipality area.

As a result of investigations carried out have been inventoried a total of 24 plots of which were exploited and the aggregate value of sedimentary minerals: sand, gravel and ballast.

Using specific methods of environmental impact assessment, we determined the sources of pollutants for on-site and in the surrounding areas. We have also estabilished procedures for the protection of the environment factors and proposed measures for the rehabilitation of the land at the end of the work.

In the wake of the trial, resulting in the fact that the activities of exploitation of mineral aggregates do not present a significant negative impact to the environment if it meets the minimum measures for the protection of the environment.

The most important impact is due to the loss of large areas of farmland with high fertility and the rise of certain areas of land with a low fertility or even of degraded lands even if they apply to environmental remediation measures on these lands.

Key words: mineral aggregates, sedimentary rocks, environmental factors, pollution.

INTRODUCERE

Evaluarea impactului asupra mediului este cu siguranță o modalitate de a prezenta durabilitatea site-urilor, dar numai prin intervenție și evaluare subiectivă. Acest lucru se datorează faptului că problematica dezvoltării durabile încă aprig dezbătută este axată, în principal, pe o abordare antropocentrică ([NUME_REDACTAT]).

Impactul asupra mediului este un produs secundar, nedorit, al activităților economice. Evaluările bine-cunoscute arată că schimbarea habitatelor, supra-exploatarea resurselor naturale, schimbările climatice și emisiile de particule sunt printre cele mai importante probleme de mediu.

Aproape toate resursele naturale ale planetei sunt în scădere, iar fără o exploatare rațională, acestea se vor termina într-o bună zi.

Intensitatea degradării din ultimii ani a calității unor terenuri, determinată de producerea unor fenomene naturale, favorizată de cele mai multe ori de intervenția antropică nepotrivită, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru a fi elaborate și aplicate măsuri și lucrări eficiente, care să frâneze ritmul cu care importante suprafețe agricole sunt scoase din circuit. Tocmai pe această idee este intocmită și lucrarea de față care conține trei capitole.

În primul capitol, sunt prezentate date generale despre agregate, problemele care apar în timpul și la finalul exploatărilor propriu-zise, precum și factorii de mediu afectați, de pe amplasament, dar și din perimetrul învecinat cu acesta.

În al doilea capitol, sunt cuprinse scopul și obiectivele lucrării, date cu privire la așezarea geografică, relief, climă, floră, faună, balastieră, sursele de poluanți și protecția factorilor de mediu, metodele și materialele folosite, prognozarea impactului asupra mediului, precum și măsuri pentru reabilitarea terenurilor.

Al treilea capitol cuprinde concluziile și soluțiile de diminuare a impactului.

Cap. I : DATE DE LITERATURĂ

1.1. Semnificația agregatelor

Agregatele sunt definite ca materiale granulare sau formate din particule, fie naturale (nisip și pietriș), fie produse prin zdrobire (roci sparte), care, legate împreună (cu ciment, var sau bitumen) sau nu, sunt utilizate în construcția de clădiri sau structuri inginerești civile. De asemenea, ele sunt cunoscute ca ‘agregate de construcție’ și utilizate în principal ca beton, mortar, piatră pentru drum, asfalt, materiale de drenaj, sau ca umplutură în construcții ori la terasamentul căilor ferate. (Sursa: SARMα glossary)

Termeni noi, ca agregate reciclate și agregate artificiale, sunt utilizați pentru denumirea produselor care au alte origini decât cea convențională, din cariere și balastiere.

Agregatele reciclate se obțin prin reciclarea deșeurilor din construcții și demolări (C&DW), de exemplu deșeuri de cărămidă, betoane sparte, zidării, iar agregatele artificiale sunt produse prin activități industriale în timpul procesării sau re‐procesării deșeurilor, produselor secundare și reziduurilor.

Agregatele artificiale mai sunt uneori denumite si agregate secundare. In plus, deșeurile extractive (sau deșeurile miniere), adică deșeurile rezultate din prospecțiunea, extracția, procesarea resurselor minerale și din lucrările în cariere, pot fi procesate pentru producerea de agregate. (Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011)

1.1.1 Agregate și management

Agregatele sunt produse cu privire la utilizarea lor potențială, astfel încât să se potrivească cerințele prin asigurarea comercializării. De asemenea, se au în vedere cerințele asociate cu proprietățile mecanice. Agregatele vor suferi, în general, investigații precum și prin aplicarea standardelor (A. Jullien și colab., 2012).

Industria extractivă a fost considerată una din factorii majori ai modificării echilibrelor bio-geologice la nivel local și regional. Azi, economia de resurse naturale este pe plan mondial dependentă de utilizarea rațională și managementul sistemelor de resurse minerale. Nu se mai poate vorbi de industrie extractivă, de competitivitate pe piețe fără aplicarea unor programe coerente și unitare de protejare a resurselor de către agenții economici.

Ca rezultat al întâlnirilor politice mondiale de mediu este un fapt cert ca sunt și vor fi aplicate în România măsuri politice și economice pentru minimizarea impactului de mediu în carierele de agregate, care aduc modificări prin :

– formele de relief

– floră și faună

– aplicarea permiselor legale de exploatare

– pregătirea unor planuri de dezvoltare cu măsuri coercitive pe termen lung

– aplicarea de restaurări în cariere abandonate în special prin plantații agricole

– utilizarea de procese tehnologice de curățire

– investiții în terenuri și echipamente avansate

Managementul de carieră necesită un permanent echilibru între regulile prevăzute adaptate la realitățile locale și la inițiativele operatorilor locali ai carierelor.

[NUME_REDACTAT] obținerea unei exploatări de resurse minerale este condiționată de documentații foarte complexe . În domeniul agregatelor pentru intersectarea aspectelor de management al fiecărei exploatări cu managementul sustenabil al resursei este necesară cunoaștere proiectului în ansamblu.

Documentațiile ce stau la baza acordării unei licențe de exploatare constau din :

– Studiu de fezabilitate;

– Plan de dezvoltare;

– Plan de refacere a mediului;

– Studiu de impact social.

Foarte puține firme au implementat managementul calității și cu totul excepțional managementul de mediu, în conformitate cu SR ISO 14001. Acesta se referă la furnizarea elementelor necesare unui nou sistem eficient, structurat și integrat în managementul global al oricărei companii.

Politica de management a unei companii care extrage un material de construcție poate include:

-conformitatea propriei activități cu politica de mediu ;

– impactul real sau potențial asupra mediului a propriei activități astfel încât sunt efecte pozitive ale mediului urmate de performanța individuală;

-competența și responsabilitatea personalului, situațiile de urgență și capacitățile de reacție a tuturor celor implicați ;

-necesitatea pregătirii personalului și cunoașterea consecințelor activității productive asupra mediului ;

-realizarea unui mecanism adaptabil și flexibil de monitorizare în conformitate cu planul de management și declarația managementului de mediu

[NUME_REDACTAT] există unele cariere de agregate care afectează în acest fel mediul datorită exploatării intensive și folosirii neadecvate a mașinilor. Exemple sunt pe râurile Ialomița și Dâmbovița, în albiile minore , precum și în județul Harghita la [NUME_REDACTAT]. Stația de acolo are o capacitate de aprox. 1mil t/an și furnizează sorturi de agregate concasate.

Pentru a preîntâmpina astfel de situații și în special pentru studiile de caz urmărite este necesară urmărirea câtorva direcții pentru dezvoltarea durabilă a resurselor de agregate :

– conformitatea cu propria activitate ;

– impactul real sau potențial referitor la mediu, în special prin creșterea performanțelor individuale ;

– reacția capacității pentru orice problemă de mediu ;

– adoptarea unor măsuri pentru descreșterea poluării.

În prezent firmele derulează implementarea Managementului de mediu și adoptarea standardelor și normelor europene de calitate referitoare la agregate.

Planul de dezvoltare și realizarea unei documentații cadru de exploatare eficiente reprezintă o componentă esențială a activităților derulate în exploatarea și valorificarea unui zăcământ și urmează evoluția concretă a suprafețelor derocate și volumelor de rocă extrase reprezentate prin planuri de situație scara 1:2000, 1:1000.

Problematica implementării managementului calității și mediului eficiente în exploatarea agregatelor, trebuie să țină seama atât de structura geologică a zăcămintelor, de modul de exploatare a acestora, cât și de impactul asupra mediului produs în procesul de exploatare și valorificare a materiei prime.

Pentru planul de dezvoltare, una dintre componentele esențiale ale documentațiilor de licență, sunt necesare măsurători geologice și topografice . Efectuând aceste măsurători trebuie luate în considerare câteva componente importante, în special pentru carierele de piatră:

-Unghiul de taluz general;

-Configurația sufrafeței de lucru;

– Elementele dimensionale ale treptelor (unde este necesar);

-Configurația reliefului albiei râului acolo unde nu este excavat.

Pentru a limita impactul negativ al activității de exploatare este importantă implementarea controlului încă din stadiul primar , activitate cu costuri mult mai reduse decât după ce efectele distructive au fost produse – rol care revine managementului de mediu .

Companiile trebuie astfel să aibă în vedere :

-Limitarea intervenției asupra solului la suprafețele strict necesare anual ;

-Amenajarea platformelor de extracție ;

-Lucrări pentru asigurarea stabilității pantelor ;

-Observarea unghiului de taluz în general , cu respectarea treptelor ;

-Menținerea unei bune operabilități a echipamentelor ;

-Efectuarea continuă a fluxurilor tehnologice;

-Managementul deșeurilor.

Acestea sunt elementele necesare din punct de vedere al protecției zăcământului și al mediului pentru o exploatare sigură (Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011).

Prin acordurile și avizele emise de instituțiile statului, se va solicita agenților economici să promoveze cele mai bune practici disponibile în activitatea de extracție și prelucrare / preparare a substanțelor minerale utile, inclusiv în reconstrucția ecologică a zonelor afectate de activități miniere.

O companie modernă, eficientă și de înaltă productivitate, trebuie să adopte cele mai adecvate cunoștințe și tehnologii, trebuie să utilizeze cele mai bune practici și cele mai moderne metode de management, în scopul maximizării beneficiilor economice din exploatarea unei substanțe minerale, pentru toate părțile interesate (Strategia industriei miniere 2012 – 2035).

1.1.2 Aspecte sociale

Societatea are nevoie de agregate pentru dezvoltarea infrastructurii și a construcțiilor, și, prin urmare, o preocupare majoră se referă la costul efectiv al furnizării de agregate de o calitate acceptabilă. Pe de altă parte, extracția de agregate din cariere sau balastiere constă într‐un proces în mare parte mecanic, ce implică transportul unor cantități mari de materiale și acest lucru poate deranja comunitățile locale în diverse moduri, precum: schimbarea peisajului site‐urilor învecinate, afectarea mediului, habitatelor și speciilor, crearea unei perturbări continue din cauza transportului de materiale prin sate, etc. În plus față de disconforturile cauzate de însăși natura activității de extracție, care afectează mediul înconjurător și comunitățile, localnicii și autoritățile sunt preocupate de gestionarea etapei post‐închidere și de utilizarea carierelor epuizate.

Extinderea în suprafață a exploatărilor în cariere a agregatelor poate fi restricționată de către comunitățile în expansiune, în lipsa unor planuri de utilizare a terenurilor și a neconturării zonelor prioritare de extracție a materiilor prime. În timp ce multe cariere au pornit de la periferia comunităților, astăzi acestea sunt "înghițite" și înconjurate de comunitățile expansive.

Prin urmare, problemele sociale la nivel local provin de la două aspecte contradictorii:

a) punctul de vedere al consumatorilor

b) punctul de vedere al cetățeanului.

Mulți cetățeni nu acceptă carierele de suprafață deoarece nu recunosc dependența societății față de agregate. Sindromul “nu în curtea mea", poate restricționa dezvoltarea valorificării agregatelor. (Langer, W. H., 2002)

În ultimii ani, prin demersul consultării publice prevăzute în cadrul procedurii de autorizare de mediu stabilite în unele țări SSE, a existat o implicare sporită a comunităților locale în luarea deciziilor pentru carierele noi și / sau existente. Părțile interesate, cum ar fi comunitățile locale și ONG‐urile, ar putea crea obstacole considerabile în eficiența carierelor de agregate, în special atunci când activitatea extractivă se desfășoară în apropierea sau în zonele de conservare a naturii și a siturilor arheologice importante. Pe scurt, activitatea de producție de agregate are nevoie, chiar dacă nu în mod oficial, de acceptare socială, în scopul de a opera fără probleme.

1.2. Utilizarea agregatelor

Aproximativ 65% din agregatele consumate anual sunt utilizate la construcția de clădiri. Aceasta în mod deosebit în țările cu seismicitate ridicată, unde betonul este materialul standard utilizat pentru structura de rezistență a clădirilor. Spre exemplu, o casă grecească de 120m2, localizată într‐o zonă cu seismicitate ridicată, necesită 180m3 (peste 400 tone) de beton pentru construcția sa. De notat că 70‐80% din acest beton este reprezentat de agregate. Clădirile sociale, ca școli, spitale și stadioane, necesită cantități considerabile de agregate pe unitatea construită. Pe baza datelor [NUME_REDACTAT] a Agregatelor (2010), aproximativ 3.000 tone de agregate sunt necesare pentru fiecare nouă școală, în timp ce un nou stadion poate necesita până la 300.000 tone de agregate. Pentru această aplicație specifică (construcția de clădiri), agregatele sunt utilizate fie indirect, sub formă de ciment și var (forme calcinate al calcarului), fie direct, în betoane și mortare. (Sursa- http://www.uepg.eu/)

Agregatele, pentru a putea fi utilizate la fabricarea betonului, nu trebuie să conțină minerale care produc reacții chimice adverse cu cimentul, oțelul sau fierul beton care intră în structura acestuia ( W. Langer)

Betonul se poate altera din cauza reacțiilor expansive dintre anumite tipuri de agregate și baze. Alcalinele sunt, în principal, derivate din ciment, dar a fost postulat că unele agregate conțin substanțe care contribuie la baze de reacții interne, și astfel, determină expansiunea ca urmare a reacției alcaline-agregate (J.E.Gillott, C.A.Rogers, 1994).

Utilizarea agregatelor care provin din demolarea constructiilor prezintă un potențial semnificativ pentru înlocuirea agregaelor naturale, contribuind la conservarea resurselor naturale si la reducerea spațiului pentru depozitarea deșeurilor, dar în același timp necesită studii extinse pentru stabilirea condițiilor de utilizare (procent admis, plusuri și minusuri în proprietățile betonului/ mortarului etc.) Cunoașterea originii și caracteristicilor agregatelor este absolut esențială.

Faptul ca 75% din volumul betonului este ocupat de agregate constituie un argument suficient pentru a înțelege rolul calității acestora asupra caracteristicilor inițiale și finale ale betonului ( [NUME_REDACTAT] Schiau).

Agregatele sunt, de asemenea, foarte importante pentru lucrările de infrastructură, de exemplu în construcția de drumuri. Aproximativ 30.000 tone de agregate sunt necesare pentru construcția integrală a 1 km de drum național. Aici, agregatele sunt prezente în fundația drumului și în betoanele sau mixturile bituminoase ale suprafeței drumurilor. Cantități echivalente la 20% din consumul anual de agregate se utilizează la construcția de drumuri, piste aeroportuare, căi ferate și canale. In plus față de utilizările menționate, roci calcitice cu proprietăți specifice, sfărâmate, sunt utilizate, în formă granulară sau ca pulberi, pentru hrana animalelor, în industria zahărului, sticlei, chimică (vopsele, mase plastice) etc.

Cererea de agregate este strâns legată și de nivelul lucrărilor de întreținere sau reparație a clădirilor existente și de amploarea proiectelor de inginerie civilă.

Transportul agregatelor poate adăuga costuri semnificative acestora, întrucât ele sunt grele și voluminoase. De aceea, cele mai multe piețe sunt locale sau regionale, iar comerțul interanțional este limitat. Dezvoltarea unei rețele adecvate de balastiere și cariere este necesară pentru satisfacerea piețelor locale / regionale și reducerea costurilor de transport și a impactului de mediu asociat, ex. emisiile de CO2.

Cererea totală de agregate în Europa este 3 miliarde tone pe an, conform cu datele statistice ale UEPG incluse în bilanțul anual 2010‐2011. Sectorul agregatelor are o cifră de afaceri de circa 20 miliarde euro și un consum mediu de 5,5 tone per capita pe an. Conform unor surse, industria agregatelor presupune aproximativ 16.000 companii (cele mai multe, intreprinderi mici și mijlocii) care operează în 24.000 cariere și balastiere din Europa, implicând direct și indirect 300.000 oameni. Toate acestea fac din sectorul agregatelor de departe cel mai important între industriile extractive non‐energetice.

Estimări brute arată că în economiile avansate, cererea anuală de agregate în unele țări europene poate ajunge până la 12 tone per capitală. Totuși, sectorul a avut puternic de suferit datorită crizei economice actuale, declinul mediu raportat fiind de aproximativ 20% în 2009 față de 2008. În câteva țări, o scădere continuă a valorilor producției este raportată și în 2010 datorită recesiunii. Totuși, se anticipează că cererea de agregate va reveni curând la nivelul din 2008 de 3,5 miliarde tone, și va atinge 4 miliarde tone pe termen mediu, îndeosebi datorită creșterii economice în [NUME_REDACTAT] și de Sud‐Est. Această cerere crescândă de agregate trebuie luată în seamă de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] de Planificare (Sursa: Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe, 2010, Final report commisioned by UEPG).

1.3. Istoricul evoluției consumului de agregate minerale

Înainte de anul 1990, industria materialelor de construcții solicita anual aproape 80 milioane m3 nisipuri și pietrișuri sortate. Perioada 1977 – 1988 a fost caracterizată de un consum masiv de resurse minerale de acest tip. Pe lângă ritmul accelerat de construire a locuințelor, unităților industriale noi și lucrărilor de infrastructură edilitară, s-au pus în operă masive din beton armat rămase neutilizate până astăzi în marile lucrări de infrastructură – canale de navigație sau derivații, unități industriale sau complexe agrozootehnice care au fost abandonate.

După o perioadă de cca. 10 ani de declin, începând cu anul 2000, necesarul de agregate minerale a crescut vertiginos. Creșterea economică asociată procesului de aderare la UE și relativa bunăstare înregistrată la nivelul populației a făcut ca, sectorul construcțiilor să redevină un pilon important al economiei naționale. Astfel, consumul anual de agregate minerale a crescut până la un nivel al producției anuale de cca. 36 milioane m3 agregate naturale (sedimentare și exploatări din cariere).

Tabelul de mai jos ilustrează tendința evoluției consumului de agregate minerale, făcându-se precizarea că, după 2010, ca urmare a efectelor crizei economice, cererea din piață și implicit volumele exploatate au scăzut (M. Toniuc &colab., 2012).

Tabel 1- Agregate minerale exploatate în România (tone)

(Sursa: European mineral statistics, 2004-2008)

În prezent, circa 90% din totalul producției de agregate provine din resurse naturale, extrase în cariere și balastiere. Restul de 10% de agregate provine din depozite marine, reciclarea deșeurilor industriale, cum sunt zgurile și cenușile, și reciclarea deșeurilor din construcții și demolări. Agregatele mai pot fi produse și din deșeurile extractive (miniere).

Producția de agregate marine și a celor provenite prin activități de reciclare va continua să crească, totuși, pe termen lung, circa 85% din necesar va trebui încă să fie acoperit cu agregate produse prin extracție în cariere.

Agregatele produse prin reciclare nu ar trebui privite ca niște concurenți ai agregatelor produse în cariere, ci mai degrabă utilizarea lor împreună este strategică pentru asigurarea aprovizionării din surse multiple (Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011).

Resursele de agregate sunt finite și non-regenerabile, comunitățile confruntându-se cu probleme din nevoia de perspective și de planificare pe termen lung. Consumul continuă să crească, cererea de agregate de construcții în următorii 25 de ani, o poate depăși pe cea din ultimii 100 de ani ([NUME_REDACTAT], 2000).

1.4. Clasificarea agregatelor

În general, agregatele sunt folosite în industria construcțiilor în funcție de proprietățile lor, ele fiind clasificate astfel:

Agregate sortate – utilizate drept fundație fermă pentru drumuri, căi ferate, structuri sau straturi de bază, ele au un grad ridicat de rezistentă la uzură, absorbtie de apă sau rezistență la înghet/dezgheț. Mai pot fi utilizate și drept sol pietros.

Agregate de carieră (bazalt și andezit industrial și de construcție) – folosite ca materiale de construcție pentru drumuri, străzi, autostrăzi, terasamente de cale ferată sau la realizarea betoanelor. Aceste agregate sunt folosite atât în prepararea mixturilor astfaltice (cribluri), cât și ca piatră de umplutură pentru realizarea de platforme, terasamente, fundații, piste, drumuri etc.

Agregate de balastieră – nisip, pietriș, piatră concasată, balast, refuz de ciur. Mai jos sunt prezentate câteva detalii despre fiecare:

Nisip (0-4mm) – folosit ca materie primă în industria sticlei, industria cimentului, în producerea mortarului sau pentru pavaje, în producerea semiconductorilor, în industria abrazivilor, ca matrite în turnătorii, ca și filtru în epurarea apei de canal, ca antiderapant iarna sau (la nevoie) se presară pe șinele de cale ferată.

Mărgăritar (4-8mm) – folosit la drumuri, terasamente, prepararea betonului.

Pietriș (8-16mm) – folosit la stațiile de betoane și de asfalt, rezultat din fragmente de roci și minerale rotunjite, cu dimensiuni ce variază între 2mm și cca. 70mm, formându-se pe litoral, in albiile apelor curgătoare sau în regiunile ocupate de ghețari.

Piatra mare (16-31mm) – folosită în realizarea betonului, a drumurilor pavate sau ca balast pentru căi ferate, se obține prin spargerea de rocă cu ajutorul concasoarelor și se diferențiază de pietriș sau balast, acestea din urmă fiind obținute în urma procesului natural de eroziune.

Balast (0-63mm) – utilizat în construcții pentru umplutură sau ca agregat pentru betoane, ori pentru terasamente, platforme și drumuri de acces. Este un amestec de pietriș sau de pietriș cu nisip, de natură sedimentară.

Refuz de ciur (>31mm) – folosit la gropi, case, hale, curți interoiare, refuzul de ciur provine din sfărâmarea rocilor.

Piatra concasată de râu (0-4, 4-8, 8-16, 0-64mm) – folosită ca material de construcție în realizarea terasamentelor, betonului, drumurilor etc.

Piatra concasată de cariera (4-8, 8-16, 16-25, 25-33,5, 31,5-55, 0-64mm) – folosită ca material de construcție în realizarea fundațiilor, terasamentelor, betonului, drumurilor, lucrărilor de căi ferate etc.

Piatra concasată de granit (31,5-55mm) –  utilizată la lucrarile de terasamente, drumuri, platforme etc.

Piatra concasată de calcar (0,25-0,63mm) – folosită ca materie primă pentru var și ciment, ca agregat de betoane ușoare, la zidării, placaje etc.

Nisip concasat de râu (0-4mm) – folosit în construcții ca agregat și în amenajări diverse.

Mozaic din marmură – folosit în diferite granulații la alei, trepte, pardoseli, grădini, lucrări funerare, curți, fântâni arteziene.

Zgura roșie – folosită pentru terenuri de tenis, hanbal, baschet sau la pistele de atletism.

Pământ – folosit adesea pentru amenajarea grădinilor, parcurilor, curților interioare.

Alte produse de bază rezultate în urma concasării pietrei brute și în urma sortării sunt: nisipul de concasare, criblura, piatra spartă, piatra brută, savura și deșeul.

(http://www.mdecoverconstruct.ro/ro/agregate_de_balastiera-agregate-2.html)

Dimensiunea agregatelor este un element important în complexul factorilor fizici care condiționează activitatea microorganismelor. Agregatele solului acționează asupra activității microorganismelor prin doi factori: suprafața specifică și dimensiunile agregatului. Suprafața agregatului este în relație directă cu cantitatea de gaze ce intră în interiorul acestuia, fiind deci un criteriu al aerației, și, implicit, al aerării (Măzăreanu, 1999). S-a demonstrat că activitatea bacteriilor implicate în mineralizarea substanței organice se găsește în proporție inversă cu dimensiunea agregatului de sol. A fost stabilită o relație strânsă între aerație, dimensiunea agregatelor și intensitatea nitrificării, constatându-se că nitrificarea este mai intensă în agregatele mici, de circa 0,25 mm, în solurile afânate și foarte afânate. Odată cu tasarea posibilitățile de aerație pe care le oferă agregatele de dimensiuni mari sunt superioare, iar procesul de nitrificare se desfășoară la un nivel superior ([NUME_REDACTAT], 2007).

1.5. Practici de producere a agregatelor

Practicile de producere a agregatelor cuprind:

extracția și procesarea rocilor din cariere și a nisipului & pietrișului din balastiere;

tratamentul deșeurilor extractive (sau miniere) și solurilor/rocilor excavate la lucrări civile și procesarea deșeurilor industriale și C&DW.

Totuși, practica principală pentru producția de agregate rămâne exploatarea din cariere și balastiere cu această destinație. Printr‐o activitate specifică, este produsă o gamă largă de produse finale, utilizabile, în funcție de standarde, pentru diverse aplicații. Agregatele produse prin alte activități decât exploatarea în carieră pot înlocui agregatele rezultate din cariere în aplicații cum sunt construcția de drumuri și producția de betoane, întotdeauna cu respectarea standardelor de calitate necesare (Chalkiopoulou & colab. , 2011).

1.5.1. Agregate din roci sparte, nisip și pietriș

Nisipul și pietrișul sunt constituenți petrografici ai depozitelor terțiare și cuaternare, mai rar de vârstă mai veche și, împreună cu gresii și conglomerate, când au o compoziție dominant cuarțoasă sunt denumite ,,roci siliciclastice”.

Constituie sedimente actuale fluviatile și litorale – marine și depozite eoliene – continentale sau intercalații în complexe sedimentare marine sau de apă dulce. Dimensiunea granulelor de nisip poate varia de la 0,006 la 2 m, iar a celor de pietriș, în general, de la 2 la 6 mm.

În înțeles comercial, termenul de nisip se limitează la nisipul compus din cuarț și, în proporție redusă, feldspat, mice, oxizi de Fe și Ti sau de alte ,,impurități”. Frecvent, pietrișurile sunt constituite din cuarț și, adeseori din fragmente de rocă.

Consumul mare de nisip și pietriș în construcții și costul redus al materialului impune ca locul de extracție (balastierele) să fie cât mai apropiat de cel de utilizare, altfel, pietrișul trebuie înlocuit cu piatră spartă (concasată).

Producția mondială de pietriș și piatră concasată a fost în 1995 de 2.997,465 mil.tone, iar în 2000 se cifra la 3.282,291mil. Tone. Pe primul loc se situa USA cu 1560 mil. tone. [NUME_REDACTAT] s-au produs 12,587 mil. m.c. în 1991 și 2,285 mil. m.c. în anul 2000 ( Yearbook, 2003).

Mare parte (aprox. 50 de procente) din pietrișul extras anual este utilizat în construcții, ca agregat pentru betoane, altă parte, ca balast la căile ferate și pentru pietruirea drumurilor.

Parte din producția de nisip este utilizată pentru produse refractare în metalurgie (piese de turnare și cărămidă ,,silica”), altă parte de nisip cuarțos poate servi ca abraziv sau ca material filtrant. Calitățile deosebite sunt cerute nisipului cuarțos utilizat pentru sticlă și în industria chimică ([NUME_REDACTAT], 2006).

Depozitele de nisip & pietriș se exploatează cu excavatoare (după îndepărtarea copertei de sol) și prin dragare sub nivelul acvifer. In funcție de constituția granulometrică a materialului brut, acesta poate necesita o clasare ulterioară pentru a produce fracțiile granulometrice necesare produselor comerciale.

1.5.2 Agregate produse prin activități de reciclare

În prezent, sunt disponibile diverse tehnologii de prelucrare a deșeurilor pentru producerea de agregate reciclate de calitate superioară, utilizabile în industria construcțiilor ca produse recuperate sau materii prime, cu performanțe tehnice comparabile celor ale agregatelor naturale ( [NUME_REDACTAT] & colab., 2011).

Câteva tipuri de deșeuri și reziduuri minerale pot fi efectiv transformate prin reciclare în produse secundare. Aceste produse pot fi utilizate, pentru anumite scopuri, în locul sau în amestec cu agregate naturale, economisind resurse ne‐regenerabile și reducând semnificativ terenurile ocupate și impactul de mediu asociat. Cu acest sens, “agregatele din reciclare” includ și agregatele produse din deșeuri extractive (sau miniere).

Conform clasificării activităților de reciclare propuse și agreate de partenerii SARMa, 4 tipuri de activități de reciclare au fost considerate ca potențiale surse de agregate:

R1: Reciclarea produselor secundare, deșeurilor și reziduurilor din activități extractive

R2: Reciclarea deșeurilor din construcții și demolări (C&DW)

R3: Reciclarea materialelor excavate la lucrări civile

R4: Reciclarea deșeurilor industriale (zguri metalurgice, cenuși de incinerare, cenuși din arderea cărbunilor)

Activitățile de reciclare se înscriu în cadrul legal al unor Directive și Comunicări ale UE referitoare la managementul acestori tipuri de deșeuri.

Tehnicile adoptate pentru reciclare constau în procese la cald și la rece. În primul caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent mai mic de 20% în mixtura totală. În al doilea caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent de până la 50%. Agregatele astfel obținute sunt utilizate pentru construcția de drumuri, aeroporturi și porturi, în accord cu cerințele pieții CE. Ciment asfaltic reciclat este, de asemenea, fabricat.

(Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 Recycling).

1.6. Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă este “dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a‐și satisface propriile nevoi“ (Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992).

Dezvoltarea durabilă implică o creștere economică, împreună cu protecția calității mediului, fiecare consolidând‐o pe cealaltă. În esență, termenul de “Dezvoltare durabilă” se referă la realizarea dezvoltării economice și sociale într‐un mod care nu epuizează resursele naturale ale unei țări (G. Bruntland, 1987).

Autoritățile, industria și societatea trebuie să coopereze la planificarea la nivel regional și local astfel încât extracția durabilă a agregatelor să fie un succes. Pentru a asigura gestionarea durabilă și furnizarea agregatelor, fiecare dintre părțile interesate trebuie să accepte anumite responsabilități. Autoritățile au datoria să dezvolte politici, reglementări‐cadru și stimulente economice care să asigure climatul pentru succesele economice ale operatorilor de cariere, în același timp asigurându‐se că nevoile și preferințele comunităților adiacente sunt respectate.

Industria trebuie să lucreze astfel încât să fie recunoscută ca un corporatist responsabil și ca un membru al comunității. Societatea (inclusiv ONG‐urile) are responsabilitatea de a se informa cu privire la gestionarea problemelor resurselor de agregate. Toate părțile interesate trebuie să identifice și să rezolve problemele legitime, printr‐o contribuție constructivă în luarea deciziilor care să se adresează atât lor, cît și unor spectre largi de obiective și interese (Langer, W. H., 2002).

Incapacitatea noastră de a promova interesul comun în dezvoltarea durabilă este, de multe ori un produs de neglijare relativă a justiției economice și sociale. Cu cât așteptăm mai mult să se pună în aplicare principiile de gestionare durabilă a resurselor, cu atât mai dificil devine pentru a pune în aplicare gestionarea durabilă a resurselor (Walther , [NUME_REDACTAT] on Environment and Development, 1987).

In prezent, o parte importantă a informațiilor de mediu folosite pentru a interpreta, prognoza sau contura aspecte ale dezvoltării durabile legate de sistemele industriale, derivă din aplicarea metodologiei “[NUME_REDACTAT] Assessment” (LCA). Exploatarea în carieră este unul din sectoarele în care utilizarea instrumentelor bazate pe LCA a fost mai puțin folosită, sau în care consensul cu privire la punerea în aplicare a metodologiei nu a fost atins. [http://www.sarmaproject.eu/] .

Anumite responsabilități, probleme și provocări sunt actuale pentru toate părțile implicate în sectorul de agregate la nivel local. După cum s‐a demonstrat în proiectul SARMa, aspectele și provocările țărilor SSE includ: realizarea licenței sociale pentru a opera; gestionarea impacturilor potențiale de mediu; prevenirea exploatărilor în cariere ilegale, promovarea activităților de reciclare; eliminarea unor deficiențe în legătură cu cadrul legislativ (Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011).

1.7 Probleme de mediu

Probleme majore de mediu recunoscute în general ca afectând dezvoltarea durabilă a resurselor de agregate sunt legate de:

-Cât de eficient sunt evaluate, monitorizate și gestionate potențialele impacturi asupra mediului care rezultă în toate fazele unui proiect de extractie a agregatelor (planificarea, dezvoltarea, instituirea, funcționarea),și

– Dacă există un plan eficient, specific și bine realizat de restaurare a site‐ului, care ar putea compensa comunitățile locale pentru modificarea inevitabilă a peisajului datorită activităților de extracție (Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011).

1.7.1 Probleme ale reciclării

Reciclarea nu ar trebui să fie considerată o activitate de sine stătătoare, ea ar trebui să fie încadrată într‐un context mai larg al gestionării integrate a resurselor și a deșeurilor. În acest sens, producția de agregate prin activități de reciclare este conectată la legislația relevantă.

[NUME_REDACTAT] (UE) a adoptat o serie de directive care vizează armonizarea politicilor de gestionare și eliminare a deșeurilor în întreaga Europă și garantarea protecției mediului:

− Directiva cadru privind deșeurile (Directiva 2006/12/CE a deșeurilor);

− Directiva privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE);

− Directiva prevenirii și controlul integrat al poluării (Directiva 2008/1/CE);

− Directiva privind deșeurile miniere (Directiva 2006/21/CE a gestionării deșeurilor din industriile extractive).

Atitudinea generală de a recicla și felul în care activitățile de reciclare sunt concepute și gestionate, în scopul de a deveni surse de agregate, par a fi esențial diferite de la o țară SSE la alta (Sursa: http://www.sarmaproject.eu/).

Majoritatea țărilor SSE nu iau în considerare, în politicile lor minerale, producția de agregate prin toate activitățile potențiale de reciclare. Mai exact, producerea de agregate prin tratarea deșeurilor din activitatea de extracție (sau minerit) este o practică obișnuită în cele mai multe dintre ele. Pe de altă parte, producția de agregate din C&DW este limitată, iar stabilirea unei legislații relevante, cu obiective specifice de reciclare, nu a fost încă adoptată de către unele țări.

Ca urmare, bazele de date privind agregatele din activități de reciclare fie lipsesc, fie conțin informații limitate ( Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011). Având în vedere că producția de agregate din activități de reciclare reduce ocupareaterenurilor și, totodată, impactul potențial asupra mediului, economisind, în același timp, resurse neregenerabile și, astfel, creșterea eficienței resurselor, problemele stringente cu care factorii politici și administrația publică se confruntă sunt: modul de organizare și de gestionare a colectării și reciclării deșeurilor și modalitatea de a înțelege dacă și în ce măsură agregatele din reciclare pot completa agregatele din exploatarea în cariere, în scopul de a realiza o aprovizionare durabilă din surse mixte. ([NUME_REDACTAT] Mix ‐SSM).

1.7.2 Probleme ale proceselor de autorizare

În timp ce există o disponibilitate generală a surselor locale de agregate în țările SSE, accesul la resursele de agregate, inclusiv aprovizionarea pieții, este adesea limitat de lungile procese de autorizare. În majoritatea cazurilor, sistemele de autorizare privind exploatarea în cariere sunt nejustificat de complexe și lente, ceea ce constrânge inutil accesul la resurse, iar valabilitatea multor permise acordate este prea scurtă pentru a justifica investiții adecvate.

Prin urmare, fiecare țară trebuie să elaboreze o procedură simplificată, mai rapidă, un sistem de autorizare conceput, în mod ideal, ca un "one‐stop‐shop", sau echivalentul acestuia, prin raționalizarea legăturilor și a procedurilor între agențiile naționale, regionale și locale implicate, în timp ce se insistă asupra creșterii performanței industriei în probleme de mediu și sociale.

Participarea publicului este asigurată, de obicei, în timpul fazei de acordare a licențelor de mediu, prin audieri publice sau comunicări scrise. Cu toate acestea, lămurirea "publicului afectat" este destul de problematică, ceea ce duce, în multe țări, la acțiuni juridice soluționate de către instanțele judecătorești (Chalkiopoulou, [NUME_REDACTAT], Kiki, 2011).

Pierderile cele mai mari de terenuri arabile de pe Terra se produc din cauza eroziunii artificiale, ca urmare a exploatării neraționale a solului, pădurilor și pășunilor. Anual se pierd 24 milioane tone de pământ arabil, formându-se un nou sol. Astfel, apar zone aride și semiaride unde se practică suprapășunatul care duce la transformarea unor vaste teritorii în deșert ([NUME_REDACTAT], 2002).

Uscatul, format din continente și insule, constituie suportul pentru desfășurarea vieții omului și a viețuitoarelor cu respirație aerobă, precum și principalul depozit de resurse minerale.

Solul este un ecosistem bogat dar fragil, stratul afânat, moale și friabil care se găsește la suprafața scoarței pământului și care, împreună cu atmosfera învecinată, reprezintă mediul de viață al plantelor. Constituie partea superficială a scoarței cu grosime de circa 1,5 m și un factor ecologic vital. Compoziția procentuală a solului este aproximativ următoarea: 78% substanțe minerale (carbonați, argilă, cuarț, oxizi de fier, humă), 1,5% apă, 1,5% aer, 5% substanțe organice (humus, lignită, celuloză, grăsimi, rășini, etc).

Solul, capitalul cel mai prețios de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor sale, reprezintă un factor de mediu esențial și o resursă fundamentală pentru dezvoltarea economică.

Se estimează că, pe glob, suprafața totală a terenurilor este de 13,395 miliarde de ha din care 1,457 miliarde ha terenuri arabile (11%), 2,987 miliarde ha pășuni (22%), 4,041 miliarde ha păduri (30%).

Peste tot în lume se manifestă fenomene de degradare a fondului agricol, a fondului de vegetație naturală, modificări ale florei, care conduc la modificări ale faunei, într-o interdependență de multe ori necunoscută, de cele mai multe ori ignorată în mod iresponsabil. Cu toate că este o sursă limitată, neregenerabilă, solul a fost și este afectat și de alte sectoare economice, nu numai de agricultură și silvicultură, ceea ce face ca anual suprafețe importante de teren să devină improprii pentru agricultură sau chiar să fie scoase din circuitul agricol.

Se apreciază că în decursul timpului, au fost astfel irosite circa doua miliarde hectare de teren agricol. Actualmente, în fiecare an, circa șase-șapte milioane hectare teren arabil își schimbă categoria de folosință, fiind utilizat în alte scopuri .

Poluarea solului este reprezentată de orice activitate care produce un dezechilibru în funcționarea normală a solului ca mediu de viață, în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. Se manifestă prin degradarea fizică, chimică, biologică a solului. Îi afectează negativ fertilitatea, capacitatea productivă, din punct de vedere calitativ și cantitativ.

Poluarea solului poate fi estimată printr-un indicator sintetic, care ține seama fie de reducerea calitativă și cantitativă a producției, fie de cheltuielile necesare pentru a readuce capacitatea bioproductivă la parametrii anteriori apariției fenomenului de poluare.

Omul, dovedindu-se și în acest domeniu deosebit de inventiv, reprezintă factorul cel mai important de poluare a naturii pe care o ,,agresează,, în diverse moduri prin:

-utilizarea substanțelor chimice;

-exploatarea resurselor biogice;

-schimbarea destinației terenurilor;

-valorificarea unor zăcăminte de substanțe minerale utile;

-acumularea de halde de steril, deșeuri, nămoluri și reziduuri;

-activități care duc la eroziunea solului;

-managementul deșeurilor.

([NUME_REDACTAT], 2008)

1.8. Factori de impact

Factorii de impact reprezintă acele elemente care generează interferențe cu diferitele componente ale mediului înconjurător. Diferența dintre componentele ambientale și factorii de impact, constă în faptul că în timp ce componentele ambientale sunt elemente constitutive ale mediului (aer, apă, sol, etc), factorii de impact sunt acele elemente care reprezintă cauza interferenței și perturbarea posibilă în confruntarea cu alte componente ambinentale (zgomote, vibrații, radiații, deșeuri etc). Unele componente ambientale pot reprezenta factori de impact pentru alte componente ambientale. Spre exemplu, apa este un factor care modelează suprafața terestră, interferându-se astfel cu solul. De asemenea, factorii de impact pot fi interpretați uneori ca și componente ambientale: zgomotul este un factor de impact care poate afecta comportamentul oamenilor și animalelor, dar în același timp este un mediu sonor, care poate fi considerat componentă a mediului înconjurător complex.

În contextul studiilor de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător, factorii de impact sunt considerați cauza de interferență și perturbare a mediului în care se manifestă.

Analiza factorilor de impact are drept scop determinarea caracteristicilor relative ale acestora, indiferent dacă proiectul în cauză se realizează sau nu.

1.8.1 Zgomotul. Obiectivul caracterizării acestui factor de impact se referă la determinarea surselor de zgomot, a nivelelor de poluare sonoră în zona studiată, evidențiind intervențiile de control, protecție și reducere.

Surse de impact:

-emisii sonore de origine industrială, care trebuie localizate și caracterizate în funcție de surse, intensitate, frecvență și durată;

-emisii sonore generate de mijloacele de transport cu referire la traficul rutier, feroviar și aerian;

-emisii sonote din alte surse, presupunând determinarea surselor.

Parametrii de stare:

-climatul acustic, afectat direct sau indirect de activitățile proiectului, cu evidențierea creșterii spațiale și temporale a nivelelor de presiune sonoră diurne și nocturne.

Relațiile dintre zgomot și alte componente ambientale sunt determinate de impactul pe care-l generează zgomotul asupra acestora, în special asupra ecosistemelor, faunei și mediului antropic. Zgomotul, ca factor de impact, poate deveni el însuși, în unele cazuri, țintă a factorilor de interferență, cum ar fi traficul, manifestările mediului antropic sau fauna, care pot fi surse de zgomot.

1.8.2 Vibrațiile. Acestea se analizează în scopul evidențierii și caracterizării surselor de vibrații, ale determinării nivelelor vibrațiilor în zona studiată și a impactului acestora asupra componentelor ambientale, precum și pentru evidențierea măsurilor de control, protecție și diminuare.

Surse de impact:

-vibrații de natură industrială, caracterizate în funcție de surse, intensitate, frecvență și durată;

-vibrațiile cauzate de transport, cu referire la transportul rutier și feroviar, caracterizate, de asemenea, prin intensitate, frecvență și durată;

-vibrații de altă natură (determinate de funcționarea instalațiilor și utilajelor).

Parametrii de stare:

-nivelele de vibrații în zona studiată, prognozarea nivelelor probabile în cazul realizării proiectului și a efectelor asupra clădirilor și a stării de confort a populației.

Relațiile cu alte componente ambientale sunt determinate de impactul generat de vibrații asupra acestora, cu referire specială la sol și subsol și la mediul antropic.

1.8.3 Traficul. Obiectivul caracterizării acestui factor de impact se referă la evidențierea principalelor fluxuri de trafic și evidențierea măsurilor de control, organizare și a modului de manifestare.

Surse de impact:

-traficul de vehicule, care trebuie analizat din punct de vedere al autovehiculelor și vehiculelor de mare tonaj utilizate în cadrul proiectui.

-modificări ale circulației și ale sistemelor de transport, pentru care trebuie evaluat impactul generat asupra traficului, inclusiv eventualele întreruperi sau modificări în funcționarea transportului public determinate de proiect.

Parametrii de stare:

-fluxuri de trafic, care trebuie măsurate și analizate pentru zona afectată direct sau indirect de către proiectul analizat, evidențiind volumul traficului pe tip de vehicule și distribuția spațială și temporală a acestuia, luând în considerare o perioadă de timp semnificativă pentru scopurile evaluării impactului.

Traficul generează un impact direct asupra aerului, cauzat de emisiile atmosferice generate de mijloacele de transport, dar afectează și componentele mediului antropic, în special sistemul teritorial, precum și factori ambientali de tipul zgomotului, vibrațiilor și consumul de energie.

1.8.4 Deșeurile. Pentru caracterizarea acestui factor de impact trebuie evidențiate nivelele de producție ale deșeurilor și sistemul de colectare, recuperare, reciclare și distrugere a acestora.

Surse de impact:

-producerea de deșeuri urbane, pentru care trebuie evidențiate și analizate datele privind producția de deșeuri lunară și anuală, pentru o perioadă semnificativă din punct de vedere al studiului de impact, cu și fără implementarea proiectului, precum și datele privind compoziția deșeurilor urbane în zona studiată;

-producerea deșeurilor speciale, care trebuie analizate din punct de vedere cantitativ și calitativ, cu specificarea tipului și originii deșeurilor, fie că proiectul se va realiza sau nu în zona studiată.

Deșeurile afectează celelalte componente ambientale prin impacturi directe sau indirecte, în funcție de etapa gestionării lor, care se manifestă prin producerea de zgomote și vibrații, mirosuri neplăcute, trafic, impact asupra peisajului, contaminarea solului și a apelor, emisii atmosferice provenite de la instalațiile de incinerare ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2006).

1.9. Aspecte legislative

Dreptul mediului reprezintă ansamblul complex al normelor juridice care reglementează relațiile ce se stabilesc între oameni, referitoare la atitudinea lor față de componentele naturale și artificiale ale mediului înconjurător și de conservare a acestor componente. ”[NUME_REDACTAT]” pornește de la precizarea următoarelor noțiuni: mediu înconjurător, natură, poluant, poluare.

Mediul înconjurător este definit prin ansamblul factorilor naturali (apă, aer, sol, subsol, energie solară) și organismele existente, cu toate procesele de interacțiune ale acestora ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2000).

Sistemul de management de mediu (EMS) este definit în standardul ISO 14001 ca ”o component a sistemului de management general care include structura organizatorică, activitatea de planificare, practicile, responsabilitățiile și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea și menținerea politicilor de mediu”. Aceste sistem de management de mediu definește politica de mediu, planifică activitățile și analizează rezultatele obținute. Pentru a favoriza implementarea sistemului de management de mediu, firmele trebuie să-și evalueze impactul activității lor asupra mediului (modificări dăunătoare sau benefice ale factorilor de mediu), eventualele performanțe obținute în protecția mediului, să adopte auditul de mediu, cu toate obligațiile prevăzute de lege, inclusiv aducerea la cunoștiința publicului a rezultatelor auditului.

Principiile managementului de mediu au stat la baza de elaborare a standardelor internaționale din seria ISO 14000. Acestea au fost adoptate și în țările member ale [NUME_REDACTAT]. Români a recunoscut aceste standarde și a elaborate standard identice. De exemplu: SR EN ISO 14001-96, referitor la managementul de mediu, SR EN ISO 14010-97, referitor la sistemul de management de mediu, etc ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2000)

Pentru activitățile de extracție a agregatelor minerale sunt opozabile prevederile [NUME_REDACTAT] privind necesitatea restaurării condițiilor de mediu la finalizarea activităților. Aplicarea acestei cerințe legale este procedurată prin Ordinului comun al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] nr.58/19/25.02.2004 cu modificări, pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind aplicarea și urmărirea măsurilor stabilite, planul de refacere a mediului și proiectul tehnic, precum și modului de operare cu garanția financiară pentru refacerea mediului.

Se vor respecta, de asemenea, prevederile cuprinse în :

– [NUME_REDACTAT] Mediului și [NUME_REDACTAT] nr. 951/2007 și publicată în [NUME_REDACTAT] Partea I nr. 497 bis/25.07.2007;

– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, modificată, completată și aprobată prin Legea nr. 265/2006, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență nr. 114/2007 și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 164/2008;

– Legea minelor nr. 85/2003 și a Normele pentru aplicarea Legii minelor, aprobate prin HG nr. 1208/14.10.2003, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 237/2004, prin Legea nr. 284/2005 și prin OUG nr. 101/2007;

– Ordonanța de Urgență nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, aprobată și modificată prin Legea nr. 655/2001;

– Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonanței nr. 61/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 78/16.06.2000, privind regimul deșeurilor;

– Ordonanța de Urgență privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile nr. 16/2001, aprobată prin Legea nr. 465/2001;

– HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, modificată prin HG nr. 210/2007;

– HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;

– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005, modificată și aprobată prin Legea nr. 105/2006, privind fondul pentru mediu, modificată și aprobată prin Legea nr. 292/2007; 

– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, modificată, completată și aprobată prin Legea nr. 265/2006, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență nr.114/2007 și cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.164/2008;

Cap.II: CERCETARE EXPERIMETALĂ

2.1. Scopul și obiectivele lucrării

Scopul lucrării este de a evidenția impactul asupra mediului și a populației, generat de exploatarile de agregate minerale din zona [NUME_REDACTAT]-Iulia.

În studiului privind impactul exploatărilor de agregate minerale din această zonă am urmărit atingerea următoarelor obiective:

inventarierea acestor zone;

prognozarea impactul asupra mediului înconjurător în urma implementării proiectelor;

prezentarea măsurilor propuse pentru ecologizarea zonelor supuse exploatării la finalizarea lucrărilor.

2.2. Studiu de caz:

În vederea realizării unui studiu pentru determinarea impactului asupra mediului generat de activitățile de extracție a agregatelor minerale din zona [NUME_REDACTAT] Iulia am ales să analizez un numar de 24 de parcele, cu beneficiari diverși. Faptul că perimetrele de exploatare au beneficiari diferiți m-a ajutat sa pun în evidență aspecte diferite cu privire la modul de exploatare, de protecție a mediului și refacere a terenului după efectuarea lucrărilor.

Scopul exploatărilor este de a valorifica agregatele minerale pentru prestări de servicii în construcții. Astfel se va dezvolta și economia locală, prin crearea unei surse de materiale de construcție accesibile micilor întreprinzători și autorităților locale. Totodată, exploatarea agregatelor minerale din terasa râului Mureș, va susține și activitatea de construire a tronsonului de autostradă Orăștie-Sibiu, cu materialele necesare, care are un impact pozitiv în crearea de noi locuri de muncă., precum și reducerea costurilor de transport., perimetrul aflându-se in apropierea acestuia. Un alt aspect pozitiv este reprezentat de amenajarea iazurilor piscicole de către unele firme deținătoare a perimetrelor de exploatare luate în studiu, la finalizarea lucrărilor.

2.2.1. Așezare geografică

[NUME_REDACTAT] Iulia este situat la vest de confluența Ampoiului cu Mureșul, pe terasele inferioare și superioare ale acestuia din urmă. Dezvoltarea și înflorirea orașului s-au datorat și unei poziții geografice favorabile, la contactul dintre [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (Metaliferi si Trascău). Coordonate geografice : 46°04' lat N, 23°34' long. E.

În apropierea minicipiului se află dealurile: Furcilor (246 m) la sud, Săliște (407 m) la sud-vest și Mamutului (765 m) la vest. Altitudinea minimă este de 218 m in S-E, pe terasa de luncă a Mureșului, iar altitudinea maximă de 270 m, in partea de vest. [NUME_REDACTAT] se gasește pe calea ferată la 52 de km de Sibiu și la 121 de km de Cluj-Napoca. Pe șosea este situat la 72 km de Sibiu pe E 81 si la 94 km de orașul Cluj-Napoca pe DN1/ E81/ E60. (http://www.geografialumii.ro/orasele-romaniei/41-europa/romania/354-alba-iulia-romania)

Un număr de 16 parcele din perimetrul de exploatare studiat, aparține SC FLOREA GRUP SRL se află în terasa superioară a râurilor Mureș și Sebeș, la cca. 1,8 km de malul stâng al râului Mureș, în extravilanul localității Lancrăm, județul Alba, la cca: 40 m est de de calea ferată Vințu de Jos – Alba lulia și la cca. 300 m vest de drumul național DN 1.

Amplasamentul strict al obiectivului prezintă o suprafață cvasi-plană și suborizontală, proprietate privată a beneficiarului, stabilă din punct de vedere al potențialului de degradare prin declanșarea de alunecări de teren și/sau a altor fenomene geodinamice distructive (prăbușiri de teren, eroziuni, spălări în suprafată,etc.). Precipitațiile sunt relativ moderate situându-se la valorile de 500-700 mm anual. Panta generală a terenului asigură scurgerea uniformă a apelor din precipitații și nu s-au constatat formațiuni torențiale în zonele apropiate. Apele din zona sunt drenate de râul Mureș.

Peisajul din vecinătatea amplasamentului balastierei de agregate minerale este antropizat, dat fiind faptul că pe amplasament sunt mai multe zone din care s-au exploatat agregate minerale din terasă, dar și zone din care se exploatează și în momentul de față de către alte societăți.

Terenul studiat are o suprafață de 66700 mp, iar cu ajutorul punctelor de delimitare a perimetrului de exploatare, în coordonate STEREO 70, am stabilit poziționarea geografică. Cele 16 parcele sunt reprezentate cu culoarea roșie.

Fig. 1-Poziționarea parcelelor din zona studiată

Restul parcelelor, în număr de 8, sunt amplasate tot în terasa superioară a râului Mureș, având o suprafață de 579,135 mp, fiind reprezentate în Fig.1 cu portocaliu și în următoarele hărți:

Fig.2- Poziționarea geografică a parcelei din zona studiată

Fig.3 – Poziționarea geografică –parcelă- zonă studiată

Fig.4 – Poziționare geografică parcelă – zonă studiată

2.2.2. Relief și geologie

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul este situat în extremitatea sud-estică a [NUME_REDACTAT], bazin format în timpul mișcărilor geo-tectonice din faza laramică, ca urmare a prăbușirii fundamentului din interiorul arcului carpatic și a evoluat pe un fundal rigid, începand din Paleogen. În timpul neozoicului, bazinul funcționează ca o zonă de subsidență ce permite acumularea unei serii sedimentare groase cu o constituție relativ monotonă. Subasmentul de suprafață este constituit din depozite neogen superioare (argile mărnoase, nisipuri gresificate). Perioada cuaternară iși aduce aportul prin depunerea discordantă a depozitelor aluviodeluviale-proluviale, cu o granoclasare verticală, de la bolovăniș și pietrișuri în bază, până la prafuri și argile la partea superioară a depozitelor de terasă.

Din informațiile cuprinse în literatura de specialitate și din cele obținute în urma

recunoașterii preliminare efectuate în teren rezultă că resursa minerală care va face obiectul exploatarii este acumulată sub forma de depozite sedimentare de agregate minerale.

Depozitul se dispune sub forma tabulară în terasa stângă a râului Mureș, ocupând practic întreaga suprafață a zonei, fiind acoperit de sol vegetal. Prin corelarea datelor obținute din cartarea excavațiilor existente, cu cele cunoscute din literatura de specialitate, s-a pus în evidență o stratificație simplă, relativ uniformă și cvasiorizontală,

a cărei succesiune verticală este următoarea:

– un prim strat superficial de sol vegetal, argilos-nisipos, negru-cafeniu, tare cu răspandire cvasi-generală și grosimi de cca. 0,40- 0,60 m;

– în adâncime, până la cca. 0,60 – 2,50 m, urmează un complex de strate cu granulometrie fină, specific zonei de terasă, constituit din argile nisipoase cu rare elemente de pietriș, cafenii-galbui, plastic consistente;

– sub adâncimile menționate, la adancimi cuprinse între 2,50 -8,0 m apare o alternanță de nisipuri prăfoase, argiloase cafenii gălbui, fine–medii cu elemente de pietriș mic, care repauzează direct peste roca de bază, terțiară, supraconsolidată, la adâncimi de peste 8 m.

2.2.3. Compoziția mineralogică și petrografică

Mineralogic și petrografic, agregatele au în compoziție fragmente bine rulate de gneise, sisturi micacee, gresii, calcare, cuartite, roci magmatice, astfel:

Caracteristice fizico-mecanice

Greutatea volumetrică este cuprinsă între 1,8 – 2,2 t/m³, fiind în raport direct cu gradul de umiditate al rocii. Rezistența la compresiune variază între 200-1100 daN/cm², iar rezistența la șoc între 1 – 25 daN/cm/cm³.

Situația resurselor

Resursa estimată pe zona de execuție a lucrărilor de exploatare preconizate a se executa pe perioada 2012 – 2016 s-a calculat cu formula:

Q = (S x gm) – (S x gsol) = (465000 x 6.5) – (465000 x 0.5) = 2791000 mc.

Unde:

Q = cantitatea resurse;

S = suprafata ocupată;

gm = grosimea medie de exploatare;

gsol = grosime medie sol vegetal.

Pentru cele 16 parcele, existente în proprietate SC FLOREA FRUP SRL în 2012, s-a calculat o resursă de:

Q = (S x gm) – (S x gsol) = (66700 x 6.5) – (66700 x 0.5) = 400200 mc.

2.2.4. Clima și hidrologia

Climatul general este cel specific de podiș, cu manifestarea etajării elementelor climatice, temperaturile medii anuale fiind de +9°C și + 12°, cu valoare medie pentru luna cea mai rece (ianuarie) de -2,3oC și pentru luna cea mai călduroasă (iulie) de 22,5oC. În sezonul de vegetație, temperatura oscilează între valorile de 20oC – 24oC. Sunt frecvente gerurile târzii sau timpurii, care se semnalează și în lunile mai și octombrie. Întreg bazinul Mureș se găsește sub influența inversiunilor termice, mai pronunțate în perioadele reci ale anului. În acest caz, stratele de aer mai rece, situate sub cele de aer cald, împiedică formarea curenților verticali și favorizează disiparea pe orizontală a noxelor, spre văi și depresiuni.

Perimetrul este amplasat pe terasa stângă a râului Mureș, unde precipitațiile sunt relativ moderate situându-se la valorile de 500-700 mm anual. Panta generală a terenului asigură scurgerea uniformă a apelor din precipitații și nu s-au constatat formațiuni torențiale în zonele apropiate. Apele din zonă sunt drenate de râul Mureș.

2.2.5. Fauna și flora

În zona perimetrului supus exploatărilor de agregate minerale, luat în studiu, se disting în prezent două etaje faunistice: etajul faunei de deal și podiș, respectiv etajul faunei de luncă. Acestor etaje le corespund asociații faunistice de pădure, de teren agricol și asociații faunistice de luncă și de apă curgătoare. În zona de pădure se întâlnesc frecvent mamifere: căprioara, iepurele de câmp, mistrețul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele și ariciul. Pădurea mare din apropiea municipiului [NUME_REDACTAT] adăpostește un mamifer foarte valoros, cerbul lopătar (Dama dama), există o mare varietate de păsări: gaița pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, graurul, turturica, porumbelul, coțofana, vrabia și cioara. Răpitoarele de noapte, bufnița, huhurezul, cucuveaua, sunt și ele în număr destul de mare, iar dintre răpitoarele de zi amintim uliul găinilor, șorecarul, uliul păsărelelor, gaia și eretele. În pădure trăiește, de asemenea, fazanul. Pe terenurile agricole elementele faunistice sunt determinate atât de apropierea pădurii cât și de prezența văilor adânci cu plantații de salcâm, sau a tufișurilor în zone cu pășuni. Reprezentative aici sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, cățelul pământului și iepurele. Păsările caracteristice acestei zone sunt ciocârlia, potârnichea, cioara de semănătură și vrabia. În perioada de vară cuibăresc aici un număr mare de păsări migratoare.

Conform observațiilor realizate în zona amplasamentului, în data de 4 octombrie 2011, nu au fost identificate specii de păsări sau mamifere protejate de interes comunitar.

Flora, în această zonă, este determinată de particularitățile de climă, altitudine, relief, hidrografie și sol ale zonei, dar și de intervenția omului. Vegetația se încadrează în etajul stejarului și al silvostepei. Pădurea, de amestec, în care predomină stejarul, ocupă relieful înalt și insular. Prezența solurilor de pădure pe care astăzi sunt culturi agricole sau pășuni, dovedește că extinderea pădurii în trecut era cu mult mai mare. În afara stejarului, în păduri se mai întâlnește: carpen, paltin, arțar, ulm, frasin, mesteacăn, tei, cireș sălbatic sau măr pădureț.

Condițiile bioclimatice oferă condiții bune de dezvoltare a arbuștilor, cum ar fi: porumbarul, măceșul, cornul sau socul. În lunci apar pâlcuri de arini, plopi, salcii și răchite. Pe pășuni și fânețe de deal, în cadrul stepei uscate, cresc sipica, rogozul și colilia. Pe pajiștile și fânețele de luncă întâlnim iarba câmpului, golomatul, mohorul și alte specii de păiuș. În condiții de mare umiditate (mlaștini și bălți) se dezvoltă trestia, papura, rogozul, piciorul cocoșului, etc. În parcuri se găsesc câteva exemplare de [NUME_REDACTAT] și un singur exemplar de [NUME_REDACTAT], de origine asiatică, localizat în apropierea [NUME_REDACTAT].

Din punct de vedere botanic, rezervația [NUME_REDACTAT], aflată la o distanță de 3,9 km de perimetrul studiat, este monumentală, prezentând posibilități de colonizare pentru plante din diverse epoci, protejate până în zilele noastre. [NUME_REDACTAT] Roșie întâlnim garoafa Sebeșului (Dianthus serotinus), stejarul pufos (Quercus pubescens), un strămoș al orzului (Agropyronncristatum), stânjenelul pitic (Iris pumilla), laleaua pestriță (Fritilaria meleagris), crinul de pădure (Lilium margaton) sau feriga neagra (Asplenium adiantum nigrum).

Sub aspectul vegetației, zona Lancrăm aparține zonei de trecere de la câmpie la dealuri, unde vegetația perenă a fost înlocuită cu culturi agricole. Flora a fost modificată de om și înlocuită, pe mari întinderi, prin plante cultivate.

Terenurile, sunt cultivate cu cereale, porumb, grâu, plante furajere. Vegetația naturală este reprezentată de specii ierboase: pelinița (Artemisia austriaca), pălămida, pelinul, ciulinul, coada șoricelului, colilia (Stipa capillata), scăietele, spinul, brusturul. Prin și pe lângă terenurile cultivate, cresc și plante, precum: macul, neghina, cicoarea, mușețelul, păpădia, codița-șoricelului, unele dintre ele având virtuți terapeutice. Foarte răspândite sunt loboda și traista ciobanului. Habitatul este reprezentat de tufărișuri sau păduri alcătuite din specii de Salix, Alnus, Betula, instalate pe prundișurile râurilor cu debite mai ridicate spre vară. Rocile prezintă o succesiune de marne, argile, argile nisipoase, nisipuri. Vegetația se instalează pe aluviosoluri, prundișuri, nisipuri sărace, uneori salinizate.

2. 3. Activități și fluxuri de materiale în cadrul balastierei

Lucrările de exploatare ce se execută în terasa superioară a râului Mureș sunt astfel proiectate și executate, astfel încât să conducă la conservarea gradului bun de stabilire generală și locală a acestuia, dar în același timp să asigure și drenarea corectă a apelor meteorice.

Așa cum sunt amplasate perimetrele temporare de exploatare și după cum se preconizează a se exploata balastul din zona de depunere și până la cca. 1.0 m deasupra nivelului hidrostatic, lucrările de excavație vor realiza nivelarea terasei minore a râului Mureș, la o cotă sensibil superioară a iazului existent.

Tehnologia de extracție a agregatelor minerale în vederea valorificării, precum și lucrările conexe de amenajare a facilităților de acces, stocare și procesare, cuprinde următoarea succesiune a fazelor, reprezentate în următoarea schemă:

Fig.5. Schema bloc a tehnologiei de exploatare

– Lucrările de deschidere – zona în care este cantonată acumularea de agregate nu este întotdeauna accesibilă. Fie că este vorba despre o albie de râu sau o suprafață de teren din terasa râului, devine necesară, de obicei, executarea unor lucrări de amenajare a căilor de acces către zona zăcământului, pentru a realiza deschiderea acumulării de agregate. Condițiile și particularitățile morfologice ale terenului dictează de la caz la caz volumul de lucrări necesar. În general, aceste lucrări se referă la drumurile de exploatare existente care sunt balastate și întreținute în permanență cu refuz de ciur. În puține cazuri este necesară trasarea și amenajarea de drumuri noi. În cazul de față, investiția nu necesită lucrări de deschidere, folosindu-se drumurile de acces existente. Întrucât aceste drumuri au fost folosite în anii anteriori și sunt funcționale, pentru anul în curs, nu se prevăd alte lucrări de deschidere. Se vor executa doar lucrări de întreținere a acestora pe perioada exploatării.

– Lucrările de pregătire – sunt comune perimetrelor de tersă și mai rar întâlnite exploatărilor de albie. Pentru pregătirea resursei la nivelul perimetrului (fâșiei) de exploatare sunt necesare lucrări de decopertare. Tehnologia de decopertare presupune decaparea solului fertil și a sterilului, depunerea (haldarea) și ulterior redistribuirea acestuia pe taluze și berme. Tehnologia de decopertare constă în decaparea cu buldozerul, pe lățimi de până la 20 m, pe direcții corelate cu sensul de exploatare a agregatelor. Sunt create astfel depozite (halde temporare), care vor rămâne în situ sau vor fi transportate la limita perimetrului, pentru a fi utilizate la reconstrucția amplasamentului la finalizarea exploatării. Amplasamentul zonelor de haldare se alege în strânsă concordanță cu metodologia de exploatare aleasă, având în vedere ca:

-terenul utilizat să ocupe o suprafață minimală – pentru a nu indisponibiliza din resursa minerală explotabilă;

-distanța de deplasare a materialului ce trebuie haldat să fie minimă;

-acces ușor pentru utilajele folosite la decopertare și transportul sterilului;

-să nu se afecteze drumurile de acces;

-să se asigure o scurgere bună a apelor pluviale dar și stabilitatea volumului haldat;

-să se asigure premisele unei stocări corespunzătoare pentru utilizarea în bune condiții a materialului la finalul exploatării – reconstrucția ecologică a zonelor exploatate.

– Lucrările de excavare. În practica curentă, metodologia de exploatare este cea a fâșiilor cu lungime de cca. 100 – 150 m, lățimea de până la 15 m (impusă în general de raza de acțiune a utilajului de extracție) și adâncimea de la 5 până la 10 m. Excavațiile se realizează în cadrul a două trepte orizontale și anume – agregate aflate deasupra nivelului hidrostatic și agregate aflate sub nivelul hidrostatic. Această diferențiere este legată de schema de utilaje folosită – pentru suprafețele aflate exclusiv deasupra nivelului hidrostatic, excavarea se va realiza cu excavatorul, iar sub nivelul hidrostatic se va utiliza de obicei draglina.

Tehnologia de excavare este următoarea:

-trasarea zonei de excavare, conform planului de situație și materializarea lui pe teren prin bornare;

-decopertarea cu ajutorul excavatorului cu cupă inversă și / sau buldozer;

-realizarea haldelor temporare de steril;

-excavarea propriu-zisă în cadrul fâșiilor longitudinale a agregatelor aflate deasupra nivelului hidrostatic, pe toată suprafața perimetrului, conform direcțiilor proiectate și avizate de avansare;

-încărcarea agregatelor în autobasculante și transportul la locul de punere în operă sau la stația de sortare – spălare;

– excavarea agregatelor aflate sub nivelul hidrostatic, cu excavatorul sau draglina, prin retragere în sens invers direcției de avansare.

Pentru realizarea unei extracții corecte și în deplină siguranță, borma de lucru a treptei în exploatare trebuie să aibă o lățime corespunzătoare, care să permită:

– amplasarea și deplasarea în siguranță a utilajelor de extracție, încărcare și transport;

– depozitarea temporară (în vederea transportului) a materialului extras;

– circulația muncitorilor prin spații sigure, destinate acestui scop.

– Transportul și expediția. Lucrările de transport a materialului rezultat din excavații (fie că este vorba despre pământul și roca de decopertă fie de agregate exploatate) se realizează cu autobasculante. Nu au fost întâlnite încă soluții de transport pe bandă a agregatelor din frontul de excavare către stația de sortare-spălare.

– Sortarea și spălarea – reprezintă etapa de procesare propriu-zisă a agregatelor excavate. Acestea sunt sortate granulometric, spălate (utilizând de obicei apa din râu), stocate temporar și livrate la clienți. Instalațiile de sortare sunt fabricate de companii specializate în ultima perioadă de timp, tehnologia devenind mult mai performantă. Amplasamentul stației de sortare coincide întotdeauna cu baza logistică administrativă care deservește exploatarea. Practic, în acest perimetru se găsesc pe lângă echipamentele stației de sortare propiu-zise și toate celelalte facilități administrative (birouri, vestiare, grupuri sanitare, magazii de materiale), locurile de garare a utilajelor de transport, cântarul, laboratorul de testare. În practică, o stație de sortare poate avea arondate în timp mai multe perimetre de extracție sau, altfel spus, durata de viață a unei asemenea amenajări este întotdeuna cel puțin egală sau mai mare cu durata preconizată de exploatare a unui perimetru. Din acest motiv, aceste amplasamente sunt dispuse pe terenuri și incinte independente, amenajate corespunzător din punct de vedere al securității, accesului rutier și utilităților.

Exploatarea propriu-zisă a agregatelor din perimetrul autorizat se realizează pe durata a câțiva ani (1-5 ani). Prin excavare și transport agregatele sunt transferate în incinta stației de sortare, cum se întâmplă de obicei, (fig.6) fie livrate direct de la locul de extracție către clienți (fără sortare dar cu cântărire obligatorie). În toată această perioadă, activitățile de bază desfășurate presupun asigurarea logisticii activității – service și întreținere pentru utilaje, carburant și lubrefianți, utilități pentru spațiile administrative (apă, canalizare/vidanjare, electricitate, colectarea deșeurilor, încălzirea spațiilor). De asemenea, pentru stațiile de sortare unde se efectuează și spălarea agregatelor, este necesară și tratarea apelor de spălare înainte de recirculare (în puține cazuri) și descărcare în emisar (tratare mecanică prin decantare în bazine de liniștire excavate).

Este important de precizat faptul că, în toate cazurile, construcțiile și amenajările sunt realizate în ideea unei folosințe temporare – nu sunt construcții definitive.

Fig. 6- Amplasament stație de sortare agregate minerale

2.3.1 Utilități:

Utilajele folosite în procesul de exploatare sunt dotate cu motoare Diesel. Ca rezultat al procesului de producție, vor rezulta temporar pulberi în suspensie care se vor depune pe sol după încetarea activității zilnice. În procesul de producție nu se folosește apa tehnologică. Alimentarea cu apă potabilă a personalului se face din surse externe. Balastiera este dotată cu o toaletă cu fosa betonată vidanjabilă. Comunicațiile din interiorul și exteriorul investiției se realizează prin intermediul telefoanelor GSM.

2.3.2 Stadiul actual al lucrărilor miniere din zonă

În zona studiată există lucrări miniere vechi, exploatate de către diverse societăți comerciale. Din măsuratorile în teren efectuate, se constată că parcelele exploatate în trecut nu s-au umplut cu material inert, talpa excavațiilor fiind în acest moment înierbată și aflându-se relativ la aceeași cotă, cuprinsă între 231.0 – 231.5 m. Lucrările de exploatare preliminate în continuare, vor păstra talpa excavației la cota 231.00 m, urmând ca la finele exploatării fiecarei parcele programate, aceasta să fie reabilitată prin înierbare la cote relativ constante, rezultând în final un teren înverzit, relativ plat ce va mărgini balta existentă.

2.4. Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

Condițiile geomorfologice și tipul de utilizare al terenului sunt principalii factori care determină peisajul general al unui teritoriu. În cazul localității din imediata vecinătate a proiectelor, tipul general de peisaj poate fi definit ca „peisaj de terenuri cultivate intensiv”, la care se adaugă, pe mici porțiuni, suprafețe destinate pășunatului.

Terenurile pe care se realizează excavațiile și pe care sunt amplasate stațiile de sortare terenuri au fost terenuri agricole. Aceste parcele sunt scoase din circuitul agricol.

2.4.1 Protecția calității apelor

În procesul de producție nu se folosește apa tehnologică. Pentru protecția stratului acvifer se păstrează un pilier de minimum 1 m deasupra nivelului hidrostatic.

2.4.2 Protecția atmosferei

În urma activității desfășurate în perimetrele de exploatare, poluanții evacuați în atmosferă sunt emisiile de noxe de la utilajele de exploatare și transport și praful produs de acestea. Concentrația poluanților depinde de:

-intensitatea traficului;

-timpul de folosire a utilajelor de exploatare;

-configurația drumului de acces (lungime, orientare față de curenții atmosferici dominanți);

-condițiile meteorologice de dispersie a poluanților.

Pentru reducerea poluanților evacuați în atmosferă, se vor uda căile de acces în perioadele secetoase, iar utilajele de transport și încărcare se vor folosi la parametrii de poluare proiectați.

În conformitate cu Ord.MAPM nr. 592/2002, valorile limită ale substanțelor poluante nu trebuie să depășească 40 µg/mc/an pentru pulberi în suspensie (PM10);

40µg/mc/an oxid de azot (NO10); 125µg/mc/zi pentru dioxid de sulf (SO2).

poluanți

aer

depunere inhalare

plante sol și apă animale

om

Fig.7 – Transferul substanțelor poluante din aer către alte componente ambientale

([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2006)

2.4.3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Sursele de zgomot și vibrații sunt produse de către utilajele de exploatare și transport, în timpul programului de lucru. Pentru diminuarea nivelului de zgomot, utilajele din dotare vor respecta normele de funcționare și gabaritele impuse în cărțile tehnice de exploatare. În cazuri punctuale se pot folosi panouri de atenuare a zgomotului la utilajele poluatoare. Pentru aprecierea nivelului de zgomot echivalent admis în zonele locuite și la limita incintei, s-au utilizat valorile admise în limita zonelor respective, prevăzute de STAS 10009/88, și anume:

-limite incinte (industriale, șantiere) 65 dB;

-limite zone de locuit 50 dB.

Prin asimilarea cu obiective similare și având în vedere amplasarea obiectivului la minimum 500 de m față de incinte locuite și izolată față de orice obiectiv industrial, s-a preliminat un nivel de zgomot după cum urmează:

-nivel de zgomot estimat la limita incintei 52 dB;

-nivel de zgomot estimat la limita zonelor de locuit 48 dB

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele STAS 10009/88.

Vibrațiile produse de activitatea de exploatare și transport a materialului nu influențează așezările umane și casele limitrofe direcțiilor de transport.

2.4.4. Protecția solului și subsolului

Posibilele surse de poluare a solului și subsolului sunt scurgerile accidentale de carburanți și lubrifianți de la utilajele de exploatare și transport, precum și posibilități de acidifiere a acestuia, datorită emisiilor acide a utilajelor.

Pentru preîntâmpinarea acestor fenomene, se iau următoarele măsuri:

-alimentarea utilajelor cu combustibil se face la punctul de lucru cu ajutorul unei pompe mobile, montate pe o autoutilitară specializată;

-utilajele defecte se vor transporta pe o platformă autorizată, până la atelierul propriu, în vedere remedierii defecțiunilor;

-se va dota punctul de lucru cu nisip, rumeguș și containere metalice pentru strângerea și depozitarea eventualelor scurgeri de hidrocarburi;

-se vor respecta căile de acces prestabilite pentru transportul agregatelor de la punctul de lucru la beneficiari.

Calitatea solului în zona limitrofă platformei industriale respectă prevederile OM 756/97.

2.4.5. Protecția ecosistemelor, biodiversității și ocrotirea naturii

Zgomotul produs de activitatea de extracție și de utilajele din dotare va deranja temporar biosistemul înconjurător, mai ales în perioaa activă a zilei de lucru. Acest lucru va fi diminuat prin folosirea alternativă a utilajelor din dotare. Acestea vor funcționa la parametrii prevăzuți în cărțile tehnice. Fauna terestră, limitrofă perimetrului platformei, formată în general din specii fitofage și granivore vor fi parțial afectate, datorită suprafeței reduse a acestuia. Emisiile de poluanți care pot afecta vegetația și fauna din zonă sunt gazele de eșapament (SO2, NOx, SO) și praful (pulberi în suspensie) rezultate în urma activităților de exploatare și transport. Pentru reducerea acestora, căile de acces se vor stropi cu apă în perioadele sectoase.

2.4.6. Protecția peisajului și a zonelor de interes tradițional

Pentru refacerea perimetrului în care se desfășoară activitatea de exploatare trebuie să se asigure compatibilitatea peisagistică cu sistemele ecologice învecinate și mai ales sa se asigure stabilitatea sistemului ecologic reabilitat. La finalizarea lucrărilor miniere se vor reda terenurile din cuprinsul perimetrului temporar de exploatare, categoriei de folosință corespunzătoare etapei preimplementare proiectului minier.

În apropierea investiției nu există zone peisagistice de interes național.

2.4.7. [NUME_REDACTAT] activitatea de exploatare rezultă următoarele deșeuri:

-steril din decopertă care se folosește la lucrările de refacere a mediului prin împrăștiere, nivelare și compactare pe talpa excvației

-ulei uzat;

-deșeuri menajere.

2.5. Metode și materiale

În vederea scoaterii temporale din circuitul agricol a terenului studiat, a fost necesară realizarea documentației pentru încadrarea terenului în clase de calitate. Pentru calcularea notei de bonitare și a clasei de fertilitate s-au efectuat cercetări în teren și labolator cu privire la tipul de sol, roca parentală, panta și expoziția terenului, adâncimea apei freatice, grosimea stratului fertil, caracteristicile fizice și chimice ale solurilor, iar datele obținute s-au prelucrat în faza de birou, stabilindu-se valoarea și intensitatea de manifestare a factorilor de mediu și sol. Acești factori intervin în potențialul de producție al terenului studiat în mod favorabil sau restrictiv pentru folosința ,,arabil,, .Ca material topografic, în teren s-a folosit planul de încadrare în zonă și planul de situație, pentru determinarea exactă a perimetrului supus scoaterii din circuitul agricol.

În zona învecinată amplasamentului, pentru bonitarea și stabilirea clasei de calitate a. terenului, s-au constatat următoarele:

Din punct de vedere pedologic terenul se caracterizează prin: CERNOZIOM CAMBIC, cu roca mamă constituită din depozite lutoase carbonatice și apa freatică la adâncime de peste 5nm.

Caracterizarea morfologică și fizico-chimică a acestui sol este prezentată în fișa unităților de sol de mai jos:

Ap 0-24 cm, brun închis, structura poliedrică angulară mică, slab dezvoltată, textura luto-argiloasă, uscat rădacini rare, fin poros, mediu compact, trecere treptată;

Am 24-45 cm, brun negricios, structura grauntoasă mică mediu dezvoltată, textura luto-argiloasă, reavăn, fin poros, mediu compact, trecere treptată;

AB 45-67 cm, brun închis, structura poliedrică angulară mică, slab dezvoltată, textura luto-argiloasă, reavăn, mediu poros, mediu compact, trecere treptată;

Bv 67-93 cm, brun gălbui închis, astructurat, textura luto-argiloasă, jilav, fin poros, compact, trecere clară;

Cca 93 – 110cm., gălbui cu vinișoare albe, astructurat, textura lutoasă, jilav, fin poros, mediu compact.

2.5.1 Interpretarea datelor analitice

Ap 10-20 cm, reacție slab acidă, conținut mic în humus, mijlociu în fosfor, mijlociu în potasiu, textura fină, densitate aparentă mijlocie;

Am 30-40 cm, reacție neutră, conținut mic în humus, mijlociu în fosfor, mic în potasiu, textura fină, densitate aparentă mijlocie;

AB 50-60 cm, reacție neutră, conținut mic în humus, mijlociu în fosfor, mic în potasiu, textura fină, densitate aparentă mijlocie;

Bv 75-85 cm, reacție neutră, conținut mic în humus, mijlociu în fosfor, mic în potasiu, textura fină, densitate aparentă mijlocie;

Cca 95-105 cm, reacție slab alcalină, conținut mijlociu în CaCO3, foarte mic în humus, mic în fosfor și potasiu, textura mijlocie, densitate aparentă normală;

Pentru terenul luat în studiu, s-au stabilit cei 17 factori naturali de mediu și de sol, care satisfac într-o măsură mai mare sau mai redusă cerințele plantelor din folosință, arabil, astfel că unii dintre acești factori devin penalizatori pentru folosința respectivă.

În situația de față, factorii penalizatori sunt următorii :

-temperatura (09,5) – ridicată ;

-textura în primii 20 cm (50) – luto-argiloasă ;

-adâncimea apei freatice (07,0) – mare ;

-porozitatea totală (+15) – moderată ;

-rezerva de humus (090) – mică.

Valoarea și codificarea acestor factori sunt consemnate în fișa de calcul a notelor de bonitare.

Având în vedere că terenul se va scoate temporar din circuitul agricol au fost recoltate și 8 probe agrochimice de sol ale căror valori ajută la stabilirea clasei de calitate a terenului după redarea în circuitul agricol. Valorile sunt consemnate în tabelul de mai jos :

Tab. Nr 3

Nota de bonitare : 51 de puncte pentru ARABIL

Clasa de calitate : a III-a pentru ARABIL

Grosimea stratului fertil : 45 de cm

2.5.2 Pregătirea probelor de sol pentru analize

Solul pregătit pentru analize se păstrează în pungi de polietilenă.

Analizele efectuate :

Determinarea pH-ului STAS 7184/13-88. Procedeul se referă la determinarea pH-ului, solului în suspensii de sol prin metoda potențio-metrică.

Determinarea conținutului de humus STAS 7184/21-82. Humusul, prin natura lui organică, influențează negativ proprietățile agregatelor.Pentru determinare avem nevoie de :

-ciur Ф=7,1 mm ;

-cilindru gradat de 500 cm3 cu dop ;

-soluție 3% hidroxid de sodiu (NaOH) ;

Se cerne o cantitate de 200 g de nisip, se toarnă nisipul în cilindrul gradat, se toarnă în cilindru, peste nisip, soluție de hidroxid de sodiu 3% până la un volum de 300 cm3 și se agită puternic, se acoperă cilindrul și se lasă în repaus 24 de ore, după care se apreciază culoarea pe care o are soluția de hidroxid de sodiu, care poate fi : incoloră, galben-deschis, galben, brun-roșcată și brună. Pentru agregatele utilizate în realizarea betoanelor și mortarelor se admite cel mult culoarea galbenă.

Determinarea fosforului extractabil STAS 7184/19-82. SE efectuează prin determinarea fosforului extractabil în soluția de acetat-lactat de amoniu (metoda Egner-Riehm-Domingo), considerat convențional o măsură a fosforului accesibil (mobil). Anionul fosfat extras se determină colorimetric cu spectrofotometru la lungimea de undă 716 nm.

Determinarea conținutului de potasiu accesibil și potențial accesibil pentru plante STAS 7184/18-80. Metoda se referă la extracția potasiului cu soluție de acetat-lactat de amoniu (metoda Egner-Riehm-Domingo) și dezvoltarea la fotometru cu flacără.

2.5.3 Metoda folosită pentru evaluarea impactului

Pentru evaluarea impactului activităților analizate asupra factorilor de mediu, s-a folosit metoda matricei, care reprezintă cel mai folosit instrument al metodologiei de evaluare a impactului. Matricea reprezinta un tabel, unde în coloane sunt poziționate activitățile ce pot avea impact asupra mediului, în timp ce liniile reprezintă criteriile care vor determina alegerea unei activități. În fiecare celula a matricei poate fi marcată o concluzie care sa indice măsura în care activitatea este susceptibilă de a avea un efect negativ sau pozitiv la criteriul indicat. Adesea, concluzia reprezintă o valoare numerică sau simbol, indicând nivelul intensității efectului.

Matricea „Supravegherea ecologică” formulată de Leopold în 1971 constă în 100 de coloane și 88 linii. Coloanele reprezintă acțiuni propuse care pot cauza impact asupra mediului, iar liniile, componente și caracteristici ale mediului.

Activitățile care afectează mediul sunt următoarele: modificarea regimului, trensformarea terenului și a construcțiilor, extragere resurse, prelucrare, alterare teren, reînnoirea resurselor, schimbări de trafic, depozitare și tratare deșeuri, tratare chimică, accidente.

Caracteristicile de mediu care se urmăresc în analiza de impact sunt:

1. Caracteristici fizico-chimice ale: solului, aerului, apei, procese;

2. Condiții biologice: flora, fauna;

3. Factori culturali: utilizarea terenului, recreere, interesul oamenilor, statutul cultural,

Facilități și activități făcute de om;

4. Relații ecologice, cum ar fi: salinizarea resurselor de apă, eutrofizarea apelor, insecte transmițătoare de boli.

Pentru clasificarea impactului s-a folosit o scală predefinită a importanței impactului asupra factorilor de mediu cu cinci niveluri, la care s-au atribuit valori numerice.

Criteriile predefinite de clasificare a impactului sunt analoge scalei de importanță, astfel:

-nota 4 reprezintă un impact foarte important;

-nota 3 reprezintă un impact important;

-nota 2 se acordă pentru un impact de importanță medie;

-nota 1 se acordă pentru impactul mai puțin important;

-nota 0 reprezintă impactul nesemnificativ.

Valorile introduse în tabel cuprinse între 1 și 4 indică magnitudinea impactului: 4 reprezintă cea mai ridicată magnitudine, iar 1 cea mai scăzută. Cu (+) este notat impactul benefic, iar cu (-) impactul negativ. Cu 0 a fost notat impactul fără relevanță.

Pentru a se putea face o distincție între perioada de timp în care se manifestă efectele impactului asupra componentelor de mediu, în matricea de evaluare a impactului, în fiecare căsuță unde au fost acordate punctaje, s-a folosit un cod ce culori care să indice durata de manifestare a efectelor impactului asupra factorului de mediu, astfel:

-Impact permanent

– Impact temporar pe termen mediu și lung

– Impact temporar pe termen scurt

Pentru a putea fi adaptată la lucrarea de față, matricea Leopold a fost inversată, pe coloane fiind reprezentate componentele de mediu, iar pe linii sunt reprezentate acțiunile care pot cauza impact asupra mediului. De asemenea, nu au fost păstrate toate cele 100 de linii cu activități cu posibil impact asupra mediului din matricea Leopold și toate cele 88 componente și caracteristici ale mediului. Au fost enumerate doar cele relevante pentru proiectul de față, care au fost luate în considerare în acordarea notei.

Tab. 4- [NUME_REDACTAT] (adaptată proiectului)

Tab.5 – Impactul asupra factorilor de mediu

2.6. Prognozarea impactului asupra mediului înconjurător în urma implementării proiectelor

2.6.1 Efectele prognozate pentru sol și subsol

Au fost identificate efecte negative care pot afecta pe termen lung solul și subsolul prin execuția lucrărilor de excavare a agregatelor minerale, respectiv prin scoaterea temporară din circuitul natural a unor suprafețe de teren, distrugerea vegetației specifice, crearea unor noi forme de relief artificiale, etc. Modificările importante au loc la nivelul structurii solului și datorită deplasărilor de mase excavate. Trebuie menționat și faptul că lucrările de terasamente și depozitarea sterilului, deși nu sunt poluante, conduc la degradarea solului și induc modificări structurale în profilul de sol.

Calitatea solului nu va fi afectată din punct de vedere chimic de către lucrările de

exploatare a agregatelor minerale prin lucrări la zi, însă vor fi afectate proprietățile fizicomecanice și termice ale solului, morfologia terenului și peisajul zonei.

Alte activități ce vor fi desfășurate și care nu constituie surse majore de poluare a solului, cu condiția respectării măsurilor propuse în acest raport, sunt:

-traficul rutier, care generează NOx, SO, SO2, CO, metale grele, care, prin intermediul atmosferei, se pot depune pe suprafața solului, conducând la contaminarea acestuia;

-depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și a deșeurilor rezultate din activitatea productivă;

-generarea unor deșeuri industriale din activitățile de întreținere și reparații accidentale ale utilajelor;

-scurgerile accidentale de motorină și lubrifianți de la utilajele din dotare;

Totodată au fost identificate și surse pozitive de impact asupra factorului de mediu sol și

subsol, reprezentate de lucrărire propuse prin planul de refacere a mediului, prin care beneficiarul se obligă să refacă, pe lângă parcele care fac obiectul PUZ și celelalte parcele afectate de lucrările de exploatare din trecut, dar și prin implementarea de către această unitate a unui sistem de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, ceea ce va conduce la reducerea cantităților de deșeuri eliminate în mediul înconjurător care pot provoca pe termen lung poluarea solului.

2.6.2. Efectele prognozate pentru apele de suprafață și subterane

Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale căror biocenoze sunt legate de mediul

acvatic, însușirile fizice și chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare decat a aerului; mediul acvatic este o soluție nutritivă a cărei compoziție influențează calitățile biocenozei.

Din categoria ecosistemelor acvatice, pe latur a de vest a amplasamentului a fost

identificată o baltă care nu va fi afectată negativ de funcționarea obiectivului, deoarece în

procesul tehnologic de extragere a agregatelor minerale nu se folosește apa, iar organizarea de șantier va fi dotată cu un wc ecologic.

În ceea ce privește apele subterane, calitatea acestora poate fi afectată de posibilitarea producerii de scurgeri accidentale datorate:

-scurgerilor de ulei de la utilajele folosite în perioada de extragere a agregatelor minerale;

-depozitării pe sol în condiții necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deșeuri;

-exploatarea necorespunzătoare a resursei existente, prin nerespectarea obligației de a păstra un pilier de protecție a apei subterene de minim 1 m peste nivelul pânzei freatice.

Totodată au fost identificate și surse pozitive de impact asupra factorului de mediu apa, reprezentate de implementarea de către această unitate a unui sistem de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, ceea ce va conduce la reducerea cantităților de deșeuri eliminate în mediul înconjurător care pot provoca pe termen lung poluarea apelor subterane.

2.6.3. Efecte prognozate asupra aerului

Factorul de mediu AER, nu va fi afectat semnificativ de activitatea ce se va desfășura pe amplasament prin implementarea planului, și va avea deasemenea un caracter temporar. Prin respectarea legislației care limitează emisiile atmosferice specifice zonelor industriale, nivelul acestora se va încadra în parametri prevăzuți pentru respectarea standardelor actuale de mediu. Poluantul specific operațiilor de exploatare și transport a agregatelor minerale este constituit de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând și particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, acestea putand afecta sănatatea umană). Acestea pot sa apară de la operațiile de excavare, în cantități mici, deoarece agregatele vor avea o umiditate mare și nu vor putea fi angrenate de către vânt. Sursa principală de emisie a particulelor în suspensie în atmosferă va fi reprezentată de opreațiile de transport a agregatelor pe drumul neasfaltat ce face legătura dintre perimetrul de exploatare și

Drumul național.

Alte surse de pulberi în suspensie mai pot proveni de la depozitele de sol vegetal, prin angrenarea particolelor de către vânt. Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanți specifici gazelor de eșapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa excavările și de la vehiculele folosite pentru transportul agregatelor.

Poluanții caracteristici motoarelor cu ardere internă de tip Diesel cu care sunt echipate utilajele și vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conținut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuși organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanțe cu potențial cancerigen).
Activitățile antropice au introdus substanțe care sunt absorbite de particulele de sol și care sunt apoi antrenate în atmosferă sub formă de praf. Deși multe provocări de analiză, monitorizare și control rămân în continuare, cercetarea în sursele, caracteristici, modele de transport, sănătate și riscurile de mediu și măsurile de control de praf s-au intensificat în câțiva ani. Rezultatele unei astfel de formă de cercetare în domeniul de aplicare a dovedit încă o dată că praful este într-adevăr periculos atât pentru sănătatea umană și pentru mediu (Impact of dust on environmental systems and human health, Journal of [NUME_REDACTAT], 2006).

2.6.4. Impactul prognozat asupra biodiversității. Ecosisteme terestre.

În zona de amplasament a fermei, se pot evidenția:

-ecosistemul agrotehnic;

-ecosistemul legat de așezările umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de pășune și de culturi agricole, reprezentând ecosistemul amenajat în scopul exploatării producătorilor primari. În perioada de exploatare a agregatelor minerale, vegetația va fi afectată exclusiv în zona de lucru. Decopertarea solului din zonele construite va determina dispariția temporară a habitatelor pentru plante și animale și a unor verigi din lanțul trofic – respectiv restrângerea resurselor de hrană pentru speciile mobile care se hrăneau pe amplasametul obiectivului. Vegetația va fi refăcută în totalitate la finalizarea lucrărilor, pe întreaga suprafață afectată, iar suprafața afectată va fi redată categoriei inițiale de folosință.

Amplasamentul lucrărilor nu afectează arii protejate, distanța fată de cele mai apropiate Rezervații este de aproximativ 3,9 km față de situl Natura 2000 ROSCI0211 – [NUME_REDACTAT] și față de rezervația naturală de interes național [NUME_REDACTAT].

Activitățile ce vor fi desfășurate nu ca efect modificarea temporară a habitatelor speciilor de plante și nu alterează populațiile de păsări, mamifere, pești, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. Investiția nu afectează spațiile pentru adăposturi, de odihnă, creștere, reproducere sau rutele de migrare ale păsărilor.

Actvitatea de extragere a agregatelor minerale se va desfășura numai în incinta amplasamentului aprobat, neafectând zonele limitrofe, impactul produs asupra faunei terestre și acvatice fiind nesemnificativ. Nu au fost identificate păsări sau mamifere protejate pe terenul studiat. Deoarece impactul generat asupra biodiversității, de lucrările de exploatare prevăzute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare măsuri suplimentare de protecție a acestui factor de mediu.

2.6.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali. Utilizarea terenului

Prin implementarea proiectelor se va resimți un impact negativ, pe termen scurt asupra folosinței terenului, acesta fiind scos temporar din circuitul agricol, dar după finalizarea lucrărilor de refacere a mediului acest teren va fi redat categoriei inițiale de folosință. Totodată, acestea au și un aspect pozitiv, în primul rând pentru populația din zona localităților Sebeș și [NUME_REDACTAT], prin crearea de noi locuri de muncă.

În ceea ce privește emisiile estimate și efectul lor asupra populației rezidente limitrof amplasamentului , se constată că distanța față de cea mai apropiată locuință asigură o protecție adecvată a populației, atât față de potențialele emisii de substanțe poluante, cât și față de zgomot.

În consecință, se apreciază că implementarea proiectelor, nu va afecta patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic și arheologi.

2.6.6. Sănătatea umană

Surse de zgomot:

– În perioada de exploatare a agregatelor minerale

Principalele surse de zgomot sunt costituite din utilajele și echipamentele utilizate la excavarea și transportul agregatelor minerale. Nivelul de zgomot variază în funcție de tipul și intensitatea operațiilor, de tipul utilajelor în funcțiune, de regimul de lucru, de suprapunerea numărului de surse și dispunerea pe suprafața orizontală și/sau verticală, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Pentru activități de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita funcțională din mediul urban, prin STAS 10009/88. Se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăși pe perioada zilei, pe perioade scurte de timp 80 dB(A), și acesta se suprapune peste zgomotul generat de traficul rutier de pe șoseaua de DN 1.

-În perioada postînchidere – aceste surse de zgomot vor dispărea. Nu există date despre eventuale efecte asupra sănătății umane, datorate unor activități desfășurate în prezent în zonă. Pe de altă parte, implementarea proiectelor, nu este de natură să influențeze sănătatea umană, cel puțin din perspectiva condițiilor generale privind protecția mediului înconjurător.

Efecte prognozate

Se apreciază că implementarea planului nu va influența negativ sănătatea umană.

2.6.7. Relațiile dintre acești factori

– Efecte secundare și indirecte

Implementarea proiectelor în arealul propus, va avea efecte secundare și indirecte semnificative exclusiv pozitive, în principal asupra dezvoltării economice a zonei și a creșterii numărului de angajați.

-Efecte sinergice

Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, implementarea planului va avea efecte minore asupra mai multor factori de mediu. În consecință, nu este previzionabil un efect sinergic, datorat unor intersectări viitoare ale efectelor implementării planului cu actualele probleme de mediu relevante pentru arealul evaluat.

2.7.Măsuri pentru reabilitarea terenurilor.

Reabilitarea terenului este o parte esențială în industria extractivă cu scopul de a face zonele afectate potrivite pentru noi utilizări durabile a terenurilor. Activitățile de exploatare a agregatelor minerale sunt tot mai mult privite ca o formă temporară de utilizare a terenului a cărei capăt de viață este condiționat de o planificare atentă.

Prin urmare, planificarea, ar trebui să ia în considerare pe deplin viitoarele opțiuni de utilizare a terenurilor, pentru a permite ca activitățile extractive să fie efectuate pe echilibrarea cursului normal de folosință. Ample proiecte de cercetare a fost efectuate la nivel mondial, pe mai multe aspecte de reabilitare a terenurilor. Există practici recomandate pentru managementul solului, controlul eroziunii, stabilizarea pantelor, semănat și a strategiilor de plantare și tehnici, controlul buruienilor, fauna și alte aspecte ale tehnicilor de reabilitare. Mai mult, instrumente de politică pentru a încuraja companiile să implementeze în mod eficient soluții tehnice adecvate și de a se angaja cu comunitățile în abordarea de utilizare a terenurilor în viitor au fost elaborate și diseminate ([NUME_REDACTAT] Neri, [NUME_REDACTAT] Sánchez,Journal of [NUME_REDACTAT], A procedure to evaluate environmental rehabilitation in limestone quarries).

După încheierea lucrărilor de exploatare, se vor lua toate măsurile pentru a readuce suprafața afectată, la o stare cât mai apropiată de starea sa inițială.

O distincție trebuie făcută între cele două zone de bază ale activității: perimetrul de excvare și zona administrativă care include și stația de sortare.

Zona perimetrelor de excavare, unde de obicei operatorul economic are un titlu temporar de proprietate sau utilizare a terenului, face obiectul cerinței de reglementare obligatorie privind refacerea mediului. Aceasta înseamnă că, încă din faza de avizare, modul de reabilitare al terenului sau de exploatare viitoare în cazul excavațiilor din terasă, este stabilit de la bun început.

Pentru reabilitarea terenurilor din zona studiată se pot aplica următoarele:

1.Lucrări pentru stabilizarea versanților naturali și a taluzelor, prin depuneri de sol vegetal, compactări și înierbări. Pe cât posibil, zona exploatată trebuie să se niveleze la o cotă relativ uniformă.

2. Lucrări de rambleere a excavațiilor, prin depunere și împrăștiere de sol vegetal rezultat din lucrările de pregătire (descopertă ) și din surse externe, compactare a acestuia și înierbări.

3. Lucrări pentru ecologizarea hălzilor de steril care nu sunt permanente, deoarece materialul steril rezultat din decopertare va fi folosit după nivelarea talpei excavației la lucrări de refacere a mediului prin depunere, împrăștiere, compactare și înierbare.

4. Lucrări de resolificare a terenului și refacerea vegetației. După finalizarea exploatării talpa excavației va fi nivelată și înierbată, iar laturile excavației vor fi taluzate și apoi înierbate.

După încetarea activității se vor executa lucrări de monitorizare a stabilității taluzelor, până la refacerea vegetației semănate (iarbă), prin observări periodice pe o durată de cca. trei luni de zile.

Cea mai întâlnită soluție privind utilizarea viitoare a terenurilor supuse exploatării agregatelor minerale din terase presupune utilizarea cuvetelor excavate ca viitoare bazine pișcicole sau lacuri de agrement. Acestea vor fi mărginite de taluze pe care se va depune materialul steril rezultat din decopertă.

Alimentarea cu apă a bazinelor piscicole va fi asigurată din orizontul freatic și precipitații atmosferice, rezultând o acumulare de tip lăcoviște, influențată de volumul de precipiații și debitul și fluctuația nivelului hidrostatic al acviferului freatic.

Zona administrativă și de tratare/sortare a agregatelor se află de obicei în proprietatea operatorului economic. Dată fiind durata mai mare de viață a acesteia față de perioada de exploatare a unui singur perimetru, cerințele privind dezafectarea și refacerea terenului nu sunt cuprinse în actele de avizare a exploatării (Analiza comparativă a ciclurilor de viață în cazul utilizării materiilor prime și a deșeurilor C&D reciclate, Buzău).

Această soluție este întâlnită și în perimetrul pe care l-am studiat în lucrarea de față.

Fig.8 – Amenajare piscicolă populată

Fig.9 – Amenajare piscicolă în curs de amenajare

În momentul de față o parte din acest teren nu se folosește în scop recreativ. Există posibilitatea ca pe viitor, pe terenul din apropierea bălții, să fie amenajate unele facilități în scop recreativ, având în vedere faptul că în prezent aceasta baltă prezintă un interes din partea pescarilor din zonă.

Fig. 10 – Amenajare piscicolă din zona viitorului spațiu de agrement

Având în vedere că pentru formarea unui strat de sol cca. 20 cm (stratul minim necesar pentru dezvoltarea unei plante) sunt necesari aproximativ 7000 de ani, este lesne de înțeles că solul poate fi considerat practic o resursă naturală neregenerabilă, pe care, datorită rolului crucial avut pentru activitățile umane și supraviețuirea ecosistemelor, avem datoria să o protejăm.

Solul are multiple funcții economice și biologice deoarece determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, precum și calitatea apei, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice.

  Datorită așezării geografice a județului nostru, aspectele de vulnerabilitate a solului identificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic sau natural, înregistrându-se însă, în ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedere ecologic.

Soluțiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utilizare durabilă a acestuia prin combinarea tehnologiilor și a activităților, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecția calității solului, viabilitatea economică și acceptabilitatea socială (http://apmbz.anpm.ro/Mediu/sol_subsol-13).

CAP. III CONCLUZII GENERALE ȘI SOLUȚII DE

DIMINUARE A IMPACTULUI

Din studiul efectuat, privind impactul exploatărilor de agregate minerale din terasă superioară a râului Mureș asupra mediului rezultă faptul că aceste activități sunt în mod inerent perturbatoare pentru mediu. Agregatele minerale – nisip, pietriș, piatra concasată, reprezină principala sursă de agregate de construcție utilizate, iar exploatarea lor generează aspecte negative determinate de zgomot, trafic, vibrații, praf, peisaje vizual neplăcute.

Prin inventarierea suprafețelor exploatate, am evidențiat faptul că și în județul nostru, pierderile de terenuri agricole au loc la scară mare, dat fiind faptul că, numai în perimetrul pe care l-am studiat, se regăsesc un număr de 24 de parcele unde se practică astfel de exploatări. În aceste condiții, o planificare corespunzătoare a exploatării agregatelor naturale, corelată cu evaluarea corectă a capacității suport a mediului și o contribuție cantitativă suplimentară sub formă de agregate minerale reciclate este recomandată. Pe de altă parte, practica extinsă a valorificării DCD inerte ca material de umplere justifică introducerea unui nou concept de planificare teritorială – acela al necesarului de lucrări de umplere. În zona studiată sunt necesare astfel de lucrări, deoarece există perimetre unde s-au efectuat exploatări de agregate minerale și unde lucrările de umplere nu s-au efectuat la timp sau chiat deloc.

Crearea și consolidarea habitatelor nu poate compensa niciodată pierderea de habitate semi‐naturale valoroase. Totuși, prin crearea unei game de habitate în perimetrele de exploatare corect restaurate, industria poate aduce o contribuție semnificativă la aplicarea bunelor practici la nivel national, regional și, cel mai important, local. Industria de agregate ar trebui să‐și revizuiască degrabă strategiile, metodologiile aplicate și atitudinea, în vederea realizării durabilității producției de agregate.

BIBLIOGRAFIE:

Articole:

1. A. Jullien, C. Proust, T. Martaud, E. Rayssac, C. Roper, 2012, Variability in the environmental impacts of aggregate production, Resources, Conservation and Recycling;

2. [NUME_REDACTAT] Neri, [NUME_REDACTAT] Sánchez, Journal of [NUME_REDACTAT], A procedure to evaluate environmental rehabilitation in limestone quarries;

3. Aviz de gospodărire a apelor, S.C. FLOREA GRUP S.R.L.,2012;

4. Bruntland G., 1987, Our common future: [NUME_REDACTAT] Commission on Environment and Development;

5. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2011, Producerea de agregate reciclate din deșeuri inerte, p. 21;

6. Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992;

7. European mineral statistics, 2004-2008;

8. Fui, T. (1997). The vicissitudes of minerals Policy in Ghana. Resources policy, p.15;

9. [NUME_REDACTAT], 2007, Managementul resurselor de sol și apă în agroecosistemele afectate de secetă excesivă în vederea menținerii biodiversității, p.25;

10. Impact of dust on environmental systems and human health, Journal of [NUME_REDACTAT], 2006, p.132;

11. [NUME_REDACTAT], The level and nature of sustainability for clusters of abandoned limestone quarries in the southern [NUME_REDACTAT] Bank, p.2;

12. J.E.Gillott, C.A.Rogers, Alkali, 1994, Aggregate reaction and internal release of alkalis;

13. L. Mcharg, Design with nature. [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] & Sons, 1995;

14. Langer, W. H, 2002, Managing and [NUME_REDACTAT] Resources, Open‐[NUME_REDACTAT] 02‐415, U.S. [NUME_REDACTAT];

15. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2012, Analiza comparativă a ciclurilor de viață în cazul utilizării materiilor prime și a deșeurilor C&D reciclate, p.9-10, 15-18;

16. Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe, University of Leoben , 2010, Final report commisioned by UEPG, p. 6-7;

17. Poulin, R., Pakalnis, R.C. & Sinding, K. (1994). Aggregate resources: Production and environmental constraints.[NUME_REDACTAT], p. 23;

18. Raport de mediu pentru ” PUZ-Construire de balastieră, exploatare nisipuri și pietrișuri, refacere teren după exploatare”, 2012, Beneficiar S.C. FLOREA GRUP S.R.L.

19. Strategia industriei miniere 2012-2035 pdf., p.18;

20. Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management in selected [NUME_REDACTAT] European countries, SARMa;

21. [NUME_REDACTAT], 2000, Aggregate resources task force, Final report to the Minnesota legislature, p. 10;

22. W. Chun,2008, Research on [NUME_REDACTAT] and Reconstructioning and Utilization of [NUME_REDACTAT] Amsterdam. [NUME_REDACTAT] University, 11-13;

23. W. Langer, Sustainability of aggregates in construction pp.13;

24. Walther , 1987, [NUME_REDACTAT] on Environment and Development;

25. Willis, K.G. & Garrod, D. (1999). Externalities from extraction of aggregates regulation by tax or land-use controls. [NUME_REDACTAT], p.25;

26. Y.H. Jin, 2008, Y. Hui, Quarry re-use planning strategies and methods-Quarry re-use planning in Sishan area in Chongqing as an example. Beijing: Science and [NUME_REDACTAT] Herald;

27. Y. K. Jian, L. D. Hua, 2007, [NUME_REDACTAT]. Beijing: [NUME_REDACTAT] Design;

Cărți:

1. AnaMaria Schiau, ROGBC-Utilizarea agregatelor reciclate în beton –contextul actual și perspective, pag. 26;

2. Chalkiopoulou, Fotini, Hatzilazaridou, Kiki, 2011, Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale, Manual comun pentru decidenții la nivel local, Editura F.Chalkiopoulou & K. Hatzilazaridou (IGME, Greece), p. 9, 11, 12, 24, 25, 30-45;

3. [NUME_REDACTAT], 2002, Ecologie și poluarea mediului, U.T. [NUME_REDACTAT]-Napoca, p-174;

4. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT],2006, Impactul antropic asupra mediului , Ed. Universitas, p. 18, 26-30;

5. [NUME_REDACTAT], 2006, Introducere în geologia zăcămintelor nemetalifere, [NUME_REDACTAT] din București, p.392;

6. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2000, Mediul înconjurător. Poluare și protecție, [NUME_REDACTAT], București, pp. 304, 308, 309;

7. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Socolescu, 2008, Poluarea și protecția mediului, Editura economică, p. 127-129.

Web site-uri:

*** – [NUME_REDACTAT] 2010‐2011, UEPG, http://www.uepg.eu/ – accesat în 22.03.2013

*** – Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/ – accesat în 21.11.2012

*** – [NUME_REDACTAT] Assessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/ – accesat în 07.04.2013

*** – http://www.geografialumii.ro/orasele-romaniei/41-europa/romania/354-alba iulia-romania) – accesat în 15.04.2013

*** – (http://apmbz.anpm.ro/Mediu/sol_subsol-13 – accesat în 02.03.2013

*** – (http://www.mdecoverconstruct.ro/ro/agregate_de_balastiera-agregate-2.html -accesat în 20.02.2013.