Impactul asigurărilor asupra economiei [609067]
Impactul asigurărilor asupra economiei
1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ DIN
BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE
Programul de licență: Finanțe și Bănci
Lucrare de licen ță
IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA
ECONOMIEI
Coordonator științific:
CONF. UNIV. DR. ROXANA DUMITRAȘCU
Absolvent: [anonimizat]
2020
Impactul asigurărilor asupra economiei
2
INTRODUCERE
Lucrarea de față este o e xpunere at ât a bazei teoretice si a ideo logiilor ce stau la baza sistemului de
asgur ări cât și o analiz ă asupra modului în care acestea influen țeaza circuitul economic .
Sistemul de asigurări al unei țări și contextul economic al acesteia sunt două concepte care merg mână
în mână, fiecar e dintre ele fiind reprezentativa pentru starea generală a celeilalte. Dezvoltarea celor
două, se petrece oarecum în paralel, din moment ce odată cu sporirea complexității circuitului
economic, apare o nevoie din ce în ce mai accentuată pentru serviciile p e care un contract de asigurare
le poate oferii, din moment ce scopul asigurărilor este de a proteja 2 tipuri de elemente și anume în
primul rând asgurările protejează valorile, fie ele sub formă de obiecte, clădiri, valori sub formă de
lichidități, etc., impotriva pierderii sau deprecieri in alte feluri a acestora, iar în cel de al 2 -lea rând
asigurările oferă protecție elementului care stă la baza oricărei acțiuni economice și anume omul și
bunăstarea acestuia. Prin protejarea acestor 2 elemente, se poat e spune că sistemul de asigurări
protejează însăși economia, din moment ce în sfera asigurărilor intră atât elem entul uman constituent al
forței de muncă ce pune întreaga economie în mișcare, dar și elementul material care este rezultatul
munci umane și a cărui abundență indică spre o bună funcționare a sistemului economic al unei țări.
În contextul economic recent al României, piața asigurărilor prinde din ce în ce mai mult teren, asta
deoarece economia în mare se află sub efectul unei creșteri accelerate care se reflectă în cadrul fiecăr ui
aspect al acesteia în parte. Resimțirea acestei mari dezvoltări economice în rândul populației face ca
nevoile de bază să nu mai atragă majoritatea fondurilor de care un individ dispune în viața lui de zi cu
zi, astfel lăsând loc pentru mobilizarea resurselor monetare suplimentare către lucruri precum
încheierea unui contract de asigurare. Această înflorire a economie i nu poate fi decât benefică din
perspectiva pieței asigurărilor , fapt pe care această lucrare dorește să îl expună prin intermediul
analizei rezultatelor economice a diferitelor ramuri ale asigurărilor.
Am ales să abordez această temă deoarece consider asigurările ca fiind un element de nelipsit din
societatea modernă,scopul acestora fiind să ofere un senti ment de siguranță împotriva riscurilor pe
care contextul unei vieți moderne le aduce , de asemenea sunt de părere că asigurările mențin buna
funcționare a unei economii . Sunt de parere că în lipsa conceptului de asigurări , indivizii ar fi mai
reticenți când vine vorba de implicarea în acțiuni ce prezintă anumite grade de risc, cum ar fi munca în
domenii industriale sau care implică efort fizic ,din moment ce acestea pot prezenta un risc asupra
Impactul asigurărilor asupra economiei
3
sănătății, sau achiziționarea unei locuințe sau a unui autovehicu l, acțiuni care implică sume mari de
bani care de altfel ar fi pierdute în eventualitatea producerii vreunui accident sau dezastru natural.
Această lucrare este structurată pe 3 capitole, fiecare în parte abordând tema prezentată dintr un
punct specific d e vedere. Primul capitol abordează tema dintr un punct de vedere general,
prezentând baza teoretică pe care noțiunea de piață a asigurărilor este clădită, pe când cel de al
doilea capitol are o abordare mult mai specifică față de tema aleasă expunând ramur i concrete ale
pieței asigurărilor și modul în care acestea funcționează în mecanismul economiei. Cel de al
treilea capitol este reprezentat de studul de caz care abordează în mod direct impactul economic
al asigurărilor prin intermediul analize diverselor rezultate economice raportate de ramurile
asigurărilor in contextul anilor recenți.
Mai exact, primul capitol începe prin a concretiza noțiunile teoretice cu care ne vom confrunta în
cadrul acestei analize a legături dintre piața asigurărilor și economie și expune scopul concret pe
care asigurările îl servesc în societate, de asemenea acest capitol face o paralelă între începuturile
sistemului de asigurări în țara noastră și contextul actual al acestuia, prin prezentarea mai întâi al
unui istoric al moment elor istorice marcante în contextul asgurărilor românești, ca mai apoi să
aducă în vedere analiza dinamicii pieței asigurărilor prin intermediul rezultatelor economice ale
acesteia în contextul anlor recenți.
Capitolul cu numarul 2 separă piața asigurări lor în 3 ramuri respectiv sistemul public de
asigurări, sistemul privat de asigurări, și sistemul de asigurări externe. Pe rând, fiecare dintre
aceste 3 ramuri este supusă unei analize pentru a concretiza modul in care își lasă amprenta în
cadrul circuitul ui economic și pentru a creea un cadru de cunoștiințe pe care se pun bazele
analizei directe a datelor cuprinsă în următorul capitol sub forma studiului de caz.
Cel de -al treilea și de altfel ultimul capitol este un studiu de caz efectuat asupra datelor
economice raportate in cadrul fiecărei ramuri a pieței asigurărilor în parte.
In ca drul studiului de caz vor fi luate în considerare date matematice privind evolu ția atât a
aconomiei c ât si a sistemului de asi gurari f ăcând pe parcurs paralele intre acestea 2 , pentru a
putea expune concret specificul temei alese, și anume amploarea impactului pe care sistemul de
asigurări îl are asupra economiei.
Impactul asigurărilor asupra economiei
4
DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINU TULUI LUCRĂRII DE
LICENȚĂ
Subsemnatul(a) …………………………………………………………. domiciliat(ă) în
……………………………………, str. …………………………….…………., nr. ……..,, sc. …..,
et. ….., ap. ……, jud. …………….., născut(ă) la data de ……………………………… în
localitatea …………………… jud. ……………………, fi ul lui ………………………… și al
…………………….. posesor al C.I. seria …….. nr. ………… C.N.P.
…………………………………….. eliberat de …………………………… absolvent al
Facultății …………………………………………………………………………, din cadrul
Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București, programul de studii
……………………………………..……., promoția ………….……, forma de învățământ
…..…….., declar pe proprie răspundere , că lucrarea de licență cu titlul…………………
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………….……………………………………………………………..……ela
borată în vederea sus ținerii publice în sesiunea …………….…………… este o lucrare originală.
De asemenea, declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/disertație, tratate, monografii,
lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate surs ele bibliografice
folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în cuprinsul acesteia.
Data,
Semnătura,
Impactul asigurărilor asupra economiei
5
REFERAT DE APRECIERE A LUCRĂRII DE LICENȚĂ
APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă problemele
enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat/mediu/s atisfăcător/ nesatisfăcător, conține/nu conține
contribuții și interpretări personale și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Nr. crt. Criterii de apreciere Calificative / Note acordate*
Foarte
bine Bine Satisfă –
cător Nesa –
tis-
făcă-
tor
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei
lucrării de licență
2. Documentarea din literatura națională și
internațională
3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de
caz
4. Utilizarea unor surse statistice din țară și din
străinătate
5. Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din
literatura de specialitate
6. Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele
statistice și sub formă grafică
7. Elaborarea și fundamentarea economică a
propunerilor
8. Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală
a autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere
la sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura coordonatorului științific:
* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.
** Nota acordată de coordonatorului științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10
Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență
Subsemnatul / subsemnata ………………………………………………………………………………………. …………… declar
pe proprie răspundere, sub rezerva sancțiunilor legale și morale, că la redactarea lucrării mele de
licență nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în bibliografia de la finalul lucrării
de licență. Declar că nu am mai prezentat această lucrare în fața unei alte comisii de examen de licență.
Semnătura absolventului:
Impactul asigurărilor asupra economiei
6
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA LUCRĂRII
1.1 CONCEPTUL DE ASIGURARE ȘI IMPLICAȚIILE ACESTUIA
1.2 EVOLUTIA SI ROLUL ASIGURARILOR IN ECONOMIA MODERNA
1.3 ANALIZA DINAMICII PIETEI ASIGURĂRILOR
CAPITOLUL 2. IMPACTUL SISTEMELOR DE ASIGURĂRI ASUPRA ECONOMIEI
2.1 IMPACTUL SITEMUL PUBLIC NAȚIONAL DE ASIGURĂRI
2.2 IMPACTUL SISTEMUL PRIVAT DE ASIGURĂRI
2.3 IMPACTUL ASIGURĂRILOR EXTERNE
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPACTUL ASIGURARILOR ASUPRA
ECONOMIEI
3.1 IMPACTUL ASIGURĂRILOR CU SPECIFIC OBLIGATORIU ASUPRA
ECONOMIEI
3.2 IMPACTUL ASIGURĂRILOR CU SPECIFIC FACULTATIV ASUPRA ECONOMIEI
CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………………………………………….
B I B L I O G R A F I E ……………………………………………………………………………………….. .
A N E X E
Impactul asigurărilor asupra economiei
7
CAPITOL UL 1
NOȚIUNI TEORETICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA LUCRĂRII
1.1 CONCEPTUL DE ASIGURARE ȘI IMPLICAȚIILE ACESTUIA
Asigurarea este o modlitate prin care ne putem proteja împotriva pierderilor financiare.
Reprezintă o formă de gestionare a riscurilor, folosită tă în principal pentru asigurarea împotriva
riscuriolor unor pierderi contingente sau incerte.
Privind subiectul dintr -o perspectivă legală , o asigurare se definește ca o operați une financiară ce
decurge prin intermediul unui contract de asigurare sau a un ei obligații prevăzute prin lege, prin
care o compani e asiguratoare se obligă ca, în schimbul unei anumite sume primite la un interval
de timp, să despăgubească partea asiguratului pentru eventualele pierderi pe care acesta le poate
suferi, dn cauza unor a cțiuni independente de a sa voință .
O entitate c e oferă asigurare este numită asigurător, societate de asigurare, transportator de
asigurări sau subscriptor. O persoană sau entitate c e cumpără asigurare este numită asigurată sau
titular de poliță de asigur are. Tranzacția de asigurare implică asigurarea , presupunând o pierdere
relativ redusă, garantată și cunoscută, sub forma plății către asigurător, în schimbul promisiunii
părții asigurătorului de a compensa asiguratul în eventualitatea unei pierderi acope rite. Pierderea
poate sau nu sa fie financiară, însă trebuie să fie redusă la termeni financiari și în mod normal
implică ceva în care asiguratul prezintă un interes asigurător stabilit prin proprietate, posesie sau
relație preexistentă.
Datorită acestor asigurări oferite de către variate companii specializate, riscurile implicate de
calamități naturale, accidente, furturi, jafuri și așa mai departe sunt preluat e de căt re firmele
respective. Astfel, în schimbul unor sume de bani, clienții, fie persoane fiz ice ori juridice, sunt
scutiți de problemele cauzate de diverse accidente, indiferent de natura lor, cu condiția ca acestea
să fie stipulate printr -un contract de asigurare.
Asiguratul primește un contract, intitulat polița de asigurare, acesta expunând condițiile în care
asigurătorul va compensa asiguratul. Suma de bani percepută de asigurător părții deținătorului
poliței pentru acoperirea prevăzută în polița de asigurare se numește prima. În eventualitatea
Impactul asigurărilor asupra economiei
8
cazului în care asiguratul este confruntat cu o pierdere potențial acoperită în cadrul poliței de
asigurare, asiguratul emite o cerere către asigurător pentru a fi procesată de un reclamant.
Asigurătorul își poate acoperi propriul risc prin intermediul scoater ii din reasigurare, prin care o
altă socie tate acceptă suportarea unui anumit risc, în special dacă asigurătorul primar consideră
riscul ca fiind prea mare pentru ca acesta să îl poarte.
Indiferent de c ât de mult a putut evolua umanitatea, un lucru este clar: nu putem controla tot ce se
intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura.
Mass -media prezint ă la ordinea zilei catastrofele natuarale c e lovesc diverse regiuni, și, din
păcate nici Rom ânia nu face exceptie. Dar natura nu este singura c e ne afecteaz ă și ne provoac ă
pagub e: accidente se întâmplă la tot pasul, iar lucruri precum jaful, furturile, t âlhariile, toate țin
de natura uman ă.
Riscurile acestea vor exista mereu, d ar mai sunt si altele , legate de sănătate , activitate
profesional ă, și, în cazul firmelor, riscuri în legătură cu mărfurile sau activele companiei. De
aceea este foarte bine s ă încercam s ă transfer ăm riscurile asupra anumitor companii specializate
în domeniu .
Acestea sunt motivele datorită cărora au aparut serviciile sau, mai bine zis, produsele de
asigurare . Acestea sunt oferite de diverse companii specializate care preiau anumite riscuri in
schimbul unei sume stabilite de bani. Astfel, plata unei sume il adăpostește pe asigurat de
problemele cauzate de eventualitatea unor accidente, fie ele auto sau de al tă natur ă, îi poate salva
firma de la probleme financiare ce pot duce la faliment .
Un argument în favoarea utilit ății asigur ărilor este reprezentat de prezen ța acestora la o scar ă
foarte mare in Occident, unde exista o adevarat ă cultur ă construită în jurul asigurărilor . Marea
majoritate a oamenilor sunt beneficiarii , în țările vestice, a tot felul de asigurari, nu doar cea de
răspundere civil ă auto, ci și de via ță, de s ănătate, sau de protejare a bunurilor.
Acest lucru se întâmplă datorită faptului că în Occi dent sim țul proprieta ții are un caracter foarte
dezvoltat, și toți vor s ă iși pun ă eventualele propriet ăți la adapost d in calea diferit or riscuri, dar și
deoarece occidentalii sunt foarte interesa ți de viitorul propriei persoane și al celor din jurul lor.
De aceea asigur ările sunt un instrument potrivit pentru crearea unui viitor relativ lipsit de griji si
sigur.
Brokerul de asigurari este un specialist in domeniul pieței asigurarilor. Serviciile acestuia sunt
adresate în general persoanelor cu caracter j uridic , dar nu exclusiv. În cadrul pieței exist ă foarte
Impactul asigurărilor asupra economiei
9
multe societ ăți de asigurare, numărul produselor de asigurare este în creștere , oferta este
diversific ată în mod continuu și apar produse care de care mai specializate.
în aceste condi ții, clientul poate avea probleme în a alege cea mai buna solu ție pentru problema
sa, în special dacă nu cunoa ște foarte bine modul în care funcționeaz ă asigur ările. Aici intervine
rolul brokerului de asigur ări. Acesta ar putea fi privit drept un intermediar, dar este cu sguranță,
mai mult dec ât atât, este un specialist. Cunosc ând foarte bine particularitatile pietei asigurărilor ,
oferta de produse, contextul pietei, tehnica de derulare a asigurarilor, brokerul are posibilitatea de
a oferi pentru clien ții săi soluția potri vită dintr -o multitudine de optiuni care pentru cunoștiințele
unui novice nu par a se diferen ția prea mult.
Dezvoltarea pe care asigură rile o au la nivel global nu mai permite func ționarea f ără implicarea
societ ăților de brokeraj. Schimb ările legislative, evolu țiile economice, toate acestea sunt mult mai
ușor de gestionat , atât de c ătre clien ții societăților de asigurare , cât si de c ătre vânzatorii de poli țe
de asigurare, apel ând la serviciile societatilor ce oferă brokeraj in asigurari.
Brokerul este plati t prin intermediul unui comision care este inclus în cadrul primei de asiguare,
iar serviciile sale constau în consultan ța de specialitate si urm ărirea derul ării contractului pe
durata acestuia , baz ându-se pe stabilirea unui profil de risc al clientului, u rmarind însă simultan și
situa ția financiar ă a companiei de asigurari cu care este inchei ată polița de asigurare.
Societ ățile de brokeraj sunt de necesare atât companiilor ce vor s ă iși asigure diverese le bunuri
sau active, c ât și companiilor de asigur ări, brokerii fiind aceia ce pot furniza clien ți foarte
importan ți.
În zilele noastre , vei putea găsi asigurări pentru aproape orice scop. Iată doar o parte dintre
exemplele cele mai căutate de către români:
Asigurare de vi ață – principalul risc acoperit în acest caz este decesul sau invaliditatea, iar în
eventualitatea producerii unui eveniment nedorit, compania asiguratoare ne va despăgubi atât pe
noi (în cazul în care apare riscul pierderii capacității de muncă), dar și pe membrii familiei
noastre (în cazul deces ului).
Asigurările auto și CASCO – asigurările auto obligatorii (asigurări RCA) asigură ceilalți
participanți în trafic împotriva eventualelor daune pe care le -am putea genera noi. CASCO
reprezintă asigurări auto cu caracter facultativ , ce îți pr otejează și vehiculul personal împotriva
accidentelor, indiferent dacă acestea au fost generate de tine sau de altcineva, dar și împotriva
furturilor.
Impactul asigurărilor asupra economiei
10
Asigurare a locuinț ei – locuința poate reprezenta în majoritatea cazurilor cea mai valoroasă
posesie a une i persoane, iar o asigurare o va proteja atât împotriva fenomenelor naturale, ca
incendiile, inundațiile, dar și a celor antropice, spre exemplu furtul sau vandalismul.
Asigur ările de călătorie – dese ori , când plecăm în vacanță, nu luăm în calcul că se p oate întâmpla
ceva rău. Însă, în cazul în care se întâmplă să suferim vreun accident, vom avea parte de niște
note de plată incredibil de ridicate , generate de intervențiile medicale necesare . Pentru reducerea
acestui risc, o asigurare de călătorie este foarte utilă.
Asigurarea obligatorie de r ăspundere civil ă auto este m odalitatea de protec ție prin care sunt
despăgubiți terții prejudicia ți în urma unui accident auto, fie c ă este vorba de daune la nivelul
autovehicule lor, vătămări corporale, decese sau pagube aduse proprietatilor.
În cele mai întâlnite cazuri , șoferii care circul ă pe drumurile din jurisdicția publică sunt expu și
riscului, fiind implica ți atât î n accidente de circula ție provocate de ei înșisi cât și de ceilal ți
participan ți la trafic.
Se poate întampla ca, datorită unei mici neaten ții la volan, un conducator auto sa produca daune
de o valoare ridicat ă pe care el trebuie sa le achte . Lipsa fondurilor necesare ar duce, însa, la
litigii, uneori de lung ă durat ă și costisitoare financiar , sau ar atrage alte tipuri de sanc țiuni asupra
sa.
Asigurarea obligatorie de locuin ță oferă protectie minima de baz ă in eventualitatea producerii
unor inunda ții, alunec ări de teren sau cutremur. Pentru o prima de 10 EUR si respectiv 20 EUR
pe an pute ți primi o despagubire maxima de 20.000 EUR în funcție de c ircumstanțe , bani care pot
fi folosiți spre repararea a măcar o parte din prejudiciul cauzat.
Potrivit legii, cei ce nu și-au încheiat asigurarea nu pot beneficia de despăgubiri din partea
autoritatilor locale în cazul producerii unor calamit ăți naturale!
Frecven ța evenimentelor de catastrofa naturale se aflâ într o stare de creștere alarmant ă în ultimii
ani. Anual , mii de oameni i și pierd locuințele și ram ân la mila autorit ăților pentru recuperarea
prejudiciilor, fara nici un fel de plasă de siguran ță.
Asigurarea obligatorie ofer ă o protec ție minim ă, recomand ându-se incheierea unui contract de
asigurari facultative care s ă acopere diferenta dintre valoarea real ă a locuin ței și suma asigurat ă
obligatoriu!
Asigur ările facultative sunt un serviciu accesibil tuturor si eficient în a ne proteja agoniseala de o
viață.
Impactul asigurărilor asupra economiei
11
O asigurare de tip facultativ acoper ă riscurile cele mai frecvente care pun în pericol locuin ța și
care pot afecta si bunurile Dumneavoastr ă. Încheierea acest ui tip de polițe este cea mai ieftin ă
metodă de protejare a casei și bunurilor personale, chiar mai ieftin ă decât instalarea unui sistem
special de alarm ă
Pe scurt, asigurarile de via ță constau în produse financiare oferite de c ătre companii specializate
ce ofer ă, de la caz la caz, protec ție – asigurarile de via ță clasice , si faciliteaz ă economisirea –
asigurarile de via ță cu acumulare de capital.
Spre exemplu, in ca drul unei asigurari de via ță clasice : prin intermediul unui contract, partea
asiguratorul ui se oblig ă să plateasc ă o suma de bani stabilită în eventualitatea decesului persoanei
asigurate.
Costul unei poli țe de asigurare de via ță este prima de asigurare, și este stabilit ă de asigurator în
funcție de tipul de produs dorit , suma asigurat ă, durata contractului, riscurile acoperite s.a.m.d.
În acest tip de asigurare nu se acumuleaz ă capital.
In cazul asigurarilor de viata cu acumulare de capital, o parte din prima plătită acoper ă
componenta de protec ție (ca și în cazul asigur ării clasice de via ță) în timp ce o alt ă parte este
investita de compania de asigur ări și plătită beneficiarului la încheierea perioadei contractuale sau
chiar înainte, împreun ă cu o parte din profitul ob ținut.
În cazul acesta , asigurarile de via ță sunt și un instrument de economisire.
Cheltuielile efectuate in caz de îmbolnavire, accident de circula ție, accident de munc ă sau în
cazul unei operatii îți pot destabiliza într o maniera neplăcută bugetul. Odat ă ce ai o asigurare de
tip privat de sănătate, nu mai trebuie s ă scoti bani din buzunar ul propriu pentru serviciile
medicale contractate. Produsele de asigurare facultativ ă de sănătate acoper ă în mod obișnuit :
Consulta ții
Spitalizare
Investiga ții medicale
Intervenții chirurgicale
Impactul asigurărilor asupra economiei
12
1.2 EVOLUȚIA ȘI ROLUL ASIGURĂRILOR ÎN ECONOMIA MODERNĂ
Operațiunile de asigurare, în forma în care se înfățișează ele astăzi ca un adevărat fenomen
economic și juridic, se trag din cele mai îndepărtate vremuri. Nu s -a constatat, însă, cu exactitate
clipa apariției primei asigurări, dar majoritatea autorilor spun că faptele de asigurare datează și
sunt strâns legate de primele forme organizate de comerț. Comerțul cu asigurări a luat naștere în
formele sale rudimentare în cadrul civilizațiilor din Asia și Orientul Mijlociu islamic.
Desigur că primele operațiuni de asigurare nu erau la fel de evoluate ca cele actuale, însă
cuprindeau, totuși, două dintre elementele de bază ale unui rapo rt de asigurare: riscul și dorința
de evitare sau distribuire a acestuia.
De altfel, ideea de asigurare a luat înfăptuire datorită certitudin ii existenței riscului și dorinței de
evitare și de împărțire a consecințelor producerii acestuia. Din acest motiv , în literatura de
specialitate se afirmă că primele forme de asigurare au fost cele de distribuire și de suportare a
riscurilor. în acest sens, negustorii chinezi își încărcau în multiple vase marfa ce urma a fi
transportată dealungul râuril or și fluviil or periculoase ale Chinei, reducând astfel posibilitatea ca
întreaga cantitate de marfă să se piardă .
Privind lucrurile dintr o perspectvă juridic ă, asigurarea a fost bazată pe contractul de împrumut
maritim folosit de fenicieni, greci și romani, ce consta, în esență, în luarea unui împrumut de
către armatori, de la varii persoane ce dispuneau de sume de bani, în schimbul cărora, dacă marfa
ajungea în siguranță la destinație, împrumutătorii primeau suma împrumutată alături de un
surplus cu caracter de dobândă , însă dacă transportul eșua, împrumutații erau scutiți de restituirea
împrumutului. Se observă că tehnicile de asigurare au fost puternic influențate de către
dezvoltarea comerțului maritim , motiv pentru care, pe parcursul istoriei, asigurările maritime a u
fost cele mai puternc evoluate dintre difertele tipuri de asigurare practicate.
Primii asigurători sub forma societăților comerciale și -au făcut apariția după înființarea
Camerelor de Asigurări, motvați de beneficiile ce se obțineau de pe urma acestor fapte de comerț.
Se pare că întâia societate de asigurare a luat naștere în Franța, denumită „Compagnie Generale
pour Ies Assurance et Prets â la Gross Aventure", în anul 1686.
în Anglia, comerțul cu asigurări a fost pus în practică , la început uri, nu de către societățile
comerciale specializate în asigurări, ci de societățile pe acțiuni de drept comun, începând cu anul
1700. Printre acestea, sunt menționate: „East India Company", „South Sea Company” și „Royal
Impactul asigurărilor asupra economiei
13
African Comp any", însă, după prăbușirea economică din 1720, cunoscută sub numele de „South
Sea Bubble”, în acea perioadă doar un număr de două companii au primit autorizație să încheie
asigurări, și anume: „London As -surance” și „Royal Exchange”, care s -au dezvoltat în paralel cu
piața Lloyd's. Cu toate acestea, prima și cea mai veche societate de asigurări din Anglia, activă și
astăzi, a fost întemeiată în anul 1710, sub denumirea „Sun Fire Office”.
în Statele Unite ale Americii, societăți proprii de asigurare au lua t ființă tocmai spre finele
secolului al XVIII -lea, a sta pe motiv că , până în anul 1815, practicarea asigurărilor a fost
monopolizată de companiile engleze de asigurare.
Urmând modelul Camerelor de Asigurări și a primelor societăți de asigurare, s -au const ituit și
funcționează asigurătorii din ziua de astăzi, organizați, în principal, sub forma societăților
comerciale de asigurare și a societăților mutuale de asigurare.
Dovezi în legătură cu asigurările, pe teritoriul românesc, se regăsesc începând cu secol ul al XlV –
lea, motiv pentru care marea majoritate a autorilor încep analiza fenomenului de asigurare, în
România, cu această perioadă.
La început, asigurările au fost practicate în cadrul teritoriului românesc în Transilvania, sub
forma asociațiilor mutual e și de întrajutorare și tot aici a fost organizată, în anul 1744, la Brașov
„Casa de Incendiu", prin fuzionarea mai multor asociații mutuale de acest gen.
Prima societate de asigurări a fost constituită prin înaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie
1871 și a p rimit denumirea „Dacia". Până la acea dată, comerțul de asigurare era exercitat de
reprezentanțe ale unor societăți de asigurare austriece, italiene, engleze și maghiare. După o
perioadă de doi ani, adică în 1873, au fost puse bazele celei de a doua societate de asigurare,
„România”, care, în anul 1881 a fuzionat cu „Dacia”, consti -tuindu -se astfel societatea „Dacia –
România", devennd una dintre cele mai puternice societăți de asigurare din România.
Dată fiind eficiența organizării și funcționării societății „Dacia – România", asigurătorii străini
prezenți pe piața asigurărilor din România în acea vreme au fost constrânș i să-și cedeze
portofoliile de asigurări acestei societăți și să -și retragă toate reprezentanțele din cadrul
teritoriul ui românesc . A urmat înființarea altor societăți de asigurare, precum: „Generala", în anul
1907, fiind specializată în asigurarea transporturilor maritime de cereale, societatea „Agricola", în
anul 1907, ce oferea asigurări legate de agricultură. în anul 1920 s -a con stituit societatea „Steaua
României”, care a fuzionat în anul 1922 cu „Ancora”, iar în 1932, a preluat portofoliul românesc
al societății „Pheonix" din Viena.
Impactul asigurărilor asupra economiei
14
Societățile menționate anterior , împreună cu numeroase altele, au creat în România o remarcabilă
piață de asigurări, ce s -a extins și în alte state. Spre exemplu, primele societăți de asigurare din
Bulgaria au apărut sub forma unor filiale ale societăților „Dacia -România" (1881) și „Naționala"
(1889), perioadă în care asigurătorii români au atins apo geul.
O mențiune ce merită consemnată în istori cul comerțului cu asigurări în România, este
înființarea, pe lângă Ministerul Comerțului și Industriei, în anul 1930, a Oficiului pentru
Supravegherea întreprinderilor Private, care încheiau asigurări sau reas igurări în țară. Se pune,
astfel, în practică, ne voia constatată la nivel mondial, de intervenție a statul în cadrul
asigurărilor, prin diferite organisme și instituții, în scopul efectuării controlului și supravegherii
operațiunilor de asigurare în ansam blul lor.
Mai trebuie notat că, pe teritoriul românesc, în afară de societățile comerciale de asigurare,
comerțul cu asigurări mai era efectuat și de către societățile mutuale de asigurare, al căror
obiect iv era concentrat pe asigurările mutuale de animale și de culturi agricole, precum și de către
instituții publice de asigurări, dintre care cea mai re marcabil ă a fost Casa de Asigurări a
Ministerului de Interne și a funcționat în perioada 1870 -1948, înființâ ndu-se pe bazele acesteia
Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat.
Fenomenul asigurărilor private a fost stopat în țara noastră în anul 1948, când au fost
naționalizate societățile de asigurare și societățile mutuale și au continuat să funcționeze până la 1
septembrie 1949, moment în care toate acestea au fost dizolvate și lichidate, portofoliul și
rezervele tehnice fiind preluate de societatea generală sovieto -română de asigurări pe acțiuni,
„Sovromasigurarea", înființată în același an.
în anul 1953, societ atea „Sovromasigurarea" a fost la rândul ei lichidată și în locul ei a luat ființă
A.D.A.S., fiind unica instituție de asigurare din țara noastră. Astfel , în perioada 1949 -1990,
domeniul asigurărilor a constituit monopolul statului, iar politica impusă de acesta punea accent
pe obținerea beneficiilor din cadrul activitat ii de asigurare și nu pe satisfacerea nevoilor
asiguraților. Astfel se explică faptul că, în decursul perioad ei menționat e, formele de asigurare în
România sunt minime (asigurarea obligato rie și foarte puține forme de asigurare de persoane).
Monopolul statului pe piața asigurărilor a încetat însă în decembrie 1990, când, prin
H.G. nr. 1279/1990 a fost desființată Administrația Asigurărilor de Stat, activitatea acesteia fiind
preluată de un număr de trei societăți comerciale de asigurări pe acțiuni:
Impactul asigurărilor asupra economiei
15
a) Asigurarea Românească S.A., a preluat portofoliul asigurărilor facultative de viață, asigurărilor
obligatorii, asigurărilor facultative de autoturisme și a altor asigurări;
b) Societatea de As igurare și Reasigurare Astra S.A. căreia i -au fost predate asigurările cu
participare A.D.A.S. în străinătate și cele aferente asigurărilor și reasigurărilor externe;
c) Carom S.A., ce a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea și plata
despăgubirilor, în cazurile de pagube produse în România, atunci când răspunderea revine unor
asigurați la asigurători din străinătate și în cazurile de daună produse în străinătate de asigurați la
societăți de asigurare autohtone ’.
Piata asigurarilor din Romania a trecut printr -o serie de schimbari si transformari memorabile in
cei 30 de ani de la liberalizarea acesteia, trecand prin perioade cu suisuri si coborasuri, insa
jucatorii si autoritatile din piata au cautat solutiile favorabile, astfel incat in dustria s -a consolidat.
Daca, in 1989, Administratia Asigurarilor de Stat – ADAS – era singura institutie din Romania
care practica activitatea de asigurare/reasigurare, in prezent activeaza 28 de societati de asigurare,
autorizate si reglementate de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiara, dintre care 15
practica numai activitate de asigurari generale, 7 practica numai activitate de asigurari de viata si
6 au activitate compozita.
Cel mai mare numar de companii a fost inregistrat in anul 2000, cand er au 73 de companii de
asigurari, dupa care a urmat o perioada de consolidare, prin preluari, fuziuni sau chiar falimente –
in anul urmator, au ramas active doar 47 de societati. Valoarea primelor brute subscrise de cei 73
de jucatori, in anul 2000, a fost d e 337,79 milioane de euro, urmand ca aceasta piata sa
depaseasca 2 miliarde de euro in 2019, ceea ce indica o crestere de peste 6 ori a business -ului.
337.79 2000
05001000150020002500
Anul 2000 Anul 2019
Fig. 1. Valoarea primelor brute subscrise în anul 2000 comparat cu anul 2019 exprmată în
milioane de euro. Fig. 1. Valoarea primelor brute subscrise în anul 2000 comparat cu anul 2019 exprmată în
milioane de euro.
Impactul asigurărilor asupra economiei
16
Cu toate acestea fiind luate în considerare, nivelul la care piața se află este sub potențialul pe care
aceasta îl prezintă. În România, conform unor estimări efectuate de către ASF, consumul de
asigurari împărțit pe cap de locuitor s -a plasat, în contextul anului 2018, în jurul valorii de 109
euro, în punctul În care media UE era de 2.170 euro.
În același timp, gradul de penetrare a asigurarilor în PIB a fost de 1,13% in anul 2018, pe când la
nivel european este de 7,46%. În aceste condiții, rămâne de văzut cum vor profita, în viitor,
jucătorii din piață acest potențial.
Totuși, observam aceea că, dealungul acestor 30 de ani, piața s -a confruntat cu o multitudne de
provocări prin schimbările frecvente ale legislației nationale si europene, timp în care industria a
suferit și o trecere printr -o criză economică de importanță, dar și falimente masive ale unor
societăți de asigurări. Momentele care au modelat întreaga evoluție a pieței au fost o mul țime, de
la deschiderea grani țelor și astfel apariția marilor juc ători interna ționali pe pia ța Românească ,
care au dus la o creștere a serviicilor și o maturizare a sectorului pieței de asigur ări, la apari ția
unor legi, precum legea 32/2000 privind activitatea de asigurare, legea asigur ărilor obligatorii de
locuin țe, legea RCA, pachetul legislativ IDD, p ână la emiterea poli țelor RCA în sistem complet
edigitalizat , aplicarea Solven cy II, remodelarea distribu ției de asigur ări și utilizarea noilor
tehnologii.
Pentru perioada ce urmeaz ă, speciali știi preconizează la o creștere mai accentuat ă a pie ței,
speculând că urmatorii 10 ani vor fi mult mai dinamici decat cei 30 precedenți .
109 2170
05001000150020002500
Media România Media UE
Fig. 2. C onsumul de asigurari împărțit pe cap de locuitor, în contextul anului 2018 ,
exprimat în euro Fig. 2. C onsumul de asigurari împărțit pe cap de locuitor, în contextul anului 2018 ,
exprimat în euro
Impactul asigurărilor asupra economiei
17
1.3 ANALIZA DINAMICII PIETEI ASIGURĂRILOR
Odată cu cre șterea nivelului de trai al popula ției, firmele de asigurari au devenit din ce in ce mai
populare având și tendin ța de a și diversifica în mod constant portofoliul, acestea se afl ă întro
continu ă evoluție accelerat ă.
București, 20 martie 2019 – Societățile de asigurare autorizate și reglementate de ASF au
subscris, în anul 2018, prime brute în valoare de aproximativ 10,14 miliarde lei, în creștere cu
4,5% față de valoarea înregistrată în anul preceden t.
Anul 2018 a prezentat o îmbunătățire a indicatorilor de solvabilitate. La fnele lunii decembrie a
anului trecut, toate societățile de asigurare îndeplineau atât cerințele necesarului de capital de
solvabilitate (SCR), dar și cerințele minime de capital (MCR).
Ratele SCR și MCR la nivelul pieței, calculate ca un raport dintre totalul fondurilor proprii
eligibile să acopere cerințele de capital și valoarea totală a necesarului de capital, au prezentat
valori supraunitare. Rata SCR la nivelul pieței s -a plasat la 1,71, iar rata MCR a înregistrat o
valoare de 3,87.
Calculul ratei SCR Calculul ratei SCR
a) SCRi este modulul de risc i;
b) SCRj este modulul de risc j;
c) i, j denotă că sum a unor termeni
diferiți ar trebui să acopere toate
combinațiile posibile de i și j. a) SCRi este modulul de risc i;
b) SCRj este modulul de risc j;
c) i, j denotă că sum a unor termeni
diferiți ar trebui să acopere toate
combinațiile posibile de i și j.
1.71 3.87
012345
Rata SCR Rata MCR
Fig. 3. Ratele SCR și MCR la nvelul anului 2018
Fig. 3. Ratele SCR și MCR la nvelul anului 2018
Impactul asigurărilor asupra economiei
18
La sfârșitul anului 2018, valoarea totală a rezervelor tehnice brute formate de către societățile de
asigurare se afla la un nivel de pășind 16 miliarde de lei, în creștere cu circa 5% comparat cu anul
2017.
O schimbare manifestată în mod special pe intervalul anilor precizați mai sus 2017 – 2018 este
consolidarea segmentului pieței de asigurări de viață care a înregistrat o creștere cu peste 4% în
2018 față de anul precedent. O creștere semnificativă s -a observat , însă, în anul 2017, atunci când
segmentul asigurărilor de viață a avut parte de o creștere cu 21% din perspectiva volumului de
prime brute subscrise pentru activitatea de asigurări de viață în comparație cu anul 2016.
La data de 31 decembrie 2018 activau pe piața asigurărilor un număr de 29 de societăți de
asigurare, autorizate și reglementate de ASF, dintre care 16 au practicat exclusiv activități de
asigurări generale, 7 au practicat exclusiv activități de asigurări de viață și 6 au practicat activitate
compozită.
Piața de asigurări din România este defini tă prin un grad mediu spre ridicat de concentrare. În
anul 2018, aproximativ 89% din volumul total de prime brute subscrise a fost atras de 10 societăți
de asigurare din totalul celor 29 de societăți care desfășurau activitate de asigurare/reasigurare la
data de 31 decembrie 2018.
Primele brute subscrise (PBS) aferente asigurărilor generale (AG) au fost, în an ul 2018, în
valoare de aproximativ 8,04 miliarde lei, în creștere cu un procent de 4,6% față de nivelul anului
precedent , iar PBS aferente asigurărilor de viață (AV) au fost de aproximativ 2,1 miliarde lei, mai
mult cu 4,3% comparat cu anul 2017.
89 11
Primele 10 societăți
Restul de 19
Fig. 4. Volumul total de prime brute subscrise atras de primele 10 socetăți comerciale în
comparație cu restul de 19 societăți raportat la anul 2018 exprimat în procente. Fig. 4. Volumul total de prime brute subscrise atras de primele 10 socetăți comerciale în
comparație cu restul de 19 societăți raportat la anul 2018 exprimat în procente.
Impactul asigurărilor asupra economiei
19
Valoare a totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA în anul 2018 a atins
circa 3,60 miliarde lei, restul până la totalul clasei A10 (3,74 miliarde lei) fiind reprezentat de
asigurările transportatorului pentru marfa transportată în calitate d e cărăuș și asigurările RCA
subscrise în cadrul teritoriului altor state membre UE în baza dreptului de liberă prestare a
serviciilor.
La data de 31 decembrie 2018, cele mai mari ponderi au fost deținute de polițele cu o valabilitate
de 6 luni (aproximati v 34%), respectiv 12 luni (30%).
Pe ansamblul întregii piețe, prima medie RCA anualizată a prezentat o scădere cu circa 12% în
cadrul anului 2018 comparativ cu anul precedent, înregistrând o valoare de 612 lei.
Dauna medie RCA plătită pentru vătămări corpo rale în anul 2018 s -a redus comparativ cu anul
precedent cu 3,09%, iar cea pentru daune materiale a crescut cu 14,39%.
În decursul 2018, asiguratorii RCA au încheiat un număr de 301.131 clauze de decontare directă,
primele brute subscrise aferente acestora fiind de 22.746.898 lei. La 30.12.2018 erau în vigoare
aproximativ 235.605 clauze de decontare directă.
Subscrierile corespunzătoare asigurărilor facultative de locuințe, în anul 2018, au înregistrat o
apreciere cu aproximativ 5% în comparație cu anul precedent, în timp ce indemnizațiile brut e
plătite s au depreciat cu circa 14%, iar numărul de contracte noi încheiate în perioada anali zată a
scăzu t cu 13%.
Comparativ cu 31 decembrie 2017, la finalul anului 2018, numărul contractelor în vigoare
privind asigurările obligatorii de locuințe a crescut cu aproximatiiv 1%. Primele brute subscrise 88 96.1 100 114.39
80859095100105110115120
2017 2018Prima medie RCA
Dauna medie RCA
pentru vătămări
corporale
Dauna medie RCA
pentru daune
materiale
Fig. 5. Comparația dinamicii procentuale în perioada 2017 -2018 între prima medie RCA și daunele medii
plătite pentru vătămări corporale și daune materiale, expimată sub formă de modificări procentuale Fig. 5. Comparația dinamicii procentuale în perioada 2017 -2018 între prima medie RCA și daunele medii
plătite pentru vătămări corporale și daune materiale, expimată sub formă de modificări procentuale
Impactul asigurărilor asupra economiei
20
au prezentat un avans de aproximativ 3%, în timp ce indemnizațiile brute plătite au crescut cu
15%.
Asigurările de sănătate au prezentat la finalu l anului 2018 prime brute subscrise în valoare de
circa 335 milioane lei, în creștere cu aproximativ 60% comparat cu anul precedent:
primele brute subscrise (PBS) aferente asigurărilor generale (AG) sunt în sumă de 230 milioane
lei în anul 2018 , în creșter e cu circa 74% și reprezintă aproximativ 69% din totalul PBS aferent
activitat ii de asigurări de sănătate;
primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață (AV) sunt în sumă de 105 milioane lei, în
creștere față de anul anterior cu circa 37%.
În anul 2018, societățile de asigurare au prezentat indemnizații brute plătite (exc luzând maturități
și răscumpărări parțiale și totale), cumulat pentru cele două categorii de asigurări (AG+AV), în
sumă de 5.100.317.503 lei, astfel:
4.915.702.278 lei corespund contractelor de asigurări generale (96%), înregistrând o
apreciere cu 21% față de anul 2017 (4.076.896.562 lei);
184.615.225 lei reprezintă sume plătite pentru indemnizații brute, corespunzătoare
asigurărilor de viață, înregistrând o creștere cu circa 18% comparativ cu anul 2017.
La data de 31 decembrie 2018 activau pe piața asigurărilor un număr de 12 sucursale, dintre care
9 au practicat o activitate de asigurări generale (AG) și 3 au practicat o activitate de asigurări de
viață (AV). 105 230 335
0100200300400
Asigurări de viață Asigurări generale Asigurări de sănătate
(AV+AG)
Fig. 6. Primele brute subscrise atrase în 2018 de către asigurărle de sănătate, analizat pe asigurări de viață și
asigurări generale, cifre exprimate în milioane de lei. Fig. 6. Primele brute subscrise atrase în 2018 de către asigurărle de sănătate, analizat pe asigurări de viață și
asigurări generale, cifre exprimate în milioane de lei.
Impactul asigurărilor asupra economiei
21
Sucursalele au cumulat, la finalul anului 2018, prime brute subscrise în valoare de 6 69,3 milioane
lei, în depreciere cu aproximativ 11% față de anul precedent. PBS aferente asigurărilor generale
au fost de aproximativ 273,1 milioane lei, în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent
cu circa 25%. În același timp, primele brute s ubscrise corespunzătoare asigurărilor de viață au
fost în valoare de 396,2 milioane lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului anterior cu circa
1%.
La finalul anului 2018, figurau înregistrați în evidențele Autorității de Supraveghere Financiară
342 de brokeri autorizați (față de 382 la finele anului 2017), din tre care: 28 de societăți cu
activitatea interzisă temporar, 299 de societăți active și 15 societăți cu activitatea suspendată
temporar.
În urma centralizării raportărilor transmise de broke rii de asigurare și/sau reasigurare, la
31.12.2018, se observ ă o creștere a valorii primelor intermediate pentru asigurări generale și
asigurări de viață de 3,48%, de la 6.166.053.903 lei (2017) la 6.380.788.060 lei.
În cadrul anului 2018 brokerii de asigu rări și/sau reasigur ări au raportat venituri obținute din
activitatea de intermediere în asigurări în suma de 1.095.337.930 lei, în creștere cu 12,71%
comparat cu aceeași perioadă de referință a anului anterior (971.812.823 lei).
(cifre preluate din surs a https://asfromania.ro/informatii -publice/media/arhiva/6646 -evolutia -pietei -asigurarilor -in-anul-2018 )
Impactul asigurărilor asupra economiei
22
CAPITOLUL 2.
IMPACTUL SISTEMELOR DE ASIGURĂRI ASUPRA ECONOMIEI
2.1 IMPACTUL SITEMUL PUBLIC NAȚIONAL DE ASIGURĂRI
Asigurările sociale – reprezntă aceea parte a relațiilor social -economice monetare cu
ajutorul cărora în procesul repartiției produsului național brut se formează, se repartizează, se
gestionează și se utilizează fondurile bănești corespondente ocrotirii obligatorii a salariaților și
pensionarilor din cadrul companiilor naționale, regii lor autonome, societăților comerciale, din
rețeaua cooperației de consum și credit, a membrilor cooperației meșteșugărești și a unităților
agricole, a întreprinzătorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucrează
la persoane fizice , a avocaților, a agrivcultorilor, a meșteșugarilor cu ateliere proprii , a
persoanelor ce deservesc blocurilor de locatari, aflate în incapacitate temporară sau permanentă
de muncă, în caz de bătrânețe și în alte cazuri prevăzute de lege. De asemenea asigurările sociale
ocrotesc și membrii familiilor persoanelor de mai sus.
Într-un stat democratic, protec ția social ă este un element fundamental al politicilor statale,
datorită faptului că prin punerea acesteia în aplicare se realizeaz ă prevenirea, dim inuarea sau
eliminarea consecin țelor acelor evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de
trai al popula ției
Condi țiile concrete și nevoile diferite ce se cer acoperite fac ca și metodele de realizare a
protec ției sociale s ă fie diferite. Drept urmare , programele se bazeaz ă pe premise diferen țiate în
cazul asigur ărilor sociale destinate acoperirii unor ne cesități personale ca urmare a pierderii
temporare sau definitive a capacit ății de munc ă ori în cazul protec ției lucr ătorului la locul de
munca (mediu, condi ții de munc ă), necestăți care se transfer ă asupra costurilor de produc ție și a
căror satisfacere este inclus ă în pre țul produsului.
Sistemul public național al asigurărilor sociale din românia prezintă o importanță deosebită
pentru ocrotirea cetățenilor și a a membrilor familiilor acestora în prevenirea imbolnăvirilor,
refacerea capacității de muncă, în caz de pierdere temporară a acesteia , în caz de maternitate,
Impactul asigurărilor asupra economiei
23
pentru creșterea și îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani (a c opilului cu handicap până la
împlinirea vârstei de 3 ani). De asemenea, se acordă protecție socială și în caz de invaliditate, sau
la atingerea unei limite de vârstă, când omul nu mai are posibilitatea de a muncii cu plenitudinea
forțelor sale. Rolul siste mului public național al asigurărilor sociale re iese din natura nouă și din
principiile ce stau la baza sa, precum și din modul în care se constituie și se folosesc fondurile
bănești respective. Pe măsura dezvoltării economiei naționale, a avut loc extinde rea și
perfecționarea asigurăril or sociale.
În paralel cu această perfecționare, au crescut rolul și importanța lor.
Asigurările sociale iau parte la reparti ția unei părți din produsul național brut, reprezentând un
mijloc de control asupra formării, repa rtizării și utilizării acestuia, când are loc formarea
repartizarea și utlizarea fondurilor asigurărilor sociale. În același timp asigurările sociale
stimulează producția socială, iau parte la progesul economiei naționale și de asemenea la
dezvoltarea acț iunilor de tip social -cultural .
Asigurăril e sociale formează o pârghie pe care statul o utiliyeayă și pentru întărirea disciplinei în
cadrul muncii . Prin modul în care acestea sunt reglementate, prin indemnizațiile plătite și de
asemenea prin unele restric ții prevăzute, asigurările sociale iau parte la respectarea și la întărirea
disciplinei în muncă, cu efecte pozitive asupra productivității muncii, asupra atingerii
indicatorilor economici și sociali.
Prin intermediul avantajelor acordate și a restricții lor aplicate, asigurările sociale stimulează
creșterea nvelului de calificare a personalului, îmbunătățirea calității muncii, stabilitatea
salariaților în aceeași unitate, realizarea unei vechimi cât mai longevive în muncă, combaterea
absențelor motivate l a muncă, reducerea numărului de zile nefolosite pentru muncă.
Controlul exercitat cu ocazia încasării veniturilor și al efectuării cheltuielilor cu plata pensiilor,
indemnizațiilor, ajutoarelor, etc, contribuie la o bună organizare a producției și muncii, la o
folosire rațională a forței de muncă și bănești, la solidificarea disciplinei economicofinaciare, la
respectarea și impunerea legalității.
Prin instituirea sistemului public național de asigurări sociale a fost creat un cadru unitar de
aplicare a legislației în domeniu, se economisesc resurse le materiale și umane , se crează
flexibilitate în cadrul redistribuir ii resurselor disponibile, în funcție de cerințele pentru diferite
prestații, se întărește controlul pr ivind constituirea și utilizarea resurselor și calitatea prestațiilor.
Impactul asigurărilor asupra economiei
24
Creșterea complexității vieții sociale a determinat statul să -și asume responsabilități din ce în ce
mai mari în domeniul pensiilor și al altor forme de asigurări sociale.
Analiza situa ției sociodemografice din România scoate în evidență că efectele dăunătoare asupra
sustenabilității financiare a sistemului public de pensii a căror cauză este îmbătrânirea populației
sunt influențate de trei factori importanți, aceștia fiind : creșterea s peranței de viață a populației,
scăderea natalității și, nu în ultimul rând, creșterea migrației. În plus, sistemul de pensii
Românesc se confruntă și cu efectele negative date de elemente specifice cum ar fi: ieșirile
anticipate masive la pensie în 1990, care au redus numărul de contribuabili cu aproximativ 5% și
au crescut numărul de pensionari cu peste 16%; creșterea semnificativă a pensionărilor datorate
încadrării în diferite grupe de muncă (ieșiri la pensie cu cinci -zece ani mai devreme decât vârsta
normală de pensionare); ușurința cu care se obține o pensie de invaliditate în lipsa bazei legal e.
Criza financiară și economică a agravat și mai mult problema reprezentată de îmbătrânirea
populației. Toate sistemele de pensii au dificultăți mari în a -și îndeplini „promisiunile privind
pensiile”, fapt datorat creșterii șomajului, diminuării creșterii economice, creșterii nivelurilor
datoriei publice și volatilității piețelor financiare. Proiecțiile economice și bugetare pe termen
lung, efectuate în ultima perioadă, evidențiază o creștere semnificativă, progresivă, a
cheltuielil or totale cu pensiile până în 2060.
Statele membre ale Uniunii Europene, printre care se află și România, au pus în aplicare reforme
în scopul reducerii generozității sistemelor pub lice de pensii, tocmai pentru evitarea riscul ui
falimentării acestora. Vârsta de pensionare va continua să crească treptat pe termen lung, iar
accesul la pensionare anticipată va continua să fie îngreunat , pe baya acordării de stimulente în
condițiile pre lungirii vieții active
Evoluția societății magnifică nevoile colectivităților, iar sistemele publice de pensii răspund cu
mare greutate acestor nevoi datorită dificultății controlării mecanismelor economice și a atragerii
resurselor, ca urmare a vieții sociale tot mai complexe, influențate de evoluția demografică
(scăderea natalității și prelungirea speranței de viață, diminuarea mortalității), dezvoltarea
economică, inflație, șomaj etc.
Fondurile alocate finanțării pens iilor nu sunt dependente doar de nivelul de dezvoltare
economică, ci și de direcționarea resurselor disponibile din alte domenii de activitate spre diverse
politici active de ocupare și investiții în economie.
Impactul asigurărilor asupra economiei
25
În România, finanțarea costurilor create de pensionare este în mare parte de tip contributiv –
redistributiv, fiind realizată în mod special pe seama contribuțiilor suportate de asigurați și
angajatori acestora, la care se ad augă contribuțiile pentru bilete de tratament și odihnă, transferuri
prim ite de la bugetul de stat și alte surse. Contribuția pentru asigurări sociale este principala sursă
de formare a fondurilor necesare finanțării cheltuielilor cu pensiile publice și este datorată lunar
de către asigurații obligatoriu (în calitate de viitor i beneficiari de pensii) dar și de angajatori.
Mărimea fondului pentru pensii este dată de următoarele variabile: dimensiunile valorice ale
veniturilor realizate de personalul încadrat în muncă (deoarece contribuțiile pentru asigurări
sociale sunt stabilte în funcție de aceste venituri), numărul plătitorilor de contribuții de asigurări
sociale și gradul de încasare a contribuțiilor prelevate.
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt după cum urmează :
a) 26,3% pentru condiții normale de muncă, ( 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8%
pentru co ntribuția datorată de angajator)
b) 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, ( 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8%
pentru co ntribuția datorată de angajator)
c) 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt
prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare, ( 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția
datorată de ang ajator. )
Aceste contribuții sunt colectate de la populație urmând ca ele să se întoarcă tot în interesul
populației prin intermedul sistemului publ ic național de asigurări, această redistribuție a
capitalului find un lucru pozitiv din punct de vedere econ omic prin faptul că stimulează gradul de
mulțumire a populației și astfel productivtatea indivizilor,fiind în același timp un mijloc de
protecție al forței de muncă ce stă la baza circuitului economic
2.2 IMPACTUL SISTEMUL PRIVAT DE ASIGURĂRI
Impactul asigurărilor asupra economiei
26
Asigurarea modern ă – deși bazat ă pe un principiu simplu – este un mecanism extrem de
complex de transfer al riscului, c e poate avea multe forme.
Sistemul privat de asigurări are un caracter mult mai complex decât cel public având
posibilitatea de a oferii pe de o parte servicii mai atractive din punct de vedere calitativ iar pe de
alta parte o gama variata de produse de asigurare pe care sistemul public nu ar avea un motiv să
le includă
Un a lt motiv pentru care oamenii contractează serviciile sistemului privat de asigurări este
pentru a suplimenta serviciile oferite de sistemul public, persoanele alegând să opteze pentru o
siguranță mai ridicată.
Nevoia unei protej ări suplimentare a s ănătății in contextul în care sistemul sanitar de stat este
unul deficitar, dar și utilizarea asigurarilor private de sanatate tot mai des ca beneficiu extra –
salarial in scopul atragerii și reten ției de personal de catre angajatorii romani au influențat
cresterea pietei asigurărilor private de s ănătate în primele șase luni din 2018, conform
informa țiilor publicate de ASF.
Asigurările de viață cât și pensiile private sunt sectoare majore ale economiei mondiale
În anul 2016, primele de asigurări de viață totale au constituit aproape 2,6 mii de miliarde USD,
reprezentând 3,5% din PIB -ul global
Activele de pensii private din țările OCDE au atins în același an cel mai ridicat nivel din istorie
aflânduse la peste 38 mii de miliarde USD (126% din PIB -ul zonei OCDE) și cresc în ritm mai
accelerat decât PIB în majoritatea țărilor
Principala funcție a asigur ărilor de viață și a fondurilor de pensii private este de a oferi un anumit
grad de protecție financiară persoanelor și familiilor; prin îndeplinirea acestui rol vital, aceștia își
aduc aportul la dezvoltarea economiei în multiple moduri:
• Reprezintă furnizori cruciali de produse de economisire pe termen lung, atractive în rândul
populației , stimulând comportamentul de economisire și tot odată asigurând o distribuire mai
uniformă a consumului în timp
• Sunt investitori instituționali, redirecționând volume importante de fonduri către piețele
financiare și către proiecte strategice pe termen lung; la nivelul UE, circa 40% din economiile
populaț iei, cu o valoare totală de 13 mii de miliarde EUR au fost redirecționate prin intermediul
asigurătorilor și fondurilor de pensii
Impactul asigurărilor asupra economiei
27
• Astfel, aceștia contribuie atât la dezvoltarea și buna funcționare a piețelor de capital, cât și la
stabilitatea și creșter ea economică în ansamblu
Asigurările de viață și pensiile private pot contribui i la scăderea presiunii asupra bugetelor de
asigurări sociale, influențate negativ de deteriorarea situației demografice. În fondul tendințelor
actuale, se preconizează că popu lația României va scădea până în anul 2050 la nivelul de 16,4
milioane de persoane cu o vîrstă mediană de 47 de ani, ca urmare a scăderi i natalității, a emigrării
și a creșterii speranței de viață.
Drept urmare , vor fi mai puțini angajați contribuabili la bugetul de pensii al unui număr mai
ridicat de pensionari, astfel încât va fi mai greu pentru sistemul public să asigure adecvarea
pensiilor în condiții sustenabile
Pentru a dimnua efectul presiunilor demografice, în multe state membre ale UE sisteme le
publice de pensii de tip redistributiv („pay -as-you-go”) sunt completate de pensii private
prefinanțate, obligatorii sau voluntare
În cazul Românei , pensiile din cadrul Pilonul ui II vor reprezenta o sursă concretă de venit
suplimentar după pensionare pentru participanții săi, chiar și în baza contribuției reduse de 3,75%
Multiple surse de venit sunt necesare post -pensionare în scopul obținerii unei rate adecvate de
înlocuire a venitului, măsurată ca un raport între venitul după pensionare și venitul dinainte de
pensionare
Un exemplu teoretic al unei persoane ce se va pensiona în anul 2048 evidențază faptul că Pilonul
I poate asigura o rată de înlocuire de numai 37%, în comparație cu un nivel recomandat de 70%
Contribuțiile regulate la pensiile private și la un fond de asigurare de viață cu componentă de
economisire pot crește rata de înlocuire a venitului la aproape 60% . În acest mod , o persoană
care obține salariul mediu pe economie și contribuie la Pilonul I, Pilonul II și la un fond de
asigurare de viață ar putea obține un venit total la pensionare de circa 2.610 RON, din care 1.650
RON din Pilonul I, 670 RON din Pilonul II și 290 RON din asigurarea de viață
În cadrul economiilor europene mai avansate, asigurările de viață împlinesc un rol important în
reducerea riscului de sărăcie, prin asigurarea securității financiare a indivizilor și a familiilor în
fața unor evenimente neașteptate, cum ar fi decesul și invaliditatea. Asigurările de viață
reprezintă de asemenea instrumente de eco nomisire pentru populație, canalizând volume
Impactul asigurărilor asupra economiei
28
importante de fonduri pe termen lung către piețe financiare și alte sectoare ce au nevoie de
investiții și astfel contribuind la creșterea și stabilitatea economică în ansamblu.
La finele anului 2017, România av ea 42 de asigurători, dintre care 17 ofereau asigurări de viață,
cu venituri totale din primele de asigurări de 10,5 miliarde RON, din care 8,1 miliarde RON din
asigurări generale și 2,4 miliarde RON din asigurări de viață. Cu toate că volumul pieței a suferit
o scădere pe perioada recesiunii economice care a urmat crizei financiare, în ultimii ani piața a
revenit pe creștere, asigurările de viață avansând mai repede decât asigurările generale în cadrul
perioadei 2015 -2017, deși prin raportare la o bază mai redusă.
Românii alocă, în medie, 105 EUR anual către asigurări, puțin peste o treime din suma medie
cheltuită în țările CEE, în timp ce în medie un cetățean al UE alocă în fiecare an crca 2.200 de
euro pentru asigur ări. Sectorul Românesc al asigurărilor este încă subdezvoltat în comparație cu
alte economii din cadrul UE, atât în ceea ce privește densitatea asigurărilor (cheltuiala anuală cu
asigurările pe locuitor), cât și penetrarea asigurărilor (raportul dintre primele de asigurări și PIB).
Pe piața asi gurărilor din România primează segmentul asigurărilor generale, în timp ce la nivelul
uniuni europene predomin ante sunt asigurările de viață. Astfel, primele de asigurări de viață
constituie doar 20% din cumulul primelor de asigurări colectate de către asigurătorii din
România, comparat cu o pondere medie de 60% a asigurărilor de viață în cadrul UE. Acest lucru
face ca România să fie țara cu a doua cea mai redusă penetrare a asigurărilor de viață și țara cu
cel mai mic nivel al densității asigurărilor de vi ață din UE. Românii alocă cel mai puțin pentru
polițele de asigurări de viață din rândul europeni lor, respectiv circa 18 EUR pe an, de 10 ori mai
puțin decât cehii și slovacii și de aproximativ 100 de ori mai puțin decât francezii și italienii. În
ciuda cr eșterii economice susținute din ultimii ani, penetrarea asigurărilor de viață a rămas sub
0,3% din PIB, cu mult sub media UE de 4,4%. Un sector al asigurărilor mai puțin dezvoltat,
dominat de asigurările generale, este tipic economiilor în tranziție, cu to ate acestea România se
plasează în urma tuturor celorlalte țări din Europa Centrală și de Est, cu excepția Letoniei
Fondurile de pe nsii private din România au prezenta t între 2008 și 2016 randamente anualizate de
5,3% după comisioane și inflație, printre c ele mai ridicate dintre schemele de pensii din Europa,
potrivit Better Finance, un grup de promovare a intereselor investitorilor cu sediu la Bruxelles.
Tipurile și limitele investițiilor efectuate de fondurile de pensii sunt reglementate prin lege, cu
scopul evitării concentrării expunerilor față de activele cu risc ridicat. Administratorii fondurilor
Impactul asigurărilor asupra economiei
29
de pensii sunt obligați să obțină o rată minimă de rentabilitate stabilită de către autoritatea de
reglementare pe baza randamentului mediu al pieței și de asemenea trebuie să mențină un fond de
rezervă în baza căruia să asigure randamentul minim. În luna decembrie a anului 2017 în
România funcționau șapte fonduri de pensii administrate privat de Pilon II.
În anul 2016, circa 40% din economiile populației din Uniunea Europeană, având o valoare totală
de 13 mii de miliarde de euro, au fost canalizate prin intermediul sectorului de asigurări și
fonduri de pensii, deși cu diferențe mari între statele membre în funcție de diverșii factori istorici,
instituțion ali și de reglementare specifici. Volumul economiilor acumulate prin intermediul
produselor de asigurări și de pensii este observabil mai mic în țările din Europa Centrală și de
Est, acestea având o perioadă de timp mai scurtă pentru acumula rea a astfel de fonduri, precum și
în țările cu nivel de prosperitate mai redus.
În cazul României , activele totale ale societăților de asigurări de viață și ale fondurilor de pensii
au atins aproximativ 6% din PIB la finalu l anului 2017 și sunt în creștere, în special d atorită
evolutie i activelor din Pilonul II. Circa 70% din activele totale ale asigurătorilor de viață și
fondurilor de pensii din Pilonul II sunt investite în obligațiuni emise de către guvern și alte
instituții. Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea pieței de capital locale, asigurătorii de viață și
fondurile de pensii pot deveni investitori cruciali și în alte tipuri de instrumente, inclusiv în
acțiuni
După cum este sugerat de proiecțiile Comisiei Europene, în România pensiile corespunzătoare
Pilonului I I vor asigura peste 40% din rata de înlocuire pentru un salariat cu venituri medii în
anul 2053. Aceste estimări se ba zează pe ipotezele valabile la nivelul anului 2013 privind
contribuțiile la Pilonul II, care se așteptau să prezinte o creștere până la 6% până în 2016.
Conform estimărilor, reducerea ratei contribuțiilor are un impact semnificativ asupra valorii
activelor totale acumulate în conturile de pensii din Pilonul II. Astfel, presupunân d o rentabilitate
reală anuală de 4% pe an pe parcursul a 10 ani până în 2027, activele din cadrul Pilonul ui II ar
ajunge la 204 miliarde RON pentru o contribuție de 6% începând cu 2018, comparat cu 148
miliarde RON pentru o contribuție de 3,75% până la finalul perioadei de proiecție. Pentru un
număr estimat de circa 4,05 milioane de participanți activi în 2027 folosit în previziune, valoarea
activului net acumulat pe participant ar fi in valoare de circa 57 mii RON pentru o contribuție de
6%, în comparație de 41 mii RON pentru o contribuție de 3,75%.
Impactul asigurărilor asupra economiei
30
Asigurările pri vate de sănătate din România acoperă costurile serviciilor medicale în cabinete,
clinici și spitale private din țară, dar și din străinătate, în funcție de pachetele alese.
Pe teritoriul României , asigurarea de sănătate privată este deductibilă la calculul impozitului pe
veniturile din salarii, în limita echivalentului în lei a sumei de 400 euro pe an.
Potrivit unu i program de măsuri p rivind dezvoltarea pieței asigurărilor de sănătate din România,
realizat anterior de ASF, piața asigurărilor de sănătate “ar e un potențial de dezvoltare foarte mare,
care ar aduce beneficii multiple tuturor actorilor implicați: sistemul de sănătate, asigurați, sectorul
asigurărilor private”
Companiile de asigurari au inregistrat, in cadrul perioadei ianuarie – iunie 2018, prime brute
subscrise din asigurarile de sanatate in valoare cumulată de 165,77 milioane de lei, in crestere cu
aproape 42% comparativ cu perioada similara a anului anterior cand a insumat 116,87 milioane
de lei.
Majoritatea subscrierilor de asigurari de sanatate au fost realizate de către companiile cu
activitate pe segmentul asigurarilor generale, respectiv 102,12 milioane de lei (fata de 71,74
milioane lei in S1 2017), in timp ce asiguratorii de viata au susbscris 63,65 milioane de lei (de la
45,12 milioane lei).
Si numarul de contracte de asigurari private de sanatate a preyentat o creștere considerabil ă
(+33,20%), in primul semestru din 2018, fiind in vigoare 340.581 de contracte, din tre care
325.224 pe segmentul asigurarilor generale si 15.357 pe linia de asigurari de viata. 116.87 165.67
050100150200
primul trimestru 2017 primul trimestru 2018
Fig. 7. Primele brute subscrise corespunzătoare asigurărilor de sănătate încasate în primul trimestru al 2017
comparativ cu primul trimestru 2018 Fig. 7. Primele brute subscrise corespunzătoare asigurărilor de sănătate încasate în primul trimestru al 2017
comparativ cu primul trimestru 2018
Impactul asigurărilor asupra economiei
31
In anul 2017, piata asigurarilor private de sanatate a crescut cu 20,6% relativ cu anul precedent,
in con textul in care in 2016 s -a consemnat o crestere de 70%. Astfel, subscrierile companiilor pe
acest segment au atins valoarea de 208,65 milioane de lei, conform AS F.
2.3 IMPACTUL ASIGURĂRILOR EXTERNE
Asigurările interne sunt caracterizate de faptul că părțile contractante domiciliază sau au sediul
în aceeași țară, bunurile, persoanele și răspunderea civilă care fac obiectul lor aflându se pe
teritoriul aceleiaș i țări iar riscurile asigurate se pot produce pe același teritoriu;
Asigurările externe sunt caracterizate prin faptul că sunt încheiate în legătură cu persoane sau
bunuri care ies în afara limitelor teritoriale ale țării în care contractul de asigurare se încheie ori
una din părțile contractante sau beneficiarul asigurării se situează pe teritoriul altei țări.
Exemple de asigurări externe: asigurări de transport – asigurarea mărfurilor, asigurarea navelor
maritime și fluviale, asigurarea de aeronave , asig urarea construcțiilor.
Asigur ările externe au în sfera lor de cuprindere diferite bunuri, persoane, ser vicii si r ăspundere
civilă la care r ăspunderea societ ății de asigurare este stabiltă in valut ă.
Se utilizeaz ă urmatoarele clase de asigur ări externe :
a) asigurarea m ărfurilor ce constituie obiect al unor operațiuni de export -import pe durata
transportului flu vial, maritim, terestru sau aerian ;
b) asigurarea navelor flu viale și maritime ci vile în caz de avarie rea, distrugerea sau pierderea lor,
precum și răspunderea proprietarului f ață de ter țe persoane
c) asigurarea a vioanelor de tip comercial pentru riscurile de avarie sau pierdere a lor, precum și
cele pri vind răspunderea proprietarului fa ță de ter țe persoane
d) asigurarea construc țiilor si instal ațiilor efectuate de către firme str ăine în România sau
executate de intreprinderile rom ânești în strainatate, precum si asigurarea r ăspunderii
constructorului ;
e) asigurarea creditelor pentru export și asigurarea bunurilor c e sunt proprietate a statului român
aflate în străinătate
f) asigurarea autoturismelor ce circul ă în exteriorul grani țelor țării.
Impactul asigurărilor asupra economiei
32
Asigurarea maritimă reprezintă întâia formă de asigurare, apariția acesteia datând încă din
antichitate. Cercetările istorice demonstrează că inițialele forme de dispersie a riscurilor si
ulterior, de asigurare iau naștere pe timpul chinezilor antici și, mai târziu, al fenicienilor, grecilor
și romanilor, cunoscute ca popoare practicante de comerț pe mare. Apari ția asigurărilor maritime
ca întaia formă de as igurare este explicată prin legătura puternică între comerț și navigația
maritimă, descoperi ndu-se că navele, mărfurile, și viețile omenești erau expuse, riscurilor impuse
de mare . De-a lungul unei perioade lungi de timp, proprietarii navelor au fost și proprietarii
mărfurilor și, ca urmare, o singură poliță de asigurare acoperea atât marfa, cât și nava; lucrul
acesta era posibil pentru că interesul aparținea aceleiași persoane (proprietarul mărfii era același
cu propeietarul navei). Ulterior s -a trecut la o specializare determinată în mare parte de evoluția
comerțului, apărând o diferențiere a persoanelor interesate în proprietatea asupra mărfurilor și
navelor și, deci, două tipuri de contracte de asigurare, în fucție de acest interes: asigurarea
navelor (c asco) și asigurarea mărfurilor (cargo).
Necesitatea existenței asigură rilor externe este impusă de faptul c ă întreprinderile ce practică
comer ț exterior si cele de transporturi interna ționale nu -și pot gestona pagubele determin ate de
producerea unor calami tăți ale naturii sau accidente, ori raspundere a față de ter ții străini dec ât
prin intermediul apelării la serviciile unei societ ăți de asigurare. Apelarea este necesara deoarece
formarea unor fonduri proprii de rezerv ă în valut ă pentru compensarea unor pagube cu caracter
aleatoriu, cum sunt cele men ționate anterior , nu este justificabilă din punct de vedere economic,
asigurarea dovedindu -se cea mai eficienta.
Asigur ările externe sunt dependente de comer țul exterior, cooperarea interna țional ă, de
transportur ile interna ționale de m ărfuri și de acti vitatea turistică internațională .
Cu ajutorul primelor încasate de la asigur ările externe se constituie fondul în valut ă necesar
compens ării diverselor pagube provocate de calamit ăți naturale și accidente bunurilor c e
constituie obiectul comer țului exterior în timpul transportului acestora și prejudiciilor produse
terților str ăini prin folosirea mijloacelor de transport în trafic interna țional, prin executarea de
lucrari, prestarea de servicii etc.
Nevoia asigurarilor externe este determinat ă și de ac țiunea diferitor factori specifici î n domeniul
transportu lui interna țional de marfuri, ca și :
concentrarea valorilor mari și foarte mari în cadrul unor spații restr ânse ; în transporturile
interna ționale se utilizează nave maritime si aeriene moderne, de capacitate mare și foarte
Impactul asigurărilor asupra economiei
33
costisitoare ; marfur ile ce constituie obiectul transporturilor de tp internațional și-au schimbat
structura, predomin ând, de regul ă, cele industriale de înaltă tehnicitate, ca, de exemplu, ap aratur ă
electronica, ma șini, instala ții de valori mari si foarte mari.
Pe durata transportului pe c ăi maritime, fl viuale, aeriene sau terestre, m ărfurile se situează
concentrate într-un spa țiu relativ mic, fapt care face ca producerea de coliziuni sau scuf undări ale
navelor sau pr ăbusirea unui a vion să conduca la distrugerea simultana atat a mijlocului de
transport, cat si a incarcaturii, iar pierderea inregistrata sa reprezinte pagube de milioane de
dolari. Asta ăzi nimeni nu se poate angaja să transporte a stfel de m ărfuri f ăra ca ele s ă fie obiectul
unei asigurări .
Practicarea asigur ărilor externe este cerută de frecven ța relativ ridicat ă a pagubelor în domeniul
transporturilor interna ționale. În ciuda spori rii rezisten ței și gradul ui de siguran ță oferit de
mijloacele de transport ,in fiecare an se înregistreaz ă scufund ări și dispari țtii de nave, c ăderi de
avioane ctc.
Trăsăturile asigur ărilor externe sunt d ate de obiectul lor și de riscurile specifice pe care acestea le
acoper ă.
Prima tr ăsătură este aceea c ă ele se încheie î n valut ă, ceea ce î nseamn ă că primele de asigurare
sunt încasate în valut ă, dar și că despăgubirile se plă tesc în valut a prevazut ă în contract.
O a doua trăsătură a asigur ărilor externe const ă în faptul că ele au, în toate cazurile, un caracter
facultativ, realiz ându-se pe baza unui contract de asigurare.
Asigur ările externe oferite în țara noastr ă acoper ă riscurile din transporturile interna ționale sau
alte riscuri specifice, în condi ții consistente cu practica mondial ă, făcandu -le competitive pe pia ța
interna țional ă.
Sub un aspect economic, asigur ările externe își aduc contribuția la crearea condiț iilor necesare
unei bune desfășurarii continue a comer țului exterior, a unei puternice colaborări interna ționale, a
transporturi lor interna ționale și de asemenea a turismului.
Privind lucrurile dntr -o perspectivă financiar -valutar ă, servciile de asigur ări externe au o
importan ță deosebit ă deoarece prin intermediul acestora este încasată valuta necesar ă
compensării unor daune ce pot surveni în acti vitățile economice cuprinse în aceste asigurari astfel
realizând un mediu prielnic dezvoltării acestor activități economice . De asemenea, valuta ce se
încasează poate fi folosit ă temporar pentru alte cerin țe economico -sociale.
Impactul asigurărilor asupra economiei
34
CAPITOLUL 3.
STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPACTUL ASIGURARILOR ASUPRA
ECONOMIEI
3.1 IMPACTUL ASIGURĂRILOR CU SPECIFIC OBLIGATORIU ASUPRA
ECONOMIEI
Asigurările cu specific obligatoriu sunt un tip de asigurări impuse prin lege, de către stat.În cazul
României putem distinge 2 ramuri diferite de asigurări obligatorii și anume :
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto
Asigurarea obligatorie de locuință
Impactul economic al acestor două tpuri de asigurare obligatorie este implicit unul consid erabil
având în vedere caracterul lor obligatoriu deci astfel participarea unui mare segment din populație
la acestea.
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto
Scopul acestei asigurări este ca părții păgubite să îi fie acordate despăgubiri pentru daunele
suferite, indiferent de situația materială a celui ce a produs paguba.
Numărul total al mașinilor înregistrate pe teritoriul României este de aproximativ 7.941.151 la
nvelul anului 2019 , transmite agentia Mediafax, citând datele Direcției Regim Permise si
Înmatriculari. Fiecare dintre aceste autovehicule necesită o poliță obligatorie RCA pentru a putea
circula în condiții de legalitate
Potrivit celor de la RCA -ieftin.ro nu doar marca și model ul autovehicolului sunt crieteriile ce dau
prețul RCA -ului. Asiguratorii analizează datele legate de mașin ă (cmc,kw,marca,model, chiar și
Impactul asigurărilor asupra economiei
35
masa pentru autoutilitare) datele proprietar ului (vârsta, adresa din talon) și date ce țin de istoricul
daunelor pentru proprietar și mașină .
Tarifele de referință pentru polițe RCA prezentate de autoritatea de supraveghere financiară
pentru luna aprilie 2020 sunt după cum urmează :
Sub 1200
cmc 1201 –
1400
cmc 1401 –
1600
cmc 1601 –
1800
cmc 1801 –
2000
cmc 2001 –
2500
cmc Peste
2500
cmc
18 -30
ANI 1030 lei 1043 lei 1225 lei 1385 lei 1523 lei 2147 lei 2870 lei
30 -41
ANI 691 lei 709 lei 832 lei 941 lei 1035 lei 1497 lei 1950 lei
41 -50
ANI 709 lei 726 lei 853 lei 964 lei 1061 lei 1534 lei 1998 lei
51 -60
ANI 697 lei 715 lei 840 lei 949 lei 1044 lei 1510 lei 1967 lei
PESTE
60 698 lei 715 lei 840 lei 949 lei 1044 lei 1510 lei 1967 lei
1asig.ro relatează faptul că prima medie aferentă asigurării obligatorii RCA se află într o continuă
creștere avansând cu circa 3% în cadrul trimestrul ui I 2019 comparativ cu același trimestru al
anului precedent, înregistrand valoarea de 609 lei, fa ță de 589 lei în perioada similar ă a anului
2018 .
În cazul persoanelor fizice prima medie RCA a fost de 443 lei, iar la cele persoanele juridice a
fost de 1.169 lei.
Având în vedere numărul total al mașinilor înregistrate în România,7.941.151, precizat mai sus ș i
valoarea primei
medii aferente asigurării RCA, 609 lei, putem calcula cuantumul sumei primelor datorate pe un
an de zile de proprietarii tuturor autovehiculelor înregistrate :
Fig. 8. Tarifele de referință pentru polițe RCA prezentate de autoritatea de supraveghere financiară pentru
luna aprilie 2020 Fig. 8. Tarifele de referință pentru polițe RCA prezentate de autoritatea de supraveghere financiară pentru
luna aprilie 2020
Impactul asigurărilor asupra economiei
36
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2019 a fost de 1.053,88 miliarde de lei, în acest context,
cuantumul sumelor primelor RCA datorate pe un an de zile de catre proprietari i tuturor
autovehiculelor în registrate în România reprezintă 0.4588910463240597 % din PIB
DIN PIB
Însă asigurările RCA nu presupun doar plata de către asigurați a unei prime către companie, ci la
fel ca în ca zul oricărei asigurăr i, implică și eventuala plată a despăgubirilor din partea
asiguratorilor către persoanele asigurate ,astfel redrecționând un volum mare de fonduri înapoi
către populație. Spre exemplu Autoritatea de Supraveghere Financiară relatează că doar în
intervalul a prilie -iunie 2019 au fost achitate valori de despăgubire în sumă totală de 228.662.139
lei, dispusă sub forma următoarei structuri :
190152075 10940025 27570039 Despăgubiri
Pagube materiale
vătămări corporale
și deces
Dosare de regres
190.152.075 lei (83,16% din
total) pentru pagube materiale
10.940.025 lei (4,78% din total)
pentru vătămări corporale și
deces
27.570.039 (12,06% din total)
pentru dosare de regres. 190.152.075 lei (83,16% din
total) pentru pagube materiale
10.940.025 lei (4,78% din total)
pentru vătămări corporale și
deces
27.570.039 (12,06% din total)
pentru dosare de regres.
Fig. 9. Structura despăgubirilor RCA achitate în intervalul aprilie -iunie 2019 cifre exprimate în lei
Fig. 9. Structura despăgubirilor RCA achitate în intervalul aprilie -iunie 2019 cifre exprimate în lei
Impactul asigurărilor asupra economiei
37
Structura pieței asigurărilor obligatorii RCA în cadrul aceleiași perioade de timp analizate mai
sus se prezintă în felul următor :
Conform analizelor realizate de către e ASF, num ărul contractelor RCA încheiate pana la data de
31 martie 2019 a fost de 1.593.070, cifră în cre ștere cu circa 1% fa ță de acee ași perioad ă a anului
precedent . în acela și timp, primele brute subscrise aferente RCA au suferit o evolu ție descendent ă
încep ând cu anul 2016, primul trimestru al anului 2019 sugerând o ușoară revenire a lor.
La data de 31 martie 2019, cele mai mari ponde ri erau deținute de poliț ele cu valabilitate de 6
luni ( circa 33). Se notează o observabilă tendin ță ascendent ă către poliț ele de asigurare cu
valabilitate de o lun ă.
Din punct ul de vedere al structurii portofoliilor de clien ți, in cadrul trimestrul ui I 2018, ponderea
contractelor incheiate cu persoane fizice la nivelul întregii pie țe s-a păstrat la un nivel de
aproximativ 79%, fiind o pondere relativ constanta pe o perioadă de 5 ani anterior punctului
respectiv .
Evoluția primei medii și a daunei medii corespunzătoare asigurărlor RCA relatate de autoritatea
de supraveghere financiară in decursul a 5 ani din 2015 si până în 2019 se prezintă grafic astfel :
Alte companii,
35% Omniasig VIG
S.A., 8.39% Insurance S.A.,
31.77% Euroins S.A.,
34.56%
0% 10% 20% 30% 40%companiiEuroins S.A.
Insurance S.A.
Omniasig VIG S.A.
Alte companii
Trei societăți de asigurare au
cumulat aproape 75% din numărul
total al dosarelor de daună RCA
avizate în trimestrul al doilea din
2019:
Euroins S.A. (34,56% din total piață)
City Insurance S.A. (31,77%)
Omniasig VIG S.A. (8,39%). Trei societăți de asigurare au
cumulat aproape 75% din numărul
total al dosarelor de daună RCA
avizate în trimestrul al doilea din
2019:
Euroins S.A. (34,56% din total piață)
City Insurance S.A. (31,77%)
Omniasig VIG S.A. (8,39%).
Fig. 10. Ponderea procentuală a primelor 3 firme în comparație cu restul companiilor de pe piață la nivelul
anului 2019 Fig. 10. Ponderea procentuală a primelor 3 firme în comparație cu restul companiilor de pe piață la nivelul
anului 2019
Impactul asigurărilor asupra economiei
38
2015 2016 2017 2018 2019
Prima medie 592 747 727 589 609
Dauna medie 6669 6874 7001 7182 7984 592 747 727
589 609
500550600650700750800
2015 2016 2017 2018 2019suma LEI Prima medie 6669 6874 7001 7182 7984
600065007000750080008500
2015 2016 2017 2018 2019suma LEI Dauna medie
Fig. 11. Evoluția daunei medii corespunzătoare asigurărlor RCA relatat ă de autoritatea de supraveghere
financiară in decursul a 5 ani din 2015 si până în 2019 , cifre exprimate în lei Fig. 11. Evoluția daunei medii corespunzătoare asigurărlor RCA relatat ă de autoritatea de supraveghere
financiară in decursul a 5 ani din 2015 si până în 2019 , cifre exprimate în lei
Fig. 12. Evoluția prim ei medii corespunzătoare asigurărlor RCA relatat ă de autoritatea de supraveghere
financiară in decursul a 5 ani din 2015 si până în 2019 , cifre exprimate în lei Fig. 12. Evoluția prim ei medii corespunzătoare asigurărlor RCA relatat ă de autoritatea de supraveghere
financiară in decursul a 5 ani din 2015 si până în 2019 , cifre exprimate în lei
Fig. 13. Centralizarea datelor folosite în cadrul figurilor 11 si 12 cifre exprimate în lei.
Fig. 13. Centralizarea datelor folosite în cadrul figurilor 11 si 12 cifre exprimate în lei.
Impactul asigurărilor asupra economiei
39
Asigurarea obligatorie de locuință
În conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor
împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, atât persoanele fizice cât și cele juridi ce au obligația să își asigure contra
dezastrelor naturale, în condițiile acestei legi, toate construcțiile cu destinația de locuință, fie ele
din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea lor și înregistrate în evidențele organelor fiscale.
Conform a rt.2, lit. b) din legea menționată, prin dezastru natural se înțelege: cutremure de
pământ, alunecări de teren și inundații, ca fenomene naturale.
Proprietarii locuințelor îndeplinesc această obligație prin intermediul încheierii unei polițe de
asigurare obligatorie – PAD.
Asigurările cu caracter obligatoriu PAD sunt emise în mod exclusiv de către societatea de
asigurare POOL -UL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE S.A.
(PAID), înființată în baza Legii nr.260/2008 și autorizată de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară
Riscurile acoperite în cadrul poliței obligatori i de asigurare PAD sunt cutremure, alunecări de
teren și inundații, manifestate ca fenomene naturale.
Legea impune acordarea despăgubirilor numai pentru daunele rezulta te din manifestarea
unuia/unora dintre cele trei riscuri enumerate , nu și din acțiunea unor alte fenomene (naturale sau
cauzate de om). Asigurarea obligatorie emisă de PAID acoperă daunele și în cazul locuințel or ce
se situează în zonele în care s -au execu tat exploatări și prospecțiuni miniere sau petroliere, dar și
lucrări edilitare, cu mențiunea că aceste daune să fi fost provocate de riscurile de cutremur,
alunecare de teren și/sau inundații, manifestate ca fenomene naturale și nu din alte cauze.
Nerespe ctarea acestei obligații de asigurare a locuinței contra riscurilor de cutremur, alunecări de
teren și inundații, manifestate ca fenomene naturale, face obiectul unei contravenți i și este
sancționată cu amendă cuprinsă între 100 și 500 lei, în conformitate cu dispozițiile Legii
nr.260/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit aceleiași legi, constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prin amendă se fac fie de
către primari fie de către persoanele împuternicite în acest s cop de aceștia.
Impactul asigurărilor asupra economiei
40
Stuația procentului de locuințe asigurate în România este una ușor promițătoare, PAID raportând
la începutul anului 2018 o creștere la nivelul numărului locuințelor asigurate de la 1.672.974 în
prima parte a anului precedent la 1.690.193, Însă lăsând la o parte această creștere de puțin peste
1%, a numărului de locuințe asigurate obligatoriu în România ,numărul de locuințe neasigurate
are o pondere semnificativă, totalul locuințelor neasigurate însumând 7.238.974.
La finalul lunii octombrie 2019 erau active la nivel national 1.712.567 de asigurari obligatorii de
locuinte în cre ștere relativ cu aceeași lună a anului 2018 moment la care erau asigurate obligatoriu
1.687.495 de locuinte, conform statisticilor Pool -ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale –
PAID Romania
În ciuda acestei creșteri de la an la an a numărului locuințelor asigurate, numărul locuințelor ce nu
beneficiază de poliță de asigurare obligatorie rămâne cu mult peste acesta aproximânduse la
7.200.000 La finalul lunii octombrie 2019 erau active la nivel national 1.712.567 de asigurari obligatorii de
locuinte în cre ștere relativ cu aceeași lună a anului 2018 moment la care erau asigurate obligatoriu
1.687.495 de locuinte, conform statisticilor Pool -ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale –
PAID Romania
În ciuda acestei creșteri de la an la an a numărului locuințelor asigurate, numărul locuințelor ce nu
beneficiază de poliță de asigurare obligatorie rămâne cu mult peste acesta aproximânduse la
7.200.000
1.712.567
7.200.000 Locuințe asigurate
Locunțe neasigurate
Numărul ridicat al locuințelor neasigurate nu are o justficare de natura economică din moment ce tarifele
polițelor de asigurare obligatorie pentru locuințe sunt f oarte mici, find accesibile chiar și gospodăriilor cu
venituri reduse : O poliță PAD costa 20 euro in cazul locuintelor tip A (suma maxima asigurata 20.000
euro) si 10 euro in cazul locuintelor tip B (suma asigurata fiind de 10.000 euro).
Locuinta de tip A: constructia cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti
exteriori din piatra, caramida arsa, lemn ori din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic
si/sau chimic.
Locuinta de tip B : constructia cu pereti e xteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse
unui tratament termic si/sau chimic. Numărul ridicat al locuințelor neasigurate nu are o justficare de natura economică din moment ce tarifele
polițelor de asigurare obligatorie pentru locuințe sunt f oarte mici, find accesibile chiar și gospodăriilor cu
venituri reduse : O poliță PAD costa 20 euro in cazul locuintelor tip A (suma maxima asigurata 20.000
euro) si 10 euro in cazul locuintelor tip B (suma asigurata fiind de 10.000 euro).
Locuinta de tip A: constructia cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti
exteriori din piatra, caramida arsa, lemn ori din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic
si/sau chimic.
Locuinta de tip B : constructia cu pereti e xteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse
unui tratament termic si/sau chimic.
Fig. 14. Situația asig urării locuințelor în contextul anului 2019
Fig. 14. Situația asig urării locuințelor în contextul anului 2019
Impactul asigurărilor asupra economiei
41
PAID comunică faptul că la nivelul anului 2019 în func ție de tipul locuintei, 94,3% dintre
polițele PAD sunt încheiate pentru locuințele de tip A si 5,7% pentru cele de tip B.
Din aceste date putem afla suma totală a primelo r de asigurare încasate de PAID în decursul
anului 2019 , și anume :
în cazul locuințelor de tip A (construcția cu structura de rezistență din orice materiale rezultate în urma unui tratament
termic și/sau chimic; avand o sumă asigurată de 20.000 euro si o prima de asigurare de 20 euro/an)
în cazul locuințelor de tip B (construcția cu pereți exteriori din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic
și/sau chimic, avand o sumă asigurată de 10.000 euro si o prima de asigurare de 10 euro/an)
Pentru un total de 33.275.176,81 EURO sau 161.003.897,78 LEI angrenați în circuitul economic
către plata pr imelor de asigurare PAD în decursul unui an
Conform datelor PAID, 75,3% dintre poli țele active au fost încheiate în mediul urban iar 24,7% în
mediul rural, iar ca subiect al asigurării, cele mai multe poli țe PAD sunt încheiate pentru apartamente,
respectiv 999.642, în timp ce pentru case erau valabile 712.925 poli țe. Conform datelor PAID, 75,3% dintre poli țele active au fost încheiate în mediul urban iar 24,7% în
mediul rural, iar ca subiect al asigurării, cele mai multe poli țe PAD sunt încheiate pentru apartamente,
respectiv 999.642, în timp ce pentru case erau valabile 712.925 poli țe.
75.30% 24.70% Mediul
Urban Rural
999642 712925 Tipul Locuinței
Apartamente Case
Fig. 15. Repartizarea locuințelor asigurate în funcție de mediu
Fig. 15. Repartizarea locuințelor asigurate în funcție de mediu
Fig. 16. Repartizarea locuințelor asigurate în funcție de tipul locuinței
Fig. 16. Repartizarea locuințelor asigurate în funcție de tipul locuinței
Impactul asigurărilor asupra economiei
42
Cât despre acordarea despăgubirilor, Pool -ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale
(PAID) a achitat cu 60% mai multe despăgubiri în 2019 raportat la anul 2018, valoarea
înregistrată la data de 31 decembrie fiind de 5,35 milioane lei.
3.2 IMPACTUL ASIG URĂRILOR CU SPECIFIC FACULTATIV ASUPRA ECONOMIEI
Asigurările facultative sunt acele asigurări a căror contractare stă la atitudinea fiecărei persoane
în parte, ne -fiind impuse de către elemente legistlative.
Acest tip de asigurări acoperă un câmp larg de c ereri și nevoi atât ale persoanelor fi zice cât și a
persoanelor cu caracter juridic, motivul pentru care o persoană optează pentru acest tip de
asigurări este de multe ori dorința unei extinderi a ariei de acoperire limitate pe care asigurările
obligatorii o presupun.
Piața asigurarilor facultative este o zona cu un mare potential de dezvoltare . Asigurarea
locuin țelor, CASCO, asigur ările de viata și de s ănatate trebuie sporite, deoarece o pia ță bine
definită se bazeaz ă în mod direct pe aceste categorii de asigurare , efectele dezvoltării sale
observându se în circuitul economic mare.
Marea majoritate a despăgubiri lor au fost achitate în urma inundațiilor naturale – 3,07
milioane lei pentru 654 dosare. Alunecările de teren au produs pagube în sumând de 1,36
milioane lei, din 87 dosare. Cutremurele de mici intensități au generat 334 dosare de daună. Marea majoritate a despăgubiri lor au fost achitate în urma inundațiilor naturale – 3,07
milioane lei pentru 654 dosare. Alunecările de teren au produs pagube în sumând de 1,36
milioane lei, din 87 dosare. Cutremurele de mici intensități au generat 334 dosare de daună.
3.07
1.36 0.92
00.511.522.533.5
Despăgubiri (mil lei)inundații alunecări
cutremure
Fig. 17. Repartizarea despăgubirilor în funcție de tipul de dezastru natural la nivelul anului 2019, cifre
exprimate în milioane de lei Fig. 17. Repartizarea despăgubirilor în funcție de tipul de dezastru natural la nivelul anului 2019, cifre
exprimate în milioane de lei
Impactul asigurărilor asupra economiei
43
Asigurarea CASCO
CASCO este o asigurare cu caracter facultativ în baza căreia societatea de asigur ări achită
despăgubiri pentru diversele avarii accidentale (parțiale sau totale) și/sau furtul (parțial sau total)
suferite de către un vehicul înscris în polița de asigurare.
Anul 2017 a adus o schimbare a direcției în cadrul pieței asigurărilor generale, în condițiile în
care pentru întâia oară în ultimi i 10 ani vânzările asigurărilor facultative (în principal Casco,
asigurări property și polițe de viață) au prezentat o dinamică cu mult mai bună decât în cazul
vânzărilor de asigurări obligatorii RCA
Din datele furnizate de ASF , aflăm că i mpactul economic al acestui tip de asgurări in cadrul
anului 2017 este de circa 1,4 miliarde de lei reprezentând totalul valorii primelor subscrise în
cadrul anului , ceea ce înseamnă că prima medie ajunge la peste 400 de euro pe an.
În timp ce au fost încasat e venituri de aprox. 1,4 miliarde de lei din Casco, asigurătorii au plătit
înapoi către clienți circa 867 milioane de lei sub form a despăgubirilor în intervalul anului
analizat, 20 17, cu circa 2% mai mult decât în aceeași periaodă a anului precedent .
Mai recent, autoritatea de supraveghere financiară at rage atenția asupra faptului că
asigurările CASCO în cadrul anului 2019 se află pe locul 2 în cadrul clasamentul ui primelor
totale intermediate de către brokerii de asigurare și/sau reasigurare pe clase de asigurări
generale Mai recent, autoritatea de supraveghere financiară at rage atenția asupra faptului că
asigurările CASCO în cadrul anului 2019 se află pe locul 2 în cadrul clasamentul ui primelor
totale intermediate de către brokerii de asigurare și/sau reasigurare pe clase de asigurări
generale
0.00% 20.00% 40.00% 60.00%8.31% 24.66% 52.49% Asigurări de
răspundere civilă
pentru vehicule
CASCO
Asigurări de
incendiu și alte
calamități
Fig. 18. Ponderea CASCO în cadrul clasamentului primelor totale intermediate de către brokerii de
asigurare și/sau reasigurare pe clase de asigurări generale la nivelul anului 2019 exprimate procentual Fig. 18. Ponderea CASCO în cadrul clasamentului primelor totale intermediate de către brokerii de
asigurare și/sau reasigurare pe clase de asigurări generale la nivelul anului 2019 exprimate procentual
Impactul asigurărilor asupra economiei
44
Cifra to tală a vehicule lor rutiere înmatriculate în circulație, aflate în evidențele Direcției Regim
Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor la 31 decembrie 2017, a fost de 7,6
milioane (7.635.775) de autovehicule. Numărul persoanel or beneficiare ale u nei asigurări de tip
CASCO nu este de loc unul neglijabil, ASF raportând în contextul anului 2017 un numar de mai
mult de 823.300 de români asigurați CASCO, cu aprox. 5,5% mai mult decât în 2016.
Aceste date arată că în 2017, aproximativ 10.78% dintre toate autovehiculele înregistrate pe
teritoriul româniei beneficiau de o asigurare CASCO , un procent considerabil.
Asigurarea locuințelor
Din moment ce prin ntermediul unei asgurări obligatorii de locuință nu pot fi acoperite decât
cutremurele, inundațiile (dar nu orice fel de inundații) și alunecările de teren, toate celel alte
riscuri pot fi securizate prin intermediul unei asigur ări facultativ e, încheiată în funcți e de bugetul
și nevoile fiecărei persoane în parte . Se pot asigura riscuri ca incendiile, vandalismul, inundațiile
provocate de defecțiuni ale sistemelor de apă, dar și furtul bunurilor din casă ș.a.m.d. Odată cu
locuința, se pot asigura și bunurile dinăuntru.
Cei care beneficiază și de o asigurare obligatorie pentru cele trei riscuri pe care le acoperă aceasta
vor fi despăgubiți mai întâi pr in cea obligatorie iar apoi și prin cea facultativă.
Sectorul asigurărilor facultative pentru locuințe se bucură de o dezvoltare concretă de la an la an,
anul 2019 prezentând atât cel mai mare număr de contracte active la finalul perioadei de raportare
cât si cel mai mare volum al primelor brute subscrise in cadrul anului, comparat cu ultimii 5 ani,
cifrele prezentânduse astfel : 89.22 10.78
0% 20% 40% 60% 80% 100%Vehicule neasigurate CASCO
Vehicule asigurate CASCO
Fig. 19. Procentul de autovehicule înregistrate pe teritoriul României care beneficiau de asigurare de tip
CASCO În contextul anului 2017 Fig. 19. Procentul de autovehicule înregistrate pe teritoriul României care beneficiau de asigurare de tip
CASCO În contextul anului 2017
Impactul asigurărilor asupra economiei
45
Totalul primelor brute subscrise aferente asigurărilor de locu ințe, atât obligatorii, cât și
facultative, au ajuns în anul 2019 la o valoare de aproape 530 mil. lei, o creștere cu 5,5% în
raport cu anul 2018, potrivit datelor puse la dispoziție de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară (ASF).
Din volumul total al subscrieri lor aferente sectorului asigurărilor de locuințe, asigurările de
locuințe facultative reprezintă aproape 70%, raportând subscrieri de 370,5 mil. lei la finalul 2019,
în creștere cu 6% față de anul 2018 . Despăgubirile p latite au fost in crester e cu circa 46%, iar
numarul contractelor noi incheiate in perioada de raportare a crescut cu 12%.
In acest caz, subscrierile ajungând , in 2019, la 370,49 milioane de lei, de la 348,44 milioane de
lei in anul precedent, iar daunele însumând aproape 93,5 m ilioane de lei, comparat cu 63,9
milioane de lei in 2018,evoluție care implică o creștere a impactului acestui segment de asigurări
asupra economiei.
Perioada Număr de contracte în
vigoare la sfârșitul
perioadei de raportare
Prime brute subscrise
(LEI) Îndemnizații brute
plătit e
(LEI)
2015 1.424.589 316.649.138 57.865.962
2016 1.303.997 312.327.845 61.790.414
2017 1.462.147 331.445.073 74.097.092
2018 1.483.302 348.442.687 63.905.896
2019 1.528.259 370.489.570 93.467.335
316649138
312327845 331445073 348442687 370489570
280000000300000000320000000340000000360000000380000000
2015 2016 2017 2018 2019
Fig. 20. Evoluția sectorului de asigurări facultative pentru locuințe în perioada 2015 -2019 având în vedere numărul de
contracte în vigoare la finalul perioadei de raportare, primele brute subscrise, și indemnizațiile brute plătite
Fig. 20. Evoluția sectorului de asigurări facultative pentru locuințe în perioada 2015 -2019 având în vedere numărul de
contracte în vigoare la finalul perioadei de raportare, primele brute subscrise, și indemnizațiile brute plătite
Fig. 21. Evoluția sectorului de asigurări facultative pentru locuințe în perioada 2015 -2019 având în vedere primele
brute încasate ,cifre exprimate în lei. Fig. 21. Evoluția sectorului de asigurări facultative pentru locuințe în perioada 2015 -2019 având în vedere primele
brute încasate ,cifre exprimate în lei.
Impactul asigurărilor asupra economiei
46
asigur ările de via ță și de s ănătate
O tendință manifestat ă în decursul ultimilor 5 ani și care continu ă să se manifeste este
consolidarea segmentului de asigur ări de via ță. Astfel, dac ă în cadrul perioadei 2012 -2014
activitatea de asigur ări de via ță avea o evoluție negativă din punct de vedere al volumului
primelor brute subscrise, începand cu anul 2015 și-a reluat ascensiunea , iar în 2017 cre șterea
intregului sector de asigurari a fost datorată acestui segment de asigur ări de via ță. În semestrul I
2019 a continuat dinamica pozitiv ă a acestui sector, iar volumul primelor brute subscrise se
menține la cel mai bun nivel din decursul ultim ei perioad e.
An Total PBS în lei
2015 723.058.181
2016 784.920.172
2017 1.071.185.386
2018 1.074.885.170
2019 1.124.790.989 57865962
61790414 74097092
63905896 93467335
400000005000000060000000700000008000000090000000100000000
2015 2016 2017 2018 2019
723 784 1071 1074 1124
7008009001000110012001300
2015 2016 2017 2018 2019
Fig. 22. Evoluția sectorului de asigurări facultative pentru locuințe în perioada 2015 -2019 având în vedere
indemnizațiile brute plătite,cifre exprimate în lei. Fig. 22. Evoluția sectorului de asigurări facultative pentru locuințe în perioada 2015 -2019 având în vedere
indemnizațiile brute plătite,cifre exprimate în lei.
Fig. 23a, 23b. Totalul primelor brute subscrise în domeniul asigurărilor de viață în perioada 2015 -2019 exprmată în
milioane de lei Fig. 23a, 23b. Totalul primelor brute subscrise în domeniul asigurărilor de viață în perioada 2015 -2019 exprmată în
milioane de lei
Impactul asigurărilor asupra economiei
47
Primele brute subscrise de c ătre socie tățile de asigur ări aferente activității de asigur ări de via ță au
înregistrat o majorare cu 4,6% în semestrul I 2019 compara t cu perioada corespondentă a anului
precedent. De asemenea, s -a mentinut în primul semestru al 2019 un grad sporit de concentrare a
pieței , astfel c ă primele 2 societati din punct de vedere al volumului primelor brute subscrise
pentru activitatea de asigur ări de via ță dețin împreună o cot ă de pia ță de 54%. De asemenea, 10
societ ăți au avut o pondere de peste 97% din totalul volumului primelor subscrise în cadrul
acest ui segment, cu subscrieri cumulate însumând 1,09 miliarde lei.
Asigur ările de s ănătate au cumulat, la fin ele anului 2019, prime brute subscrise totale însumând
aproximativ 372 mil ioane de lei, apreciere cu aproximativ 11,2% față de anul precedent, conform
raportului ASF 35.56%
18.29%
11.26%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
NN asigurări de viață SA BCR asigurări de viață
vienna insurance group
SABRD asigurări de viață SACota de piață
a primelor 3
societăți pe
sectorul
asigurărilor de
viață
Din total:
– primele brute subscrise ce corespund asigurărilor generale sunt în sumă de 214 milioane lei, în
scadere cu aprox. 7% și reprezentând circa 57% din totalul PBS pentru activitatea de asigurări de
sanatate;
– primele brute subscrise ce corespund asigurărilor de viață sunt în sumă de 158 milioane lei, o
apreciere față de anul anterior cu circa 51%. Din total:
– primele brute subscrise ce corespund asigurărilor generale sunt în sumă de 214 milioane lei, în
scadere cu aprox. 7% și reprezentând circa 57% din totalul PBS pentru activitatea de asigurări de
sanatate;
– primele brute subscrise ce corespund asigurărilor de viață sunt în sumă de 158 milioane lei, o
apreciere față de anul anterior cu circa 51%.
Fig. 24. Cota de piață a prmelor 3 societăți pe sectorul asigurărilor de viață îla nivelul primului semestru al anului 2019
exprimate procentual Fig. 24. Cota de piață a prmelor 3 societăți pe sectorul asigurărilor de viață îla nivelul primului semestru al anului 2019
exprimate procentual
Impactul asigurărilor asupra economiei
48
Num ărul contractelor în vigoare la finalul anului 2019 pe sectorul întregii pie țe a asigur ărilor de
sănătate se situa la 403.308, o apreciere cu 10% fa ță de num ărul contractelor in vigoare la fin ele
lui 2018.
În 2019, societ ățile de asigurare autorizate și reglementate de ASF au raportat indemnizatii brute
plătite, corespondente asigurărilor de sănătate, însumând 219,75 milioane lei (+37,5% fa ță de
2018)
Evoluția sectorului asgurărilor de sănătate în perioada 2017 – 2019 se pre zintă astfel :
Se poate observa o extindere a sectorului asigurărilor de sănătate și astfel o sporire a importanței
acestuia în sfera economiei.
AN Nr contracte în
vigoare la sfârșitul
perioadei Prime brute subscrise Indemnizații brute
plătite
2017 275.904 208.645.965 lei 104.670.974 lei
2018 365.872 334.746.985 lei 1598.83.105 lei
2019 403.308 372.214.836 lei 219.754.724 lei 57% 43% PBS aferente
asigurărilor generale
PBS aferente
asigurărilor de viață
Fig. 25. Ponderea primelor brute subscrise aferente fiecărui sector în totalul primelor brute subscrise aferente
asigurărilor de sănătate. Fig. 25. Ponderea primelor brute subscrise aferente fiecărui sector în totalul primelor brute subscrise aferente
asigurărilor de sănătate.
Fig. 26. Evoluția sectorului asigurărilor de sănătate în perioada 2017 -2019 ținând cont de nr contractelor în vigoare la
sfârșitul perioadei, primele brute subscrise, și indemnizațile brute plătite. Fig. 26. Evoluția sectorului asigurărilor de sănătate în perioada 2017 -2019 ținând cont de nr contractelor în vigoare la
sfârșitul perioadei, primele brute subscrise, și indemnizațile brute plătite.
Impactul asigurărilor asupra economiei
49
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Analizând l ucrarea prezentată mai sus putem observa o tendnță de creștere la nivelul întregii piețe
a asigurărilor care își întinde sfera de influență de la an la an datorită în mare parte faptului că
România este o țară aflată în plin avânt al dezvoltării atât pe pl an economic și infrastructural cât
și pe plan cultural astfel tot mai mulți oameni au acces la contractarea unui produs de asigurare
care să acopere nevoile moderne generate de evoluța culturală.
În România, această ramură a economiei a avut parte de o dez voltare masivă, în ton cu întregul
sistem economic de altfel, din anul 2000 și până în prezent, a evoluat odată cu nevole și cerințele
societății, în special în ultimii 10 ani piața asigurărilor a avut parte de o extindere rapid
accelerată, viitorul prezen tându -se promițător pentru acest sector, care își întide constant
influența, dată fiind modernizarea contnuă a societății, și nevoile moderne pe care această
modernizare le aduce cu ea.
Piața asigurărilor este poate o piatră de temelie a sistemului economic modern, ea își pune
amprenta în fiecare dintre stadiile cilului economic, urmărind protejarea atât a indivizilor ca
persoane implicate în circuitul economic cât și a bunurilor și altor valori și menținerea acestora
într-o stare cât mai de dorit di n perspectiva bunei funcționări a elementelor ce pun economa în
mișcare.
Punctul în care sistemul de asigurări al unei țări se situează este un bun indicator al gradului de
modernitate și al gradului de extindere pe care economia țări respective le prezint ă, din moment
ce asigurările sunt o comoditate modernă, ce reflectă nivelul veniturilor pe care populația este
dispusă să le angreneze spre satisfacerea nevoii de securitate asupra diferitor aspecte ale vieții.
O extindere a pieței asigurărilor implică ev ident și o apreciere a impactului pe care aceasta îl are
asupra circuitului economic prin redirecționarea unor volume în creștere de capital fie prin
preluarea acestuia de la clienți prin intermediul primelor de as igurare ce sunt colectate fie prin
redstri buirea fondurilor către clienți sub forma plății poliței de asigurare în eventualitatea
Impactul asigurărilor asupra economiei
50
producerii risculu i specificat în cadrul poliței de asigurare. Acest impact al pieței asigurărilor în
cadrul economiei este unul de amploare și datorită faptului că asi gurările sunt un serviciu ce se
adresează unui grup foarte mare și variat de clienți, oferind produse ce se pretează fiecărei situații
în parte acoperind astfel o gamă extrem de largă de nevoi. O ramură care se adresează în special
unui procent mare a popu lației este cea a asigurărilor de sănătate fie ele publice sau private
deoarece fiecare persoană undeva pe parcursul vieții sale v -a avea nevoie de asistență medicală la
un moment dat, serviciu care în lipsa unei asigurări de sănătate poate fi extrem de co stisitor din
punct de vedere financiar, de asemenea asigurarea sănătății unui individ, reprezintă prezervarea
capacității de muncă a acestuia și astfel menținerea rolului pe care acesta îl are în circuitul
economic atât ca forță de muncă cât și ca persoană ce angrenează capital în acest circuit.
Un alt mijloc prin care tendința extinderii sectorului asigurărilor are impact asupra economiei
este creearea de noi locuri de muncă specializate în acest domeniu, numărul în creștere de
contracte procesate de către companii, generând o nevoie pentru brokeri de asigurări, evaluatori
de risc, sau alți diverși funcționari care să întreprindă munca necesară pentru funționarea
performantă a pieței asigurărilor .
Piața asigurărilor are de asemenea un rol în stimularea bunu lui mers al afacerilor, fiind necesară
fie pentru asigurarea af acerii împotriva pierderilor mă rfii sau bunurilor de orice altă natură fie
pentru asigurarea bunei stări de sănătate și astfel menținerea eficienței capacității de muncă a
angajaților sau a alt or persoane implicate.
Putem trage concluzia că, având în vedere aria mare pe care aceasta o acoperă, piața asigurărilor
cu toate ramurile sale este atât în mod direct, cât și în mod indrect implicată în majoritatea
aspectelor circuit ului economic , impactâ nd puternic atât persoanele fizice cât și companiile,
aceasta este o ramură a economiei indispensabilă oricărei țări dezvoltate cu o economie
matură, nu doar atât, dar dezvoltarea acestei ramuri economice, reeflectă însăși gradul de
dezvoltare și de bună fu ncțonare a circuitului economic ca întreg, iar extinderea masivă acesteia
în decursul perioadei recente nu poate însemna decât un lucru pozitiv pentru întregul circuit
economic, și trebuie încurajată prin buna educare a populației cu privire la beneficii le pe care un
produs de asigurare le presupune și prin diversificarea gamei de produse de asigurare pentru a
satisface nevoile a câtor mai mulți clienți , de asemenea statul trebuie să asigure buna funcționare
a sistemelor de asigurări, atât a celor publice asupra cărora are o influență directă și o arie de
răspundere mult mai vastă, dar și asupra sistemelor private de asigurări pe care le influențează în
Impactul asigurărilor asupra economiei
51
mod indirect prin modelarea unui cadru legistlativ și instituțional, concepte care ar trebui să
facilite ze o desfășurare fluidă a activităților întreprinse de către sistemele de asigurări și o cât mai
bună funcționare a acestora, deoarece creearea unui sistem al asigurărilor bine pus la punct este o
problemă de interes public .
Față de alte ramuri economice, piața asigurărilor este un concept mai recent, și consider că încă
are foarte mult potențial de extindere ce poate fi fructificat. Produsele de asigurare devin pe zi ce
trece din ce în ce mai specifce tocmai pentru a se modela pe nevoile omului modern, nev oi care
niciodata nu încetează să se extindă sau să se inoveze. Produsele de asigurare vor urmării de
asemenea această tendință de inovare deoarece ele sunt dependente de nevoile clienților, și pentru
a se extinde și a acapara cât mai mult teren neexploata t în cadrul circuitului economic,
companiile de asigurare trebuie să fie mereu în ton cu noile nevoi care apar odată cu dezvoltarea
societății, pentru a le putea acoperii cu produse inovatoare de asigurare. Din acest punct de
vedere putem spune că potenți alul pieței asigurărilor este enorm din moment ce dezvoltarea și
diversficarea produselor pe care aceasta le oferă nu se vor oprii decât odată cu încetarea evoluției
socetății, lucru care este foarte improbabil.
Impactul asigurărilor asupra economiei
52
BIBLIOGRAFIE
1. Acharya, A. et. al. (2013). The impact of health insurance schemes for the informal sector
in low – and middle -income countries : a systematic review. The Journal of Risk and
Insurance, New York.
2. Achim, M. L. (2008). Asigurarea de bunuri și persoane în economia cunoașterii, Editura
Economica, București.
3. Băiescu, A. (2011). Asigurări de viață și dezvoltarea societății – factori, mecanisme,
efecte. Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
4. Ciumaș, C. (2009). Reasigurarea și Tehnicile Alternative de Transfer al Riscului. Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
5. Ciurel, V. (2011). Asigurări și reasigurări – O perspectivă globală, București, Editura
Rentrop & Straton.
6. Ciurel, V., Straton, G. (2011). Asigurări și reasigurări: o perspectivă globală.
Editura Rentrop & Straton, Bucureș ti.
7. Clipici, E. (2009). Asigurări de bunuri, persoane și răspundere civilă, Craiova, Editura
Sitech.
8. Couibault, F. (2011). Assurances de personnes. Editeur L’argus de l’assurance, Paris.
9. Crăciuneanu, V. (2013). Asigurări și protecție socială. Editura Unive rsitară, București.
10. Dumitrașcu, R.A. (2018). Asigurări și reasigurări. Aspecte teoretice -mrtodologice și
aplicative. Editura Universitară, București.
11. Dumitrașcu, R.A. (2014). Produse și servicii de asigurări. Editura Universitară, București.
12. Dumitrașcu, R. A., Moscu, R.G. (2013). Asigurări și reasigurări. Perspective
teoretice.Modele. Instrumente. Editura Universitară, București.
13. Dumitrașcu, R.A. (2013). Asigurări și reasigurări. Concepte.Metode. Tehnici. Editura
Universitară, București.
14. Dumitrașcu, R. A. ( 2012). Asigurări și reasigurări. Manual de studiu individual. Editura
Pro Universitaria, București.
15. Dumitrașcu, V. (2010). Surâsul haosului. Managementul sistemelor hipercomplexe.
Editura SedcomLibris, Iași.
Impactul asigurărilor asupra economiei
53
16. Dumitru, G. (2008). Insurance & Reinsurance, Edi tura Economica, București.
17. Enache, S. (2012). Pensii, prestații sociale și asigurări.Teorie și practică, Editura Regia
Autonomă Monitorul Oficial, București.
18. Frențiu, G.D., Baldean, D., Asigurări sociale, Editura Universul Juridic, București,
2011.Harrington, S. (2010). The Health Insurance Reform Debate. The Journal of Risk
and Insurance, http://ideas.repec.org/a/bla/jrinsu/v77y2010i1p5 -38.html
19. Kisci, R. I., Cibotariu, I. Ș., Hurjiu, M. C., Burciu, A. (2010). Tranzacții comerciale
internaționa le. Editura Polirom, Iași.
20. Lungu, C.N., Voinea, Ghe. (2009). Asigurări de bunuri. Editura Universității „Alexandru
Ioan Cuza“, Iași
21. Major, D. (2009). Asigurările sociale în România, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoc.
22. Negru, T. (2011). Practica a sigurărilor comerciale. Editura Wolter Kluver, București.
23. Negru, T. (2010). Economia asigurărilor. Metode, Tehnici, Soluții. Editura Wolter
Kluver, București.
24. Negru, T. (2008). Asigurările și reasigurările în economie. Editura C.H. Beck, București.
25. Nemeș, V. (2009). Dreptul Asigurătorilor. Editura Hamangiu, București.
26. Planchet, F., Juillard, M., Therond, P. (2011). Modeles financiers en assurance. Analyses
de risque dynamiques. Editeur Economica, Lyon.
27. Popescu, D.L. (2012). Asigurări și reasigurări. Editura Pro Universitaria, București.
28. Popescu, P. (2010). Asigurări comerciale, Editura BREN, București.
29. Reavis, M.W. (2012). Insurance: Concepts & Coverage. Property, liability, life, health
and risk management. Friesen Press, Canada.
30. Savu. E.C. (2018). Contrac tul de asigurare. Editura C.H. Beck, București.
31. Salagean, V. (2009). Asigurările sociale și pensile între sistemul public și cel privat în
România, Editura Limes, București.
32. Șerbănescu, C. (2008). Asigurări și protecție socială: tendințe europene. Editura
Universitară, București.
33. Tabaras, M., Constantin, M. (2010). Legislația privind asigurările și reasigurările în
România. Comentarii și explicații. Editura C.H. Beck, București.
Impactul asigurărilor asupra economiei
54
34. Tănăsescu, P. (2009), Asigurări și protecție socială în România. Editura C. H. Beck,
București.
35. Văcărel, I., Bercea, F. (2008). Asigurări și reasigurări. Editura Expert, București.
36. Westergård -Nielsen, N., Pertold, F. (2012). Firm Insurance and Sickness Absence of
Employees. Germany, http://ideas.repec.org/p/iza/izadps/dp6782.html
37. Zvi, B. (2005). Pension Insurance. The Journal of Risk and Insurance, Amsterdam
http://ideas.repec.org/p/dnb/dnbwpp/.html
38. Revista Română de Asigurări, www.ima -imi.ro
39. Le Journal de L’Assurance, http://journal -assurance.ca/
40. La Tribune de l’assurance, http://www .tribune -assurance.fr
41. Legislația asigurărilor – ediție coordonată și prefațată de avocat Elene -Cristina Savu,
actualizat la 07.08.2018, Editura C.H. Beck, București.
42. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (extras)
43. O.U.G. nr. 93/2012 privind înființarea, or ganizarea și funcționarea Autorității de
Supraveghere Financiară
44. Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și
reasigurare (extras)
45. Legea nr. 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și
reasigurări
46. Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților
47. Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie
48. Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor,
alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată
49. www.1asig.ro
50. www.asigurări.ro
51. www.asigurărideviata.ro
52. https://asfromania.ro
53. http://www.bursaasigurarilor.ro/
54. http://www.cautasigurari.ro/
55. http://www.csa -isc.ro/
Impactul asigurărilor asupra economiei
55
56. www.insurance.com
57. www.revistatadeasigurari.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul asigurărilor asupra economiei [609067] (ID: 609067)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.