Impactul Antropic Asupra Mediului

VIII. BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI:

[NUME_REDACTAT], 1980, [NUME_REDACTAT] a României, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

Bălteanu D., (2002), Cercetarea geografică și dezvoltarea durabilă, Revista geografică, VIII

(2001), București.

Bogdan O.(1980), Potențialul climatic al Bărăganului – Ed. [NUME_REDACTAT]

Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979

[NUME_REDACTAT], 2000, Politici energetice Europene, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dinculescu, 1981, [NUME_REDACTAT] și Electrotehnicii în România, vol. I, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], N. (1976), Geochimia. Valorificarea apelor din [NUME_REDACTAT] de Nord-Est, Edit.

Academiei R.S.R., București.

Gâștescu, P. (1963), Considerații morfogenetice asupra limanelor din cursul Ialomiței, Probleme de Geografie, vol. VII, Edit. Academiei R.P.R, Academia R.P.R., Institutul de geologie șiGeografie, București.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1984, Utilizarea energiei vântului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dan si colaboratorii, 2004, Ariile de importanță avifaunistică din România, [NUME_REDACTAT] Cluj-Napoca, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Gr. (1989), [NUME_REDACTAT], Terra, 1

Posea.GR, (1988) [NUME_REDACTAT] Române de Est, Terra, București.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2005, [NUME_REDACTAT], volumul V, [NUME_REDACTAT], Dunărea, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Române, [NUME_REDACTAT] G. (1916), [NUME_REDACTAT], BSRRG, XXXVI (1915)

SITE-URI:

[NUME_REDACTAT] pentru Mediu, www.eea.europa.eu

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], http://mmediu.ro

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], http://biodiversitate.mmediu.ro

Natura 2000 România, http://www.natura2000.ro

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], http://wwindea.org

GE Energy, http://www.ge-energy.com

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. ISTORICUL CERCETĂRILOR

III. METODOLOGIE

A. DATE

B. SOFT-URI

C. ETAPE DE LUCRU

IV. ASPECTE GENERALE

A. ÎNCADRAREA

B. RELIEF 1

C.MORFOLOGIA

D. GEOLOGIA

E. HIDROGRAFIE

F. CLIMA

G. BIODIVERSITATE

H. SOLURI

I. DEMOGRAFIE

V. INFORMAȚII PRIVIND AMPLASAREA PARCULUI EOLIAN

1. PREZENTARE GENERALĂ

2. PRETABILITATEA ZONEI AMARA LA DEZVOLTAREA PARCULUI EOLIAN

1.1 CADRUL LEGISLATIV

2.2 FACTORI DE FAVORABILITATE

2.3 FACTORI DE RESTRICTIVITATE

3. RECOMANDĂRI PENTRU AMPLASARE

3.1 DESCRIEREA SISTEMULUI EOLIAN

3.2 MODIFICĂRI FIZICE CE DECURG DIN IMPLEMENTAREA PLANULUI

3.3 CERINȚE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUȚIA PLANULUI

3.4 ACTIVITĂȚI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

3.5 ASIGURAREA UTILITĂȚILOR. SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

3.6. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

VI. STUDII CE AU ÎN VEDERE IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

A. SOL

B. AER

C. APĂ

D. BIODIVERSITATE

E. PEISAJ

F. ANALIZE ASUPRA ZGOMOTULUI, VIBRAȚIILOR ȘI AL EFECTULUI DE UMBRIRE

G. ANALIZE ASUPRA SURSELOR DE RADIAȚII ELECTROMAGNETICE

H. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ȘI ECONOMIC

I. DEȘEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI ȘI MANAGEMENTUL ACESTORA

VII. CONCLUZII

VIII. BIBLIOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Impactul antropic asupra
mediului.

Studiu de caz: Parcul eolian Amara.

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. ISTORICUL CERCETĂRILOR

III. METODOLOGIE

A. DATE

B. SOFT-URI

C. ETAPE DE LUCRU

IV. ASPECTE GENERALE

A. ÎNCADRAREA

B. RELIEF 1

C.MORFOLOGIA

D. GEOLOGIA

E. HIDROGRAFIE

F. CLIMA

G. BIODIVERSITATE

H. SOLURI

I. DEMOGRAFIE

V. INFORMAȚII PRIVIND AMPLASAREA PARCULUI EOLIAN

1. PREZENTARE GENERALĂ

2. PRETABILITATEA ZONEI AMARA LA DEZVOLTAREA PARCULUI EOLIAN

1.1 CADRUL LEGISLATIV

2.2 FACTORI DE FAVORABILITATE

2.3 FACTORI DE RESTRICTIVITATE

3. RECOMANDĂRI PENTRU AMPLASARE

3.1 DESCRIEREA SISTEMULUI EOLIAN

3.2 MODIFICĂRI FIZICE CE DECURG DIN IMPLEMENTAREA PLANULUI

3.3 CERINȚE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUȚIA PLANULUI

3.4 ACTIVITĂȚI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

3.5 ASIGURAREA UTILITĂȚILOR. SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

3.6. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

VI. STUDII CE AU ÎN VEDERE IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

A. SOL

B. AER

C. APĂ

D. BIODIVERSITATE

E. PEISAJ

F. ANALIZE ASUPRA ZGOMOTULUI, VIBRAȚIILOR ȘI AL EFECTULUI DE UMBRIRE

G. ANALIZE ASUPRA SURSELOR DE RADIAȚII ELECTROMAGNETICE

H. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ȘI ECONOMIC

I. DEȘEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI ȘI MANAGEMENTUL ACESTORA

VII. CONCLUZII

VIII. BIBLIOGRAFIE

I. INTRODUCERE

Lucrarea de față, “Impactul antropic asupra mediului. Studiu de caz: Parc eolian Amara”, își propune să indentifice impactul asupra factorilor de mediu și asupra populatiei, generat de turbinele eoliene și să genereze câteva soluții la problemele indentificate.

În contextual dezvoltării a țării noastre, se observă că sectorul energiei alternative, este momentan subexploatat. Acest sector începe să se dezvolte, fapt demonstrat de numeroasele proiecte susținute și promovate în acest domeniu, de diferite companii atât naționale cât și străine.

Energia eoliană este o parte componentă foarte importantă a energiei alternative, iar în urma analizei potențialului eolian al Romaniei s-a constat o capacitate foarte mare în ceea ce priveește energia eoliană. O noua zonă promițătoare, în afară de [NUME_REDACTAT], începe sa fie si [NUME_REDACTAT]. Acesta este demonstrat de interesul prezentat de diferite companii în a exploata potențialul vânturilor.

Prima parte a lucrării va cuprinde prezentarea generală a arealului analizat, din punct de vedere al încadrării la nivelul țării și al câmpiei, din punct de vedere al reliefului, geologiei, geomorfologiei, climei, hidrografiei, biodiversității și demografiei.

În capitolul V, au fost analizate criteriile de amplasare a unui parc eolian, în care au fost expuse: cadru legislativ, evoluția turbinelor, criteriile de alegere a unei locații, organizarea unui parc eolian, etapele de desfașurare. Prezintă potențialul eolian în [NUME_REDACTAT], prin analiza factorilor de favorabilitate – vântul și morfologia terenului; a factorilor de restrictivitate – zonele protejate;

Capitolul VI, a constat in evidențierea impactului parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă, biodiversitate, peisaj; analize asupra zgomotului, vibrațiilor și al efectului de umbrire; analize asupra surselor de radiații electromagnetice și expunerea măsurilor necesare reducerii efectelor negative. De asemenea, a fost analizat și impactul asupra mediului social și economic, impactul asupra populației.

II. ISTORICUL CERCETĂRILOR

Pământ cu vechi tradiții în istoria multimilenară a tării nostre, actualul teritoriu al [NUME_REDACTAT] a cunoscut, odată cu trecerea secolelor, toate etapele dezvoltării istorice a poporului român. Descoperirile arheologice atestă apariția comunităților omenești stabile încă din epoca neolitică, îndeosebi pe malurile Dunării, Borcei, Mosiștei și Ialomiței.

Săpăturile arheologice efectuate în ulimii ani, precum și descoperirile întâmplătoare dovedesc că pe teritoriul [NUME_REDACTAT] prezența civilizației și culturii materiale dateză încă din neolitic. Astfel, unele materiale scoase la iveală încadrează teritoriul Bărăganului în contextul civilizției neolitice carcteristice întregului teritoriu carpato-danubiano-pontic.

[NUME_REDACTAT] a făcut obictul de cercetare al celor mai renumiti geologi și geografi români încă de la sfârsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, dar despre [NUME_REDACTAT] și mai ales despre cea a Snagovului s-a scris foarte putin, existând doar studii răzlețe și neaprofundate.

Există trei teze de doctorat cu subiectul [NUME_REDACTAT] în primele decenii ale secolului trecut, și anume Emm. de Martone(1904), Al. Dumitrescu-Alden (1911) și G. Vâlsan (1915).

Tematica potențialului eolian al României, a cunoscut interes abea la sfarșitul seculului XX și valorificat în prima jumatate a secolului XXI.Lucrările in acest domeniu la nivelul României și al Dobrogei sunt relative puține. În anul 1981, [NUME_REDACTAT] scrie despre “Istoria energeticii și electrotehnicii în România, un an mai târziu, 1982, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], realizează lucrarea “ Investigații în domeniul energiei”, ca mai apoi în anul 1984, [NUME_REDACTAT] și colaboratorii scriu primul studiu asupra energiei eoliene în cadrul țării și anume “Utilizarea energiei vântului”, [NUME_REDACTAT] scrie anul 2004 lucrarea sa de doctorat intitulată “Potențialul eolian al litoralului [NUME_REDACTAT]”, iar în anul 2008, [NUME_REDACTAT]-Laurențiu scrie lucrarea sa de doctorat având ca temă “ Resurse și riscuri climatice din Dobrogea”.

III. METODOLOGIE

În realizarea lucrării de față, a fost necesară abordarea mai multor tehnici pentru a ajunge la rezultatele finale. Astfel, pentru capitolul de analiză, IV. Aspecte generale, metodologia diferă față de capitolul în care se realizează analiza potențialului eolian, respective ultimul capitol unde se pune accent pe studierea în amănunt a carcteristicilor spațiului.

Pașii generali utilizați în elaborarea lucrării au fost:

Informarea asupra situației [NUME_REDACTAT] Central, atât din punct de vedere al caracterelor naturale, dar mai ales din punct de vedere al modificărilor antropice.

Identificarea modurilor celor mai propice pentru dezvoltarea durabilă.

Analiza potențialului eolian al câmpiei.

Identificarea celor mai reprezentative elemente.

Cercetarea de teren pentu a valid problemele identificate

A. DATE

Am utilizat o serie de date generale asupra teritoriului României, ce au fost individualizate pe regiunea [NUME_REDACTAT], precum și date despre poziționare, geologie, relief, climă, biodiversitate, demografie.

Pentru întocmirea hărților am folosit harta topografică 1:25000, realizată în anul 1979. Aceasta a fost utilizată în vederea extragerii elementelor referitoare la cadrul natural, elemente socio-umane, pentru amplasarea parcului eolian și a elementelor de favorabilitate si restrictivitate.

Pentru o mai mare exactitate și a valida situația expusa în planul topografic, a fost utilizat si Ortofotoplanul din anul 2005.

În ceea ce privește datele referitoare la caracterele generale ale câmpiei, au fost utilizate harți ale Româmiei particularizate pe spațiul analizat, precum: Harta geologică, Harta hidrografiei, Harta solurilor, Harta vegetației.

În afară de sursele bibliografice citate, care au fost utilizate în vederea particularizații [NUME_REDACTAT] Central, au fost utilizate rapoarte oficiale ale [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]. De asemenea, pentru a indentifica utilizarea terenurilor în [NUME_REDACTAT] Central, au fost folosite date furnizate de [NUME_REDACTAT] pentru Mediu(EEA).

B. SOFT-URI

Cu privire la programele folosite, acestea au vizat, în special, cartarea și documentarea elementelor topografice, natural și antropice ale zonei studiate.

ArcGIS 10.1 a fost utilizat în vederea amplasării tuturor hărților realizate, cât și în vederea distanțelor și a suprafețelor. Din cadrul acestui program au fost utilizate diferitele unelte, precum: ArcMap – pentru generarea hărților.

Elementele au fost reprezentate sub formă de lazer, utilizând proiecția Stereo 70 – [NUME_REDACTAT]. Aceste layer-uri vor fi detaliate în cadrul etapelor de lucru.

Alte programe folosite în vederea validării și a prelucrării datelor au fost:

[NUME_REDACTAT] 10 – pentru prelucrarea imaginilor satelitare

[NUME_REDACTAT] Plus – pentru validarea datelor

[NUME_REDACTAT] 2010 – pentru realizarea tabelelor și prelucrarea datelor

C. ETAPE DE LUCRU

Prima etapă de lucru s-a bazat pe colectarea datelor cu caracter general și organizarea lor, corespunzător capitolelor IV.Aspecte generale, V. Informații privind amplasarea parcului eolian,VI. Studii ce au în vedere impactul asupra factorilor de mediu și măsuri de reducere a acestuia.

Pentru a realiza o imagine mult mai clară asupra capitolelor au fost realizate o serie de hărți. Pentru capitolul IV au fost realizate următoarele hărți: poziția geografică în cadrul țării și în cadrul județului, harta reliefului, harta geologică, harta hidrografică, harta solurilor și a vegetației.

Etapa a doua, constat în validarea și prelucrarea datelor obținute pe baza hărților și a tabelelor, pentru o mai mare acuratețe.

În cea de-a treia etapă, s-a vizat evaluarea potențialului eolian și realizarea hărților, tabelelor și graficelor necesare, studiul a fost focalizat pe factorii de favorabilitate și restrictivitate în [NUME_REDACTAT], dar și pe analiza cadrului legal oferit de stat pentru acesta dezvoltare durabilă. Astfel, această etapă a constat din prelucrarea datelor meteorologice și climatice menționate mai sus.

Etapa a patra a fost concetrată pe evaluarea parcului eolian și pe impactul acestuia. În afară de prelucrarea și evaluarea datelor disponibile, au fost elaborate hărți pentru a evidenția modificările decurse din construcția parcului.

Etapa a cincea și ultima a constat în realizarea unei amplasari optime a turbinelor eoliene. În această etapă s-a elaborat, pe baza poziței turbinelor Harta amplasării turbinelor eoliene.

IV. ASPECTE GENERALE

A. ÎNCADRAREA

[NUME_REDACTAT] este situat în sud-estul țării, în partea de est a [NUME_REDACTAT] de Est. Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, pe malul lacului Amara, la distanta de 9 km de orasul Slobozia, între comunele Grivița (Nord), [NUME_REDACTAT] și Perieți (Vest).

[NUME_REDACTAT] se află în partea de sud-est a țării, în [NUME_REDACTAT], diviziune estică a [NUME_REDACTAT], pe cursul inferior al Ialomiței.

Zona periferica orașului Amara se afla în zona centrala a [NUME_REDACTAT] Central, denumită și [NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT], face parte din [NUME_REDACTAT], considerată în literatura geografică cea mai tipică câmpie tabulară, de origine lacustră sau lacustro-fluviatilă.

[NUME_REDACTAT] Central face trecerea între [NUME_REDACTAT], mai înalt și [NUME_REDACTAT].

Fig.1 Încadrarea zonei de studiu – [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] Amara

B. RELIEF

[NUME_REDACTAT] Central se subîmparte, dupa Posea (1994), în [NUME_REDACTAT], situată în jumătatea vestică, cu două subunități: [NUME_REDACTAT], în nord și [NUME_REDACTAT] în vest și sud, și [NUME_REDACTAT], în jumătatea estică, cu trei subunități dispuse de la nord la sud: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Fig. 2 Harta reliefului – [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Central face trecerea între [NUME_REDACTAT], mai înalt, și [NUME_REDACTAT],atât prin poziția geografică cât și litologic, prin grosimea mai redusă a loessului și a substratului mai argilos.

Din punct de vedere altimetric, în [NUME_REDACTAT] Central altitudinile scad ușor spre sud-est,în evantai, sugerând, după Posea conuri fluviatile foarte aplatizate. Astfel, între Călmățui și Ialomița curbele de nivel scad în arcuri, de la 100 m la Lipia la 40-50 m la est de Padina și presupun un con mai vechi al Buzăului, combinat cu un altul venit dinspre [NUME_REDACTAT] (si chiar Teleajen). Altitudinile absolute au o medie de 40-60 m.

Câmpurile au origine fluvio-lacustră și de glacis coluvial și sunt acoperite cu loess gros (8-40 m).

Se disting următoarele subunități: partea vestică are origine fluviatilă-fluviodeltaică (conurile aplatizate aleBuzăului); fâșia tabulară fluvio-lacustră (bălți ale Dunării la nivelul teraselor 4, 3 și 2); câmpia piemontan-loessoidă sau de glacis, rest din relieful paleodobrogean; câmpurile de terase (ale Dunării și Ialomiței), cu origine fluviatilă (Posea, 1989).

C.MORFOLOGIA

Morfologic, se caracterizează prin:

– asimetria evidentă prin versantul nordic abrupt sau convex, generat de acțiunea climato-eoliană și cel sudic, mai prelung și mai coborât, cu aspect de trepte;

– predominarea suprafețelor plane, cu înclinare foarte slabă N-S și E-V;

– fragmentare slabă, cu văi puțin adânci;

– drenaj slab, cu numeroase depresiuni adânci fără scurgere, unele cu lacuri sărate, cu un

pronunțat caracter endoreic. (Coteț, 1976)

Fig.3 [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]

Analizând harta pantelor a arealului nostru, se observa o predominanță a pantelor cuprinse între valorile 1,1-5 grade. Pantele cele mai puțin frecvente sunt cele cuprinse între 5,1-10 grade în NV arealului.

Pentru valorificarea potențialului eolian al arealului studiat, este indispensabil un relief carcaterizat de pante reduse și o fragmentare mica. În urma analizei morfometriei reliefului, putem afirma ca din acest punct de vedere, 85% din întregul areal poate fi exploatat eolian.

În concluzie arealul orasului Amara, este prielnic pentru amplasarea parcului eolian, gradul de productivitatte nefiind afectat de relief.

D. GEOLOGIA

Din punct de vedere geologic orașul Amara apartine platformei [NUME_REDACTAT] parte a [NUME_REDACTAT], zona orașului Amara reprezintă, din punct de vedere

geologic, suprafață de craton alcătuită din fundament și cuvertură sedimentară formată în mai multeetape (cicluri de sedimentare).

Fig.4 Hartă geologică – [NUME_REDACTAT]

În fundamental [NUME_REDACTAT] Central intră părți din platdorma Sud-Dobrogeană, la care se adaugă, în extremitatea estica, structure cadomiene afundate.

[NUME_REDACTAT]-Dobrogeană reprezintă compartimentul estic al [NUME_REDACTAT], separate de comportamentul vestic, respective [NUME_REDACTAT], prin falia intramoesică. Are soclu eoproterozoic, alcătuit din gnaise granitice și șisturi cristaline metamorfice și cuvertură realizată în mai multe cicluri sedimentare, din Paleozoic și până la sfarșitul pliocenului și alcătuită dintr-o alternanță de roci sedimentare : conglomerate, gresii, argile, calcare. Ultimul ciclu de sedimentare se încheie prin depozite cuaternare. Compartimentul corespunzător Bărăganului a coborât, la începutul Cuaternarului, cu 1000-1500 m, de-a lungul unei falii care urmarește cursul Dunării, între Galați și Ostrov ( Mutihac et.al, 2004).

La începutul Cuaternarului, cea mai mare parte a [NUME_REDACTAT] Central se caracterizează printr-un facies de mlaștini și bălți, în care s-au depus materiale fine. [NUME_REDACTAT] E. (1961), intervalul holocen-neogen superior se caracterizează prin depozite fine, argile și nisipuri aleuritice, depuse în continuitatea de sedimntare în pliocen și pleistocen.

Fig.5 Harta geologică – [NUME_REDACTAT]

E. HIDROGRAFIE

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul localitãții este poziționat într-o zonã de interferențã între terasa, câmpul si lunca Ialomiței. Cea mai mare parte din teritoriul localitãtii o ocupa terasa Ialomiței cu altitudinea relativã de 8-12 m si numeroase limane fluviatile. O alta caracteristica o reprezintã existența unui curs pãrãsit al râului Ialomița cu o structurã specificã, rezultatã în urma proceselor de tasare si abraziune lacustrã. In urma acestor fenomene a luat naștere lacul Amara, complet izolat de rețeaua hidrografica majorã a teritoriului, dar supus influenței condițiilor de mediu specifice Bãrãganului.

[NUME_REDACTAT] este un lac natural, fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situate

într-o depresiune (Crivaia), veche matcă a râului Ialomița, care nu mai are actual legătură cu râul. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din [NUME_REDACTAT] și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei.

Fig.6 [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]

Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Aceastã mãsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol.

Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m.

Apele freatice se aflã la o adâncime de 4-12 m si au caracter clorurat-sulfurat.

F. CLIMA

Din punct de vedere climatic, Câmpia Bãrãganului si implicit Amara aparțin zonei temperat-continentale cu nuanțe de excesivitate. Temperatura medie anualã pentru zona Slobozia-Amara este de 10,5 grade Celsius, iar temperatura medie minimã lunarã variazã între -8,2 grade Celsius in decembrie și 18,2 grade Celsius in luna iulie.

Este evidentã tendința de creștere a temperaturii medii multianuale datoritã incãlzirii globale. In timpul verii sunt înregistrate temperaturi extreme cu mult peste 30 de grade Celsius. Numãrul zilelor cu temperaturi peste 30 de grade Celsius este cel mai mare din țarã, iar regimul precipitațiilor este deficitar, înregistrându-se perioade prelungite de secetã (80-100 zile). Cantitatea medie de precipitații nu poate fi suplinitã de sistemul de irigatii, in mare parte distrus dupa anul 1989. Acestui aspect i se adaugã scãderea suprafeței perdelelor forestiere ca urmare a defrișãrii abuzive. Reducerea suprafețelor cu vegetație forestierã a cauzat modificãri climatice, iar tendința de aridizare este în continuã creștere. Pe de altã parte, spatiul Bãrãganului înregistreaza cea mai mare diferentã de temperatura între varã si iarnã.

Precipitațiile atmosferice se caracterizează printr-o foarte mare variabilitate în timp și spațiu. Cantitățile medii anuale variază între 450 mm și 550 mm, diminuându-se dinspre vest spre est și nord-est, concomitent cu cresterea gradului de continentalism.

Stratul de zãpadã se caracterizeazã prin discontinuitate spatialã si temporalã. Din cauza Crivãțului, acesta se depune neuniform, este viscolit si troienit în zonele adãpostite. Temperatura solului scade în perioadele octombrie-februarie. Incepând cu luna februarie, se inregistreazã creșteri lunare de 6-7 grade Celsius pânã în luna iulie, când are loc uniformizarea procesului de încãlzire. Umezeala aerului este influențatã pe de o parte de masele de aer aflate în mișcare, dar în special de evaporația apei de pe suprafața lacului Amara, a bãltilor luncii umede și ale evapotranspirației plantelor și solului.

Vântul constituie un element climatic cu o mare influență în condițiile morfografice ale [NUME_REDACTAT] orientale. Lipsa obstacolelor orografice și forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu ușurință, iar influențele asupra culturilor, căilor de comunicație și localităților să fie mari.

Vânturile au un regim influențat de formele de relief, viteza medie anualã este de 3,1 m/s. Vânturile predominante sunt Crivãțul (directia NE), rece si uscat, cu frecventa cea mai mare iarna si Austrul (directia SV) denumit de localnici: “Calicu’”, “Sãrãcilã”sau “Traistã goalã” datoritã caracterului sãu secetos.

G. BIODIVERSITATE

Vegetația naturală spontană din [NUME_REDACTAT] Central este specifică zonei de stepă; în prezent arealele cu vegetație naturală au fost înlocuite cu terenuri agricole.

Vegetația de anstepă cuprinde partea de vest a [NUME_REDACTAT]. Extinderea culturilor agricole a facut ca pe mari porțiuni vechile păduri să dispară cu totul sau să se mai pastreze ca mici pâlcuri degradate și adesea puternic poienite.

Vegetația ierboasă este formată din asociații xerofile de Botriochloa ischaemum, Festuca

valesiaca, Poa bulbosa, etc. Pajiștile primare au fost însă în cea mai mare parte înlocuite de culturiagricole sau de vegetație ierboasă secundară degradată și ruderalizată prin pășunat.În microstațiuni segăsesc insule cu elemente lemnoase, mai răspândite fiind Rubus caesius și Prunus spinosa.

Vegetația azonală și intrazonală sunt areale delimitate în care vegetația este determinate de caracteristici special ale reliefului sau de caracteristici extreme ale solurilor.

Vegetația luncilor deltei și câmpiilor fluviatile poartă amprenta arealelor umede. Pădurile sunt formate în general din Quercus robur alături de care mai apar Frxinus sp., Ulmus minor, Populus sp., Salix sp.etc.

Pajiștile sunt formate din asociații mezofile și mezohigrofile în care se remarcă Poa pratensis, lollium perenne, Agrotis stolonifera.

Fig.7 [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] reprezintã o zonã avifaunisticã deosebitã. Poate fi întalnit șarpele de apã, broasca țestoasã de apã, broasca de lac, buhaiul de baltã, libelula. Dintre speciile de pește se regãsesc: carasul, bibanul și crapul. Suprafața lacului si a unei benzi ce înconjoarã lacul este declaratã incepând cu 2003 arie avifaunisticã de protecție specialã fiind identificate specii de pãsãri a cãror conservare necesitã desemnarea unor arii speciale: egreta micã, stârcul de noapte, barza albã, lebãda de varã, eretele de stuf, chira de baltã, dumbrãveanca, ciocãnitoarea de grãdina, ciocârlia de Bãrãgan, corcodelul mare, rața micã și rața sulițar.

H. SOLURI

Solurile județului Ialomița au ca roci parentale loessul și depozitele aluviale. Loessul este considerat ca material optim de formare a solurilor. Loessul și depozitele loessoide s-au sedimentat în pleisotcenul superior, fiind cele mai întinse depozite de cuvertură.

Solurile zonale sunt constituite de cernoziomuri tipice cu carbonați la suprafață sau levigate pe diferite adâncimi, îndeosebi vermice și cumulice.

Cernoziomurile cu orizonturi clar diferențiate, ocupă setorul estic și sectorul central al județului, de ambele părți ale râului Ialomița. În profilul cernziomurilor, în special al cernoziomului vermic, se constată o activitate biologică intensă.

Cernoziomurile levigate ocupă o suprafată compactă în coltul de sud.vest și se găsesc insular în tot județul. Suprafețele ocupate de acest tip de sol sunt deseori, usor depresionare.

Solurile azonale sunt reprezentate de soluri de luncă și aluviuni. Aluviunile ceele mai tinere, mărginesc râul Ialomița, dezvoltându-se pe depozite aluviale, ca și solurile aluviale.

Fig.8 Harta solurilor – [NUME_REDACTAT]

I. DEMOGRAFIE

Reprezentând elementul activ, dinamic, de care depinde în primul rând valorificarea la cote superioare a potențialului economic al Bărăganului, populația de azi a județului este rezultanta evoluției demografice ce a avut loc în decursul istorie. [NUME_REDACTAT] a reprezentat principala axă de penetrație în interiorul Bărăganului, de unde populația s-a difuzat spre câmpuri.

Pe cele doua rauri din nord și sud s-au gasit numeroase dovezi ale civilizației neolitice, geto dace și daco-romane, remarcandu-se urmele arheologice de la [NUME_REDACTAT], Căzănești, Amara și [NUME_REDACTAT].

Conform recensământului, județul Ialomița are o populație de 296 486 locuitori. Structura populației de la ultimul recensământ după mediul în care trăiesc, se clasifică astfel:

– în mediul urban trăiesc 115.478 locuitori, reprezentând 38,95% ;

– în mediul rural trăiesc 181.008 locuitori, reprezentând 61,05%.

Potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate, structura etnică în județul Ialomița este reprezentată de: români, rromi, aromâni, lipveni.

Structura populației după religia declarată la recensământ arată ca 98, 48 % sunt de religie ortodoxă, 0,5 penticostali, 0,18 adventiști de zia a șaptea și 0,4 de alte religii.

Localitătiile cel mai dens populate sunt în municipiile: Slobozia, Urziceni, Fetești, orașul Țăndărei.

V. INFORMAȚII PRIVIND AMPLASAREA PARCULUI EOLIAN

1. PREZENTARE GENERALĂ

[NUME_REDACTAT] dispune de o suprafață de circa 7 034 ha din care: 569,90 hazona intravilană și 6 464,10 hazona extravilană.

Având în vedere potențialul de dezvoltare a stațiunii omonime și resursele balneoclimatice de care orașul dispune precum și viitoarele proiecte de recondiționare – extindere a stațiunii, se propune implementarea unei [NUME_REDACTAT] Eoliene în partea de nord a orașului Amara pe o suprafață de 105 000 mp.

Fig.9 Plan de încadrare în zonă – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] turisticăși de agrement existentă este format dintr-un complex de hoteluri ce însumează o capacitate de circa 1 990 locuri de cazare respectiv o tabără de copii cu o capacitate de 110 locuri.

Ca persectivă de viitor se dorește atingerea statutului de „stațiune baneoclimaterică de interes național”; potențialul turistic este constituit în principal de prezența lacului cu nămol sapropelic.

Dezvoltarea stațiunii pe principiul dezvoltării durabile și a utilizării eficiente a resurselor regenerabile va avea la bază construcția unui parc eolian în scopul substituirii consumului de energie electrică.

Amplasarea unității de producție energie electrică din surse regenerabile – centrală electrică eoliana (C.E.E), va fi în cadrul extravilanului orașului Amara, compusă din 20 de corpuri, o stație internă de racord electric, drumuri de mentenanță existente și propuse, ce vor ocupa o suprafață de circa 105 000 mp – cu respectarea legislației în vigoare.

Centrala electrică eoliană, alcătuită din 20 de turbine- modelul GE 2.5 XL, va avea o putere instalată de 50 MW; fiecare turbină având o putere instalată de 2,5 MW, înălțimea de 150 metri de asemenea, se va aloca o suprafață de teren de 5000 mp per turbină.

În prezent pe suprafața arealului ce se dorește a fi destinat construcției centralei electrice eoliene, nu există niciun alt tip de construcție, terenurile fiind destinate culturilor agricole.

Suprafața agricolă reprezintă 89,67% din teritoriului localității Amara, din care suprafața arabilă este de 93,44% însă această teritoriu nu este valorificat, productivitatea agricolă fiind extrem de scăzută datorită echipării tehnice necorespunzătoare, cât și a modului de exploatare practicat.

Resursele naturale ce vor fi utilizate pentru implementarea proiectului sunt energia vântului și terenul.

Proiectul nu se va suprapune sitului natural [NUME_REDACTAT] – Amara, ROSPA0065 – Arie de [NUME_REDACTAT] Avifaunistică, înscrisă în rețeaua Natura 2000.

Implementarea acestui proiect devine necesar și fezabil ca urmare a noii perspective de dezvoltare a turismului și a localității din punct de vedere urbanistic iar terenul destinat culturilor agricole va avea și destinația de zonă pentru industria producătoare de energie electrică din surse regenerabile.

Descrierea condițiilor de amplasare

Perioada propusăpentru lucrările de construcție-montajva fi de 8 până la 14 luni, în funcție de condițiile meteorologice.

Durata de funcționarese estimează a fi de 30 de ani cu posibilitatea prelungirii pentru încă 5 ani.

Dezafectarea va fi pe parcursul a 6-12 luni, în funcție de condițiile meteorologice.

În timpul perioadei de execuție, vor fi ocupate temporar suprafețe de teren, strict necesare organizării de șantier în interiorul arealului vizat.

Drumurile de mentenanță existente în teren sunt drumurile de exploatare ce vor fi menținute și reabilitate, după aceleași criterii vor fi construite și drumurile de acces noi, în interiorul parcului.

Prin stația electrică internă se va realiză interferența parcului eolian cu sistemul energetic național (S.E.N.).

Rețeaua de racordare a parcului va fi alcătuită din linii electrice subterane (L.E.S.), care vor face legătura dintre turbinele eoliene și rețeaua de 20 kV a S.E.N.

Pentru transmiterea în timp real, către centrul de comandă, a datelor aferente funcționării centralei electrice eoliene, se vor folosi serviciile operatorilor de telecomunnicații.

Se va avea în vedere adoptarea unor măsuri de protecție atât în faza de construcție cât și pe durata de exploatare, în vederea păstrării nealterate a habitatelor și speciilor.

Măsurile de protecție vor fi cumulate cu activitățile de monitorizare a ecosistemelor naturale.

2. PRETABILITATEA ZONEI AMARA LA DEZVOLTAREA PARCULUI EOLIAN

1.1 CADRUL LEGISLATIV

[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Energiei este primul studiu energetic important, realizat după anii 1970 în spațiul european și constituie baza strategiei energetice pe termen lung a [NUME_REDACTAT].

Pe teritoriului României, amplasarea unui parc eolian este prevăzută în cadrul Constituție, în baza a două ordine, respectiv Ordinul 4 din 9 martie 2007 (Ordinul 4/2007) și Ordinul 49 din 29 noiembrie 2007 (Ordinul 49/2007), ce se materializează în baza Legii energiei electrice (Legea 13/2007).

Reglementările legale cu privire la instalarea și funcționarea surselor de energie regenerabilă ale [NUME_REDACTAT] de Guvern nr. 958/2005 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie;

Hotărârea de Guvern nr. 1535/2003, hotărâre care aprobă Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie;

Monitorizarea funcționării la parametrii normali, în conformitate cu limitele Ordinului 462/93, pentru emisiile de poluanți de la toate sursele de emisie;

Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate, pentru încadrarea lor în limitele admise de Hotărârea de Guvern nr. 188/2002, modificată și completată prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005, respectiv NTPA 002/2002;

Monitorizarea nivelului de zgomot produs de utilaje și turbine, pentru încadrarea în limitele impuse prin STAS 10009/88;

OUG nr. 57/2007 (art. 28) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

2.2 FACTORI DE FAVORABILITATE

2.2.1 FACTORUL EOLIAN

Atunci când se analizează potențialul eolian, cel mai important factor climatic este viteza vântului, cu cât aceasta este mai mare cu atât potențialul este mai ridicat; atât în privința vitezei cât și a frecvenței, acestea variază lunar și sezonier.

[NUME_REDACTAT] Europene, în ceea ce privește viteza și direcția vântului pentru a avea o rentabilitate în privința amplasării parcurilor eoliene sunt diferite, deoarece se cere ca măsurarea vitezei și direcției vântului să se realizeze la o înălțime de peste 50 m, deasupra solului.

Ulterior, în urma recomandărilor a fost elaborată Harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii anuale calculate la înalțimea de 50 m deasupra solului .

Fig.10 Harta potențialului eolian a României (sursa: http://energie.businesslive.ro/)

Conform hărții oficiale a vitezei medii anuale a vântului, [NUME_REDACTAT] este un areal cu potențial eolian, valorile vitezei vântului încadrându-se între 6-7,5 m/s.

Pentru a putea analiza cu o mai mare certitudine potențialul eolian al județului Ialomița și de a obține un randament ridicat se va avea în vedere analiza frecvenței și vitezei regimului eolian.

Frecvența și viteza regimului eolian la stația meteorologică Urziceni – 1991

Frecvența și viteza regimului eolian la stația meteorologică Urziceni- 1992

Frecvența și viteza regimului eolian la stația meteorologică Urziceni- 1994

Frecvența și viteza regimului eolian la stația meteorologică Urziceni- 1995

Frecvența și viteza regimului eolian la stația meteorologică Urziceni- 1996

Frecvența și viteza regimului eolian la stația meteorologică Urziceni- 1997

Factorul climatic (viteza și direcția vântlui) variază lunar și sezonier astfel că frecvența anuală a vântului pe direcții, analizată la stația meteorologică Urziceni ne indică faptul că vânturile predominante sunt cele pe direcțiile nord, nord-est, vest și nord-vest.

Vara sunt predominante vânturile de vest și nord-vest, în timp ce iarna predomină vânturile cu orientare nord-estică și nordică.

Legat de viteza vântului aceasta este mai mare iarna (în timpul producerii viscolelor se poate depăși 10m/s) și mult mai mică vara când situațiile de calm atmosferic sunt deseori întâlnite.

Ca urmare a analizei datelor înregistrate la stația meteorologică Urziceni în decursul a șase ani, poate fi confirmată pretabilitatea orașului Amara pentru construcția centralei electrice eoliene din punct de vedere al factorului climatic.

2.2.2 MORFOLOGIA TERENULUI

Fig.11 Harta pantelor – [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] se suprapune în mare parte terasei Ialomiței, între văile Fundata și Strachina.

Aspecte pozitive ce joacă un rol important în morfologia terenului sunt:

aspectul neted al reliefului, favorabil unei accesibilități ușoare;

fragmentarea redusă a reliefului;

lipsa vegetației forestiere;

lipsa crovurilor (în perimetrul ce se dorește amplasarea Centralei electrice eoliene);

existența resurselor de apă freatică la adâncimi relativ mari, cuprinse înte 5-15 metri (fără suprafețe salinizate);

rețea hidrografică cu o densitate scăzută.

Din totalul arealului studiat, 100% din cel aferent parcului Amara poate fi utilizat pentru amplasare turbinelor, excluzând localitatea în sine și limitări ale legislației.

În urma analizei morfometriei reliefului, putem afirma că din acest punct de vedere, întregul areal poate fi exploatat eolian ca urmare a reliefului cvasiorizontal, caracterizat de pante reduse și o fragmentare mică

2.3 FACTORI DE RESTRICTIVITATE

2.3.1 FENOMENE CLIMATICE DEOSEBITE

[NUME_REDACTAT] se caracterizează printr-un climat temperat continental, nuanțe de excesivitate și amplitudini termice mari de la sezonul de vară la cel de iarnă.

Zona analizată este caracterizată iarna de advecțiile de aer foarte rece de origine polară și mase de aer rece estice, fapt ce determină uneori scăderea temperaturii la valori sub -250C. În situațiile, în care, deasupra Bărăganului se întâlnesc mase de aer mai calde și umede de origine sudică sau sud-vestică, ce produc ninsori abundente, însoțite deseori de viscole.

Nopțile geroase sunt rezultat al advecței de aer rece, polar și arctic. În lunile ianuarie și februarie au fost înregistrate cel mai multe nopți geroase (14 zile).

Frecvența medie a nopților geroase– 22 de zile la stația Urziceni.

Zilele cu înghețsunt generate de procesele advective și radiative, în mod discontinuu ca urmare a alternării maselor de aer cu caracteristici termice diferite. Primele zile cu îngheț apar în luna octombrie, iar ultimele în luna aprilie cu cele mai numeroase în luna februarie.

Frecvența medie a zilelor de îngheț– 22 de zile la stația Urziceni.

Înghețul poate determină formarea de chiciură, polei și gheață, fenomene ce pot afecta în mod negativ performanța turbinelor eoliene în perioada sezonului de iarnă.

Aceste fenomene pot reprezenta un factor de restrictivitate în ceea ce privește parcul eolian însă nu neapărat un element ce împiedică dezvoltarea acestuia.

2.3.2 ZONE PROTEJATE

Zonele protejate reprezintă un important factor de restrictivitate. Acestea nu sunt

propice amplasării parcurilor eoliene ca urmare a regimului de protecție special.

Amenajările sau activitățile antropice, conform legii sunt restricționate sau chiar interzise și se impune respectarea distanței minime de 1000 metri față de obiectivul protejat.

Ariile protejate existente beneficiază de un statut legal de protecție la nivel național. [NUME_REDACTAT] 5/2000, H.G. 1266/2000, H.G. 2151/2004, H.G. 1581/2005, H.G. 1143/2007.

În perimetrul orașului luat în studiu, partea de sud – sud-esteste mărginit deROSPA0065 – Arie de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Amara aprobată conform HG 2151/2004.

Fig.12 Plan de încadrare a ROSPA 0065 (Sursa: mmediu.ro)

Fig. 13 Plan de situație ROSPA0065

(Sursa: http://dev.adworks.ro/natura/situri/68/Lacurile-Fundata–Amara.html)

[NUME_REDACTAT] s-a format pe cale naturală, ca lac de albie pe terasa râului Ialomița; ocupă o suprafață de circa 162 hectare.

Dezvoltat ca liman fluviatil pe cursul inferior al Ialomiței, la contactul terasei fluviatile cu câmpia propriu-zisă, [NUME_REDACTAT] este localizat pe terasa Ialomiței, acesta fiind unul din limanele mari din cursul inferior al râului cu o suprafața de 510 hectare, o lungime de 8.5 kilometriiși o lățime maximă în dreptul localității Gh.Doja de 1 kilometru, iar minimă de 150 metri.

Cele două lacuri ambele sunt proprietăți de stat, administrate de [NUME_REDACTAT] – SGA Ialomița.

Din punct de vedere fitogeografic, [NUME_REDACTAT] și Amara se înscriu în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificatăîn prezent datorită agriculturii și pajistilor antropice.

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor sunt înregistrate următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a [NUME_REDACTAT]: 34;

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 123;

c) număr de specii periclitate la nivel global: 5.

Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor de Ixobrychus minutus și Lanius minor.

Perioada de migrație este importantă pentru speciile: Branta ruficollis, Anser erythropus, Philomachus pugnax,Platalea leucorodia,Haliaeetus albicilla,Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Nycticorax nycticorax, Pelecanus onocrotalus, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons , Grus grus și Sterna hirundo.

În perioada migrației, situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C4, C6.

(Sursa: http://biodiversitate.mmediu.ro/)

Construcția parcului eolian nu necesită aprobare specială din partea organismelor statale, distanța dintre cele două obiective fiind de aproximativ 3 km.

Investiția va necesita întocmirea unui studiu de evaluare a impactului potențial asupra mediului (EIM) datorită faptului că aria a fost desemnată, în principiu, pentru protecția culoarelor de migrație ale păsărilor și a zonelor de cuibărit iar acest gen de arie nu prezintă o compatibilitate ridicată astfel că amplasarea turbinelor ar putea dăuna faunei din zonă, prin potențialul risc de coliziune, dislocare sau de fragmentare a habitatelor.

3. RECOMANDĂRI PENTRU AMPLASARE

3.1 DESCRIEREA SISTEMULUI EOLIAN

Turbinele eoliene au capacitatea de a opera în proporție de 60% pe întreaga perioadă a anului; pentru a dispune de eficiență și rentabililitate, turbinele eoliene sunt dispuse în parcuri.

O turbină de dimensiune medie respectiv, 100 – 150 metri înățime, funcționează la o viteză a vântului de minim 2,5 m/s și un maxim de 25 m/s. La pornire, generatoarele consumă aproximativ 750 kW.

[NUME_REDACTAT] pentru Electrotehnică (IEC) a realizat un standard denumit IEC 61400, încadrând turbinele eoliene în 4 clase, în funcție de viteza vântului.

Standardul IEC 61400 (sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Electrotehnică)

Calculul randamentului energetic anual este realizat prin utilizarea curbei de putere. Această curbă de putere poate fi privită fie ca teoretică sau conform normei IEC 61400-12 ca unitate de măsură. În cazul curbelor de putere calculate teoretic nu pot fi transmise declarații cu privire la comportamentul real al randamentului echipamentelor de energie eoliană aflate în exploatare.

Randamentul se evaluează în funcție de următorii factori: distanță, relief, înălțime, turbulențe, condiții eoliene (acești factori sunt considerați “incertitudini standard”).

Conform datelor meteorologice analizate în capitolul anterior, direcția generală de deplasare a vântului în [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] este pe direcția nord și nord-est, cu variații în vest și nord-vest. Astfel parcul eolian va fi dispus în șiruri cu expoziție nord și nord-estică.

De asemene se va avea în vedere păstratrea distanței optime dintre turbine pe ambele axe pentru a permite rotirea acestora în funcție de schimbarea direcției vânturilor aspect ce va asigura o productivitate în cea mai mare parte a anului.

Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice (540-700 m).

Morfologia terenului cât și lipsa perdelei de vegetație forestieră vor contribuii la asigurarea fluxului de aer necesar rotorului.

Lipsa denivelărilor din teren sau a diverselor construcții precum și asigurarea unei distanțe de cel puțin 1000 metri față de zona urbană a orașului Amara, vor avea o influență pozitivă în performanța turbinelor.

Legislația în vigoarestabilește distanțe minime (de la 50 la 1000 metri) ce trebuie respectate în amplasarea turbinelor eoliene, față de obiectivele de interes. În zona propusă pentru investiție nu sunt areale restricționate din acest punct de vedere.

Conform legislației, distanța optimă între turbină și căile de comunicație (DN2c)este de 153 metri iar pentru drumurile comunale și cele de utilitate privată este de 50 m.

Analizând factorii de favorabilitate cât și cei de restrictivitate,perimetru propus este pretabil investiției iar modelul de turbină fezabil este tipul GE de 2,5 MW (numit GE2.5XL).

Acest model este echipat cu un generator magnetic permanent, astfel încât crește eficiența la viteze scăzute ale vântului, reducând pierderile survenite la transferul de energie prin generator. În partea inferioară a turbinei, modulul energetic realizează conversia energiei primite de la generator în energie electrică permanentă.

Centrala electrică eoliană alcătuită din 20 de corpuri a câte 2,5 MW va însuma o putere de 50 MW (438 000MW/an).

Fig. 14 Plan încadrare – Centrală electrică eoliană

3.2 MODIFICĂRI FIZICE CE DECURG DIN IMPLEMENTAREA PLANULUI

Modificările induse de realizarea acestei construcții se pot împărți în: modificări apărute în perioada de execuție și modificări apărute în perioada de dezafectare.

Principalele modificări ce vor rezulta din construcția [NUME_REDACTAT] Eoliene sunt următoarele:

îndepărtarea vegetației;

amenajarea drumurilor de exploatare noi și a celor existente;

lucrări de excavație pentru fundație, pozarea armăturilor și montarea cablurilor subterane;

asigurarea pe întreaga zonă de amplasare a turbinelor, a unui strat gros de sol, necesar îmbunătățirii terenului de fundare;

modificarea proceselor pedogenetice ale solului ca urmare a întreruperii ciclului de viață atât al vegetaței cât și al microfaunei;

modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului: textură, tasare, eroziune;

posibile scurgeri accidentale de uleiuri și carburanți.

După finalizarea lucrărilor specifice perioadei de execuție se va avea în vedere refacerea ecologică, astfel:

refacerea covorului vegetal în zona fundației pilonilor;

refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologică utilizată pentru lucrările de construcție-montaj;

acoperirea straturilor în care au fost pozate cablurile electrice, nivelarea terenului.

Exploatarea grupurilor generatoare eoliene – activitatea de producere energie electrică din sursă eoliană nu presupune modificări fizice ale terenurilor din zona amplasamentului; activități de monitorizare și posibile reparații sunt specifice acestei etape.

În etapa de dezafectare, vor fi realizate activități ce presupun scoaterea din funcțiune a instalațiilor și eliberarea amplasamentului:

dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene și a pilonului cu recuperarea și valorificarea metalelor;

demolarea fundațiilor și utilzarea betonului concasat pentru diferite amenajări (platformele drumurilor, diverse umpluturi);

recuperarea și valorificarea cablurilor electrice;

umplerea/nivelarea gropii fundației și refacerea covorului vegetal.

Acest proces va avea un efect temporar, perioada de desfășurare fiind de circa un an.

3.3 CERINȚE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUȚIA PLANULUI

Destinația actuală a terenului este de suprafață arabilă, ocupată parțial de culturi agricole; după implementarea parcului eolian, urmând a avea si destinația de zonă pentru industria producătoare de energie electrică din surse regenerabile –CentralăElectricăEoliană.

Suprafața totală de105 000 mp, însumând suprafața ocupată de turbinele eoliene, drumurile de acces construite și existente și a stației de racord electric.

Pe parcursul perioadei de execuție, vor fi ocupate temporar suprafețe de teren, strict necesare organizării de șantier.

Parcul eolian va fi alcatuit din 20 de unități, amplasate pe loturi cu suprafața standard de 5 000 mp, înalțimea totală va atinge 150 metri, cu o putere de 2,5 MW; întreg ansamblul însumând o putere de 50 MW (1200 MW/zi) din care se vor obține anual 438 000 MW.

3.4 ACTIVITĂȚI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Investiția în sine nu este sursă de poluare a factorilor de mediu, fiind o soluție curată din punct de vedere ecologic, fără degajări de gaze generatoare de efect de seră și fără consum de hidrocarburi.

În timpul realizării obiectivului, a intervențiilor de întreținere din perioada funcționării și în perioada dezafectării parcului, pot exista surse temporare generatoare de poluanți.

Se va avea în vedere adoptarea unor măsuri de protecție,măsuri ce vor fi cumulate cu activitățile de monitorizare a ecosistemelor naturale.

Prin implementarea planului se va realiza:

valorificarea economică a terenului;

crearea de noi locuri de muncăîn perioada construcției;

dezvoltarea economică a localității;

modernizarea infrastructurii de acces în zonă.

3.5 ASIGURAREA UTILITĂȚILOR. SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

[NUME_REDACTAT] Eoliana va fi racordată la rețeaua națională de energie electrică de medie și înaltă tensiune (L.E.A. 20 kVși 110 kV) a orașlui Amara.

Într-o primă etapă, energia electrică va asigura funcționarea echipamentelor electrice (faza de construcție) iar în faza de funcționare de distribuție a acesteia.

Interferența parcului eolian cu sistemul energetic național (S.E.N.) se va realiză prin stația electrică internă (stație cu transformatoare de 20 kV).

Rețeaua de racordare a parcului, va consta într-o rețea de linii electrice subterane (L.E.S.), de înaltă tensiune (20 kV) la punctele de conexiune, acestea conectându-se la rândul lor la stația de transformare a parcului eolian, tensiunea fiind ridicată de la 20 kV la 110 kV.

Pentru taransmiterea în timp real, către centrul de comandă, a datelor aferente funcționării centralei electrice eoliene, telecomunicațiile vor fi soluționate prin folosirea serviciilor operatorilor de telecomunicații în sistem GSM sau 3G/4G.

Drumurile de comunicație ce deservesc terenul studiat sunt drumurile de exploatare adiacente; acestea vor fi rebilitate și destinate folosinței parcului eolian.

Drumurile de exploatare existente ce duc către amplasament vor fi reabilitate, după aceleași criterii vor fi construite și drumurile de acces noi.

3.6. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Organizarea de șantier se va realiza spre marginea amplasamentului, în perimetrul sudic.

Lucrările de organizare a șantierului, se vor desfășura în conformitate cu prevederile Legii 90/1996 republicată în 2001 (Legea protecției muncii) și ale regulamentului privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 (lista reglementărilor tehnice în construcții, reactualizată în 2010), ale reglementărilor tehnice PSI și ale Normelor de protecție a muncii în activitatea de construcții-montaj, aprobate cu Ordinul M.C. Ind.nr. 1233/D/29.12.1980, ale Normativului IM 007/1996 (lucru la înălțime) aprobat cu Ordinul MLPAT 74/N/15.10.1996.

VI. STUDII CE AU ÎN VEDERE IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

A. SOL

Impactul asupra factorului de mediu “sol” are loc în faza de execuție și implică modificări temporare asupra acestuia; construcția parcului eolian necesită lucrări de excavație.

Perioada de construcție este reprezentată de operații de refacere și extindere a drumurilor de mentenanță, lucrări de excavație pentru fundație, pozarea armăturilor și montarea cablurilor subterane.

Pentru susținerea unei turbine eoliene este necesară o fundație puternică având în vedere greutatea de până la 350 tone astfel că suprafața excavată va fi de circa 350 m³ per turbină.

Cele 20 de turbine vor necesita aproximativ 7000 m³ de pământ; această suprafață va fi scoasă din circuitul agricol și atribuită administrării turbinelor.

Intervențiile de acest tip vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile și forma exactă a obiectivelor, astfel încât volumul de sol/subsol afectat să fie cât mai redus.

Poluarea solului și a subsolului poate surveni în urma unor scurgeri accidentale de carburanți și uleiuri provenite de la vehiculele și utilajele de construcție folosite; scurgeri accidentale de uleiuri și lubrifianți existenți în echipamente ale turbinelor; scurgeri accidentale de ulei de la transformatorul stației electrice.

Măsurile necesare de protejare a factorului de mediu „sol”:

mijloacele de transport ce vor avea ca și încărcătură materiale de construcție vor fi dotate cu sisteme de protecție împotriva împrăștierii – spulberării acestora;

lucrările tehnico-edilitare se vor executa îngrijit, cu mijloace tehnice adecvate;

reparații ale utilajelor sau a mijloacelor de transport se vor exectua strict în afara perimetrului parcului;

impactul deșeurilor rezultate în urma activităților desfășurate, va fi prevenit prin colectare în sistem selectiv, urmând a fi valorificate sau eliminate de pe amplasament de către operatorii economici autorizați;

stația electrică interna va fi amplasată pe o platformă betonată, pentru a împiedicata posibile scurgeri și infiltrări ale uleiului în sol;

aplicarea măsurilor de curățare și refacere a covorului vegetal.

În faza de exploatare, pot exista scurgeri accidentale de uleiuri și lubrifianți în urma a ulterioare reparații sau activități de întreținere a turbinelor și a stației interne.

B. AER

Poluarea aerului, poate fi determinată în special în faza de construcție a investiției, ca urmare a:

activității utilajelor de șantier;

manevrarea materialelor de construcție;

gazele de eșapament.

Lucrările de construcție și circulația auto în șantier vor genera o poluare a aerului cu:

pulberi (sedimentabile și în suspensie), acestea sunt emisii fugitive, de suprafață, necontrolate;

gaze de eșapament (SO2, NOx, CO, CO2, COV), emise de autovehiculele implicate în procesele de transport și utilaje – surse mobile;

poluanți generați de operațiile de sudură (particule cu conținut de metale, în mici cantități de CO, NOx ).

Emisiile au caracter discontinuu, nivelul lor fiind condiționat de mai mulți factori cum sunt:

tipul de motor;

regim de funcționare;

distanța parcursă în incinta unității;

timp de deplasare și manevre;

frecvența traficului.

Sursele nu fac parte din categoria surselor industriale ci au emisii temporare și pot fi associate cu poluarea generată de traficul auto ce se desfășoară în mod curent.

Măsurile necesare de protejare a factorului de mediu „aer”:

măsuri pentru evitarea disipării de pământ și materiale de construcții pe carosabilul de acces;

depozitarea de pămant și a materialelor de construcții în zona amenajată;

se va asigura umectarea zonelor de decapare;

utilizarea plaselor de reținere a pulberilor în zona de construcție a obiectivelor pentru a evita antrenarea în atmosferă a materialelor de construcție și a deșeurilor pulverulente;

verificarea tehnică a autovehiculelor și utilajelor și asigurarea funcționării lor în parametrii normali, conform STAS-urilor în vigoare.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nu implică surse fixe sau mobile potențial generatoare de emisii în aer ca urmare a utilizării unei resurse ce nu arde combustibili fosili pentru a obține energie electrică.

C. APĂ

În perioada de construcție – montaj, necesarul de apă va fi în cantități relative minime întrucât aceasta este utilizată pentru igienizarea personalului cât și la procesele tehnologice (realizarea fundației – platforma betonată).

În această perioadă lucrările se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forță de muncă.

Apa uzată rezultată, va fi colectată în containere etanșe ecologice și evacuată de pe amplasament la o stație de epurare apă uzată menajeră.

Apele rezultate din precipitați, vor fi drenate spre zona culturilor agricole.

Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice.Nu se vor accepta fose vidanjabile, întrucat la terminarea lucrarilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar normele europene interzic construcția foselor septice.

În etapa de operare a [NUME_REDACTAT] Eoliene nu se va utiliza apă, prin urmare funcționarea parcului nu va avea impact negativ asupra factorului de mediu apă.

D. BIODIVERSITATE

În perioada de construcție, în zonele unde vor avea loc activități de excavare, vegetația va fi îndepărtată. După finalizarea acestei etape suprafața decopertată va fi redată spre folosința inițială.

De asemenea, creșterea numărului de persoane în zona amplasamentului va fi temporară, doar pe perioada construcției.

După finalizare se va reveni la condițiile de teren inițiale, pe suprafețele ocupate temporar.

Interferența cu ROSPA0065

În ceea ce privește interferență cu zonele protejate, parcul eolian nu se suprapune nici unei arii protejate, Aria de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Amara fiind la o distanță de aproximativ 3 km.

Impactul cumulativeste exclus deoarece amplasarea turbinelor se va face pe terenuri agricole ce nu se suprapun ariei de importanță comunitară de asemenea în zonă nu sunt prevazute proiecte similar.

Riscurile potențiale: proximitatea, dislocarea, efectul de barieră, degradarea și pierderea habitatelor; acestea vor fi gestionate prin aplicarea de măsuri de prevenire și protecție.

Primul risc al proximității arealelor protejate, în special al celor de păsări, față de parcurile eoliene, este reprezentat de riscul de coliziune. Însă, conform noilor standarde de fabricare a turbinelor eoliene acestea au în componență un dispozitiv de iluminare pentru a semnala prezența ca și obstacol și de a putea evita contactul cu păsările.

Rate relativ crescute ale mortalității au fost înregistrate în cadrul parcurilor eoliene mari amplasate în zone neadecvate cu concentrații mari de păsări, în mod special de păsări migratoare, răpitoare mari sau alte specii care planează/folosesc curenții de aer în zbor.

Riscul de dislocarese raportează la perturbarea habitatului datorită zgomotului, vibrațiilor sau poluării vizuale, dar și datorită prezenței crescute umane în timpul fazelor de construcție.Acest fenomen nu va influența aria de protecție avifaunistică învecinată.

Un alt risc este efectul de barieră: conform [NUME_REDACTAT], acest efect nu mai poate fi considerat o problemă deoarece speciile avifaunistice au capacitatea de adaptare dar există și riscul în care turbinele pot influența direcția de deplasare a păsărilor migratoare.

Proiectarea coespunzătoare a parcului eolian poate atenua efectul de barieră, prin creearea de coridoare largi de circulație între grupurile de turbine.

Un alt efect potențial este reprezentat de degradarea și pierderea habitatelor. Înlocuirea terenului cu suprafața destinată parcului eolian reprezintă pierderea cea mai evidentă a habitatului.

Efectele atribuite eolienelor asupra păsărilor sunt variabile în functie de specie, de sezon și zonă. Perturbarea poate duce la înlocuirea și excluderea acestora din habitatele adecvate ducând în final la pierderea acestuia. Acest factor poate conduce la scăderea rateide reproducere sau de supraviețuire, mai ales dacă speciile sunt în imposibilitatea de a găsi alternative adecvate.

Rezultatele studiilor anterioare indică că efectele negative ale turbinelor se pot extinde de la 50 metri până la 600 metri în jurul acestora, adică pot conduce la o reducere a utilizării acestei zone/habitat de către păsări sau excluderea totală a acestuia.

Puține studii sunt concludente în privința impactului perturbării/pierderii de habitate, de multe ori din cauza lipsei de studii bine concepute atât înainte cât și după construcția parcului eolian. În plus, foarte puține studii țin cont de diferențele în comportamentul păsărilor diurne și nocturne, bazându-se pe evaluările obținute numai în timpul zilei, care sunt inadecvate pentru acele specii care sunt active pe timp de noapte și care pot avea un comportament diferit.

Perturbarea posibilă a speciilor de păsări si pierderea habitatelor a fost analizată luând în considerare locurile de cuibărit, hrănire și odihnă în funcție de specie și sezonul în care aceasta este prezentă.

Pierderea sau deteriorarea habitatelor, care rezultă prin amplasarea parcului eolian,

nu este, în general, percepută ca fiind o preocupare majoră pentru păsări de interes comunitar din afara siturilor de importanță națională și internațională pentru biodiversitate, dar acest fapt depinde de circumstanțele locale, suprafața terenului destinat parcului eolian și a infrastructurii asociate.

([NUME_REDACTAT] si colaboratorii, 2004, Ariile de importanță avifaunistică din România, [NUME_REDACTAT] Cluj-Napoca, [NUME_REDACTAT] Română;Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979).

Infrastructura terestră inclusiv fundațiile turbinelor, substații, drumuri de acces, etc implică pierderi permanente de habitat; aceaste pierderi în general, sunt destul de mici raportate la suprafața întregului parc eolian.

E. PEISAJ

În perioada construcție, peisajul va suferi unele modificări ca urmare a construcției de drumuri interioare, platforme, șanțuri și movile de pământ rezultate în urma lucrărilor de excavație, prezența utilajelor și a diverserselor materiale.

O modificare semnificativă în peisaj o va constitui ansamblul de turbine acestea schimbând considerabil înfățișarea arealului ocupat.

F. ANALIZE ASUPRA ZGOMOTULUI, VIBRAȚIILOR ȘI AL EFECTULUI DE UMBRIRE

În perioada de construcție și dezafectare sursa de zgomot și vibrații o reprezintă activitățile de șantier, însă deranjamentul va fi generat temporar.

Turbinele eoliene sunt surse de poluare fonică, zgomotul preconizat de aceste instalații în interiorul parcului este în jurul valorii de 100-110 dB în timpul funcționării, similar cu orice instalație electrică de acest gen. Nivelul poluării fonice, va fi variabil în funcție de viteza vântului și distanța față de sursă.

*Cu cât viteza vântului este mai mare cu atât nivelul de zgomot generat de turbine va fi mai puternic. Sunetele discordante sunt generate de mișcarea anumitor componente ale turbinelor eoliene (rotorul cu palele și diferite angrenaje).

Intensitatea zgomotului ambiental se diminuează o dată cu distanța față de sursă, în analiza poluării fonice trebuie luate în considerare distanțele dintre turbinele eoliene cele mai apropiate localități, în cazul de față orașul Amara (Sud) – 1,32 km, celelalte localități învecinate aflânu-se la distanțe relative mari astfel: Grivița (Nord) -7,55 km, [NUME_REDACTAT] și Perieți (Vest) – 9,50 și 9,80 km și municipiul Slobozia (Est și Sud) 9,36 km.

Efectul de umbrire se produce ca urmare a transformării puterii vântului în energie cinetică, fapt ce afectează curgerea curenților de aer pe suprafața solului, determinând o răcire mai lentă a solului.

S-a constatat faptul că în cadrul parcurilor eoliene, temperaturile nocturne sunt cu 0,70ºC mai ridicate față de zonele aferente.(Sursa: www.eea.europa.eu)

La nivelul parcului, efectul de umbrire nu va avea impact negativ asupra culturilor agricole.

G. ANALIZE ASUPRA SURSELOR DE RADIAȚII ELECTROMAGNETICE

Liniile electrice sunt capabile de a genera un câmp electromagnetic, motiv pentru care acestea vor fi înglobate la adâncimi de aprximativ 1,50 metri.

Valorile radiațiilor descresc rapid odată cu adâncimea de poziționare a cablurilor; echipamentele sunt proiectate astfel încât să nu se depășească valorile limită de expunere la câmpuri electromagnetice, prevăzute în actele normative în vigoare.

H. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ȘI ECONOMIC

Suprafețele de teren ocupate de [NUME_REDACTAT] Eoliană, vor produce energie electrică, valorificând terenul în toate anotimpurile. Energia electricã produsã din surse eoliene este mai ieftină; în perioada de construcție și dezafectare a parcului vor fi create locuri de muncă; locuitorii ce dețin suprafețele de teren ocupate de turbine fie vor despăgubiți fie vor beneficia de o sumã de bani lunar pentru închirierea terenului.

Beneficiile enumerate anterior vor contribui la bunãstarea locuitorilor din proximitate.

*Activitățile de șantier se vor desfășura în perioada normală de lucru, în afara orelor de odihnă 20ºº – 7ºº.

*Efectul de umbrire nu va avea un impact negativ asupra culturilor agricole ce poate afecta situația economicăa a proprietarului.

*Angajatorul și angajații vor fi obligați să respecte măsurilor generale de protecția muncii, măsurile vor fi aplicate și în timpul lucrărilor de întreținere și reparații.

Activitatea economică desfășurată pe teritoriul orașului Amara vacontribui în mod cert la mărirea veniturilor bugetului local, la dezvoltarea economică și socială a zonei implicit la substituirea consumului de energie electrică.

I. DEȘEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI ȘI MANAGEMENTUL ACESTORA

Deșeurile generate de parc sunt preponderente în faza de construcție și în momentul dezafectării. Cele două faze sunt surse temporare generatoare de poluanți.

Tipurile de deșeuri conform prevederilor HG 856/2002 – actualizată în 2013 (Hotărâre privind evidența gestiunii deșeurilor), vor fi de tipul:

– deșeuri metalice;

– resturi de ambalaje de carton și de hârtie;

– lemn;

– resturi de cabluri;

– deșeuri de plastic;

– materiale amestecate (pământ și petriș);

– deșeuri menajere.

În perioada construcției deșeurile se vor colecta în incinta șantierului, de unde vor fi preluate și transportate de un operator autorizat. În zona șantierului va exista un punct de depozitare în sistem selectiv până la momentul preluării de către operator.

Deșeurile menajere.Depozitarea se va face în pubele menajere sau containere amplasate în incinta șantierului, ulterior vor fi preluate de operatorul autorizat.

Din procesul de funcționare, deșeurile rezultate sunt sporadice și provin de la întreținerea periodică a turbinelor eoliene și a stației (uleiuri și vaselină ce vor fi valorificate în unitățile de profil).

Din ultima etapă – demontarea turbinelor rezultă material de tipul:oțel, fontă, cupru, plumb, aluminiu, mare parte din acestea urmând a fi reciclate – reutilizate.

De asemenea, materialele plastice, cauciucul și fibra de sticlă pot fi reciclate și valorificate energetic.

VII. CONCLUZII

Amplasarea unității de producție energie electrică din surse regenerabile – centrală electrică eoliana (C.E.E), va fi în cadrul extravilanului orașului Amara, compusă din 20 de corpuri, o stație internă de racord electric și drumuri de mentenanță.

Întreg ansamblu va ocupa o suprafață de 105 000 mp – cu respectarea legislației în vigoare.

Modelul de turbină ales va fi de tipul GE 2.5 XL, o putere instalată de 50 MW (2,5 MW/turbină), H max. 150 metri.

Impactul energiei eoliene asupra factorilor de mediu este temporar, respectiv în perioada de construcție și dezafectare. Când se va dori demontarea turbinelor, mare parte din materiale pot fi reutilizate. Astfel oțelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul pot fi reciclate. Materialele plastice, cauciucul și fibra de sticlă pot fi reciclate și valorificate energetic.

Consider că implementarea acestui proiect devine necesar și fezabil ca urmare a noii perspective de dezvoltare a turismului și a localității din punct de vedere urbanistic iar terenul destinat culturilor agricole va avea și destinația de zonă pentru industria producătoare de energie electrică din surse regenerabile.

VIII. BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI:

[NUME_REDACTAT], 1980, [NUME_REDACTAT] a României, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

Bălteanu D., (2002), Cercetarea geografică și dezvoltarea durabilă, Revista geografică, VIII

(2001), București.

Bogdan O.(1980), Potențialul climatic al Bărăganului – Ed. [NUME_REDACTAT]

Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979

[NUME_REDACTAT], 2000, Politici energetice Europene, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dinculescu, 1981, [NUME_REDACTAT] și Electrotehnicii în România, vol. I, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], N. (1976), Geochimia. Valorificarea apelor din [NUME_REDACTAT] de Nord-Est, Edit.

Academiei R.S.R., București.

Gâștescu, P. (1963), Considerații morfogenetice asupra limanelor din cursul Ialomiței, Probleme de Geografie, vol. VII, Edit. Academiei R.P.R, Academia R.P.R., Institutul de geologie șiGeografie, București.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1984, Utilizarea energiei vântului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dan si colaboratorii, 2004, Ariile de importanță avifaunistică din România, [NUME_REDACTAT] Cluj-Napoca, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Gr. (1989), [NUME_REDACTAT], Terra, 1

Posea.GR, (1988) [NUME_REDACTAT] Române de Est, Terra, București.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2005, [NUME_REDACTAT], volumul V, [NUME_REDACTAT], Dunărea, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Române, [NUME_REDACTAT] G. (1916), [NUME_REDACTAT], BSRRG, XXXVI (1915)

SITE-URI:

[NUME_REDACTAT] pentru Mediu, www.eea.europa.eu

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], http://mmediu.ro

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], http://biodiversitate.mmediu.ro

Natura 2000 România, http://www.natura2000.ro

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], http://wwindea.org

GE Energy, http://www.ge-energy.com