Impactul Antropic Asupra Calitatii Mediului
Bibliografie
(1967), “[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]”, Ed. [NUME_REDACTAT]
(2001-2007), “Raport asupra calității aerului, apei solurilor în județul Mehedinți”, APM-Mehedinți;
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1975), “[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT], București;
www.anpm.ro
*** http://earth.google.com/
[NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Cucu, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Romania, București, 1980
Monografia municipiului [NUME_REDACTAT] –Severin – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1998
Dicționar enciclopedic al localităților din județul Mehedinți
grigore posea-geografia fizică a româniei partea i -date generale. poziție geografică. reliefeditura fundației românia de mâine, 2006
1. ***, 1992, [NUME_REDACTAT], vol. IV – Regiunile pericarpatice, Ed. Academiei, București.
2. Ielenicz, M., Săndulache, I., 2008, România – podișuri și dealuri, Ed. Universitară, București.
BLEAHU, M.,2004: Arca lui Noe în secolul XXI. Ariile protejate și protecția naturii. [NUME_REDACTAT], 509p., București ERDELI, G, 1990: [NUME_REDACTAT] – geografie umana, [NUME_REDACTAT]. MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M., 1993: Rezervații și monumente ale naturii din România, Arad. PETRESCU, I. ET. AL., 1987: Geologia zăcămintelor de cărbuni. Editura tehnică, , vol. 2, 386p., București SARACHIE, I., GOGA, T., PRIDA, T., GIURGIU, N., MIKLOS, G., ȘERBAN, S., 2003: Consecințe asupra mediului generate de exploatarea sării în soluție la [NUME_REDACTAT], jud. Vâlcea. Environment&Progress, p. 469-474, Cluj-Napoca
GEOLOGIA ROMÂNIEI – OROGENUL CARPAȚILOR MERIDIONALI
IOAN POVARĂ – GEOGRAFIA MEDIULUI. POLUAREA ȘI PROTECȚIA GEOSFERELOR [NUME_REDACTAT] „România de Mâine” București, 2006
Raport anual – Starea factorilor de mediu în România, 2010 Cap.8. Mediul, Sănătatea și [NUME_REDACTAT]
Dicționar enciclopedic al localităților din județul Mehedinți
"[NUME_REDACTAT]-Turistic ROMANIA-MEHEDINȚI" și "[NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]", ambele aflate sub atenta ingrijire a domnului [NUME_REDACTAT], director al [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT].
COMUNICAT DE PRESĂ 21 Martie 2014 Fenomenele demografice în luna ianuarie 2014 dat de [NUME_REDACTAT] de statistica – directia judeteana de [NUME_REDACTAT]
Memoriu de sinteza- PLAN URBANISTIC GENERAL – Municipiul DROBETA TURNU-SEVERIN Pr. Nr. 5421/2005 intocmit de SOCIETATEA COMERCIALA PE ACTIUNI P R O I E C T M E H E D I N T I
Ministerul mediului și schimbărilor climatice, agenția națională pentru protecția mediului, raport național privind starea mediului – anul 2012
http://referat.clopotel.ro/Particularitati_Biopedogeografice_ale_Romaniei-9306.html
http://Mehedinți-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=66
http://www.referat.ro/referate_despre/mediul_natural_în_orasul_drobeta_turnu_severin.html
http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21
http://www.dtstv.ro/drobeta-turnu-severin/geografia/geografia-zonala
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin#Geografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2013-2014/gr/01.%20GEOLOGIA%20ROMANIEI%20-%20CURS%2001%20-%20NOTIUNI%20INTRODUCTIVE.pdf
http://inhgacercetare.ro/doc/inhga_2011/2-11_145-154_Munteanu%20et%20al_INHGA%202011.pdf
http://www.forajeapa.ro/Mehedinți-drobeta-turnu-severin/
http://www.gtd20.ro/2009/11/județul-Mehedinți/
Referințe:
1. Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Mehedinți, România în [NUME_REDACTAT]
2. [NUME_REDACTAT] Mehedinți, [NUME_REDACTAT]
3. [NUME_REDACTAT] de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, [NUME_REDACTAT]
4. TravelGuide Romania, [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]
http://www.afaceridrobeta.ro/potential-de-dezvoltare/turism
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/Strandul-termal-schela-cladovei-7_519bdbc4c7b855ff5613ef78/2_519bdc11c7b855ff5613f05b.html#photo-head
http://www.anpm.ro/upload/48587_8.Cap.8.Mediul,%20sanatatea%20si%20calitatea%20vietii.2010.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf
[NUME_REDACTAT] de Statistică www.insse.ro sau site-ul [NUME_REDACTAT] de Statistică www.Mehedinți.insse.ro.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrografia_Rom%C3%A2niei
http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=847:impactul-activităților-antropice-în-parcul-natural-portile-de-fie&catid=38:articole
http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21
http://www.dtstv.ro/drobeta-turnu-severin/geografia/geografia-zonala
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin#Geografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
http://www.forajeapa.ro/Mehedinți-drobeta-turnu-severin/
http://www.afaceridrobeta.ro/potential-de-dezvoltare/turism
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/Strandul-termal-schela-cladovei-7_519bdbc4c7b855ff5613ef78/2_519bdc11c7b855ff5613f05b.html#photo-head
http://www.anpm.ro/upload/48587_8.Cap.8.Mediul,%20sanatatea%20si%20calitatea%20vietii.2010.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf
[NUME_REDACTAT] de Statistică www.insse.ro sau site-ul [NUME_REDACTAT] de Statistică www.Mehedinți.insse.ro.
[NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Cucu, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Romania, București, 1980
http://Mehedinți-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=408
http://www.amcopress.ro/images/he12gif
http://wordpress.com
http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html
http://apmdj.anpm.ro/files/ARPM%20Craiova/rsm%202009/Capitolul11.pdf
http://apmdj.anpm.ro/Mediu/deseuri-7
Motto: „[NUME_REDACTAT] Gaia, suntem părți ale unui întreg mai mare. Destinul nostru nu depinde numai de ceea ce facem pentru noi înșine, ci și de ceea ce facem pentru Gaia ca întreg. Dacă o punem în pericol, ea se va descotorosi de noi în interesul unei valori mai înalte – viața însăși.”
[NUME_REDACTAT]
INTRODUCERE
Relațiile complexe dintre om și mediul său fizic de viață, tot mai artificializat sau radical modificat, implicit acutizarea lor, pe fondul reducerii cantitative și a degradării calitative a celor mai valoroase „resurse” (spațiul-terenul, aerul, apa, energiile convenționale, organismele ș.a.) impune, în zilele noastre, mai mult decât oricînd, necesitatea cercetării minuțioase a impactului activităților societății umane asupra mediului înconjurător.
În lucrarea mea de licență mi-am propus să explorez și să argumentez, din perspectivă multidisciplinară, complexitatea și caracterul contradictoriu al evoluției urbane specifice orașului [NUME_REDACTAT]-Severin.
Lucrarea are ca temă de cercetare „Impactul activităților antropice asupra componentelor de mediu în municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin”, având ca scop principal scoaterea în evidență a unor aspecte importante ale interacțiunii dintre oameni, factorii climatici și poluanți, a activităților antropice care determină modificarea stării și echilibrului interrelațiilor dintre componentele mediului.
Lucrarea a fost structurată în cinci capitole, la care se adaugă introducerea, concluziile și bibliografia. În prima parte, principalele obiective urmărite supun atenției generale așezarea și limitele bazinului [NUME_REDACTAT]-Severin, analiza cadrului natural, componentele de mediu, clima arealului studiat, prin analiza, cercetarea și descrierea dinamicii elementelor meteorologice și climatice ale municipiului. În ultima parte s-a tratat poluarea mediului, prin identificarea principalelor surse de poluare, descrierea generalizată a celor mai importanți poluatori ai regiunii, studierea principalilor poluanți rezultați în urma activităților antropice, analiza stării calității aerului, apei și solului, impactul poluării aerului, apei și solului asupra mediului înconjurător din zona municipiului [NUME_REDACTAT]-Severin și consecințele aferente, măsuri privind prevenirea și protecția mediului.
CAPITOLUL I
ISTORICUL CERCETĂRILOR
Există un număr important de lucrări geografice referitoare la spațiul carpatic și mai ales la spațiul [NUME_REDACTAT], care prezintă un deosebit interes științific legat de poziția geografică, geologie, geomorfologie, însă apariția acestora s-a realizat într-un timp îndelungat. Multitudinea abordărilor geografice ce au avut în atenție sectorul culoarului dunărean unde se situează municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin, se regăsesc în diferite lucrări și studii doctorale cu caracter general sau local.
Secolul al XIX-lea – este important prin multitudinea materialelor statistice, perfecționate (catagrafii în 1831; recensăminte în 1861), rapoarte științifice în ceea ce privește îmbunătățirea navigației pe Dunăre ( Ch. Hartley-1857, T. Spratt-1857, E. Desjardins-1867, K. T. Peters-1876), hărți ( în 1864 publicat din ordinul lui [NUME_REDACTAT] Cuza).
În secolele XIX – XX – încep să apară studii realizate și de autori români, după jumătatea secolului al XIX-lea; Șt. Hepites (1882) referitoare la ,,epocile înghețului Dunării’’ ; ulterior o serie de geografi români și străini încep să precizeze în lucrările lor numeroase referiri de ordin geomofologic asupra defileului carpatic (evoluție, geneză, terase); în 1891 A. Penck preciza în ceea ce privește cursul transversal al Dunării prin Carpați că ,,valea ei este un canal de scurgere străvechi, care a supraviețuit ridicării acelor înălțimi (a munților), ca și scufundării bazinelor despărțite de ele’’; în 1896 Fr. Toula preciza că străpungerea Carpaților s-ar explica prin deversarea lacului Panonic spre lacul [NUME_REDACTAT]; Emm. [NUME_REDACTAT] -1902 susține o ipoteză, formulată și de K. T. Peters, a formării văii transversale a Dunării prin captare, studiile lui Emm. de Martonne fiind reprezentative pentru începutul de secol.
După al II-lea război mondial studiile se îndreaptă către regimul hidrologic al Dunării în defileu. Lucrări care dezbat diverse aspecte geomorfologice: Grigore M., Popescu D., Popescu N. (1967) cu studiul asupra reliefului structural din zona [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT], Grigore M., Schmimdt M., Ielenicz M. (1969) cu cercetări asupra versanților din defileu cu privire specială asupra sectorului cuprins între Ogradena – Orșova, [NUME_REDACTAT]. și colab. (1967) cu cercetări asupra lacului de acumulare din defileu în contextul modificărilor impuse de construirea acestuia, Vespremeanu E., [NUME_REDACTAT]. (1988) cu studiul asupra proceselor de sedimentare din lacul de acumulare Porțile de Fier I.
În domeniul geologic s-au realizat numeroase cercetări asupra [NUME_REDACTAT], a [NUME_REDACTAT] și a subunității [NUME_REDACTAT] materializate în articole și publicații științifice din care menționăm în continuare în mod selectiv următoarele: la nivel regional prin cercetări asupra evoluției geomorfologice a „ [NUME_REDACTAT] ” realizate de către [NUME_REDACTAT]. (1907), prin studiul tectonicii [NUME_REDACTAT] de către Streckeisen A., (1934) , observațiile asupra tectonicii Banatului meridional realizate de către [NUME_REDACTAT]. (1940), studiul geologiei [NUME_REDACTAT] efectuat Pavelescu L. (1959), de Mutihac V., Ionesi L., (1974), de Mutihac V. (1990) asupra geologiei structurale a Romaniei, de Mutihac V., Stratulat M. J., Fechet R. M. (2004) asupra geologiei României.
La nivel de subunitate sunt redate în continuare câteva studii efectuate asupra [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT]: Năstăseanu S., Bercia I. (1968), Gunnesch K., Gunnesch M. (1978) cu cercetări asupra formațiunilor cristaline din sud-estul [NUME_REDACTAT], Codarcea M. D., [NUME_REDACTAT]., (1968) cu studiul asupra stratigrafiei și evoluției prealpine a fundamentului cristalin a [NUME_REDACTAT], Năstăseanu S., Bercia I., Iancu V., Hârtopanu I. (1981) au efectuat cercetări asupra structurii Carpaților sudici, și anume în zona Mehedinți – Banat, Mărunțiu M., Seghedi A. (1983) cu studiul asupra rocilor metamorfice și a proceselor manifestate pe acestea din partea estică a [NUME_REDACTAT], Popa M. (2003) cu prezentarea geologiei din cadrul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier.
Din domeniul hidrologiei și climatologiei pot fi enumerate cercetările efectuate de Pișota I., Trufaș V., [NUME_REDACTAT]. (1965) care face observații asupra debitelor din cadrul defileului în perioada 1934 – 1954, [NUME_REDACTAT]., [NUME_REDACTAT] (1964) cu analiza regimului precipitațiilor între Baziaș și Tr. Severin și analiza temperaturilor în zona Orșova – [NUME_REDACTAT]. Severin (1968), Sârbu I., Trufaș V., [NUME_REDACTAT], (1986) cu cercetări realizate asupra caracteristicilor fizico –chimice ale Dunării între Baziaș și [NUME_REDACTAT], Ujvari I. (1965) cu studiul caracteristicilor hidrologice ale Dunării, Pișota I., Trufaș V., [NUME_REDACTAT]. (1967) cu studiul asupra regimului termic și de îngheț pe sectorul Baziaș – [NUME_REDACTAT]. Severin, [NUME_REDACTAT]. (1990) cu studiul caracteristicilor topoclimatice asupra bazinului Orșova.
Dintre lucrările cu caracter geografic pot fi amintite cele elaborate de Vâlsan G. (1916) cu observații asupra trecerii Dunării la Porțile de Fier, de [NUME_REDACTAT]. I. (1920) cu prezentarea Porților de Fier și a cataractelor Dunării, de Rădulescu I., Ilie I. (1969) cu un aport de informații privind amenajarea [NUME_REDACTAT] între Baziaș și Tr. Severin, de Grecu F., Ielenicz M., Comănescu L., Vișan M. (2006) asupra relației de sinergism dintre relief și mediu a câteva sisteme urbane dispuse de-a lungul Dunării cu privire asupra consecințelor inundațiilor asupra acestora la nivelul anului 2006
Dintre lucrările geografice de sinteză în care se regăsesc diverse informații cu privire asupra spațiului aferent bazinului [NUME_REDACTAT]-Severin, pot fi menționate: [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Cucu, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Romania, București, 1980; Geografia văii [NUME_REDACTAT], (1971), [NUME_REDACTAT]. Monografie hidrologică, (1972), Atlasul complex Porțile de Fier, (1976), Grupul de cercetări complexe „Porțile de Fier”, seria monografică „Geografie”, (1975) Grupul de cercetări complexe ,,Porțile de Fier”, seria monografică, ,,Fauna”,(1970 – 1978) Anuarele hidrologice ale Dunării, (1990) Grupul de cercetări complexe ,,Porțile de Fier”, seria monografică, ,,Solurile” Dănescu, C., [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] (1851 – 1950), Turnu – Severin, 2004; Davidescu M. , Turnu-Severin, [NUME_REDACTAT], Craiova, 1964; Patriciu D., [NUME_REDACTAT] Severin, [NUME_REDACTAT], Caransebeș, 1899; Davidescu M. , Monumente medievale din Turnu-Severin, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1969; Croitoru, G., The urbanistic evolution of the city of [NUME_REDACTAT] reflected în the plans and designs of the 19th century, [NUME_REDACTAT], Serie nouă, nr. 21, 2007, pp. 45–52; Chipurici, N., Măneanu, M., Catalogul documentelor privind istoria orașului Turnu-Severin (1833-1944), [NUME_REDACTAT], 1972; Butnariu, M., Monografia orașului [NUME_REDACTAT]-Severin, [NUME_REDACTAT]-Severin, Prier, 1998; Demetrescu, V., Istoria orașului Severin, [NUME_REDACTAT], 1883; Vlahuță A., "[NUME_REDACTAT]", [NUME_REDACTAT]-Turism, 1989; Pajura, C., Giurescu, D. T., Istoricul orașului [NUME_REDACTAT] (1833 – 1933), București, 1933.
Dintre tezele de doctorat care abordează aspecte din zona defileului Dunării și a [NUME_REDACTAT] Turnu-Severin, se evidențiază cea elaborată de Matei E. (2000) cu ,, Impactul activităților antropice asupra componentelor mediului, în [NUME_REDACTAT] între Orșova și [NUME_REDACTAT] ”, de [NUME_REDACTAT] (2004) cu studiul ,, Zona turistică Porțile de Fier – Analiza geografică ”, de [NUME_REDACTAT] (2005) cu ,, Potențialul geoecologic al ecosistemelor acvatice din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, cu privire specială asupra râurilor tributare direct Dunării ”; de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Severinului. Studiu de geografie regional, ( Cluj-Napoca 2011); de [NUME_REDACTAT] Carablaisă – Relația clima – poluare în municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin ( București – 2009).
CAPITOLUL II
AȘEZAREA ȘI LIMITELE BAZINULUI
JUDEȚULUI MEHEDINȚI ȘI A MUNICIPIULUI
DROBETA – TURNU SEVERIN
2.1. [NUME_REDACTAT] – așezare și limite.
Vatră de milenară istorie județul Mehedinți a apărut pe harta patriei, ca unitate administrativă, încă din secolul al XV – lea, prin unificarea unei părți a județului de Baltă, cu fostul județ al Motrului. Regiune de legătură între ținutul muntos al Banatului, depresiunea subcarpatică a Jiului, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], județul Mehedinți se deschide ca un evantai în jurul celui mai important oraș – municipiul Drobeta – [NUME_REDACTAT].
Date sintetice:
Așezarea: în partea de sud-vest a țării. Se învecinează la vest cu județul Caraș-Severin, la nord-est cu județul Gorj, la sud-est cu județul Dolj, la sud cu Bulgaria și la sud-vest cu Serbia, granițele fiind pe fluviul Dunărea.
Suprafața: 4900 kmp (2,1% din suprafața țării)
Reședință: municipiul [NUME_REDACTAT]
Principalele cursuri de apă: Dunărea (între Svinița și Cetate)
Altitudi maxime: Vârful lui Stan – [NUME_REDACTAT], 1466 m
Altitudini minime: [NUME_REDACTAT] – Dunăre – 50 m
Regimul temperaturilor ([NUME_REDACTAT] Severin): media anuală 11,7 0C
Regimul precipitațiilor ([NUME_REDACTAT] Severin): media anuală 661 mm
Resurse naturale: cărbuni, azbest, betonită, argile, lemn, piatră de construcție, minereuri cuprifere, serpentine magnezice, nisipuri zirconice și porfirofilitice, marmură, ape oligominerale.
Populație: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Statistică, Direcția județeană Mehedinți : la Recensământul populației și al locuințelor din 2011, populația stabilă a județului Mehedinți era de 265 390 locuitori, reprezentând 1,32 la sută din populația țării, cu o densitate medie de 53,8 locuitori pe km2.
Populația și densitatea populației la recensăminte:
2.2. Așezarea municipiului [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] Turnu-Severin este municipiul și reședința județului Mehedinți în actuala organizare administrativ-teritorială. În perimetrul lui intră suburbiile Dudașu-Schelei, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] este situat în partea de sud-vest a țării și a județului, la circa 70 de m altitudine, pe una din terasele Dunării, la convergența drumurilor ce vin dinspre culoarul Timiș-Cerna, [NUME_REDACTAT], Depresiunea subcarpatică Olteană și [NUME_REDACTAT], într-unul din cele mai importante meander pe care le face Dunărea la intrarea pe teritoriul țării. El este totodată și port într-un loc important al navigației pe Dunăre.
Denumirea actuală a municipiului figurează din 15 mai 1972.
Vecini: com. [NUME_REDACTAT], Ilovița și Izvoru-Bârzii la nord, Dunărea și Serbia la sud, comuna Șimian la est și municipiul Orșova la vest.
[NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]
„ [NUME_REDACTAT] Turnu-Severin este așezat în partea cea mai vestică a Olteniei, cu centrul plasat pe coordonatele 22° 33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică”. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km vest de Craiova și 353 km vest de București.
Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri față de nivelul mării. Zona în care se găsește [NUME_REDACTAT]-Severin se înfățișează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre N-N-V spre S-S-E, de la munți la câmpie.
“ [NUME_REDACTAT]-Severin este cel mai frumos oraș de la Dunărea țării noastre, grație așezării lui pe cea mai etanșată terasă dunăreană, un amfiteatru arhitectonic armonios, aproape muzical, plăcut echilibrului. Privit pe harta terestră, locul este marcat dintotdeauna prin așa-numita cotitură a Dunării, un curriculum străbătător încă de la intrarea sa în defileul montan. [NUME_REDACTAT], care scaldă sudul întregului județ Mehedinți, tocmai în acest spațiu s-au "dedat" la o aventură extraordinară cu stâncile, cu malurile. Intrând în defileu, Dunărea parcă urcă asaltând muntele, apoi se adâncește și se arcuiește până la Porțile de Fier, continuându-și intrândul, nerăzgândindu-se, până ridică pe trepte înalte terasa din dreptul [NUME_REDACTAT]. Apoi, respiră rectiliniu, așa cum o primește câmpia, fără capricii, legănând un debit de 5.850 mc/secundă, însă mai jos, cu o ultimă zvâcnire bucla se întoarce privind mirabil spre malul celălalt“
Severinul a fost un dar al momentului istoric numit Pacea de la Adrianopol din 1829, prin care s-a editat libertatea navigației pe Dunăre și a relațiilor comerciale. Severinul a devenit port și poartă de legătură între [NUME_REDACTAT] și Dunărea de Jos, între Europa și [NUME_REDACTAT].
În 1968 Turnu-Severin a redevenit reședință de județ, iar în 1972 a fost denumit municipiu, adăugându-i-se la nume și anticul Drobeta.
Severinul se află într-o zonă cu climă temperat-continentală ce are influențe submediteraneene, cu veri însorite și ierni blânde, care oferă condiții pentru dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – castani comestibili înfloriți
CAPITOLUL III
ANALIZA CADRULUI NATURAL
3.1. Noțiuni introductive.
Trăsăturile definitorii ale componentei naturale pun în evidență relația dintre elementul natural și cel uman, având la bază influența particularităților elementelor naturale (relief, climă, hidrografie, resurse naturale) și modul în care acestea au contribuit la dezvoltarea și evoluția umană, în timp evidențiindu-se presiunea umană asupra mediului determinată de principalele activitățile desfășurate în spațiul ocupat.
Factorul natural a avut și are un rol deosebit prin funcția sa de suport pentru elementul antropic, prin rolul de barieră atât pentru factorii de natură climatică, dar și pentru cei istorici, economici și sociali. De asemenea, relieful poate influența, prin natura rocilor sau expoziția versanților, celelalte elemente naturale: factorii climatici, răspândirea arealelor biogeografice, orientarea rețelei hidrografice, toate acestea contribuind mai departe la determinarea modului de utilizare a terenurilor, la dezvoltarea industrială prin exploatarea și prelucrarea resurselor naturale, conturând funcțiile sistemul teritorial analizat.
3.2. Cadrul natural al [NUME_REDACTAT]
Relieful județului Mehedinți este variat și include în proporții aproape egale munte, deal și câmpie. Relieful județului se înfățișează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte. Ordonarea etajată a formelor de relief pe o diferență de nivel de peste 1400 m, între Vîrful lui Stan(1446 m) și circa 40 m în lunca Dunării, dovedește marea diversitate a reliefului. Treapta cea mai înaltă este situată în partea de vest și nord-vest a județului și este reprezentată de culmile estice și sudice ale [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT].
La poalele [NUME_REDACTAT] se desfășoară o treaptă mai joasă cu circa 400-500m, cunoscută sub numele de [NUME_REDACTAT], care se continuă spre sud și sud-est cu [NUME_REDACTAT] și cu [NUME_REDACTAT] a Bălăciței. Cea mai joasă treaptă de relief a județului din partea sa sudică este formată de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și o mică porțiune din [NUME_REDACTAT].
Clima județului Mehedinți este temperat continentală, cu influențe mediteraneene în zona Cazanele și a reședinței de județ, [NUME_REDACTAT]-Severin. Temperatura medie anuală este de 11,70C cu un maxim de 40,90C în 1952, și un minim de –26,60C în anul 1929.
Principalele cursuri de ape sunt Dunărea (între Svinița și Salcia), care are o lungime de 192 km pe teritoriul județului Mehedinți, Cerna, Topolnița, Coșuștea, Motru și Blahnița în extremitatea vestică a județului.
3.3. [NUME_REDACTAT]-Severin – cadrul natural
Teritoriul pe care este așezat astăzi orașul [NUME_REDACTAT]-Severin a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafață mică, în nord, de numai 12 hectare ce se află în zona cartierului Crihala, ea purtând numele de pădurea Crihala. Parcul natural Crihala este loc de recreere și agrement, cu numeroase specii rare de arbori și plante, printre care se remarcă bujorul cu frunze mici (Paeonia tenuifolis), declarat monument al naturii; este formată din frasin și îmbogățită în ultimii ani cu tei, stejar, brad, mesteacan. etc
Imagine – [NUME_REDACTAT]
O altă zonă din [NUME_REDACTAT]-Severin care cuprinde sute de soiuri de arbori și trandafiri, înfloriți pe zeci de hectare este [NUME_REDACTAT]. De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei.
Imagine – [NUME_REDACTAT]
Condițiile naturale au determinat existența unei vegetații bogate, variate și, în același timp, cu aspecte ce o deosebesc relativ mult de cea din alte regiuni ale țării.
Orașul se găsește în zona stejarilor submezofili, termofili (păduri de cer și gitnita în alternanță cu terenuri cultivate și pajiști xeromezofile).
Localitatea este mărginită de râurile Topolnița, la est, și Bahna, mai la vest, tot aici vărsându-se în Dunăre pârâurile Vodița și Jidoștița. Planul orașului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou înclinat ușor, de la nord spre sud. Acest platou ușor înclinat spre Dunăre a permis scurgerea rapidă a apei de ploaie astfel putând-se realiza o bună canalizare și o sistematizare ordonată și estetică a orașului, cu străzi largi și drepte.
Terasa pe care este amplasat orașul coboară abrupt spre Dunăre, în dreptul clădirii [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și mai bland pe direcția portului și a gării, ceea ce de-a lungul anilor a ferit localitatea de inundații. Izvoarele de la poalele terasei au fost amenajate, într-o frumoasă salbă de fântâni, ce dau o notă aparte orașului.
Așezarea și clima au făcut ca la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] să se liniștească, permițând vaselor să poată ierna, ceea ce va determina apariția portului și a orașului modern Turnu – Severin.
[NUME_REDACTAT] conține granit, gresie, piatră de var și serpentină. La intrarea în [NUME_REDACTAT] există izvoare de ape minerale sulfuroase.
Factorul climacteric în perimetrul orașului [NUME_REDACTAT]-Severin se remarcă prin unele particularități cel fac ca să se deosebească, climatic, de alte zone. Clima în această zonă este cea mai blândă din țară, cu o temperatură medie anuală de 11,50C, având vizibile influențe tropicale. Temperatura medie a iernii este de 20C. O medie a zilelor de ninsoare este de 20-25 de zile, iar a celor de îngheț este de 80-100 zile.
Primele ninsori se înregistrează cel mai des în luna decembrie și nu sunt abundente.
Ceața este un fenomen frecvent în diminețile toamnei târzii și ale primăverii timpurii, dar mai ales pe timpul iernii când se menține până la prânz.
Vânturile bat, de regulă, de-a lungul fluviului. Iarna în această zonă bate Coșava, dar mai slab ca în zona Nerei, iar vara vânturile sunt foarte rare. Din cauza apelor Dunării este frecventă briza locală.
Vara, uneori temperaturile depășesc 350C la umbră ca urmare a valurilor de aer fierbinte, tropical. În unele veri se manifestă fenomenul de uscăciune și secetă, datorită pătrunderii aerului continental din est-nord-est.
Durata de strălucire anuală a soarelui variază între 1500-2200 de ore dovedind un climat submediteranean.
Precipitațiile atmosferice sunt reduse în perimetrul orașului [NUME_REDACTAT] Severin.
În această zonă teiul rămâne în floare peste 25 de zile, înflorirea lui începând cu exemplarele din zonele joase și încheind cu cele de pe creste. Luna aprilie îmbracă orașul în verde și în mai orașul este invadat de parfumul florilor multicolore.
Imagini – [NUME_REDACTAT]-Severin
III. 1. COMPONENTE DE MEDIU
3.1.1.Aspecte conceptuale
Mediul geografic este “Spațiul natural sau amenajat ce înconjoară ființele și societatea umană, asupra cărora el acționează și ale cărui componente (climatice, biologice, hidrologice, edafice, economice, politice, psihosociologice etc) au repercusiuni asupra stării și comportamentului grupurilor umane”, iar [NUME_REDACTAT]: Ambianța omului localizată la suprafata pământului într-un spațiu tridimensional”. Geografia mediului studiază deci, mediul natural în interrelație cu mediul socio-uman, raporturile dintre societate și natură. Cercetarea sistemică a mediului presupune cunoașterea întrepătrunderilor variate și complexe, structurale și funcționale nu numai la la scară planetară ci și la scară regională sau locală. În mod firesc acest deziderat poate fi atins numai cu ajutorul informațiilor preluate și integrate analitic de la disciplinele geografice, geologice și biologice, dar și de la cele sociale și economice. Spre deosebire de ecologie, geografia mediului răspunde imperativului de analiză globală, apărând ca o adevărata deschidere către ecologie, căreia:
• îi fixează un obiectiv în studierea potențialului ecologic al mediului nu numai a celui natural ci și a celui transformat de om;
• îi impune să integreze în mediu omul și activitățile sale socioeconomice;
• îi precizează un scop în funcție de propria capacitate de analiză a spațiului, a peisajului.
Structura mediului
Unul dintre principiile general-valabile pentru geoștiințe este cel ecologic și antropic care s-a impus datorită abordării mediului prin prisma teoriei sistemelor, potrivit căreia un sistem natural nu poate fi suma părților, ci este calitatea specifică rezultată din interacțiunea părților.
Fig.3.1. Componentele mediului înconjurător
În ansamblul său, mediul înconjurator este compus din trei mari categorii de componente: abiotice, biotice și socio-economice, alcătuite din aceleași elemente chimice, structurate însă în mod diferit (fig. 3.1). La originea tuturor se află atomii al căror aranjament determină formarea celulelor vii sau a celor minerale (cristale). Celulele reprezintă nivelul la care lumea nevie, se separă de lumea vie, abioticul de biotic.
Mediul înconjurător trebuie considerat un sistem deschis multidimensional și multifuncțional alcătuit din componente de origine diferită aflate în raporturi dinamice în timp și spațiu. Fiecare dintre acestea sunt integrate ca subsisteme în mediu, dar pot fi analizate și ca sisteme cu particularități distincte.
Componente abiotice ale mediului
Componentele abiotice, numite și componente fizice, includ substratul geologic, relieful, aerul, apa și solul, acesta din urmă considerat a fi suportul ecologic. Rocile, aerul și apa, existente în forma actuală pe Terra în urma unei evoluții de 4,5 miliarde ani, se pot caracteriza prin patru trăsături comune:
origine cosmică;
prezență în cantitate finită;
suport al vieții;
întrepătrunderea lor în forme variate în timp și spațiu.
Cea mai mare parte din întregul planetei noastre este de origine minerală. Comparativ cu masa minerală a Terrei, toate celelalte componente se găsesc în cantitate infimă .
Aerul și apa, cele mai importante componente abiotice ale planetei sunt și cele mai vulnerabile. Pe bună dreptate, aerul și apa, sunt numite elementele esențiale ale vieții. La acestea se adaugă solul, în absența căruia viața în mediul terestru este imposibilă. Pedosfera este și ea limitată, atât ca posibilități de extindere, cât și ca productivitate. Oricât de mult am perfecționa mecanismul agriculturii aceasta are la bază solul, iar capacitatea acestuia de regenerare este limitată. Supraexploatarea solului este la fel de periculoasă ca și deteriorarea calității aerului și apei.
III.2 GEOLOGIE
3.2.1. Noțiuni introductive.
Structura geologică – în sens larg, se referă la alcătuirea de ansamblu a subsolului unei anumite regiuni (continent, țara, provincie, etc.), descriind originea, constituția și vârsta rocilor componente, raporturile dintre volumele de roci (aranjamentul acestora) rezultat în urma mișcărilor tectonice, precum și repartiția spațială a unităților structurale.
Unitățile geologo-structurale sunt zone din scoarța terestră care prezintă anumite caractere specifice în ce privește constituția și aranjamentul structural al rocilor din subsol, caractere care le deosebesc de zonele învecinate.
Structurile geologice se clasifică în funcție de tipul de scoarță, gradul de stabilitate tectonică și arhitectura (aranjamentul) volumelor de roci în scoarță, după cum urmează:
După tipul de scoarță: structuri geologice ale scoarței continentale, care alcătuiesc continentele și marginile continentale (platforme, scuturi, orogene, rifturi continentale) și structuri geologice ale scoarței oceanice (dorsalele medio-oceanice, platformele oceanice, arcurile insulare, insulele vulcanice, fosele, bazinele marginale) (Fig.3.2.1, Fig.3.2.2, Fig.3.2.3).
După gradul de stabilitate tectonică: structuri geologice stabile tectonic sau cu un grad redus de instabilitate, care alcătuiesc de regulă nucleele continentale (scuturile, platformele, orogenele paleozoice) și structurile geologice instabile din punct de vedere tectonic, care alcătuiesc de regulă bazinele oceanice și marginile continentale (rifturile continentale și oceanice, fosele oceanice, bazinele marginale, arcurile insulare, orogenele alpine) (Fig. 3.2.3).
3. După arhitectura volumelor de roci: platforme și orogene.
Platformele – sunt morfostructuri geologice alcătuite din două etaje structurale: soclul și cuvertura, cu o tectonică distinctă.
Soclul reprezintă o catenă orogenică cratonizata și peneplenizata.
Cuvertura este alcătuită din roci sedimentare, formate în unul sau mai multe cicluri de sedimentare, dispuse într-o structură orizontală sau slab deformată (Fig.3.2.1).
Fig.3.2.1. Scuturi și platforme
Fig.3.2.2. Morfostructuri ale scoarței continentale și oceanice
Fig. 3.2.3. Morfostructuri ale scoarței continentale și oceanice
Orogenele sunt morfostructuri geologice majore, rezultate în urma miscarilor geotectonice prin care fundamentele bazinelor de sedimentare și cuverturile sedimentare acumulate în acestea sunt intens tectonizate, dispuse de regula în pânze de sariaj.
3.2.2.Geologia zonei [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] teritoriul județului Mehedinți se găsesc formațiuni geologice foarte diferite ca vârstă și constituție petrografică.
În zona [NUME_REDACTAT]-Severin – Șimian, aflorează depozite jurasic superioare, cretacic superioare, badenian-sarmațiene, ponțiene, daciene, romanian-pleistocen inferioare, pleistocen mediu-pleistocen superioare, pleistocen superioare și holocene, ale căror caracteristici sunt descrise mai jos.
Jurasicul superior ( =Malmul ). Pe mici suprafețe la vest-nord-vest de Drobeta – [NUME_REDACTAT], Malmul este reprezentat printr-o alternanță de calcare cenușii cu calcare roșii și calcare verzui, în care apar benzi silicifiate. La parte superioară a acestei alternanțe apar jaspuri cu radiolari.
Cretacicul superior. Ciclul sedimentar al cretacicului superior este slab depozitat, depozitele sale apărând la fel ca și depozitele jurasic superioare pe mici suprafețe situate la vest-nord-vest de [NUME_REDACTAT]. Depozitele cretacic superioare se dezvoltă în facies de fliș și sunt transgresive pentru formațiunile mai vechi. Ele sunt constituite din alternanțe de conglomerate ( conținând elemente de cuarțite, micașisturi și călcare jurasice ) cu gresii silicioase și brecii.
Badenian – Sarmațianul. În perioada Miocenului, [NUME_REDACTAT] invadează atât sectorul vestic al [NUME_REDACTAT] cât și [NUME_REDACTAT]. Astfel, pe malul Dunării din amonte de [NUME_REDACTAT], respectiv de la [NUME_REDACTAT] și până la [NUME_REDACTAT] depozitele badeniene apar sub formă de mici petece dispuse transgresiv peste depozitele mezozoice și reprezentate prin pietrișuri cu o grosime de câteva sute de metri. În unele puncte, prin cimentarea pietrișurilor se formează bancuri de conglomerate. Aceste pietrișuri se extind pe toate rama de vest și nord-vest a [NUME_REDACTAT]. Într-o regiune situată la nord de [NUME_REDACTAT]-Severin este cunoscută o faună care argumentează vârsta badeniană cel puțin pentru partea inferioară a pietrișurilor. Pe considerentul că, în aceeași regiune, pietrișurile suportă direct depozite meoțiene, ele au fost atribuite intervalului cronostratigrafic Badenian-Sarmațian.
Ponțianul. Depozitele ponțiene ocupă o suprafață destul de mare în malul Dunării începând de la [NUME_REDACTAT]-Severin spre est și sud-est. Din datele de suprafață cât și cele din foraje s-a constatat că Ponțianul este reprezantat prin alternanța de argile și marne iar la partea superioară prin nisipuri, ( denumite Nisipurile de Cocorova). Deschiderile din malul Dunării, între [NUME_REDACTAT]-Severin și Batoți au permis identificarea pe criterii paleontologice a Ponțianului inferior, în alcătuirea căruia intră marne și argile marnoase, argile nisipoase nestratificate. Concordant, peste argilele și marnele Ponțianului inferior urmează o serie de depozite atribuite Ponțianului superior și care sunt reprezentate prin alternanțe de argile nisipoase, argile, nisipuri argiloase, bine deschise în malul Dunării, la sud-est de [NUME_REDACTAT]. Peste aceste alternanțe repauzează un pachet de nisipuri albicioase, în grosime de 80-100 m și având dezvoltare continuă și spre nord de sectorul cuprins între Batoți și [NUME_REDACTAT]-Severin.
Dacianul. La est de localitățile Cerneți și [NUME_REDACTAT], aflorează depozite daciene alcătuite din nisipuri ( denumite Nisipurile de Lazu), marne și argile cu cărbuni.
[NUME_REDACTAT]. La exteriorul arcului carpatic, respectiv de la est de Dunăre, zona [NUME_REDACTAT]-Severin și până la Trotuș se dezvoltă Formațiunea de Cândești ( Stratele de Cândești) reprezentând acumulări aluviale cu grosimi de zeci sau sute de metri alcătuite din elemente ruditice, arenitice, siltice și lutitice, în proporții variabile, dar adesea cu caracter ritmic. Local, s-au putut separa cicluri ( ritmuri ) complete ( rudit-arenit-silit-lutit ) sau incomplete ( de tipul rudit-arenit, arenit- silt și arenit-lutit).
În general, Formațiunea de Cândești s-a acumulat într-un sisteam de vaste conuri aluviale, alcătuite din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri, cu intercalații de argile. Segmentele proximale ale conurilor aluviale, îngemănate bordează rama nordică a [NUME_REDACTAT], pe când segmentele mediane și distale s-au instalat în largul câmpiei de inundație (câmpie aluvială) progradațional – agradațională, ce acoperea aproximativ partea centrală a bazinului. Granulometria devine din ce în ce mai fină din zona colinară spre zona de câmpie, odată cu afundarea sub depozite mai recente.
Faciesurile asemănătoare care se dezvoltă atât în partea superioară a Dacianului cât și în Romanian, fac dificilă delimitarea acestor etaje. Se consideră că începutul Romanianului este marcat prin dispariția gresiilor, locul lor fiind luat de argile, argile nisipoase și nisipuri. Aceste depozite au o grosime cuprinsă între 600 și 800 m.
[NUME_REDACTAT] de Cândești sunt citate faune de mamifere și moluște, care se încadrează în intervalul Romanian-Pleistocen inferior.
La est și sud-est de zona [NUME_REDACTAT]-Șimian, Formațiunea de Cândești îmbracă un facies predominant psamitic. Pe alocuri, se recunosc și intercalații de pietrișuri cu elemente ce ajung uneori la un diametru de 20 cm. În general, pietrișurile sunt constituite din elemnte mici, uneori având pe suprafața galeților o peliculă de oxizi de fier sau mangan. Structura întregului pachet este torențială.
Pleistocenul mediu. În aval de Șimian, Dunărea prezintă un nivel de terasă înaltă aparținând Dunării, alcătuit din depozite aluviale (pietrișuri, nisipuri, silturi ). Pe baza resturilor de mamifere identificate, acest nivel a fost atribuit Pleistocenului mediu .
Pleistocen mediu Pleistocenul–superior. [NUME_REDACTAT] de Cândești sau peste depozite precuaternare repauzează depozite loessoide cu grosimi cuprinse, în general, între 5 și 30 m. Analizele granulometrice ce au fost executate au arătat predominarea silturilor argilos-nisipoase care trec uneori la argile siltice nisipoase. Ținând sema de materialul mai grosier constat aproape întotdeauna în masa depozitelor leossoide, acestea au fost considerate ca având geneza deluvial-proluvială.
Pleistocenul superior. În zona [NUME_REDACTAT]-Severin-Cerneți – Șimian, depozitele pleistocen superioare sunt reprezentate prin aluviuni care intră în alcătuirea teraselor superioară, medie și inferioară ale Dunării. Depozitele terasei superioare se dezvoltă la sud-est în zona Cerneți – [NUME_REDACTAT] – Șimian, depozitele terasei medii, la [NUME_REDACTAT]-Severin, iar depozitele terasei inferioare, la [NUME_REDACTAT]-Severin și sud-est de Șimian. În general, aceste depozite sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și silturi. Terasele au fost raportate diferiților termeni ai Pleistocenului superior, pe baza altitudinii relative precum și a resturilor de mamifere identificate.
Holocenul. Acumulările aluviale actuale și subactuale (reprezentate prin argile siltice, argile nisipoase, silturi, nisipuri, pietrișuri, uneori bolovănișuri) ale Dunării și ale afluenților săi și depozitele terasei joase (silturi, nisipuri, pietrișuri, bolovănișuri, subordonat argile), având alitudinea relativă de 2-5 m, au fost atribuite holocenului.
III.3. Tectonica
3.3.1. Considerații structural-tectonice ale zonei [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-Severin aparține extremității de vest a [NUME_REDACTAT]. În această zonă [NUME_REDACTAT] se dispune sub forma unei fâșii orientate de la nord-est la sud-vest, delimitată de [NUME_REDACTAT], Pânza de Severin și [NUME_REDACTAT], la nord-vest și de sectorul valah al [NUME_REDACTAT], la sud-est. Avanfosa reprezintă depresiunea molasică formată la marginea sistemelor cutate (în cazul nostru, a lanțului carpatic aflate în stadiul final al evoluției lor).
Limita intenă a [NUME_REDACTAT] este reprezentată de elemente eterogene: falia pericarpatică ( la nord de Trotuș), falia Cașin-Bisoca (la sud de Trotuș), iar spre vest de conturul de eroziune al depozitelor sarmațian-pliocene.
Limita externă a avanfosei este convențională, ea este marcată de o îngroșare mai accentuată a depozitelor sarmațian-pliocene ale cuverturii de platformă, materializată printr-o flexură mai mult sau mai puțin evidentă.
[NUME_REDACTAT] Turnu-Severin – Cerneți – [NUME_REDACTAT] este alcătuită dintr-un fundament cristalin de vârstă proterozoic mediu-paleozoic, intens fracturat longitudinal și transversal, peste care se dispune o cuvertură sedimentară constituită din depozite mezozoice (jurasice și cretacice), depozite neogene (miocene și pliocene) și depozite cuaternare.
În zona [NUME_REDACTAT]-Severin, fundamentul cristalin proterozoic superior-paleozoic se găsește la adâncimea de circa 6000 m. Depozitele neogene se dispun transgresiv peste unitățile tectonice formate anterior. Ca rezultat al evoluției geotectonice, unitățile structurale din zona [NUME_REDACTAT]-Severin-[NUME_REDACTAT] și împrejurimile sale, respectiv [NUME_REDACTAT], Pânza de Severin, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Platforma moesică, sunt deimitate prin linii tectonice direcționale.
O parte din [NUME_REDACTAT] împreună cu [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] au fost acoperite de ape în timpul Mezozoicului, atunci depunându-se formațiuni jurasice și cretacice identificate în foraje. În timpul Neogenului, discordant peste Cretacic, se sedimentează depozite miocene și pliocene deformate (cute în general simple sau cute faliate).
III.4. Stratigrafia
3.4.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] danubian sau Autohtonul danubian, care constituie dacidele marginale, grupează elemente externe deformate în timpul tectogenezelor cretacice și este cuprins între domeniile dacidelor externe (Pânza de Severin) și molasa getică.
Autohtonul danubian este constituit în cea mai mare parte din formațiuni litologice cristalofiliene și corpuri magmatice, care au luat naștere în mai multe cicluri tectonomagmatice prealpine. Acestea suporta formațiuni sedimentare de vârstă prealpină și/sau alpină. Formațiunile cristalofiliene, străbătute de corpurile magmatice intră în alcătuirea unităților prealpine de soclu, iar celelalte formează cuvertura sedimentară.
1. Soclul prealpin – cuprinde două generații de metamorfite, prehercinice și hercinice, străbătute de corpuri magmatice de granitoide și corpuri bazice și ultrabazice.
Șisturi prehercinice – au cea mai largă dezvoltare și aparțin la două tipuri metamorfice: cristalinul mezometamorfic și cristalinul epimetamorfic.
Șisturi mezometamorfice – cilurile prebaikaliene
Unitățile cristaline prebaikaliene cuprind metamorfite formate pe seama unor formațiuni vulcanogene și terigene, metamorforzate în faciesul amfibolitelor cu almandin și care ulterior au suferit fenomene de retromorfism. Specific soclului prehercinic îi sunt numeroasele intruziuni de corpuri de granitoide, sincinematice sau postcinematice.
Șisturile epimetamorfice – ciclul baikalian- Șisturile epimetamorfice aflorează numai în [NUME_REDACTAT], pe o arie flancată în vest de cristalinul de [NUME_REDACTAT] și în est de cristalinul de Neamțu.
2. Corpurile magmatice prehercinice
O caracteristică importanta a formațiunilor cristaline prealpine din autohtonul danubian este reprezentată de prezența a numeroase corpuri de granitoide sincinematice sau tardicinematice. Acestea au forme eliptice, alungite, de dom, sau neregulate și pot fi concordante sau discordante în șisturile cristaline. Masivele de granitoide formează axul unor structuri anticlinale, care se dispun pe aliniamente ce pot fi urmărite pe tot cuprinsul domeniului danubian.
3. Șisturi hercinice – ocupă zonele axiale al unor sinclinale, sau urmărește contactul dintre Autohtonul danubian și Pânza getică.
4. Masivele de roci bazice și ultrabazice – vârsta masivelor este considerată paleozoică datorită faptului că acestea străbat Grupul epimetmorfic de Corbu, de vârsta Proterozoic terminal – Cambrian.
5. Cuvertura sedimentară – succesiunea seriei sedimentare danubiene debutează cu formațiuni molasice ale Carboniferului superior și Permianului, depuse în zone mai largi de sedimentare, care le prefigurează pe cele ale ciclului alpin. Acestea sunt asociate cu roci vulcanice acide, riolotice. În suita sedimentară alpină la nord de Dunăre depozitele triasice lipsesc, ciclul alpin debutând cu formațiuni Jurasic inferior, dezvoltate în facies de Gresten sau asemănător cu acesta. Ciclul de sedimentare alpin este marcat de o întrerupere corespunzătoare tectogenezei mezocretacice, după care sedimentarea este reluată în Cretacicul superior. Sedimentele neocretacice prezintă o mai mică diversitate litofacială comparativ cu cele jurasic –eocretacice, recunoscându-se o secvență inferioară pelitică urmată de formațiuni de wildflysch de vârsta turonian-senoniană. În părțile interne ale domeniului se depun conglomerate masive, neocretacice.
III.5. Litologie și tipuri de structuri în județul [NUME_REDACTAT] litologică este alcătuită dintr-o succesiune stratigrafică (o suma strate, curgeri de lave, alternanțe de curgeri de lave cu strate sedimentare, etc.) relativ omogenă din punct de vedere litologic (petrografic) și stratonomic (al succesiuni stratelor de roci) și care reprezintă persistența unor anumite condiții genetice în domeniile de formare ale rocilor.
Pe teritoriul județului Mehedinți, o largă extindere o au depozitele sedimentare de vârsta mezozoică, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit, iar subsolul conține granit, gresie, piatra de var și serpentina.
[NUME_REDACTAT] sunt formați dintr-o puternică masă de calcare jurasice recifale dure și albe. În structura lor se mai găsesc și șisturi cristaline și gresii. [NUME_REDACTAT] este format din calcarele corespunzătoare perioadei Jurasic-Cretacică aparținând Autohtonului danubian și sunt localizate în două fasii principale, paralele între ele: fasia estică se găsește în zona centrală a [NUME_REDACTAT], iar fasia vestică face parte din [NUME_REDACTAT] și se evidențiază printr-o tectonizare extrem de puternică.
Pachetul de calcare are o grosime de aproximativ 200-300 m și este constituit din straturi de 4-10 m grosime cu înclinare generală spre sud – est. Majoritatea râurile care vin dinspre vest, de pe formațiuni impermeabile, sunt stocate în subteran. Aval de punctul de captare văile rămân seci, în decursul timpului formând trepte antitetice. Amonte de captare are loc aluvionarea pronunțată a luncilor, pe o suprafață de sute de metri lățime se formează astfel depresiuni închise, având aspect general de polie. Cel mai tipic fenomen de acest gen îl constituie sistemul hidrocarstic de lângă comuna Ponoarele, care a generat depresiunile Ponoarele și Zaton.
III.6. RESURSELE NATURALE ÎN JUDEȚUL MEHEDINȚI
3.6.1. Noțiuni introductive.
În general în zonă se întâlnesc subunitățile naturale ale [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], fiecare dintre ele conținând resurse naturale de importanță economică deosebită. În subsolul județului Mehedinți se găsesc în principal materiale de construcții: calcar, argilă, nisip, marnă, nisipuri, pietrișuri, granit, pegmatită, precum și cărbuni (huilă și lignit). De asemenea, se găsesc ape minerale sulfuroase în localitățile: Bala, Crainici, Comănești, Balta, Vârciorova, Baia de Aramă, Cervenița, [NUME_REDACTAT] și Husnicioara. Cele mai răspândite sunt materialele de construcții.
Dintre resursele cele mai răspândite sunt calcarele folosite în producția cimentului, în industria chimică, siderurgică sau ca piatră de construcție; calcarele sunt exploatate la Mraconia (calcarele cristaline), pe malul stâng al micului afluent cu același nume al Dunării. Zăcământul este exploatat din anul 1969, calcarele de aici fiind utilizate în fabricarea mozaicului granulat.
Pentru utilizări ca piatră decorativă sunt exploatate calcarele jurasice roșietice noduroase, cu pete cenușiu-verzui, de la Șvinița. Cu întrebuințări mult mai largi se exploatează calcarele jurasice din zona [NUME_REDACTAT] (în special din dealurile Vărănic și Spineanu).
În perioada marilor construcții de la Porțile de Fier a fost deschisă cariera de calcare de la cazanele Mici, calcarele fiind utilizate ca piatră masivă de construcție. Tot ca materiale de construcție, folosite intens la construcția barajului, se exploatează gresia cretacică de pe versantul stâng al văii Jidoștița ([NUME_REDACTAT]). Pentru fabricarea cimentului se folosesc marnele prospectate la [NUME_REDACTAT], Strehaia etc.
Teritoriul județului este de asemenea bogat în argile folosite ca materie primă în fabricarea cărămizilor. Nisipurile și pietrișurile se întâlnesc din plin în albiile râurilor, în terasele Topolniței, Cernei, Coșuștei etc. O deosebită valoare o prezintă granitele de le Ogradena, rocă cu calități fizico-mecanice și compoziție mineralogică superioare.
Cercetările mai recente din zona localităților Baia de Aramă, Eibenthal, Firizu au dat la iveală valoroase zăcăminte de serpentine, rocă de o deosebită importanță în lucrările de decorațiuni.
Resursele de cărbune sunt reprezentate de huila antracitoasă de la [NUME_REDACTAT].
3.6.2. Bazinele carbonifere Motru și Mehedinți (bazinul dacic) – Aceste bazine aparțin sectorului carbonifer situat între Dunăre și Jiu care, din punct de vedere structural, se suprapune peste flancurile avanfosei carpatice. Formațiunea purtătoare de ligniți este orizontul argilos dacian – romanian. Aici se situează cele mai mari zăcăminte de lignit, exploatate cât și în subteran, fapt ce a creat în timp, importante implicații asupra mediului înconjurător.
Tectonica depozitelor pliocene din această regiune este una simplă. Depozitele cu cărbuni sunt dispuse într-un monoclin cu cute largi, cu orientare generală NE-SV și căderi spre SE. În general, cărbunii din acest sector (Dunăre-Jiu) au o culoare brună până la neagră și sunt reprezentați prin ligniți cu structură stratificată.
Exploatări de lignit din [NUME_REDACTAT] (757, 760)
Alte zăcăminte: cuarț, azbest care este folosit ca izolant termic la cazane și conducte, pegmatit cu feldspat și bentonită – materie primă necesară la obținerea de pământuri decolorante în vederea rafinării uleiurilor în industria petrolieră.
Una din marile bogății ale județului o constituie apele minerale.
3.6.3. [NUME_REDACTAT]. Sunt recunoscute pentru izvoarele de ape minerale sulfuroase, termale (23,5 – 29,5 grade Celsius), oligominerale și nămolul terapeutic.
3.6.4.[NUME_REDACTAT]-Severin subsolul conține granit, gresie, piatră de var și serpentină. La intrarea în [NUME_REDACTAT] există izvoare de ape minerale sulfuroase. De aceea, în cartierul [NUME_REDACTAT] se poate amenaja o stațiune de tratament balnear, prin valorificarea calităților terapeutice ale apei actualului ștrand termal. Cu alte cuvinte turismul balnear reprezintă o soluție de dezvoltare a localității.
3.6.5.Alte resurse naturale : O resursă naturală importantă a județului este mierea, care se găsește în păduri și plantațiile de Robinias. De asemenea, grâul a fost recoltat încă din timpurile dacilor, pescuitul a fost practicat din timpuri stravechi.
III.7 RELIEFUL ÎN BAZINUL HIDROLOGIC
III.7.2.1. Relieful în Bazinul hidrografic al fluviului [NUME_REDACTAT] este cel mai mare fluviu al [NUME_REDACTAT] și de Sud-Est, făcând parte din bazinul de recepție al [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT], Dunărea este al doilea fluviu din Europa, având un bazin hidrografic de 817 000 km2 cu o lungime de 2912 km și un debit mediu la vărsare de 6300 m3/s.
În sectorul cataractelor, Dunărea, în regim natural, prezintă pante foarte schimbătoare. Astfel, de la Baziaș la [NUME_REDACTAT] panta medie este de peste 20 cm/km, iar în unele locuri ale Porților de Fier ajunge la 220 cm/km, cu o viteză medie a apei de până la 5 m/s.
În aval de Porțile de Fier, Dunărea părăsește defileul, menținându-și totuși până la [NUME_REDACTAT] o vale îngustă.
De la [NUME_REDACTAT] până la confluența cu Timokul valea se lărgește, prezentând o albie majoră întinsă, mărginită totuși de maluri înalte. În această zonă, panta Dunării scade, ajungând la 6 cm/km. De aici Dunărea intră într-adevăr în bazinul său inferior cunoscut sub denumirea “[NUME_REDACTAT]”.
Sectorul cataractelor are un defileu original epigenetic, care taie adânc și transversal munții Banatului și Carpații de Sud. Defileul începe de la Golubac (km D. 1040) și ajunge până la [NUME_REDACTAT] (km D. 931). Specificitatea sa constă în văi abrupte de formă canionică cu praguri și cataracte, care se văd în timpul apelor mici, reprezentând prin acest lucru principala piedică pentru navigație.
Această mare vale nu este unică, ci este compusă din defilee și depresiuni.
Cel mai interesant defileu al Dunării este cel din sectorul Cataractelor care începe mai aval de Iuți (Plavișevița) și se termină la intrarea în depresiunea Orșova. Partea cea mai îngustă, cunoscută sub denumirea de Cazane are un adevărat aspect canionic. Versanții sunt verticali și înalți, iar albia Dunării în această parte este cea mai îngustă din întreg sectorul și are în [NUME_REDACTAT] între Strbec-ul Mare și Ciucer-ul Mare o lățime de 150-170 m.
În această zonă Dunărea curge foarte încet, cu turbioane și adâncimi de peste 50 m, cota fundului situându-se sub nivelul [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] este interesantă: este cunoscut faptul că traseul Dunării de la Porecka până la Cazane dispune de o falie longitudinală, care se leagă de linia Cernei și se poate pune întrebarea de ce Dunărea nu a curs pe direcția faliei, ci a străbătut Cazanele, adâncindu-și albia spre calcarele carstifiate. O explicație a acestui fenomen este faptul că defileul Cazanelor s-a format mai târziu prin prăbușirea enormei peșteri carstice, care a permis trecerea Dunării și formarea [NUME_REDACTAT].
Din această strâmtoare se intră în depresiunea Orșova-Bahna, care este formată din sedimentări neogene pe malul stâng și parțial malul drept, în timp ce malul drept este format din sedimente cretacice și șisturi cristaline. [NUME_REDACTAT] este formată din pietrișuri și nisipuri, pe care Dunărea le-a depus la ieșirea din [NUME_REDACTAT].
O insulă de aceeași origine este Ada-Kaleh, cu deosebirea că ea reprezintă delta râului Cerna. [NUME_REDACTAT] de Fier (Sip) este ultimul și se deosebește de morfologia zonelor anterioare. Începe din dreptul insulei Ada-Kaleh și se termină în aval de Sip, de unde Dunărea are toate caracterele unui fluviu de câmpie. Defileul este mult mai larg și versanții nu sunt abrupți. Rocile predominante sunt șisturile cristaline și straturile flișului de Sinaia. În zona Sip, pe o lungime de 3 km apar [NUME_REDACTAT] de Fier, ale căror stânci apar la suprafață în timpul apelor mici.
III.7.2. Relieful în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-un studiu temeinic asupra întregului peisaj al [NUME_REDACTAT], I. Vintilescu (1941, 1946) a dovedit că această unitate geografică, prin toate caracterele sale fizice (relief, petrografie, climă, soluri, vegetație) se deosebește puternic de regiunile deluroase vecine și se încadrează peisajului montan. Alcătuirea din roci foarte rezistente la eroziune (micașisturi, amfibolite, gnaise, calcare, serpentine etc.) a generat forme de relief masive.
Prezența unor interfluvii largi și aproape netede creează impresia unei pronunțate uniformități a reliefului. Această uniformitate însă este doar aparentă, podișul fiind traversat de niște văi înguste și adânci, cu versanți repezi, greu accesibili. Rocile în care sunt săpate acestea apar la zi sub diferite forme de stânci, pereți abrupți, astfel încât cine a traversat măcar odată văile Coșuștei, Topolniței sau Bahnei rămâne cu impresia că a trecut printr-un adevărat ținut muntos.
Natura structurii geologice face ca limitele acestei unități să fie concretizate printr-o serie de caractere geomorfologice-rupturi de pantă, bazinete de contact, generații de văi marcate și de un adevărat aliniament de așezări. Astfel, limita de vest corespunde unei rupturi de pantă, cea a povârnișului calcaros al [NUME_REDACTAT], care domină podișul cu 400-500 m.
În ceea ce privește morfologia [NUME_REDACTAT], nota dominantă este dată de eroziunea diferențială, respectiv de prezența rocilor cristaline și a calcarelor ce creează peisaje diferite. Șisturile cristaline dau forme domoale, rotunjite, iar calcarele, cele mai impunătoare și pitorești forme de relief: văi seci, doline, polii, avene, câmpuri cu lapiezuri, poduri naturale.
III.8. CARACTERISTICILE HIDROLOGICE ALE DEPRESIUNII SEVERINULUI
[NUME_REDACTAT]-Severin, reprezintă compartimentul cu extensiunea cea mai mare din tot ulucul depresionar. Numele de [NUME_REDACTAT] reflectă, aspectul general al depresiunii: un pod neted, slab fragmentat, situat la 45-50 m față de Dunăre înclinând ușor spre sud.
[NUME_REDACTAT] Turnu-Severin, a apărut și s-a dezvoltat în lunca și pe terasele Dunării, fluviul care își pune amprenta într-o oarecare măsură asupra climei orașului. Prezenta lacurilor de acumulare de la Porțile de Fier I și II, au un impact local asupra climei. Realizarea celor două amenajării hidroelectrice au condus la apariția unor valori sporite ale umidității relative a aerului și o reducere a diferențelor termice zilnice, iar consecințele sunt atât formarea ceții și posibilitatea apariției precipitațiilor sub formă de ploaie sau chiciură, generate de evapotraspirație, care se manifestă în zonele învecinate amenajării, cât și faptul că conferă o stabilitate meteorologică deosebita a arealului.
III.9 ELEMENTE DE CLIMĂ ÎN JUDEȚUL MEHEDINȚI ȘI MUNICIPIUL DROBETA TURNU-SEVERIN
Prin poziția sa în sud – vestul țării, municipiul Drobeta – Turnu – Severin beneficiază de o climă temperat – continentală cu influențe mediteraneene. Clima blandă, de adăpost, a favorizat intensa umanizare a zonei studiate.
Circulația atmosferei se caracterizează prin originea mediteraneeană și oceanică, aducând masele de aer mai umede și mai calde, îndeosebi în perioada rece a anului. Ca urmare, iernile sunt mai calde, cu cantități mari de precipitații lichide sau sub formă de lapoviță, cu ninsori sau fenomene de îngheț mai puțin frecvente și intense, cu vânturi predominant din sectoarele vestic și sud – vestic. Verile sunt călduroase datorită invaziilor de aer cald tropical și a insolației mai mari din timpul zilei.
III.9.1 Factorii genetici ai climei în [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin, clima, ca în orice regiune de pe glob este generată de interacțiunea a trei categorii importante de factori climatogeni: radiația solară, circulația generală a atmosferei și de cei fizico-geografici (locali), la care se adaugă influența tot mai pregnantă a factorului uman.
III.9.2 Elemente climatice.
Poziția geografică a județului Mehedinți în colțul de sud – vest al țării, într-o depresiune la interiorul arcului Carpato-Balcanic și la poalele acestuia, imprimă climei unele particularități specifice: cea mai importantă este influența climatului submediteranean care se suprapune pe fondul climatului temperat continental caracteristic întregii țări.
Circulația generală a atmosferei se caracterizează prin originea mediteraneană și oceanică, aducând masele de aer mai umede și calde îndeosebi în perioada rece a anului. În consecință iernile sunt mai calde, cu precipitații lichide mari sub formă de lapoviță, ninsori și fenomene de îngheț mai puțin frecvente și intense. Pe versanții estici ai podișului Mehedinți au loc procese de foenizare a aerului. Acest proces conduce la creșterea temperaturii aerului, reducerea umezelii, absența precipitațiilor și predominarea timpului senin.
În funcție de relief se pot distinge nuanțe de climat montan, de dealuri și de câmpie.
Caracteristici climatice:
III.9.2.1 Temperatura aerului
Temperatura medie anuală a aerului este, la Drobeta-Turnu-Severin de 11,7ºC. În general, verile sunt însorite și călduroase, trei luni pe an (iunie, iulie și august) au temperaturi medii mai mari de 20º C, iar luna cea mai călduroasă, iulie, înregistrează o temperatură de peste 23º C la Drobeta- Turnu- Severin. Numarul anual al zilelor de vară este de 115, iar al zilelor tropicale (când temperatura este ≥ de 30º C), este de 45-50 zile. În unele situații, invaziile de aer tropical determină creșterea temperaturii aerului până la 35-40ºC. De aceea, aici se înregistrează unele din cele mai ridicate temperaturi din țară.
Temperatura maximă absolută a fost de 40,9ºC la 17 august 1952.
Temperaturile minime și maxime absolute s-au inregistrat în functie de patrunderea maselor de aer rece polar și a celor calde tropicale.
Temperatura minima absoluta inregistrata la statia [NUME_REDACTAT]-Severin a fost de –26,6ºC la 22 februarie 1929, iar temperatura maxima absoluta a fost de 40,9ºC inregistrata la 17 august 1957.
III.9.2.2 Nebulozitatea.
[NUME_REDACTAT] Turnu-Severin, nebulozitatea maximă lunară se înregistrează în decembrie ( odată cu intensificarea deasupra [NUME_REDACTAT] a activității ciclonice , care determină o frecvență mult mai mare decât în alte luni, a fronturilor ce traversează regiunea analizată de noi) iar nebulozitatea minimă lunară în perioada august–septembrie (caracterizată prin predominarea regimului anticiclonic). Creșterea nebulozității la sfârșitul primăverii și începutul verii se datorează frecvenței mari a invaziilor de aer oceanic umed în această perioadă. Vara, nebulozitatea este mai ridicată după amiaza (ora 14) și mai coborâtă dimineața (ora 8) și seara (ora 20). În schimb, iarna, cele mai ridicate valori se înregistrează dimineața (ora 8) și cele mai scăzute după amiaza devreme (ora 14).
Frecvența nebulozității – evoluția anuală a numărului mediu de zile senine este inversă, în [NUME_REDACTAT]-Severin, față de cea a nebulozității adică, cel mai mare număr de zile senine se înregistrează vara, când nebulozitatea are valori minime, iar cel mai mic, iarna, când nebulozitatea are valori maxime.
Evoluția anuală a numărului de zile noroase din [NUME_REDACTAT] Turnu-Severin se află în relație direct proporțională cu cea a nebulozității.
Nebulozitatea totală – media lunară și anuală pe zece ani de observații – 1990-2000
După datele I.N.M.H. Tabelul nr. 1
III.9.2.3 Precipitatiile atmosferice
În general, precipitatiile sunt bogate, mentinandu-se ridicate chiar și în perioada calda a anului, astfel incat raportul dintre sumele semestriale de precipitatii (din perioada rece și ce calda a anului ) este aproape 1/1.
În cursul anului, cele mai multe precipitații se produc la sfârșitul primăverii și începutul verii(ca efect al circulației vestice) și toamna cu valori asemănătoare, ca efect al mișcărilor ascendente ale aerului umed sub acțiunea aerului rece ce pătrunde din est. Lunile maxime pluviometrice se caracterizează prin valori cuprinse între 75 și >110 mm. Cele mai puține precipitații se produc la sfârșitul verii, începutul toamnei(august-septembrie) și la sfârșitul iernii(februarie-martie). Cantitatea maximă anuală de precipitații s-a înregistrat în anul 1944 de 1247,7 mm iar cantitatea minimă anuală în 1907 de 328,5mm.
Zilele cu ninsoare variază de la 20 la 25, cele mai multe zile cu ninsoare înregistrându-se în ianuarie. Zăpezile puțin abundente fac ca grosimea stratului de zăpadă să fie redusă, grosimea medie a lunii ianuarie – februarie fiind în jurul valorii de 10 cm .
În lunile de vară, datorită bunei însoriri din zona depresionară, au loc adesea ploi convective, uneori însoțite de grindină, fenomene cu o frecvență foarte redusă, dar suficient să se producă o singură dată pentru a compromite culturile.
În variațiile neperiodice ale cantităților lunare de precipitații, cele mai mari medii lunare s-au remarcat la sfârșitul toamnei– începutul iernii, odată cu intensificarea activității ciclonale mediteraneene: 358mm în noiembrie 1937 față de 70,1mm .
Precipitatii atmosferice (mm) – cantitatea medie lunara și anuala (1990-2000)
După datele I.N.M.H. Tabelul nr.13
Cele mai mari cantități de precipitații căzute în 24 de ore, se înregistrează atât la [NUME_REDACTAT]-Severin cât și la stațiile din împrejurimi, în lunile iunie, iulie și august (tabelul 14).
Precipitatii atmosferice (mm) – cantitatile maxime în 24 ore (1990-200)
După datele I.N.M.H. Tabelul nr.14
III.4.2.4 Frecvența și viteza medie anuală a vântului
Pe teritoriul județului Mehedinți sunt predominante vânturile de vest, nord-vest și nord-est, direcție dată de orientarea marilor unități de relief. Astfel, în timp ce în defileu este predominant vântul de vest ([NUME_REDACTAT]-Severin cu o frecvență medie anuală de 18%) și de nord-vest(6%) datorită orientării culoarului, în regiunea de câmpiesunt predominante vânturile de vest(24%) și de est (5%). Viteza medie pe direcții este mai mare în defileu(circa 6m/s) și în regiunile montane înalte(6m/s), datorită reducerii obstacolelor, și mai redusă în regiunea de câmpie, de piemont și de podiș, datorită adăpostului oferit de curbura arcului Carpato-Balcanic.
Regimul anual al vântului este caracterizat prin creșteri ale vitezelor medii în cursul primăverii, când are loc schimbarea sensului circulației generale a atmosferei. Variația periodică diurnă a vitezei vântului se accentuează pe timp senin în partea caldă a anului, cunoscând un maxim în orele de amiază(5-7m/s), când se identifică turbulența termică, și un minim noaptea, spre dimineață (1-2m/s), când stratificarea aerului, condiționată de inversiunea de temperatură, devine stabilă.
Vitezele maxime anuale ale vântului au depășit 20m/s aproape în fiecare an. [NUME_REDACTAT] Severinului are loc un proces de foehnizare a aerului .
III.4.2.5 Bilantul radiativ
Factorii radiativi ai climei îi definim prin totalitatea fluxurilor radiative care străbat atmosfera (radiația solară directă, radiația difuză, radiația reflectată, radiația terestră, radiația atmosferei) contribuind în mod hotărâtor la geneza climei. Radiația solară la trecerea prin atmosfera terestră, suferă modificări calitative (spectrale) și cantitative (de intensitate) ajungând la suprafața terestră sub forma de radiație directă și radiație difuză care constituie sursa energetică primară a aproape tuturor proceselor fizico – chimice și biologice de pe Pământ și din atmosfera acestuia (S. Ciulache 2003).
Bilanțul radiativ – valoarea medie anuală este sub 40kcal/cm² în SV țării.
III.5 HIDROGRAFIE
Circuitul hidrologic (fig. 5, 6) asigură legătura între atmosferă și litosferă în realizarea circuitului general al energiei și a circuitului biogeochimic al materiei.
În raport cu componenta socio-economică, parte a mediului înconjurător, hidrosfera are următoarele funcții:
– este principala sursă de biomasă a planetei și o sursă importantă de hrană și materii prime;
– resursă de apă potabilă, menajeră, industrială și pentru agricultură;
– funcție de transport maritim și fluviatil;
– prin frecvența și intensitatea unor fenomene naturale extreme (inundații, tsunami, El Niño etc), produce modificări semnificative ale mediului natural, dar și pagube materiale și pierderi de vieți omenești;
– constituie cel mai important rezervor natural de substanțe poluante generate de activitatea antropică.
Ca și în alte domenii, societatea omenească se confruntă cu o criză acută de apă potabilă, datorită creșterii explozive a populației și ca urmare, a necesarului tot mai mare de apă.
Fig. 5 Circuitul hidrologic general ([NUME_REDACTAT], 2003, completat)
Fig. 6 Circuitul continental al apei
3.5.1. Rețeaua hidrografică a județului [NUME_REDACTAT] hidrografică a județului Mehedinți este reprezentată de două artere principale: Dunărea și Motrul și de numeroase artere secundare, unele cu regim permanent, altele cu regim temporar.
Imagine satelit – Dunărea la Drobeta – [NUME_REDACTAT]
Pe teritoriul județului Mehedinți, Dunărea are un curs de 220 km, începând din amonte de gura de vărsare a pârâului Poloșeva, în vest, până în apropiere de vărsarea Drincei în Dunăre, în est. Pe această distanță fluviul își schimbă direcția ca urmare a tectonicii și litologiei variate a regiunii. Pe cursul fluviului au apărut marile ostroave ale Dunării: [NUME_REDACTAT], înecat sub apele lacului Porțile de Fier I, ostrovul Golu, Șimian, Corbului și [NUME_REDACTAT].
Sectorul de munte al văii marelui fluviu este cunoscut ca un defileu transcarpatic – unul dintre fenomenele naturale cele mai grandioase ale Europei. El se desfășoară între localitățile Buziaș, la vest, și [NUME_REDACTAT], la est, pe o distanță de 135 km, fiind cel mai mare defileu din lungul său drum de 2860 km.
[NUME_REDACTAT] Dunării reprezintă una din cele mai pitorești și atractive zone turistice, atât prin frumusețile naturale ale regiunii cât și prin monumentele istorice datând din perioada [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunăre și are o putere instalată de 1080 MW. În aval există și hidrocentrala Porțile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW. [NUME_REDACTAT] de Fier I este amplasată la 15 km amonte de orașul [NUME_REDACTAT]-Severin, iar centrala Porțile de Fier II la 60 km în aval. Navigația pe Dunăre este asigurată prin ecluze realizate pe ambele maluri la ambele obiective, ele având împreună o capacitate de trafic de 52.4 milioane tone/an pentru ecluzarea pe câte un sens și 37.2 milioane tone/an pentru ecluzarea în ambele sensuri.
[NUME_REDACTAT] de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluența cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona [NUME_REDACTAT], cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitațile Baziaș și Orșova.
Fig. 10 Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I
În sectorul de munte Dunărea primește numeroși afluenți cu debit redus. Pârâurile mai însemnate care își au obârșiile în munții Almajului sunt: Mraconia și Ieșelnița. Cel mai important afluent este râul Cerna. Următorii afluenți direcți ai Dunării își desfășoară cursul în întregime în județul Mehedinți, colectând apele, în principal, din podișul Mehedinți: Bahana cu afluenții săi, Racovățul și Tarovățul, pârâul Jidoștița, râul Topolnița.
[NUME_REDACTAT] curge pe la marginea estică a județului pe o distanță de 90 km. Debitul mediu este de 15 mc/s, fiind considerat cel mai mare dintre afluenții Jiului. Cel mai important afluent al Motrului este – Coșuștea – , cu un bazin de 425km2 și o lungime de 40,2 km, are izvoarele în regiunea calcaroasă a munților Mehedinți(într-un izvor carstic, situat la altitudinea de 580m).
[NUME_REDACTAT] are o suprafață a bazinului de 135 km2 și o lungime de 29 km. Cei mai importanți afluenți ai săi sunt: Racovățul și Țarovățul, din cursul inferior.
[NUME_REDACTAT] colectează apele din părțile centrală și sudică ale [NUME_REDACTAT]. Suprafața bazinului său este de 341 km2, iar lungimea, de 40 km .
În zona de câmpie a județului sunt cunoscute râurile Blahnița și Drincea, care își au obârșia în [NUME_REDACTAT]. Blahnița are un bazin de 543km2 și o lungime de 55 km.
Drincea deține o suprafață de bazin de 843 de km2, având un curs de 72 de km lungime și coborând de la o altitudine de 318 m(la izvoare), la numai 32 de m (la vărsarea în Dunăre).
Bazinul hidrografic al Dunării. Datele hidrologice pe cursuri de apă conform PAAR (Plan de analiza și acoperire a riscurilor) al județului [NUME_REDACTAT] hidrografic Dunăre. Date hidrologice pe cursurile de apă la confluențe, sunt următoarele:
Lacurile cele mai însemnate sunt lacurile din lunca Dunării și din micile depresiuni de pe terasele fluviului, acolo unde s-au creat condiții de acumulare și menținere a apei:
Lacurile din lunca Dunării: Vadului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT];
Lacurile din depresiuni lacustre: [NUME_REDACTAT], Bucura, Rotunda;
Lacurile din zona carstică a podișului Mehedinți: Zaton, Ponoarele și Gornovița cu caracter temporar, iar Balta, cu caracter permanent;
Lacurile formate prin bararea naturală a unei văi: lacul Vintilă pe raza comunei Ilovăț;
Lacurile de acumulare formate în urma construirii de baraje: lacul Porțile de Fier I și lacul Porțile de Fier II.
Ape subterane
În subsolul județului au fost identificate importante resurse de ape subterane localizate după forma de relief: în zona de munte și podiș resursele de apă se găsesc înmagazinate în depozitele de alterare de la suprafața rocilor stâncoase, în rețeaua de fisuri și crăpături, apărând la zi sub formă de zone umede sau izvoare, la baza versanților. Prin captarea izvoarelor cât și a zonelor umede, prin drenuri, pot constitui surse importante de apă potabilă la alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităților din zonă; în zona de deal și de câmpie înaltă, apele subterane sunt cantonate în straturi acvifere situate la adâncimi de 20-80 m care se descarcă limitat la baza versanților, văilor unde eroziunea a interceptat aceste strate. Orizonturile acvifere pot fi interceptate și prin foraje executate în zona de platou.
În zona de câmpie din sudul județului apele sunt cantonate în strate de nisipuri și pietrișuri la adâncimi diferite, funcție de altitudine: [NUME_REDACTAT] 0-2 m, terasa I 2-8 m, terasa a II-a 8-12 m, trasa a III-a 12-20 m, terasa a IV-a mai mică de 20 m. Tot în zona de câmpie, la limita dintre două terase, apar izvoare de terasă cu debite mari care pot fi captate pentru alimentarea cu apă a localităților.
III.6 ELEMENTE BIO-PEDO-GEOGRAFICE
Elementele biopedogeografice sunt: vegetația, fauna și solurile
Intervenția antropică – a determinat modificări importante asupra elementelor biopedogeografice.
-Vegetația: înlocuirea completă a pădurilor cu pajiști secundare sau terenuri agricole; reducerea suprafețelor forestiere-doar 27% în prezent din suprafața țării; extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive( fag, stejar, țăpoșica de munte, etc.)
-Fauna: unele specii au dispărut: bourul, antilopa de stepă, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul bărbos; unele specii sunt pe cale de dispariție: vulturul alb, bufnița, dropia, acvila de munte; diminuarea habitatului unor specii : broasca țestoasă; introducerea unor specii noi ( unele dăunătoare – gândacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagră etc
-Solurile: scăderea fertilității datorită utilizării unor tehnologii inadecvate; eroziunea de suprafață pe versanți determinată de defrișări
III.6.1 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Severin se gaseste în zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer și gitnita în alternanta cu terenuri cultivate și pajisti xeromezofile).
În amonte de [NUME_REDACTAT] Severin este situată rezervația botanică [NUME_REDACTAT] care adăpostește câteva relicte terțiare: Ephedra distachya (cârcel), Centaurea atropurpurea, Cephalaria uralensis, Stipa danubialis (colilia Porților de Fier) vegetează pe [NUME_REDACTAT], singurul loc din lume unde a fost întâlnită. Pajiști cu Stipa danubialis, bine conservate, au fost identificate pe versantul dunărean al [NUME_REDACTAT].
Rezervația botanică [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] botanică [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] Borza, datorită bogăției de plante, multe dintre ele reprezentând rarități pentru flora țării noastre, a considerat-o un Eldorado botanic. Rarități floristice sunt prezente în toate etajele de vegetație. Gorunul auriu, gârnița, alunul turcesc, stejarul pufos, vișinul turcesc în etajul arborescent; păducelul negru, scumpia, smochinul în stratul arbustiv; iar dintre plantele ierboase, aproape 100 de specii sunt rare sau foarte rare pentru flora României: unghia ciutei, ruginele, ferigi, garofițe, viorele de stâncă, mărarul Porților de Fier, stânjenelul de stâncă, lumânărica, etc.
[NUME_REDACTAT] negru
Rezervația naturală [NUME_REDACTAT]
III.6.2 [NUME_REDACTAT] este specifica zonei de campie, fiind formata în cea mai mare parte din rozatoare (popandaul, harciogul și iepurele), pasari (pitpalacul, ciocarlia, prigoria, graurul, dumbraveanca și fisa de camp) și reptilele (sarpele saritor și soparla). Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada randunicii, fluturele ochi de paun și fluturele amiral), albilita și nalbarul. Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele și potarnichea.
Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort și scobar. O nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic – mediteraneano – pontic, care vine pentru maturizare în Dunare, tocmai din [NUME_REDACTAT].
fluturele ochi de paun popândăul
Exista în fauna din zona și unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele. La munte, se întâlnesc ursul, vulpea, lupul, veverița, soarecele sălbatic european și păstrăvul în apele curgătoare. Ciocanitoarea neagră și verde, mierla, șoimul caracterizează lumea păsărilor. La câmpie, mistrețul, căprioara, iepurele, veverița și hamsterul se găsesc în mediul lor natural. Morunul, crapul și somnul creează bogatul mozaic al vieții acvatice dunărene.
III.6.3 [NUME_REDACTAT] structurilor geologice de relief, a factorilor climatici și vegetației, a dat naștere la diferite tipuri de sol. Cele mai răspândite tipuri de sol sunt: cernoziomul, negru de pădure, întâlnite în majoritatea zonelor de vegetație.
În zona urbană tipurile naturale inițiale de sol se întâlnesc pe suprafețe restrânse în parcuri și în zonele periferice cum ar fi cele de nord-vest și nord-est ale municipiului [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] bioclimatice ale depresiunii Severinului sunt cele specifice pădurilor de foioase. Pe dealurile care delimitează la nord depresiunea s-au format soluri brune, soluri pseudorendziene și soluri podzolice. Terasele inferioare au soluri aluviale și aluviuni în solificare.
Zone de risc natural . Nu se identifică zone cu risc natural pentru zonele urbane și platformele industriale ale municipiului, cauzate de inundații sau alunecări de teren.
Nu se constată nici riscuri tehnologice, în prezent cunoscându-se : în eventualitatea distrugerii barajului Portile de Fier 1, pot fi inundate unele suprafețe din localitatea [NUME_REDACTAT] și vecinătatea falezei la Schela și platforma sud-vest; risc tehnologic, cu caracter catastrofal ar putea fi distrugerea rezervoarelor de hidrogen sulfurat de la Romag și nefuncționarea instalațiilor de ardere rapidă. Probabilitatea este foarte redusă, nefiind admisă ca risc tehnologic.
III.6.4 Rezervația – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]” este situat în sud-vestul României, la nord de municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin și se întinde pe o suprafață de 106.000 ha. Climatul temperat-continental cu influențe submediteraneene și relieful foarte variat au creat condiții pentru numeroase specii de plante și animale rare.
Structura geologică a acestei zone este unică și a condus la apariția a numeroase formațiuni geologice și speologice. O mare parte din aceste valori sunt protejate în peste 17 rezervații naturale. Situat în S-V României, [NUME_REDACTAT] este reprezentat de două unități de relief așezate între culmea [NUME_REDACTAT] la vest și [NUME_REDACTAT] la est, caracterizate printr-o evoluție geologică și geografică foarte asemănătoare.
Din punct de vedere geologic un loc important îl ocupă în acest areal calcarele de vârstă Jurasic-Cretacică care aparțin Autohtonului danubian și sunt dispuse în două fâșii principale, paralele între ele. Fâșia vestică aparține [NUME_REDACTAT] și se caracterizează printr-o tectonizare extrem de puternică. Căderea în trepte spre vest a contribuit la formarea grabenului Cernei. Fâșia estică apare în zona centrală a [NUME_REDACTAT] între Baia de Aramă și Cireșu. Pachetul de calcare are o grosime totală de 200-300 m și este alcătuit din strate de 4-10 m grosime cu înclinare generală spre SE. Aproape toate râurile care vin dinspre vest, de pe formațiuni impermeabile, sunt captate în subteran la intrarea în bara de calcare. Aval de punctul de captare văile rămân seci, formând în decursul timpului trepte antitetice, cum sunt și cele ale râurilor Topolnița, Ponorăț, Ponorel etc.
Amonte de captare se produce aluvionarea pronunțată a luncilor, care se desfășoară pe sute de metri lățime se formează astfel depresiuni închise, cu fundul plat și cu aspectul general de polie. Cel mai tipic fenomen de acest gen îl constituie sistemul hidrocarstic de lângă comuna Ponoarele , care a generat depresiunile Zăton și Ponoarele. Sunt prezent dolinele și de asemenea lapiezurile și [NUME_REDACTAT] de la Ponoarele (Podul lui Dumnezeu). Apele subterane au săpat numeroase peșteri, renumite prin dimensiuni și prin ornamentație, cum ar fi de exemplu peșterile: Topolnița, Epuran, Bulba, Isverna etc. O mare parte a calcarelor din cadrul Podișului și [NUME_REDACTAT] sunt despădurite sau acoperite cu păducel, corn, porumbar, scumpie, ienupăr și liliac în amestec cu fagi izolați. În multe locuri liliacul sălbatic formează adevărate păduri, vestite fiind cele de pe cornetele Izverna, Nadanova sau Ponoarele.
Individualitatea geografică a [NUME_REDACTAT] constă în faptul că aici se îmbină caracteristicile de munte și de deal. El poate fi asemuit munților, cu care se aseamănă din punct de vedere litologic (șisturi cristaline și calcare mezozoice), al aspectelor de relief (văi strâmte, chei), prezenței peșterilor și fragmentării tectonice și în același timp, poate fi asemuit dealurilor (înălțime joasă, culmi netede, numeroase așezări omenești).
Fig. 13. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]
Această unicitate se materializează și în răspândirea și structura vegetației. Prin poziția sa geografică, unitatea se întinde în zona alternanței pădurilor de fag și de gorun.
Terenurile cu păduri defrișate (curături) au fost înlocuite de pajiști și terenuri cultivate agricol, dar de slab randament. În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversității mediilor de viață, se întâlnește o bogată și heterogenă faună.
Ca urmare a originalității cadrului său natural, în podișul Mehedinți sunt semnalate cele mai dense și variate rezervații naturale dintr-o unitate geografică de asemenea dimensiuni. Astfel, au fost declarate peste 17 rezervații naturale, cum sunt: Complexul carstic de la Ponoare, Rezervația complexă [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Cloșani, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] ș.a.
CAPITOLUL IV
INFLUENȚELE ANTROPICE ASUPRA CONDIȚIILOR DE MEDIU
IV.1. Activitatea antropică și deteriorarea mediului.
Pe parcursul evoluției sale planeta a fost supusă unor procese complexe care au generat modificări importante ale mediului natural. Toate mediile antropizate prezintă aceleași componente structurale ca și mediile naturale, dar rolul esențial în modificarea lor îi revine omului.
Strategia activității acestuia este orientată spre obținerea unei productivități maxime și a exploatării extensive și intensive a resurselor. Creșterea constantă a populației, a celei urbane în mod special, suprasolicită resursele locale de apă, aprovizionarea cu combustibili, capacitatea de eliminare sau neutralizare a deșeurilor menajere și a apelor uzate, depășind pragurile naturale de suport. O societate echilibrată trebuie să-și asigure nevoile fără a limita nevoile generațiilor viitoare.
Dimensiunea influenței negative exercitată de activitatea umană asupra mediului este fără precedent, punând în pericol -pe termen lung- însăși existența umanității. Intervenția omului în natură a determinat modificarea radicală a unor geosisteme.
În figura 4.1. sunt prezentate efectele activității antropice asupra ecosistemelor agricole.
Fig. 4.1.Schema unor activități antropice și efectul acestora asupra ecosistemelor agricole
Principalele modalități de deteriorare a mediului ca rezultat al activității umane.
4.1.1.Modificarea reliefului
Activitatea omului poate determina, în mod direct sau indirect, modificarea unor procese geomorfologice. Tăierea pădurilor are drept consecință intensificarea șiroirii și a torențialității, regularizarea albiilor produce schimbări în relieful albiilor și în relieful de luncă, lacurile de acumulare determină înălțarea nivelului de bază amonte de baraj și schimbă raportul dintre eroziune, transport și acumulare avale de acesta, arterele de circulație rutieră sau feroviară destabilizează versanții naturali etc.
Tăierea pădurilor
Mijloacele tehnice performante de care dispune omul crează posibilitatea apariției unor forme noi de relief.
Prezentăm în continuare patru dintre cele mai importante categorii de forme ale reliefului antropic.
Forme negative sau pozitive rezultate în urma extragerii substanțelor minerale utile și a prelucrării acestora (gropi de carieră sau versanți modificați de cariere, forme de prăbușire, halde de steril și zgură, rețele de galerii miniere). Exploatările de lignit la zi din [NUME_REDACTAT] au generat forme negative de dimensiuni uriașe, dar și halde de steril care ocupă mii de hectare.
Un loc aparte în această categorie îl ocupă cuvetele lacustre formate prin prăbușirea tavanului unor exploatări de sare în săli în formă de clopot, umplute în timp cu apă sărată ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] de la [NUME_REDACTAT]), precum și extragerea sării prin dizolvarea acesteia în apă și pomparea la suprafață a saramurii care poate provoca tasări sau colapsuri puternice ([NUME_REDACTAT], județul Vâlcea).
Forme de relief rezultate ca urmare a construirii unor căi de comunicație, aerodromuri sau baze sportive care presupun nivelări sau construirea de rambleuri sau debleuri.
Forme rezultate prin lucrări de excavare, nivelare sau terasare în agricultură, irigații, la construirea sau extinderea unor așezări etc.
Gropi sau halde destinate depozitării gunoaielor menajere sau a deșeurilor agricole și industriale.
4.1.2. Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții.
Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat și s-a diversificat pe măsura evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiștilor din diferite domenii ale științei și tehnicii, ale statelor și guvernelor, ale întregii populații a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut și crește neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan național și internațional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.
4.1.2.1. Sursele naturale principale ale poluării sunt: erupțiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale pădurilor și altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substanțe organice.
1. Erupțiile vulcanice care generează produși gazoși, lichizi și solizi exercitând influențe negative asupra purității atmosferice. Cenușile vulcanice și vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosferă, unde formează nori groși, care pot pluti până la mari distanțe de locul de emitere. Timpul de rămânere în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.
Cutremurele de pământ în Mehedinți. Din punct de vedere al riscului la cutremur, județul Mehedinți se găsește la interferența mai multor focare, cu epicentre atât pe teritoriul țării noastre, în Vrancea și munții Banatului, cât și pe teritoriul Serbiei și Bulgariei.
Dacă cutremurul cu epicentrul în Vrancea are ca specific adâncimea mare la care se poate produce, la cutremurele din zona bănățeană, epicentrul unui potențial cutremur se găsește mai aproape de suprafață, însă cu o magnitudine mult mai mică, de 5-60 pe scara Richter, ceea ce face ca la nivelul județului Mehedinți să fie resimțit la 6-70, pe scara Mercalli.
Cutremurele bănățene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5-15 km), zonă redusă de influență în jurul epicentrului, mișcări orizontale și verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeași zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) și mai puțin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice).
[NUME_REDACTAT], în ultimii 200 de ani, au fost semnalate cutremure superficiale (la adâncimi mai ales în jur de 10 km), dar cu magnitudini care nu au depășit 5,6-5,8 grade pe scara Richter; din cauza adâncimilor mici, însă, aceste seisme au atins uneori intensități destul de mari în epicentru, de până la VIII grade pe scara Mercalli. Cele mai importante mișcări seismice înregistrate au fost cele din 1991(12 iulie M = 5,7; 18 iulie M = 5, 6 ; 2 decembrie M = 5,5). În anul 1991 în [NUME_REDACTAT] (sud Timisoara-Banloc, Voiteg) și la Herculane ([NUME_REDACTAT]) s-au produs mai multe cutremure, dintre care cele mai intense au atins magnitudini de 5,5-5,7 grade pe scara Richter și intensități maxime de VIII grade pe scara Mercalli.
Se pare că cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879 de la [NUME_REDACTAT], cu o intensitate de VIII și numeroase alte replici. De exemplu, în anul 1879 s-au produs mai multe cutremure relativ puternice la [NUME_REDACTAT], în aria danubiana, dintre care cel puțin 2 șocuri (în 10 și 11 octombrie 1879) au atins local VIII grade pe scara Mercalli și au fost resimțite până la Sibiu.
De altfel, regiunea BANAT se caracterizează printr-o activitate seismică destul de ridicată, cu numeroase evenimente seismice de magnitudine mai mare de 4,0 și intensitate de cel puțin V grade pe scara Mercalli în ultimii 100 de ani. Aceste cutremure se corelează cu un sistem de falii crustale active care segmentează scoarța terestră în blocuri acoperite de depozite neogene, blocuri căzute și ridicate și a căror reechilibrare se face prin acumularea unor energii potențiale care se eliberează brusc. Foarte adesea, cutremurele banatice apar în secvențe, serii de cutremure pe durata mai multor luni.
2. Furtunile de praf sunt un important factor în poluarea aerului. Terenurile afânate din regiunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitații, pierd partea aeriană a vegetației și rămân expuse acțiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durată, ridică de pe sol o parte din particulele , care sunt reținute în atmosferă perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distanțe față de locul de unde au fost ridicate.
3. Incendiile naturale sunt o importantă sursă de fum și cenușă, care se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deși, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului.
Pe măsura creșterii populației Pământului a fost nevoie de suprafețe tot mai mari pentru agricultură, iar acestea au fost obținute în detrimentul pădurilor sau a vegetației ierboase din stepă, preerie ori savană.
Prima modalitate de defrișare a constituit-o incendierea pădurilor. Cele mai numeroase incendii afectează pădurile sau vegetația ierboasă, dar și localități, întreprinderi industriale, depozite etc.
La originea incendiilor se află cauze naturale (erupții vulcanice, trăznete, temperatura ridicată a aerului combinată cu umiditatea redusă a atmosferei) sau antropice (neglijență, accidente, provocate intenționat).
Indiferent de cauza care le declanșează, incendiile sunt imprevizibile, se întind cu mare repeziciune și își schimbă traseul în funcție de direcția în care bate vântul și se pot propaga cu viteze de peste 25 km pe oră.
Dintre efectele majore pe care le produc incendiile menționăm:
– distrugerea totală a biocenozelor terestre sau modificarea lor calitativă și cantitativă;
– eliberează în atmosferă pulberi și fum care pot ajunge până la 4-10 km înălțime și care reduc radiația solară;
– introduc în atmosferă gaze rezultate din procesele de combustie, ponderea revenind CO2;
– energia termică eliberată modifică pentru perioade diferite de timp climatul local sau regional.
Conform conform PAAR (Plan de analiza și acoperire a riscurilor) al județului Mehedinți în perioada 2002-2012, în județul Mehedinți au avut loc 1628 incendii la fondul forestier și de vegetație uscată, punctul maxim fiind atins în anul 2012, când au avut loc 512 incendii de vegetație uscată. Față de anul 2011, în anul 2012 numărul incendiilor de vegetație uscată a crescut cu 14%, și aceasta s-a realizat pe fondul unor condiții hidrometeorologice (lipsa ploilor și temperaturile caniculare) favorabile procedurii unor astfel de situații de urgență, precum și din cauza igienizării terenurilor fără a se respecta măsurile necesare care să împiedice extinderea incendiilor.
Repartizarea incendiilor pe ceilalți ani este următoarea:
– 2002 – 156 incendii;
– 2003 – 7 incendii;
– 2004 – 11 incendii;
– 2005 – 21 incendii;
– 2006 – 27 incendii;
– 2007 – 54 incendii;
– 2008 – 100 incendii;
– 2009 – 177 incendii;
– 2010 – 114 incendii;
– 2011 – 449 incendii;
– 2012 – 512 incendii.
Cele mai afectate de acțiunea focului au fost [NUME_REDACTAT] Strehaia și Corcova, precum și localitățile Strehaia, Corcova, Căzănești, Voloiac, Tâmna, Prunișor și Florești.
Producerea incendiilor de pădure este favorizată de apariția perioadelor secetoase și/sau canicula din timpul anului. Perioadele cele mai frecvente de apariție a incendiilor de pădure sunt cele de trecere de la iarnă la primăvară (lunile martie-aprilie) și de la toamnă la iarnă (lunile septembrie-octombrie).
Atunci când anii sunt secetoși există premisele producerii de incendii la pădure în luni neobișnuite, cum ar fi februarie ori noiembrie. O caracteristică o prezintă incendiile din anul 2006, care au avut loc în perioada 04-16.11, deoarece luna noiembrie este lună atipică pentru incendii la pădure.
Zonele cu cel mai ridicat risc potențial de producere a incendiilor sunt cele aferente localităților Florești, Corcova, Căzănești (ce aparțin de [NUME_REDACTAT] Corcova), Prunișor ([NUME_REDACTAT] Strehaia), Voloiac ([NUME_REDACTAT] Corcova), Strehaia, Devesel, [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] Jiana).
17 martie 2014 Stingerea unui incediu izbucnit la vegetatia uscata de pe raza jud. [NUME_REDACTAT] imagine un incendiu la un bloc din [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:
-poluare industriala -20 – 25%
-poluare casnică -50 – 60 %
-poluare datorată mijloacelor de transport -20- 25 %
4.1.3. Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială .
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanții devastatori. Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice, este amenințat de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide. Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reținand razele ultraviolete ale soarelui.
Ploile acide distrug culturile, omoară peștii, copacii isi pierd frunzele și, în final mor.
Transporturile sunt o altă importantă sursă de poluare. Autovehiculele care funcționează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă. Orașele mari sau aglomerațiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.
Gazul carbonic (CO2) , numit științific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv și aduce clorul pentru fotosinteză. CO2, sub formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiației solare în atmosferă și absoarbe undele lungi ale radiațiilor Pământului, ceea ce provoacă o reâncălzire a aerului, efectul de seră.
4.1.4. Activitățile „casnice” sunt o altă sursă de poluare. Astăzi, în multe țări în curs de dezvoltare, așa cum este și țara noastră, lemnul de foc este vital, iar ca preț, în unele locuri, are un ritm de creștere mai mare decât alimentele. Cauza creșterii zi de zi a prețului este restrângerea suprafețelor de pădure.
Substanțele poluante din atmosferă sunt substanțe gazoase, lichide sau solide, care îi modifică compoziția.
Pe măsură ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) și lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii și pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor și obiectelor de lux pe care și le doresc. Unele noxe eliberate în procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina să patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamântului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei. O mare gaura în ozon (ilustrată la mijloc cu albastru inchis și gri) se dezvoltă deasupra Antarcticii, timp de câteva luni, în fiecare an.
Gazele de sera, rezultate din procesele industriale și din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic, rețin gazele infraroșii și le reflecta pe suprafața Pamântului. În consecință crește temperatura medie globala.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului
Activitățile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini în intreaga lume, impreuna cu fumul și gazele industriale, aduc în atmosfera diferiti agenti poluanti.
Apele reziduale provenind din locuințe, din industrie și agricultura ajung inca în proportie mare în apele lacurilor și ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantități imense de oxigen dizolvat în apa și în felul acesta pune în pericol viata animalelor și plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul și mercurul.
De asemanea îngrășămintele, folosite mult în agricultura, ajung în apele raurilor, purtate de apa ploii. Aceste îngrășăminte contin nitrati și poluează apele subterane.
4.1.5. La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt clasificate în:
Surse organizate:
– apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricație sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea și spălarea materiilor prime, semifinite și finite, sau a ustensilelelor și instalațiilor;
– apele reziduale comunale, care rezultă din utilizarea apei în locuințe și instituții publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene;
– apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizării apei în scopuri agricole (irigații), cât și pentru alimentarea animalelor și salubritatea crescătoriilor de animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zăpadă), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau cânepii).
Multitudinea și variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, împărțite în:
– elemente chimice, reprezentate de substanțe chimice organice sau anorganice;
– elemente biologice, reprezentate, în principal, de microorganismele patogene;
Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea sistemelor de canalizare și a instalațiilor locale, construirea de stații de epurare, construirea de stații sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reținere și colectare a substanțelor radioactive din apele reziduale ale unităților unde se produc sau se utilizează, controlul depozitării reziduurilor solide;
4.1.6. Poluarea apei în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de poluare pentru apa fluviului Dunărea sunt: apele uzate orășenești, apele uzate rezultate în urma irigarii terenurilor agricole, apele uzate industriale, apele uzate provenite de la navele maritime și fluviale.
[NUME_REDACTAT] asigură alimentarea cu apă potabilă și industriala a municipiului [NUME_REDACTAT]-Severin, de aceea calitatea apei impune o stare de salubritate bună, care să corespundă cu normativele în vigoare. Urmărind evoluția indicatorilor determinați pentru fluviul Dunărea, se observă valori similare atât în anul 2000 cât și în anul 2001 fapt ce ilustrează stabilitatea ecosistemului fluvial în sectorul analizat. După cum se observă și mai jos, în semestrul I al anului 2001, valorile măsurate sunt mai mici față de aceeași perioadă a anului 2000, în timp ce în semestrul II –2001 valorile au crescut față de 2000:
Tab. 8.6. [NUME_REDACTAT] – Indicatori de poluare în zona [NUME_REDACTAT]-Severin
IPM Mehedinți: Starea fluviului Dunărea în zona Dr. Tr. Severin 2000 -2001
În secțiunile Calafat și Bechet apa Dunării este de categoria I de calitate la toate grupele de indicatori. [NUME_REDACTAT], amonte Băilești este de categoria II de calitate la R.O. de a-II-a, G.M. de a-I-a, T.S. de a-I-a, generală este a-II-a la toți de indicatori de calitate. [NUME_REDACTAT] aval Băilești, după evacuarea apelor uzate neepurate de către S.S.P. Băilești, este de categoria a III-a de calitate. [NUME_REDACTAT] la Radovan este de categoria a-I-a de calitate, iar în secțiunea Goicea este de categoria a-II-a, datorită apelor uzate menajere din orașul Segarcea. Aceasta situație arată ca încadrarea Dunării în categoria I de calitate poate fi generalizată pe întregul sector al Dunării, aferent [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. Situația calității apei Dunării evidențiată în anul 2002, indica o situație de relativă stabilitate, dacă se au în vedere valorile indicatorilor analizați în limitele prevazute de STAS 4706/1988. În secțiunea port Corabia se înscrie global din punct de vedere fizico – chimic, în categoria I de calitate cf. STAS 4706/88 și în clasa a III- a de calitate cf. Ord. 377/2001.
Apa este elementul primordial al vieții și al desfășurării tuturor activităților, este o resursă naturală sensibilă la acțiunile noastre, la capriciile vremii și nepăsarea semenilor. În organisme, apa îndeplinește multiple funcții, de la dizolvarea și absorbția elementelor nutritive, la transportul și eliminarea produșilor nocivi și/sau rezultați din metabolism .
Apa potabilă trebuie să fie sanogenă și curată, ea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie lipsită de microorganisme, paraziți, sau substanțe care prin număr și concentrație pot constitui un pericol pentru sănătate; să întrunească cerințele minime prevăzute în legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată și completată cu legea 311 / 2004; să respecte prevederile art 5-8 și 10 din legea nr.458/2002.
În condițiile poluării mediului, al consumului apei din surse necontrolate, sau pierderii calității de potabilitate, apa poate constitui un important factor de îmbolnăvire, care se poate manifesta prin:
1. boli infecțioase produse de apa poluată;
2.boli neinfecțioase produse de apa poluată: intoxicația cu nitrați (efect methemoglobinizant); intoxicația cu plumb (saturnism hidric); intoxicația cu mercur ce are ca semne și simptome: dureri de cap, amețeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie și vizuale etc.
Conform datelor furnizate de Direcțiile de [NUME_REDACTAT] la nivelul județelor Vâlcea, Olt, Mehedinți, Dolj și Gorj în anul 2011, nu s-au înregistrat epidemii hidrice, ci doar disconfort prin
modificarea proprietăților organoleptice ale apei potabile.
De asemenea, lipsa educației privind sănătatea constituie un factor de risc major.
4.1.6.1. Poluări accidentaleîn județul Mehedinți și [NUME_REDACTAT]
La nivelul județului nostru există mai multe surse de poluare care pot afecta atât mediul ambiant, cât și apele fluviului Dunărea sau a celorlalte cursuri de apă.
În ultimii zece ani se pot evidenția mai multe evenimente, cu urmări mai mult sau mai puțin puțin grave, astfel:
ANUL 1997
– la 31.01.1997, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 964 + 500, în dreptul golfului Ogradena, împingătorul iugoslav „KARLOVAC” a suferit o avarie ce a condus la o deversare de țiței brut, afectând malul romanesc al fluviului Dunărea pe o distanta de 10 km;
– la 30.03.1997, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 875, în dreptul localității [NUME_REDACTAT], împingătorul romanesc ISACCEA 9 s-a scufundat parțial la 100 m de malul romanesc, provocând o peliculă de produse petroliere pe suprafața apei;
– La 03.04.1997, pe parul Topolnița, în dreptul localității [NUME_REDACTAT] Severin, un rezervor de colectare borhot de cereale, ce aparținea Fabricii de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], s-a spart provocând o deversare de borhot în pârâul respectiv;
– La 22.09.1997, pe pârâul Crihala, în dreptul localității [NUME_REDACTAT] Severin, s-a produs o defecțiune la separatorul de produse petroliere al Centralei termice al R.A. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în zona [NUME_REDACTAT], fapt ce a condus la deversarea de produse petroliere în pârâul Crihala;
-La 01.11.1997, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 955, în dreptul golfului Orșova, o barje ce aparținea S.C. NFR Drobeta S.A. s-a răsturnat, fiind încărcata cu un concentrat de minereu de cupru în cantitate de 1.342.320 tone.
ANUL 1998
– la 04 .05.1998, pe pârâul Topolnița, în dreptul localității Halînga, s-a produs o avarie la depozitul de zgura și cenușă al [NUME_REDACTAT] Halînga;
La 31.05.1998 pe fluvial Dunărea, în dreptul viaductului Vodița, s-a produs un accident feroviar, ce a constat în deraierea și răsturnarea unor vagoane în fluviul Dunărea, care erau încărcate cu produse laminate și cu pulbere de alumina.
ANUL 1999
– la 11.02.1999, pe pârâul Topolnița, în dreptul localității Halînga, s-au produs scăpări de cenușă din depozitul de zgură și cenușă al [NUME_REDACTAT] Halînga;
– La 19.04.1999, pe pârâul Topolnița, în dreptul localității Halînga, s-au produs scăpări de cenușă din depozitul de cenușă și zgura al [NUME_REDACTAT] Halînga;
ANUL 2000
– în perioada 20.03 – 07.04.2000, s-a monitorizat poluarea cu metale grele a fluviului Dunărea, datorită avariei produse în ziua de 10.03.2000 la mina Bora, (iazul Novat);
-în perioada 15 – 24.02.2000, s-a monitorizat poluarea cu ioni de cian a fluviului Dunărea datorită accidentului din 30.01.2000, produs laSC Aurul SA [NUME_REDACTAT] la iazul de decantare.
ANUL 2001
– pe 02.01.2001, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 927,5, în dreptul localității Simian, s-a produs o poluare cu păcura a pârâului Topolnița de la un depozit de combustibil lichid al S.C. Cildro S.A. [NUME_REDACTAT] Severin;
ANUL 2002
– la 28.01.2002, pe fluviul Dunărea, în dreptul km fluvial 931, în zona portului [NUME_REDACTAT] Severin, s-a produs un incendiu la bordul remorcherului Pitești aparținând S.C. NFR DROBETA S.A., ce a produs deversarea apelor rezultate din spălarea și operațiunile de stingere a incendiului în fluviul Dunărea;
Anul 2008
Cele mai multe poluări s-au produs pe fluviul Dunărea (10), cu produs petrolier, provenit de la
vasele care au tranzitat zona și de la operatorii economici din zonă.
ANUL 2010
În urma accidentului industrial din Ungaria urmat de poluarea fluviului Dunărea, S.G.A. MH a Luat măsura monitorizării calității apei din fluviu pe sectorul Baziaș – Calafat, iar începând din data de 06.10.2010, s-au recoltat probe de apă din trei în trei ore.
În urma monitorizării calității apei, atât la intrarea Dunării în țară, cât și la nivelul operatorului de furnizare a apei potabile în municipiul [NUME_REDACTAT] Severin, s-a constatat că, parametrii măsurați ai apei au fost la valori normale.
ANUL 2011
În această perioadă, pe fluviul Dunărea, au fost semnalate 3 poluări accidentale cu produse petroliere, astfel:
– în zona localității Dubova, între km fluviali 971-962, a fost semnalată o poluare, posibil ape de santină. S.G.A. [NUME_REDACTAT] a acționat cu materiale biodegradabile pentru înlăturarea completă a petelor.
– la [NUME_REDACTAT] de Fier I de pe fluviul Dunărea, s-a produs o poluare cu produs petrolier (uleide transformator).
– pe fluviul Dunărea – km fluvial 949 ( zona Vârciorova) s-a produs o poluare cu produs petrolier pe o suprafață de cca 750m2
În urma producerii acestor poluări nu au fost semnale efecte negative asupra mediului acvatic.
ANUL 2012
În data de 08.06.2012, în zona stației de epurare a municipiului Dr. Tr. Severin, a fost semnalată o poluare pe râul Topolnița, cu reziduuri de produse petroliere generate cu ocazia unor lucrări de dezafectare a rezervoarelor subterane de produse petroliere de pe platforma SC CELROM SA, de către un agent economic (SC ROBSYLV COM SRL).
În data de 13.11.2012, pe fluviul Dunărea, în zona localității Hinova la km. fluvial 918, s-a produs o poluare cu produs petrolier pata având dimensiunea de cca. 20 x 100 m. În zonă s-au deplasat specialiști din cadrul S.G.A. Mehedinți, care au acționat cu substanțe absorbante biodegradabile în vederea neutralizării substanței poluante, localizată în zona malului românesc, precum și pentru recoltarea de probe.
Pericolul acestui tip de risc constă în afectarea calității apei atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.
4.1.7. Eroziunea și degradarea solului. Scăderea suprafețelor agricole
Una dintre principalele preocupări ale agricultorilor o reprezintă creșterea suprafețelor cultivate. Potențialul de extindere al suprafețelor agricole pe seama unor medii naturale este tot mai redus, iar cele existente se diminuează constant prin trei modalități aflate în legătură directă sau indirectă cu activități antropice:
– procesele de eroziune și degradare a solurilor;
– sustragerea masivă de terenuri pentru habitate urbane sau construcții industriale;
– renunțarea la cultivarea unor terenuri determinată de necesitatea refacerii calității acestora sau a insuficienței rezervelor de apă.
Solul este definit ca stratul de la suprafața scoarței terestre. El este format din particule minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Este un sistem dinamic, care îndeplinește multe funcții și este vital pentru activitățile umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor.
Ca interfață dintre pământ, aer și apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplinește mai multe funcții vitale:
patrimoniu geologic și arheologic
depozitarea, filtrarea și transformarea multor substanțe (incluzând apa, carbonul, azotul)
sursă de materii prime, bazin carbonifer
servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitățile umane
sursă de biodiversitate, habitate, specii și gene.
producerea de hrană/biomasă
Solul reprezintă un nod de comunicare între atmosferă, hidrosferă și biosferă. Importanța lui și a litosferei în general este dată de resursele naturale existente în sol. Important este însă rolul de suport pe care acesta îl are pentru toate celelalte straturi care învelesc Pământul.
Suprafața totală a fondului de pământ din lume este de 133,9 milioane km2 dintre care 14 milioane sunt ocupați de ghețari. Suprafața de pământ productiv ocupă 86 milioane km2, din care 45 milioane sunt terenuri agricole iar 41 milioane km2 sunt acoperiți de păduri.
Din 1940 până în 1975, suprafața pământurilor prelucrate în lumea întreagă s-a dublat (de la 8 până la 15 milioane km2), iar astăzi se defrișează în continuare pentru a face loc terenurilor arabile. Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă țările din [NUME_REDACTAT] sunt: eroziunea; degradarea materiei organice; contaminarea; salinizarea; compactizarea; pierderea biodiversității solului; scoaterea din circuitul agricol; alunecările de teren și inundațiile.
Poluarea solului este considerată ca o consecință a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării și depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deșeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanțe chimice în practica agricolă. După proveniența lor, reziduurile pot fi clasificate în:
– reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuințe și localuri publice;
– reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare și au o compoziție foarte variată în funcție de ramura industrială și de tehnologia utilizată;
– reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creșterea și îngrijirea animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de două categorii:
– elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziți), eliminate de om și de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrantă din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
– elemente chimice, care în cea mai mare parte, sunt de natură organică. Importanța lor este multiplă: servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte și rozătoare, suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate în sursele de apă, pe care le degradează etc.
Poluarea fizică este cea mai recentă și cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în știință, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca și vibrațiile și ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă și de viață al omului modern, iar intensitățile poluării sonore sunt în continuă creștere. Supraaglomerarea și traficul au consecințe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din orașele aglomerate recurge la specialiștii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitații, amnezii neșteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). În sfârșit nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai recentă formă de poluare fizică cu influențe puternice asupra mediului înconjurător, în special asupra apei și aerului, și, indirect, asupra sănătății populației.
Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de măsurat și de controlat, iar solul este mai dificil de curățat decât aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deșeurilor menajere și deșeurilor comerciale, iar noroiul de la stația de epurare a apelor reziduale este depozitat pe uscat sub forma unei suspensii în apă sau în stare uscată sau semiuscată. Noroiul conține cantități importante de substanțe nutritive, precum azotul și fosforul, dar el poate să conțină și cantități nedorite de metale toxice.
Reziduurile menajere și industrial uzuale sunt descompuse în contact cu solul. Dar multe materiale reziduale dăunătoare nu dispar foarte ușor. De aceea, locurile de depozitare a deșeurilor trebuie administrate cu grijă pentru a nu se transforma în focare de infecție.
Poluarea naturală – are importanță secundară în condițiile în care aportul antropic de poluanți devine tot mai grav. Dintre sursele de poluare naturală amintim:
a) Eroziunea solului fie cea eoliană sau cea cauzată de ploi, este mai mult o problemă de degradare a solului, dar poate fi intensificată de poluare;
b) Erupțiile vulcanice elimina gaze, vapori și particule solide, care sunt transportate pe mari distanțe de vânt și curenți de aer; aceștia pot polua atât aerul cât și apa și solul;
c) Reziduurile vegetale și animale degajă în urma descompunerii o serie de substanțe gazoase poluante iar rămășițele lor se integrează în sol.
Toate tipurile de poluare naturală, deși uneori au o consistență catastrofală, se integrează rapid în circuitul natural, iar zonele afectate se regenerează. Nu același lucru putem spune și despre poluarea artificială.
Poluarea artificială – a apărut odată cu revoluția industrială, inițial produsele poluante fiind de natură organică, ușor biodegradate de ciuperci și bacterii. Pe măsura dezvoltării industriale și exploziei demografice au apărut deșeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună.
Solul poate fi poluat:
– indirect, prin depunerea agenților poluanți, ejectați inițial în atmosferă, care cad pe pământ sub formă de ploaie acidă, prin transportul agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul și prin infiltrarea în sol a apelor contaminate.
– direct prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrășăminte și pesticide
aruncate pe terenurile agricole;
Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricolă. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca și la acumularea în sol și în apa freatică a unor substanțe minerale (cum ar fi nitriții care au efecte negative pentru om și animale și distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul lanțurilor trofice, fiind toxice pentru plante și animale. De asemenea, dăunătorii devin rezistenți la pesticide, fiind necesară crearea de noi substanțe de sinteză, eficiente dar și mai toxice pentru mediu.
Nivelul contaminării solului depinde și de regimul ploilor. Acestea spală în general atmosfera de agenții poluanți și îi depun pe sol, dar în același timp spală și solul, ajutând la vehicularea agenților poluanți spre emisari. Trebuie să spunem și faptul că ploile favorizează și contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde și de vegetația care îl acoperă, precum și de natura însași a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenței pesticidelor și îngrășămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic și de protejare a mediului cere ca ingrășămintele și pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acțiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.
[NUME_REDACTAT] Ecologic “Deșeurile și Mediul”, în România, poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0,2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd) și dioxid de sulf. Poluarea cu petrol și apă sărată de la exploatările petroliere și transport este prezentă pe circa 50 mii ha. Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere, ca de exemplu, în bazinul minier al Olteniei.
Acoperirea solului cu deșeuri și reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole și lunci. Daunele economice directe asupra producției agricole datorate restricțiior menționate se estimează prin diminuarea acesteia cu circa 20 % pe an.
4.1.8.[NUME_REDACTAT] și Subsolului în județul [NUME_REDACTAT] regiunii este considerat a fi de inalta calitate din punct de vedere agricol. Exploatarea intensiva creeaza presiuni asupra solului pe teritoriul regiunii. În urma activităților desfășurate anterior de creștere și îngrășare în sistem centralizat a păsărilor, porcilor și bovinelor au rezultat cantități însemnate de dejecții depozitate pe paturi de uscare, bataluri și platforme amenajate, precum și în iazuri de decantare și bataluri de ape uzate.
În județul Mehedinți, datorită scăderii septelului de animale în 2002, s-a redus și cantitatea de reziduuri zootehnice.
Agricultura. [NUME_REDACTAT] de analiză și acoperire a riscurilor al județului Mehedinți, denumit în continuare PAAR, suprafața agricolă a județului este deținută de 69.872 proprietari, ceea ce înseamnă că mărimea medie a unei exploatații agricole este de 3,8 ha. Județul deține 2,1% din suprafața totală a țării, 25 din suprafața agricolă și tot atât din cea arabilă.
Structura culturilor:
Principala schimbare în concordanță cu tranziția la economia de piață o constituie extinderea proprietății private, ce a devenit dominantă (88%) și restrângerea proprietății din domeniul privat al statului (12%).
Patrimoniul pomicol al județului este de 8.328 ha, din care plantații pe rod 7.225 ha, ceea ce reprezintă 3 % din suprafața agricolă. Patrimoniul viticol este de 9.532 ha, ceea ce reprezintă 3 % din suprafața agricolă a județului.
4.1.8.1. Poluarea solului în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] solului constă în acele acțiuni antropice care, de regulă conduc la dereglarea funcționalității normale a acestuia ca suport și mediu de viață în cadrul diferitelor ecosisteme.
Presiunile antropice asupra solului
Solul mediului urban (în zonele industriale în special) este contaminat cu cupru, plumb, zinc, bor, toate elemente toxice. În afara ariilor industriale în parcurile urbane, sursa acestor elemente o constituie cenușa, compostul urban și nămolurile din canalele orașului, gazele de la autovehicule, impuritățile de la încălzirea locuințelor, diverse activități industriale din perimetrul orașului. Sistemul sol este mai complex, iar poluarea să constă nu numai în pătrunderea poluantului în masa solului, ci și în provocarea de dezechilibre, fiindu-i afectate funcțiile fizice, fizico-chimice, climatice, biologice, biochimice, în final îi este afectată fertilitatea (capacitatea productivă).
Ca urmare a activităților din sectorul industrial (minier, energetic, chimic, etc.), parametrii statistici ai conținutului de metale grele (Cu, Pb, Zn și Cd), evidențiați de analizele efectuate în câteva puncte cu posibil potențial de poluare a solului, în municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin, sunt următorii:
Poluarea solului cu metale grele în urma activității din sectorul industrial.
Poluarea cu cenușe de la [NUME_REDACTAT]
În municipiul [NUME_REDACTAT] Severin pe măsura extinderii suprafețelor construite (în special în zona nordică a orașului) în detrimentul spațiilor verzi, asistăm la o creștere a valorilor termice spre zonele periferice ale orașului. La acest lucru contribuie și faptul că în ultimii 20 de ani a crescut volumul traficului rutier (prin explozia parcului auto), iar faptul că există o centură ocolitoare în afara orașului nu a reușit să scape orașul, în orele de vârf, să pară un furnicar.
Trecerea de la rețeaua de termoficare cu centrale termice de cartier, la rețeaua termică aferentă termocentralei de la Halânga (o rețea ce dispune de o parte aeriană în partea nordică a orașului și una subterană ce acoperă tot orașul) unde posibilitatea defecțiunilor și pierderilor de căldură, mai ales în anotimpul de iarnă sunt mai ridicate, a dus la un ansamblu de factori ce fac ca efectele de căldură să fie mai ridicate dinspre centru spre nordul și estul orașului (unde spațiul verde deține cel mai redus procent) și mai limitate spre sudul orașului unde predomină parcurile și suprafața moderatoare a Dunării.
Umezeala aerului stă la baza apariției smogului umed. Nebulozitatea a influențat și influențează și ea poluarea prin picăturile și cristalele ce alcătuiesc masa noroasă în care sunt înglobate substanțele poluante. În zilele toride din timpul verii, în condițiile unei umezeli reduse și pe fondul încărcării atmosferei cu emisii poluante, sub acțiunea radiației solare pot lua naștere o serie de procese, ce duc la formarea smogului uscat fotochimic de tipul [NUME_REDACTAT]. În sezonul rece al anului, când aerul este suprasaturat de vapori, în atmosfera urbană poate intervenii celălalt tip de smog și anume smogul umed de tip londonez. Valoarea ridicată a umidității și frecvența ceții, mai ales în sezonul rece este unul din factorii defavorabili sănătății populației.
Temperatura aerului poate avea un rol important în cazul reacțiilor chimice care fac ca unele noxe să se transforme în altele, uneori cu mult mai periculoase decât cele de la care au provenit. În municipiul [NUME_REDACTAT] Severin se constată că valorile concentrațiilor de ozon depășesc C.M.A. aceasta datorându-se intensificării radiației solare, sub influența căreia anumite noxe reacționează cu oxigenul atmosferic provocând un șir complex de reacții fotochimice, în urma căruia rezultă ozon. Poluarea cu oxizi de sulf, particule și pulberi sedimentabile ce provine de la ROMAG-TERMO nu este urmărită cât ar trebui, iar transformările ce au loc în aer nu sunt luate în calcul; ploile acide afectează mare parte a vegetației și pădurilor, precum și culturile agricole din multe regiuni ale județului.
În proximitatea platformei RAAN ROMAG- PROD, se simte destul de des miros de hidrogen sulfurat care crează disconfort populației din satele Cerneți, Simian, Hinova, precum și cartierul CET Est din orașul [NUME_REDACTAT]-Severin. La analiza regimului poluanților în municipiul [NUME_REDACTAT] Severin s-a constatat că:
– regimul diurn al unei noxe indiferent de tipul noxei prezintă un maxim noaptea, când convecția și turbulența sunt puternic diminuate și un maxim ziua când are loc o puternică dezvoltare a turbulenței cu o dispersie la mare distanță de emitent.
– regimul saptamânal se caracterizează prin concentrații mai ridicate pentru zilele din cursul săptămânii.
– regimul anual are ca maxim perioada de iarnă, vara înregistrându-se minimul. Iarna predomină anticiclonii dublați; creșterea activității din termocentrale și încalzirile locuințelor, de unde rezultă o creștere destul de mare a concentrației față de perioada de vară.
Poluarea aerului atmosferic în [NUME_REDACTAT] Severin a dus la apariția și acutizarea unor boli precum: rinite, faringite, conjuctivite, astma bronhială, cancerul plămânilor etc. O mare parte a populației ce locuiește în apropierea acestor surse de emisii poluante, se plâng că aerul poluat le crează probleme de disconfort, de respirație, dureri de cap, insomnii, oboseală accentuată etc.
În ultimi ani s-a constatat o creștere a mortalității în zona urbană datorită cancerului, leucemiei, boli ale plamânilor, lucru ce denotă și o influența a stării calității mediului cu repercusiuni asupra populației urbane expusă mai mult acțiunii factorilor poluatori.
Locuitorii municipiului [NUME_REDACTAT]-Severin se confruntă cu numeroase probleme de mediu, cum ar fi: traficul intens din municipiu și tranzitul care se realizează pe DN 6 (E 70) care străbate orașul; zgomotul și emisiile rezultate din trafic; inexistența unei stații de epurare a apelor uzate provenite de la populație și agenți economici de pe raza municipiului [NUME_REDACTAT]-Severin; inexistența unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor; spații verzi insuficiente și altele.
Toate aceste probleme afectează negativ sănătatea populației, dezvoltarea urbană și dezvoltarea economică a orașului. De aceea, este necesar ca aceste probleme să fie abordate în cadrul politicii locale, într-un mod integrat, adoptând măsuri pe termen mediu și lung.
În teritoriul administrativ și intravilanul municipiului [NUME_REDACTAT] Severin, se desfășoară o mare diversitate de activități pe platformele industriale, terenuri agricole sau în afara acestora care implică modificări ale mediului natural producându-se efecte reciproce de disconfort și risc de sănătate. Nominalizarea și măsura activităților pentru care este de interes să se evalueze impactul asupra mediului este precizată prin Anexa II la Legea 137/1995 modificată ( [NUME_REDACTAT] Mediului ). [NUME_REDACTAT] II la Legea 137/1995 modificată, pentru municipiul [NUME_REDACTAT] Severin s-a evaluat acțiunea asupra mediului a activităților municipiului prin studiul evaluării impactului asupra mediului ( elaborator ICIM București – proiectant MAPM ).
Pe baza studiului de impact și a constatărilor proiectantului, situația actuală a Protecției și conservării mediului se caracterizează prin următoarele :
4.1.8.2. Calitatea factorilor de mediu – surse poluare : În municipiul [NUME_REDACTAT] Severin se identifică toate categoriile de poluare : în aer, în apă, în sol.
Poluarea în aer : Calitatea aerului este afectată prin emisia de oxizi de carbon (CO2, C6), oxizi ai sulfului (SO2, SO3), hidrogen sulfurat (H2S), oxid de azot (NO), pulberi în suspensie (praf, pulbere radioactive carbine), zgomot și vibrații produse de traficul rutier și feroviar.
Emisiile de oxizi de carbon și oxizii de azot, concentrații de 0,1 – 0,17 mg/mc în centru față de 0,04 la Schela, față de CMA 0,1 mg/mc deosebit de acuzate sunt cele generate de circulația rutieră din zonele aglomerate, ele asociindu-se cu zgomotul și vibratiilor cu mult peste 50 – 60 decibeli.
Zgomot poluant se constată și de magistrala de cale ferată pe faleza Dunării pentru locuințele învecinate.
Oxizii de sulf, foarte iritanți pentru aparatul respirator ( emiși de CET Halînga, Rotras, Romag, Severnav), se păstrează în limite reduse de 0,003 – 0,08 mg/mc față de CMA de 0,25 mg/mc.
Cel mai nociv poluant este hidrogenul sulfurat, emis de instalațiile de schimb izotopic ale [NUME_REDACTAT], pentru care se prevede o ,,zona laterală’’ de 11 km în care se constată concentrații toxice de H2 S cu valori medii de 0,002 – 0,004 mg/mc cu valori maxime de 0,22 mg/mc și probabilitate de depășire de 1,50.
Măsurile de urmărire permanentă a emisiilor de H2 S în teritoriu, cu instalația de sesizare – alarmare, asigură protecția necesară a populației în prezent.
Se subliniază creșterea riscului de îmbolnăvire la anumite boli ( căi respiratorii, sistem nervos, etc) a populației din orașul [NUME_REDACTAT] Severin. Din păcate a apărut sindromul ,,Drobeta’’ , boală a sistemului nervos în special cel locomotor.
Pot apare poluări în aer cu emisii de amoniac ( NH 3 ) de la tratarea celulozei la Celrom și negru de fum de la Rotras ( anvelope ) .
Se sesizează mirosuri disconfortabile în cartierele de locuit din cauza depozitării gunoaielor pe platforme fără măsuri de igienizare. În zona urbană poluează cu oxizi de carbon ( CO2, CO ), mirosuri și zgomote Fabrica de paine din zona centru civic, de la centralele termice proprii și emisii specifice procesului tehnologic.
Sursele de producere a energiei termice, centrale și puncte termice, cu emisii de CO 2 și zgomote sunt compatibile cu zonele urbane, emisiile poluante fiind mult sub limitele admise.
IV.2 ACTIVITATEA ANTROPICĂ – IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂȚII MEDIULUI (URBAN)
4.2.1.Impactul de mediu – definire și conținut
Conceptul de impact se referă la toate acțiunile umane (existente, potențiale) care acționează asupra mediului, sănătății și bunăstării umane dintr-un teritoriu, este strâns legat de conceptele de calitate și stare a mediului, fiind într-o relație dialectică cu acestea. În funcție de scara geografică de manifestare pot fi distinse: impacturi strategice (care influențează arii mult mai mari față de zona utilizată și exploatată de o anumită activitate) și locale (care influențează o arie limitată aferentă unei activități sau surse antropice de impact).
După intensitate impacturile pot fi clasificate astfel: impacturi de intensitate ridicată (impacturile cu intensitate maximă), impacturi de intensitate medie (cu efecte evidente și percepute) și impacturi de intensitate scăzută (cu efecte mai puțin evidente).
În funcție de natura efectelor produse impacturile se împart în: impacturi negative și impacturi pozitive.
După dezvoltarea economică explozivă din anii 1960-1980, s-a constatat că ea are un impact extrem de dăunător asupra mediului ambiant, cu atât mai mult cu cât această dezvoltarea a atins practic toate zonele planetei.
Printre poluanți cei mai puternici ai mediului sunt industria energetică și cea minieră. Acestea sunt răspunzătoare atât de poluarea aerului cât și de poluarea apelor și a solului.
Activitatea de preparare a minereurilor se face însă răspunzătoare în cel mai înalt grad de poluarea apelor, atât cu ioni metalici cât și cu suspensii minerale solide și cu reactivi organici.
Activitățile umane desfășurate într-o anumită zonă produc un impact ecologic, prin aceasta înțelegând efectul direct sau indirect asupra factorilor de mediu și asupra ecosistemelor.
Acest efect se manifestă prin schimbări ce duc la afectarea sănătății omului, integritatea mediului, respectiv a florei, faunei, solului, aerului, apei, climatului și peisajului, ca și interacțiunea mai multor astfel de factori.
În cadrul restructurării sectorului minier, protecția mediului reprezintă un obiectiv deosebit de important. Industria extractivă, prin activitățile specifice pe care le implică, are un impact ecologic semnificativ asupra mediului, cu dominant pe plan local, în apropierea unităților miniere și a depozitelor de produse miniere și de steril rezultate din procesele de extracție și de preparare. Acest impact se manifestă prin încărcarea cu elemente impurificatoare a apelor de suprafață, modificarea hidrologiei și poluarea apelor freatice, distrugerea terenului ca urmare a operațiunilor directe miniere și prin depunerea sterilului în halde exterioare, eliminarea de noxe în atmosferă, toate acestea constituind factori de presiune asupra componentelor de mediu.
De altfel, reducerea și eliminarea poluării mediului înconjurător sunt acum prioritare, însă la acestea se adaugă încă un fapt esențial, și anume, capacitatea mediului de a se reface, cu sau fără ajutorul omului.
4.2.2.Condițiile de mediu
Principalele probleme care afectează mediul înconjurător în județul Mehedinți se referă la eroziunea solului, calitatea solului datorită activităților miniere, calitatea aerului.
[NUME_REDACTAT] este caracterizat de o intensitate mai scăzută a activităților economice (atât a numărului unităților economice, dar și ca diversificare a ramurilor economice).
[NUME_REDACTAT] Mehedinți grupează agenți economici importanți în domeniul producerii energiei electrice și termice, fabricării produselor chimice anorganice de baza (apa grea), fabricării mijloacelor de transport naval și a vagoanelor pentru transport mărfuri, fabricării celulozei și hârtiei, prelucrării lemnului, extracției cărbunelui, producerii de piese forjate, țesături, confecții, produse alimentare.
Principalii agenți economici sunt:
– [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier – energie electrică
– [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] – apa grea, energie termică și electrică
– ROMAG – PROD – producere apă grea
– ROMAG – TERMO – producere energie termică și electrică
– HIDROELECTRICA – producere energie electrică, hidrocentrale
– SC Severnav SA [NUME_REDACTAT]. Severin – construcții navale
– SC [NUME_REDACTAT] Orșova SA – construcții navale
– SC Cildro SA [NUME_REDACTAT] Severin – prelucrarea lemnului
– SC Meva SA [NUME_REDACTAT] Severin – mijloace transport feroviar
– SC Lamdro SA [NUME_REDACTAT] Severin – produse laminate
– SC Severconf SA [NUME_REDACTAT] Severin – confecții, textile
– SC ROTRAS SA [NUME_REDACTAT] Severin – producere anvelope
– Depozitul PECO Șimian – stocare și distribuție carburanți
– SC [NUME_REDACTAT] SA Șimian – îmbuteliere, transport și distrib. g.p.l.
– SC [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Severin – îmbuteliere, transport și distrib. g.p.l.
– SC [NUME_REDACTAT] SA [NUME_REDACTAT] – stocare și distribuție carburanți
– SC Mecanoenergetica SA [NUME_REDACTAT] – reparații utilaje
– SC [NUME_REDACTAT] SA – confecții, textile
– SC Euroconf SA [NUME_REDACTAT] – confecții, textile
Principalii agenti economici poluatori de pe raza judetului Mehedinți sunt:
Porțile de Fier I și II /RAAN-[NUME_REDACTAT], Hidroelectrica S.A. – contribuie la poluarea atmosferei, prin emisii de :SO2, NOx, CO, CO2, COV, CH4, N2O, NH3, PM și metale grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn) ; emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură și cenușă rezultate din ardere afectează calitatea solului și pânzei freatice.
Celrom SA [NUME_REDACTAT]-Severin – este specializată în prelucrarea celulozei și a hârtiei. Emisiile caracteristice rezultate în urma proceselor tehnologice sunt:H2S, SO2, COV, PM, NOx și CO.
Uzina de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] – are ca domeniu de activitate producerea de apă grea destinată reactoarelor nucleare, apa superușoară, azot lichefiat, aer instrumental, apă demineralizată, apă potabilă, apă distilată și apă industrială. În vederea reducerii cantității de cenușă eliminată în aer prin spulberare s-a prevăzut evacuarea în slam dens a zgurii și cenușii, pe care agentul economic este obligat să o aplice după 31.12.2008.
4.2.3. Zone critice
Pe aria județului nu s-au consemnat zone cu situații critice permanente în poluarea atmosferică.
Ca surse tipice de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S și ROMAG TERMO, care prin cantitatile de CO2, SO2, Nox, pulberi în suspensie eliberate în atmosfera au o contributie esentiala în totalul noxelor din judet.
În ceea ce priveste tendinta de evolutie a calitatii apelor din judet, cu exceptia unor depasiri sporadice la unii indicatori, se constata o usoara imbunatatire, apele de suprafata incadrandu-se în aceleasi categorii de calitate ca și în anii precedenti.
Zone degradabile, zone naturale protejate
Zonele degradabile se întâlnesc în sudul județului, în zona de câmpie amenințată de fenomenul de deșertizare.
Dintre zonele cu regim de ocrotire oficială amintim :
1. Rezervații complexe :
– [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], comuna Dubova – 215 ha
– [NUME_REDACTAT] de la Ponoarele, comuna Ponoarele – 100 ha
2. Rezervații botanice :
– [NUME_REDACTAT] – Vârciorova, mun. [NUME_REDACTAT] Severin – 305 ha
– [NUME_REDACTAT], comuna [NUME_REDACTAT] – 350 ha
– [NUME_REDACTAT] lui Stan, localitatea Izverna – 120 ha
– [NUME_REDACTAT], comuna Balta – 160 ha
3. Rezervații forestiere :
– [NUME_REDACTAT], comuna Hinova – 314 ha
– [NUME_REDACTAT] Banului, oraș Strehaia – 387 ha
– [NUME_REDACTAT], comuna Punghina – 424 ha.
4.2.4.Impactul activităților antropice în parcul natural Porțile de [NUME_REDACTAT] economică precară a comunităților parcului este un factor important de presiune asupra mediului, în primul rând datorită faptului că principala sursă de existență a rămas creșterea animalelor în condițiile scăderii capacității de suport a pajiștilor. La aceasta situație se mai adaugă și lipsa de educație despre mediu și pierderea tradițiilor comunitățiilor din zona parcului, foarte importantă mai ales pentru un parc natural.
4.2.4.1.[NUME_REDACTAT] redusă a terenurilor agricole evidențiază caracterul de subzistență al agriculturii din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. Astfel, terenurile agricole ocupă 28500 ha (24,6 % din suprafața totală a parcului), cele mai mari ponderi ale terenurilor agricole (peste 70 % din suprafața localității) întâlnindu-se în comunele Coronini și Socol, iar cele mai reduse (sub 15 %) în comunele Dubova, Eșelnița și Cărbunari și în municipiul [NUME_REDACTAT]-Severin.
Structura suprafeței agricole este următoarea: pășuni 15,20%, terenuri arabile 11,91%, fânețe 6,65%,vii și livezi 0,88%. Ponderea redusă a terenurilor arabile evidențiază productivitatea redusă a culturii plantelor, cea mai mare parte a terenurilor productive fiind inundate odată cu realizarea lacului de acumulare Porțile de Fier I. Pe teritoriul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier sunt practicate următoarele culturi: predominant este porumbul, care se cultivă pe circa 50 % din terenurile arabile, urmat de grâu și secară, cultivate pe aproximativ 20 % din terenurile arabile, și de culturi de cartofi. Pășunile ocupă o suprafață de peste 17586 ha. Pășunile reprezintă mai mult de 50 % din terenurile agricole în următoarele comune: Berzasca, Breznița-Ocol, Pojejena, Socol, Svinița, Eșelnița, iar în comunele Dubova și [NUME_REDACTAT] ele reprezintă mai puțin de 25 % din terenurile agricole.
Fânețele ocupă la rândul lor o suprafață de peste 7698 ha, cele mai mari suprafețe găsindu-se pe teritoriul comunelor Sichevița – circa 1700 ha, Berzasca, Pojejena, Svinița și [NUME_REDACTAT] (între 500 și 1000 ha de fânețe). Fânețele au o pondere de peste 30 % din suprafețele agricole ale comunelor [NUME_REDACTAT], Dubova, Sichevița, Eșelnița, Svinița și a orașului Orșova.
Viile ocupă suprafețe restrânse în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, totalizând doar circa 400 ha, din care 220 ha se găsesc pe teritoriul administrativ al orașului [NUME_REDACTAT].
Livezile ocupă suprafețe și mai reduse – în total circa 250 ha, din care peste jumătate se găsesc pe teritoriul comunei Sichevița și orașului [NUME_REDACTAT].
4.2.4.2. Creșterea animalelor
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier erau înregistrate în anul 1999 aproximativ 5000 bovine, 3800 porcine, 13200 ovine și 90000 păsări. Dinamica ultimilor ani arată o scădere cu aproximativ 20 % a efectivului de bovine și porcine, și o ușoară scădere a numărului de păsări, ulterioară unei creșteri a acestora, cauzată de faptul că păsările erau mai ușor de întreținut și de crescut în gospodăriile particulare. Cele mai mari densități (peste 10 capete bovine/km2) se înregistrează în comunele Cărbunari și Gârnic, unde și densitatea populației este foarte ridicată, ca și în comunele Breznița-Ocol și [NUME_REDACTAT], unde întinderea fânețelor și pășunilor este favorabilă pentru creșterea animalelor.
În județul Mehedinți, cu excepția comunei Ilovița (peste 1300 capete) efectivul de ovine este redus (sub 700 capete/comună). Efectivele de porcine sunt ridicate pe tot teritoriul parcului, cele mai numeroase efective fiind înregistrate în comunele [NUME_REDACTAT] și Șichevița.
Impactul asupra mediului al activităților agricole din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este dificil de evaluat din cauză că fragmentarea terenurilor arabile este foarte ridicată, monitorizarea utilizării îngrășămintelor chimice fiind foarte dificilă. O evaluare a impactului se poate face prin cartarea teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegetației și prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Totuși, se poate considera că impactul provocat de folosirea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice asupra mediului este destul de redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scară largă, agricultura practicată în arealul [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, fiind o agricultură de subzistență. Influența negativă a activităților agricole se manifestă prin creșterea intensității proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se aplică tehnici agricole necorespunzătoare. De asemenea, activitățile de creștere a animalelor contribuie la degradarea calității habitatelor, mai ales în cazul în care acestea se desfășoară în zone cu diversitatea biologică ridicată.
4.2.4.3.[NUME_REDACTAT] a fost practicat în zona [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier încă din cele mai vechi timpuri, fiind una din sursele de asigurare a hranei pentru localnici. În ultima perioadă însă, starea fondului piscicol din amonte de barajul de la Porțile de Fier I al fluviului Dunărea este necorespunzătoare, cauzele fiind:
construcția barajului fără un sistem care să asigure retragerea speciilor de sturioni marini migratori;
practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat și în perioadele de prohibiție;
utilizarea pentru pescuit a unor tehnici și unelte interzise prin reglementările existente;
practicarea braconajului la pescuit cu aparatură electrică;
capturarea peștilor sub dimensiunile prevăzute de lege;
nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea pescuitului comercial pe Dunăre în aval de vărsarea râului Nera pe o distanță de 1 km, pe o rază de 0,5 km amonte și aval de gurile de alimentare a pârâului Ostrov și 0,5 km amonte și aval de gura de vărsare a râului Berzasca. Pescuitul a luat o amploare deosebită în ultimii ani, în ciuda faptului că efectivele de pește au scăzut considerabil, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, datorită chimismului apelor și pescuitului industrial fără a lăsa puietul să se dezvolte. Sistemul deficitar de control al exploatărilor piscicole de către [NUME_REDACTAT] pentru Pescuit și Acvacultura, precum și lipsa unor capacități maxime de exploatare impuse de către [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Piscicol determină existența unei situații destul de grave în acest sector al economiei, lucru care se va reflecta în calitatea vieții comunităților umane din [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier. Se remarcă, de asemenea, o creștere a presiunii asupra ariilor speciale de protecție avifaunistică prin practicarea pescuitului neautorizat atât de tip comercial, cât și de tip sportiv.
4.2.4.4. Activitățile industriale în parcul natural Porțile de [NUME_REDACTAT] activităților industriale în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier este în primul rând legată de exploatarea diferitelor resurse naturale, în special minerale. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier dispune de variate resurse de substanțe minerale, care au fost exploatate în decursul istoriei în foarte multe puncte. Activitățile de exploatare a cărbunelui de calitate superioară (huilă) se desfășurau la Cozla, Bigăr și la [NUME_REDACTAT]. Minereurile cuprifere nu se mai exploatateaza în regiunea [NUME_REDACTAT]. În prezent, se realizează numai exploatările de banatite în două cariere, în care conținutul de cupru este mult mai redus (0,2%). Pentru depozitarea sterilului ce a rezultat în urma exploatărilor miniere s-au amenajat mai multe halde de steril, sub forma „iazurilor de câmp”, care sunt cele mai mari depozite de steril din țară. [NUME_REDACTAT] exista întreprinderea „Silicor S.A. – Orșova" de prelucrare a minereurilor nemetalice (feldspat, cuarț, talc), materia primă provenind de la exploatările din apropiere.
Zonele de extracție ale resurselor minerale exploatate în [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier se constituie în areale degradate, în care este necesară promovarea unor programe de reconstrucție ecologică costisitoare. La nivelul industriei extractive trebuie remarcate și problemele
determinate de creșterea numărului de cariere de exploatare a rocilor de construcție, unele dintre acestea ilegale. Carierele au impact negativ asupra distribuției spațiale și calității habitatelor, stabilității versanților, continuității și esteticii peisajelor.
Industria energetică este reprezentată de [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, hidrocentrală ce folosește apa din lacul de acumulare.
În ceea ce privește activitatea portuară a porturilor [NUME_REDACTAT], Drencova și Orșova aceasta a scăzut foarte mult și se limitează la acțiuni de încărcare-descărcare de materii prime sau produse primare.
4.2.4.5.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Porțile de Fier, transporturile feroviare sunt prezente pe sectorul [NUME_REDACTAT]-Severin – Orșova – Topleț, desfășurat în sectorul [NUME_REDACTAT] – Orșova pe o singură linie, pe care datorită reliefului accidentat s-au construit numeroase tuneluri și viaducte. Linia ferată este în întregime electrificată.
Transportul fluvial se realizează prin porturile [NUME_REDACTAT]-Severin, Orșova, [NUME_REDACTAT] și Drencova, însă traficul acestora s-a redus foarte mult în ultimii ani, datorită condițiilor economice actuale.
În zona de dezvoltare durabilă nu este permisă construcția, reparația și modernizarea infrastructurii decât în conformitate cu legislația în vigoare și cu aprobarea [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Fier.
4.2.5. Radioactivitatea mediului
Radioactivitatea naturală, componentă a mediului înconjurător, este determinată de prezența în sol, aer, apă, vegetație, organisme animale, precum și în om a substanțelor radioactive de origine terestră. La aceasta se adaugă radionuclizii cosmogeni formați prin interacțiunea radiației cosmice cu diferite elemente chimice din structura atmosferei.
Pe pământ există un fond natural de radiații global datorat surselor de iradiere naturală, care este suportat de organismele vii datorită adaptării dobândite de-a lungul timpului. Aceste surse naturale de radiații sunt modificate continuu de către om, prin activitatea economică, în sensul că el poate produce acumularea acestora în anumite locuri. Omul creează astfel o radioactivitate suplimentară. La acest fond natural de radiații se adaugă radiațiile provenite de la sursele antropice de poluare radioactivă.
[NUME_REDACTAT] de Supraveghere a [NUME_REDACTAT]
Înființată în anul 1962, RNSRM, constitue o componentă specializată a sistemului național de radioprotecție, care realizează supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecția mediului și asigură îndeplinirea responsabilităților MMP privind detectarea, avertizarea și alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului și sănătății populației. Existenta și funcționarea rețelei este o cerință a UE. [NUME_REDACTAT] – Art. 35, obligă statele europene să-și monitorizeze radioactivitatea mediului din vecinatatea obiectivelor nucleare și pe întreg teritoriul național și să transmită Comunitatii, prin rapoarte periodice, informatiile obținute (Art.36).
La nivelul anului 2011, RNSRM a cuprins un număr de 37 de stații din cadrul Agențiilor pentru protecția mediului, coordonarea științifica și metodologică fiind asigurată de Laboratorul național de referință pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.
ARPM Craiova a realizat supravegherea radioactivității mediului prin intermediul a 3 stații de specialitate din Craiova, Bechet și Drobeta dar și a 18 stații automate de măsurare a dozei care fac parte din [NUME_REDACTAT] de Avertizare/Alarmare pentru [NUME_REDACTAT] (S.N.A.A.R.M.) care face parte din R.N.S.R.M. și cuprinde în prezent 88 stații automate de monitorizare a debitului dozei gama în aer și 5 stații automate de monitorizare a radioactivității apei. Stațiile automate locale sunt concepute să permită funcționarea și monitorizarea radioactivității mediului în zonele în care au fost montate, într-o manieră continuă, fără necesitatea intervenției umane (operare automată), în condițiile de mediu existente în regiunile de amplasare. S.N.A.A.R.M. este coordonat de la un centru de comandă aflat în cadrul Laboratorul de Radioactivitate, ANPM.
4.2.5.1.Radioactivitatea în județul [NUME_REDACTAT] de radioactivitate [NUME_REDACTAT] Severin este o stație cu program standard (11 ore/zi ) și face parte din rețeaua naționala de supraveghere a radioactivități mediului.
[NUME_REDACTAT] național de supraveghere a radioactivității mediului și implicit ale stației sunt :
– detectarea rapida a oricăror creșteri cu semnificație radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului în teritoriu ;
– notificarea rapida a factorilor de decizie în situație de urgență radiologica și susținerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecție în timp real;
– urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecințelor unei situații de urgență radiologică ;
– furnizarea de informații către public.
4.2.5.1.1.Aerosoli atmosferici-[NUME_REDACTAT].[NUME_REDACTAT] de determinare a radioactivității atmosferei constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici și măsurarea radioactivității filtrelor la diferite intervale de timp.
Pentru a separa contribuția radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe de aerosoli atmosferici, măsurarea beta globală se realizează în trei etape ( la 3 minute, la 20 de ore și la 5 zile de la prelevarea probei), după o metodologie standard. Volumele aspirate sunt de 10 mc, iar intervalele de aspirație sunt de 5 ore. Se efectuează 2 aspirații zilnice, în funcție de programul de lucru.
Pentru determinarea radioactivității artificiale filtrul aspirat se măsoara beta global la 5 zile de la prelevarea probei.
În tabele, de mai jos, sunt prezentate valorile medii și maxime lunare ale radioactivității beta globale ale aerosolilor atmosferici înregistrate la Stația de [NUME_REDACTAT]. Tr. Severin în anul 2011, iar în figuri sunt reprezentările grafice ale valorilor din tabele.
Unitatea de măsură a activității specifice, pentru valorile considerate este mBq/mc
Tabel nr. 4.2.5.1 Aerosoli atmosferici activității specifice beta globale (Bq/mc), aspirația 02-07
Fig. Nr. 4.2.5.2. Aerosoli atmosfericiactivității specifice beta globale(Bq/mc), aspirația 08-13
Fig. Nr. 4.2.5.3. Debitul dozei gamma în aer (micr Gy/h)2011
4.2.5.1.2.Depuneri atmosferice-[NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] probelor de depuneri atmosferice totale (praful atmosferic și precipitații atmosferice ) se face zilnic, de pe o suprafață de 0.3mp, durata de prelevare fiind de 24 ore.
Nivelul radioactivitații beta globale în medii și maxime lunare este prezentat în tabel , iar reprezentarea grafică în figura.
Tabel nr.4.2.5.4. Depuneri atmosferice, activități specifice beta globale(Bq/mp/zi)
4.2.5.1.3.Apa bruta [NUME_REDACTAT].[NUME_REDACTAT] cursul anului 2011 au fost prelevate probe de Dunăre, cu frecvența zilnică. În general, radioactivitatea artificială beta globală a acestor probe a variat între 0,12 –0,70 Bq/l .
Valorile medii și maxime lunare sunt prezentate în tabel , iar reprezentarea grafică în figură Pe tot parcursul anului 2011 nu s-au înregistrat depășiri ale nivelului de atenționare de 2 Bq/l .
Tabel nr. 4.2.5.5. Radioactivitatea beta globală(Bq/l) în probe de apă de Dunăre, 2011
4.2.5.1.4.Sol necultivat-[NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2011 cu frecventă săptămânală,din perimetrul amplasamentului Stației de [NUME_REDACTAT]. Tr. Severin .
Rezultatele obținute sunt prezentate în tabel, iar reprezentarea grafică în figura . Valorile obținute s-au încadrat în medie între 213.2-427.3 Bq/kg sol uscat , maxima înregistrându-se în luna octombrie ( 556.1 Bq/kg ) .
Nu s-au înregistrat depășiri ale nivelelor de atenționare pe tot parcursul anului 2011.
Tabel 4.2.5.6. Sol necultivat, activități specifice beta globale(Bq/kg), 2011
4.2.5.1.5.Vegetatație-spontană- [NUME_REDACTAT].[NUME_REDACTAT] de vegetație spontană au fost prelevate în cursul anului 2011 cu frecventă săptămânală, din perimetrul amplasamentului Stației de radioactivitate Dr. Tr. Severin .
Rezultatele obținute sunt prezentate în tabel, iar reprezentarea grafică în figura Sunt prezentate numai lunile din sezonul de vegetație ( aprilie – octombrie ).
Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetație a variat în medie între 173.1- 469.2 Bq/kg masă verde , maxima înregistrându-se în luna iunie( 984.8 Bq/kg ).
Fig.nr.4.2.5.7. Vegetație spontană, activități specifice beta globale(Bq/kg), 2011
4.2.5.2.Poluarea fonică
Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenței simultane a mai multor sunete, în general nearmonice, cu o intensitate, origine și durată diferite. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensități de circa 60 dB.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcțiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii și ale presiunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teamă și incomoditate, diminuează atenția și siguranța. Traumatismele provocate de zgomot se referă la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.
Experiențele efectuate au arătat că zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la mai multe persoane o creștere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o creștere a nivelului glucozei în sânge.
Acțiunea primară a zgomotului puternic influențează negativ nu doar asupra urechii, dar are și urmări neurologice – amețeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresive. Zgomotul e foarte periculos, acțiunea sa se manifestă cu timpul, pe nesimțite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbește despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos și auditiv.
Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseală auditivă, traumatism sonor și surditate profesională.
Oboseala auditivă este caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepției auditive; ea se accentuează în cazul măririi intensității, frecvenței și timpului de expunere la zgomot. Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92dB și cu o frecvență cuprinsă între 500-800 Hz produce după 60 de minute de expunere o scădere temporară a audiției.
Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. Astfel de situații se întâmplă în cazul unor explozii, împușcături, erupții intense de gaze din recipiente sub presiune. După vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.
Surditatea profesională se datorează efectuării anumitor activități expuse în mod deosebit la zgomot. Surditatea datorată zgomotelor se caracterizează printr-o pierdere definitiva și ireversibilă a audiției.
Deteriorarea continuă a mediului sonor caracterizează habitatul modern.
Principalele surse de poluare fonică la nivelul Regiunii 4 [NUME_REDACTAT] care afectează viața oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulația rutieră, feroviară, zgomotul și vibrațiile provocate de construcții, de instalațiile de ventilare, de condiționarea aerului, centrale termice, discoteci, baruri și unele zone de agrement.
[NUME_REDACTAT] a adoptat în anul 2005 Hotarârea 321, care abordează la nivel național metodología evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri :
-determinarea expunerii la zgomotul ambiental prin întocmirea hărților de zgomot pentru toate localitațile din țară până în 2012;
-punerea la dispoziția publicului a informațiilor privind zgomotul ambiental și efectele sale;
-adoptarea planurilor de acțiune având ca scop prevenirea și reducerea zgomotului ambiental;
Activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot efectuată de AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI [NUME_REDACTAT] Severin implică determinări ale nivelului de zgomot – planificate – efectuate în 16 puncte (un număr de 384 de măsuratori ) din diferite zone ale orașului, unde se fac măsuratori de doua ori pe lună.
Stabilirea acestor puncte de monitorizare a nivelului de zgomot s-a facut în concordanță cu cerințele STAS-urilor naționale dar și a Directivei 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental, transpusă în legislația națională prin H.G. nr. 674 / 2007 pentru modificarea și completarea HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental; astfel punctele
stabilite oferă date despre nivelul de zgomot provenit din traficul rutier, activități industriale dar și nivelul de zgomot din zona școlilor, gradinițelor și zonelor de recreere – parcuri.
În anul 2011 la nivelul județului s-au efectuat un număr de 336 măsuratori ale nivelului de zgomot în puncte fixe ale căror rezultate duc la la urmatoarele concluzii:
– indiferent de ora la care se efectuează măsuratorile, există puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depașit, de exemplu: [NUME_REDACTAT] – Splai M.Viteazu; [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT]-zonă cu ușoare depășiri datorită diminuării volumulului de trafic greu, deviat în prezent pe centura ocolitoare a orașului.
De asemenea, în urma monitorizării zonelor liniștite ( parcul Rozelor, parc Crihala ), s-au inregistrat depașiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într-o zonă cu trafic rutier și feroviar.
S-au efectuat un număr de 63 măsurători cu plată la solicitarea agenților economici, 5 măsurători la solicitarea [NUME_REDACTAT] al Gărzii de Mediu – Mehedinți, 2 măsurători la solicitarea I.P.J. – Mehedinți și 5 măsurători la solicitarea Agenției pentru [NUME_REDACTAT] Mehedinți.
Aceste măsurători au permis identificarea unor surse de poluare fonică diverse ( activități industriale, mici ateliere, muzică ),care au impus luarea de măsuri corespunzatoare ( contravenții,
lucrări de izolare fonică, etc. ) în vederea încadrării respectivelor activități în limitele de zgomot
impuse de legislația în vigoare.
Tabel nr 4.2.5.2.1.- Valori medii anuale pentru punctele de măsurare nivel de zgomot
Diagrama nr. 4.2.5.2.1. Evoluția nivelului de zgomot pe raza municipiului [NUME_REDACTAT]
4.2.6. Extras din Raportul privind starea mediului, în luna iulie 2013, județul Mehedinți, întocmit de Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Mehedinți, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
Starea atmosferei
Pe aria județului nu se pot consemna zone cu situații critice permanente în poluarea atmosferică.
Ca surse tipice cu potențial de poluare se pot considera Romag-Prod, prin emisiile de H2S, SO2 și Romag-Termo, care prin cantitățile de CO2, SO2 , NOx , pulberi în suspensii eliberate în atmosferă pot avea o contribuție esențială în totalul noxelor emise în județ.
Întreprinderile care au un potențial ridicat de poluare sunt dotate în totalitate cu instalații de protecție împotriva poluării aerului.
Rețeaua manuală monitorizează urmatoarele noxe atmosferice :
H2S este monitorizat în următoarele puncte :
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]
Uzina de [NUME_REDACTAT] sunt monitorizate în următoarele puncte::
APM [NUME_REDACTAT] meteo [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] meteo Halânga:
Pulberile sedimentabile sunt monitorizate în următoarele puncte :
APM [NUME_REDACTAT] Drobeta .Tr. [NUME_REDACTAT] Romag
REȚEAUA DE MONITORIZARE A NOXELOR ATMOSFERICE
DROBETA TURNU SEVERIN
REȚEAUA DE MONITORIZARE A NOXELOR ATMOSFERICE
DROBETA TURNU SEVERIN
Legendă
A.P.M. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]
Uzina de Apă – [NUME_REDACTAT] cu H2S
Din analiza datelor din tabelele prezentate mai jos, privind evoluția mediilor lunare ale noxelor specifice măsurate în cadrul rețelei de monitorizare, în zona municipiului [NUME_REDACTAT] Severin, de către A.P.M., se evidențiază următoarele :
Evoluția concentrațiilor imisiilor de H2S
Tabel cu medii lunare / puncte de prelevare H2S în zona Dr.Tr.Severin,
măsurări de 24 ore, C.M.A.= 0.008 mg/mc.
Se observă menținerea concentrației hidrogenului sulfurat din atmosferă în ambele puncte de control Uzina de Apă și Romag, sub valoarea concentrației maxim admisibilă (C.M.A.= 0.008 mg/mc).
[NUME_REDACTAT] luna iulie 2013 nu s-au înregistrat precipitații.
Controlul pulberilor sedimentabile
CMA=17 g/mpxlună
Tabel cu cantitățile de pulberi sedimentabile
În raport cu luna precedentă pulberile sedimentabile au prezentat valori mai mari pentru toate punctele de control:: APM [NUME_REDACTAT] , meteo Dr.Tr. Severin și meteo Romag și se încadrează în CMA =17 g/m2 x lună
Situația poluării sonore.
Activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot, a APM- [NUME_REDACTAT]. Severin, a implicat determinări ale nivelului de zgomot ( planificate ) efectuate în 16 puncte din diferite zone ale municipiului de 2 ori pe lună.
Tabel cu valorile nivelului de zgomot (dB)
Aceste măsurări au condus la concluzia că există puncte unde nivelul de zgomot este ușor depășit, de exemplu : Celrom -sens giratoriu (68,5 dB), [NUME_REDACTAT] Tineretului (57,5 dB), Crihala-Splai (67,5 dB), [NUME_REDACTAT] (68,5 dB), [NUME_REDACTAT](56 dB),
Se observă o ușoară tendință de creștere a nivelului de zgomot față de luna anterioară în zonele dens populate, menținându-se în continuare, o alură asemănătoare a evoluției nivelului de zgomot pe raza municipiului [NUME_REDACTAT] Severin.
Monitorizare ape
Laboratorul APM Mehedinți monitorizează următoarele cursuri de ape :
[NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT]
DUNĂREA
[NUME_REDACTAT] a fost monitorizat în 3 secțiuni de control și anume :
amonte Tr. Severin,
aval Tr. Severin
port [NUME_REDACTAT]
S-au monitorizat 11indicatori de calitate a apei:- temperatura, pH , N_NO2, N_NH4 ,N_NO3, Ca, Cl, CBO5 , O2 diz ,reziduu filtrabil uscat la 1150C, duritate totală din care prezentăm:
Tabel cu evoluția parametrilor fluviului [NUME_REDACTAT] observă că valorile pH-ului față de luna anterioară sunt mai mici pentru toate secțiunile de control aval Tr. Severin , port [NUME_REDACTAT] și amonte [NUME_REDACTAT] și se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =6.5-8.5 unit pH)
Se observă că în punctul amonte Tr. Severin N_NH4 nu a fost detectat,iar în punctele port Tr. Severin ,aval Tr. Severin se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =0,4 mg/l)
Se observă că valorile reziduu fix față de luna anterioară au scăzut pentru toate punctele de control amonte Tr. Severin , port [NUME_REDACTAT] , aval Tr. Severin și se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate = 500 mg/l)
TOPOLNIȚA
[NUME_REDACTAT] a fost monitorizat în patru secțiuni de control și anume
Scânteiești,
pH Halânga
amonte confluență Dunăre.
aval Batal
S-au determinat 12 indicatori de calitate a apei (temperatura, pH, N_NH4, N_NO2, N_NO3, Ca, Cl, O2 diz,,CBO5, duritate totală, reziduu fix, sulfați) urmărindu-se cu precădere indicatorii specifici surselor de emisie din zona monitorizată.
Tabel cu evoluția parametrilor râului [NUME_REDACTAT] observă că valorile pH-lui sunt mai mari decât în luna anterioarã pentru secțiunile de control pH Halânga, aval Batal amonte cfl. Dunăre iar pentru Scânteiești valoarea s-a menținut și toate se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 cu excepția punctului Scânteiești unde se încadreaza in clasa II de calitate (CMA clasa I calitate =6.5-8.5 unit pH)
Se observă că valorile N_NH4 au scăzut fața de luna anterioară pentru secțiunile de control Scânteiești , pH Halânga, aval Batal ,iar in punctul amonte cfl. Dunăre a crescut Valorile se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =0,4 mg/l)
Valorile la reziduu fix față de luna anterioarã sunt mai mari pentru secțiunile de control Scânteiești , amonte cfl. Dunăre , aval Batal, mai mică pentru pH Halânga și se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate = 500 mg/l)
PLEȘUVA
[NUME_REDACTAT] a fost monitorizat în două secțiuni de control:
amonte Romag
aval Romag
S-au determinat 12 indicatori de calitate a apei (temperatura, pH, reziduu fix, N_NO2, ,N_NO3, Ca, Cl, CBO5 , N_NH4 , O2 diz ,duritate totală ,sulfați) urmărindu-se cu precădere indicatorii specifici surselor de emisie din zona monitorizată.
Tabel cu evoluția parametrilor pârâului [NUME_REDACTAT] observă că față de luna anterioară valoarea pH a scăzut în ambele puncte de control aval Romag , amonte Romag și se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =6.5- 8.5 unit pH)
Se observă că față de luna anterioară valoarea N_NH4 în punctul aval Romag a crescut și se încadrează în clasa II de calitate conform ord.161/2006 ,iar în punctul amonte Romag N_NH4 nu a fost detectată(CMA clasa I calitate =0,4 mg/l)
Valorile la reziduu fix față de luna anterioarã sunt mai mici pentru ambele secțiuni de control amonte Romag și aval Romag și se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate = 500 mg/l)
CAPITOLUL V
POPULAȚIA
Caracteristicile demografice, număr total populație, densitate, structura pe vârste, influențează în mod direct presiunile care se exercită asupra mediului. Conform datelor finale din 4 iulie 2013, publicate de către [NUME_REDACTAT] de Statistică în urma Recensământului populației realizat la 20 octombrie 2011, populația stabilă a României era de 20.121.641 persoane.
Populație urbană: circa 54% din totalul populației stabile. Față de situația de la penultimul recensământ, ponderea populației stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
În perioada 1990-2011, populația României a scăzut de la 23.211.395 locuitori (vârf atins în perioada 1992-1994), la 20.121.641 locuitori, înregistrându-se astfel o scădere cu 13,3% (grafic 1.3).
Totodată în București, capitala României și cel mai mare oraș, la recensământul efectuat în 2011, populația orașului era de 1.883.425 de locuitori.
Primele 6 județe, cu excepția [NUME_REDACTAT] (1.883,4 mii), ca număr de populație stabilă sunt Iași (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanța (684,1 mii), Timiș (683,5 mii) și Dolj (660,5 mii persoane).
Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Sălaj (224,4 mii), Mehedinți (265,4 mii), Ialomița (274,1 mii) și Giurgiu (281,4 mii), sunt județele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populația stabilă.
(Sursa: INS, www.recensamantromania.ro/ 04.07.2013)
La ultimul recensământ al populației din octombrie 2011, datele provizorii obținute indică faptul
că județul Mehedinți avea o populație de 254,6 mii (254570).
În ceea ce privește structura etnică a populației județului, din totalul populației stabile a județului, 241,5 mii persoane (94,9 %) s-au declarat români. Alături de români, în județul Mehedinți populația de etnie romă deține 4,3 % din populația stabilă, populația de etnie sârbă 0,4 %, iar cehă 0,2 %.
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,2 mii persoane, reprezentând 0,1 % din populația stabilă a județului.
Din totalul populației, 130 333 persoane, respectiv 49,11 la sută, sunt de sex masculin și 135 057
sunt de sex feminin.
În ceea ce privește repartizarea pe medii, 124 224 persoane, respectiv 46,81 la sută, trăiesc în mediul urban, iar 141 166 persoane trăiesc în mediul rural.
Din totalul populației stabile 116,3 mii persoane aveau domiciliul/reședința în municipii și orașe ( 45,7 %), iar 138,3 mii persoane locuiau în comune (54,3 %). Din punctul de vedere al mărimii populației stabile, județul Mehedinți se situează pe locul 39 în ierarhia județelor.
Număr de localități
[NUME_REDACTAT] cuprinde, din punct de vedere administrativ, 5 orașe din care 2 municipii, 61 comune și 344 sate. Reședința județului este municipiul [NUME_REDACTAT]. Celelalte orașe sunt: Strehaia, Orșova, Baia de Aramă și [NUME_REDACTAT].
Distribuția populației stabile pe principalele localități ale județului
Populația stabilă -persoane-
TOTAL JUDEȚ 254570
din care, în localitatea:
MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN 86475
ORAȘ STREHAIA 9837
MUNICIPIUL ORȘOVA 9692
COMUNA ȘIMIAN 9116
COMUNA CORCOVA 5252
Numărul gospodăriilor populației
Din totalul populației stabile a județului, 99,5 % (253,3 mii persoane), se regăsește în cele 97,6 mii gospodării ale populației. Restul de 1,3 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.
CONCLUZII
“O picătură de apă ce cade neîncetat sapă până și piatra.”
[NUME_REDACTAT] este un element esențial al calității vieții și bunăstării la care trebuie să aspire orice ființă umană, pentru a trăi în condiții de viață normale și decente. Această idee se regăsește în primele documente de constituire a [NUME_REDACTAT] a Sănătății (O.M.S.), în anul 1948. Ea apare înscrisă în Carta elaborată, unde se subliniază: “deținerea celei mai bune stări de sănătate ce poate fi atinsă constituie unul din drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane, indiferent de rasă, religie, opinii politice, condiție economică sau socială”.
Mediul joacă un rol crucial în fizicul, mentalul și bunăstarea oamenilor. În ciuda îmbunătățirilor semnificative, rămân diferențe majore în calitatea mediului și a sănătății umane.
Degradarea mediului, prin poluarea aerului, substanțe chimice, zgomot, scăderea calității apei și pierderea zonelor naturale, combinate cu modificări ale stilului de viață au contribuit și contribuie la creșteri substanțiale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor cardiovascular și nervos și a cancerului – toate fiind probleme majore de sănătate publică pentru populație.
Mediul inconjurator ne asigură condițiile necesare vieții, dar depinde în ce măsură dorim să folosim aceste elemente esențiale cât mai util.
Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece și se pare ca populația nu acordă un interes major acestui proces nociv. Convingerea că această problemă este doar a specialistilor și a forurilor internaționale, este tot atat de eronată, pe cât este și de gravă.
Interacțiunile dintre mediu și sănătatea umană sunt complexe și dificil de evaluat. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătății se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei și la igienă insuficientă.
Viața există datorită aerului, apei și pământului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci când unul dintre aceste elemente este perturbat de om și nu își mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, la adevărate dezastre ecologice.
De multe ori ne întrebăm unde o să ajungem noi și, implicit, planeta noastră, dacă continuăm acest drum liniar către autodistrugere. Mulți sunt cei care încearcă să salveze câte un munte transformându-l în [NUME_REDACTAT], câte o apă sau pădure numind-o [NUME_REDACTAT] sau câte un animal sau plantă ce devine Monument al Naturii… cu toate astea însă, sunt parcă și mai mulți aceia care nu respectă acest lucru și care, în ignoranța lor, distrug încet și sigur această lume de contraste de care cu toții suntem uneori atât de mândri.
Cea mai mare problemă este faptul că planeta noastră nu mai poate duce în spate atâtea deșeuri, ce continuă să crescă cu cifre inimaginabile în fiecare zi. Această “picătură de apă” ce poate fi ambalajul unui pachet de țigări sau un container de substanțe chimice reziduale, cu siguranță lasă răni adânci în “piatra” acestei planete, pe care noi toți o numim Casă.
Problema raportului dintre om și mediul ambiant nu este de dată recentă, ea a apărut o data cu cele dintâi colectivități omenești, căci omul cu inteligența și spiritul creator care îl definesc, nu s-a mulțumit cu natura așa cum era ea, ci a pornit o transformare a ei potrivit nevoilor sale. Echilibrul natural nu a avut de suferit decât, poate, pe arii foarte restrânse, care nu puteau afecta ansamblul. Cotitura a intervenit o dată cu revoluția industrială, cu noua revoluție tehnico-științifică, grație căreia avioane și rachete brăzdează, astăzi, văzduhul și străpung norii; nave tot mai mari și mai puternice despică mările și oceanele; cascade de hidrocentrale transformă puterea apelor în energie electrică și alimentează parcul de mașini în creștere vertiginoasă.
Sub acest impact al dezvoltării economice au fost poluate, mai mult sau mai puțin grav, solul, apa și aerul; au dispărut sau sunt pe cale de dispariție multe specii de plante și animale, iar omul este confruntat la rândul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate țările lumii.
Dacă vrem să trăim într-o lume sănătoasă, trebuie să minimalizăm efectele reziduurilor produse de societate.
Dacă reziduurilor li se permite să domine mediul, echilibrul natural este pierdut și acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase – asupra animalelor, vegetației și chiar a climei. Din aceste motive, studiul și impiedicarea poluării a devenit o necesitate a comunităților umane.
Orice activitate umana are un impact potențial asupra mediului înconjurător. Ca parte a naturii, omul internacționează desigur cu mediul, dar stadiul la care a ajuns civilizația umană face ca noi să fim oarecum ieșiți parțial de sub legile naturii și mecanismele ei de reglare, ceea ce ne face mai puternici dar totodata foarte vulnerabili, greșelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură.
Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversității și degradarea solului afectează sănătatea umană.
Starea mediului înconjurător este pe an ce trece tot mai îngrijorătoare: spațiile împădurite se reduc, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subțire, numeroase specii de plante și animale au dispărut, efectul de seră se accentuează.
Atunci când resursele naturale sunt epuizate pe scară largă și mediul ambient este poluat datorită activității umane, nu numai mediul este acela care are de suferit, sănătatea oamenilor este de asemenea afectată, deoarece aceasta nu poate fi menținută respirând aer poluat, consumând alimente și apă contaminate cu pesticide sau alte substanțe chimice.
În urma studiului efectuat, am constatat că la nivelul județului Mehedinți și, implicit, a localității [NUME_REDACTAT] Severin impactul activităților antropice asupra componentelor de mediu este mare. Deși nu mai sunt prea multe unități comerciale, lucru ce a dus la situarea județului Mehedinți pe primul loc, pe țară, la șomaj, mediul este poluat puternic de Portile de Fier I și II /RAAN-[NUME_REDACTAT], Hidroelectrica S.A. , Celrom SA [NUME_REDACTAT]-Severin ,Uzina de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] și Fabrica de anvelope, precum și de deșeurilor menajere și industriale care nu sunt colectate și păstrate în mod corespunzător și de noxele care rezultă de la numărul mare de mașini; circulația rutieră contribuind la intensificarea poluării atmosferice. Traficul rutier este sursa mobilă de poluare a aerului, în [NUME_REDACTAT] Severin, cu emisii de oxizi de azot, oxidul de carbon, diverse particule solide impregnate cu hidrocarburi volatile (45%) și plumb (30%), rezultate prin arderea incompletă a combustibililor utilizați în motoare de tot felul. În plus, cei mai răspândiți poluanți în această regiune sunt: oxizii de sulf și azot, hidrocarburile, monoxidul de carbon, fumul și particulele solide, ozonul, radioactivitatea și în mod special hidrogenul sulfurat.
De aceea consider că ar trebui ca fiecare om să realizeze, să accepte și să își asume responsabilitatea privind impactul pe care viața lui o are asupra vieții planetei. Societatea industrială în ansamblul ei este dăunătoare sănătății sistemelor naturale de care depinde în ultima instanță viața și nu acceptă faptul că există limite ale capacității planetei de a furniza resurse și de a absorbi reziduurile industriale. Numai păstrând echilibrul între natural și artificial, între ce se poate da și ce se poate lua din natură, s-ar putea evita actuala situație de criză, care, dacă se continuă, va pune sub semnul întrebării însăși existența omului pe Pământ.
Bibliografie
(1967), “[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]”, Ed. [NUME_REDACTAT]
(2001-2007), “Raport asupra calității aerului, apei solurilor în județul Mehedinți”, APM-Mehedinți;
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1975), “[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT], București;
www.anpm.ro
*** http://earth.google.com/
[NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Cucu, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Romania, București, 1980
Monografia municipiului [NUME_REDACTAT] –Severin – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1998
Dicționar enciclopedic al localităților din județul Mehedinți
grigore posea-geografia fizică a româniei partea i -date generale. poziție geografică. reliefeditura fundației românia de mâine, 2006
1. ***, 1992, [NUME_REDACTAT], vol. IV – Regiunile pericarpatice, Ed. Academiei, București.
2. Ielenicz, M., Săndulache, I., 2008, România – podișuri și dealuri, Ed. Universitară, București.
BLEAHU, M.,2004: Arca lui Noe în secolul XXI. Ariile protejate și protecția naturii. [NUME_REDACTAT], 509p., București ERDELI, G, 1990: [NUME_REDACTAT] – geografie umana, [NUME_REDACTAT]. MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M., 1993: Rezervații și monumente ale naturii din România, Arad. PETRESCU, I. ET. AL., 1987: Geologia zăcămintelor de cărbuni. Editura tehnică, , vol. 2, 386p., București SARACHIE, I., GOGA, T., PRIDA, T., GIURGIU, N., MIKLOS, G., ȘERBAN, S., 2003: Consecințe asupra mediului generate de exploatarea sării în soluție la [NUME_REDACTAT], jud. Vâlcea. Environment&Progress, p. 469-474, Cluj-Napoca
GEOLOGIA ROMÂNIEI – OROGENUL CARPAȚILOR MERIDIONALI
IOAN POVARĂ – GEOGRAFIA MEDIULUI. POLUAREA ȘI PROTECȚIA GEOSFERELOR [NUME_REDACTAT] „România de Mâine” București, 2006
Raport anual – Starea factorilor de mediu în România, 2010 Cap.8. Mediul, Sănătatea și [NUME_REDACTAT]
Dicționar enciclopedic al localităților din județul Mehedinți
"[NUME_REDACTAT]-Turistic ROMANIA-MEHEDINȚI" și "[NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]", ambele aflate sub atenta ingrijire a domnului [NUME_REDACTAT], director al [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT].
COMUNICAT DE PRESĂ 21 Martie 2014 Fenomenele demografice în luna ianuarie 2014 dat de [NUME_REDACTAT] de statistica – directia judeteana de [NUME_REDACTAT]
Memoriu de sinteza- PLAN URBANISTIC GENERAL – Municipiul DROBETA TURNU-SEVERIN Pr. Nr. 5421/2005 intocmit de SOCIETATEA COMERCIALA PE ACTIUNI P R O I E C T M E H E D I N T I
Ministerul mediului și schimbărilor climatice, agenția națională pentru protecția mediului, raport național privind starea mediului – anul 2012
http://referat.clopotel.ro/Particularitati_Biopedogeografice_ale_Romaniei-9306.html
http://Mehedinți-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=66
http://www.referat.ro/referate_despre/mediul_natural_în_orasul_drobeta_turnu_severin.html
http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21
http://www.dtstv.ro/drobeta-turnu-severin/geografia/geografia-zonala
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin#Geografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2013-2014/gr/01.%20GEOLOGIA%20ROMANIEI%20-%20CURS%2001%20-%20NOTIUNI%20INTRODUCTIVE.pdf
http://inhgacercetare.ro/doc/inhga_2011/2-11_145-154_Munteanu%20et%20al_INHGA%202011.pdf
http://www.forajeapa.ro/Mehedinți-drobeta-turnu-severin/
http://www.gtd20.ro/2009/11/județul-Mehedinți/
Referințe:
1. Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Mehedinți, România în [NUME_REDACTAT]
2. [NUME_REDACTAT] Mehedinți, [NUME_REDACTAT]
3. [NUME_REDACTAT] de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, [NUME_REDACTAT]
4. TravelGuide Romania, [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]
http://www.afaceridrobeta.ro/potential-de-dezvoltare/turism
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/Strandul-termal-schela-cladovei-7_519bdbc4c7b855ff5613ef78/2_519bdc11c7b855ff5613f05b.html#photo-head
http://www.anpm.ro/upload/48587_8.Cap.8.Mediul,%20sanatatea%20si%20calitatea%20vietii.2010.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf
[NUME_REDACTAT] de Statistică www.insse.ro sau site-ul [NUME_REDACTAT] de Statistică www.Mehedinți.insse.ro.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrografia_Rom%C3%A2niei
http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=847:impactul-activităților-antropice-în-parcul-natural-portile-de-fie&catid=38:articole
http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21
http://www.dtstv.ro/drobeta-turnu-severin/geografia/geografia-zonala
http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin#Geografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
http://www.forajeapa.ro/Mehedinți-drobeta-turnu-severin/
http://www.afaceridrobeta.ro/potential-de-dezvoltare/turism
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/Strandul-termal-schela-cladovei-7_519bdbc4c7b855ff5613ef78/2_519bdc11c7b855ff5613f05b.html#photo-head
http://www.anpm.ro/upload/48587_8.Cap.8.Mediul,%20sanatatea%20si%20calitatea%20vietii.2010.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf
[NUME_REDACTAT] de Statistică www.insse.ro sau site-ul [NUME_REDACTAT] de Statistică www.Mehedinți.insse.ro.
[NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Cucu, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Romania, București, 1980
http://Mehedinți-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=408
http://www.amcopress.ro/images/he12gif
http://wordpress.com
http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html
http://apmdj.anpm.ro/files/ARPM%20Craiova/rsm%202009/Capitolul11.pdf
http://apmdj.anpm.ro/Mediu/deseuri-7
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impactul Antropic Asupra Calitatii Mediului (ID: 1622)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.