Imonologie ,studentneculai Virlan,grupa11,seriaa [631517]

Student: [anonimizat],grupa:11,seria:A

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”GRIGORE T.POPA” IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
DISCIPLINA IMONOLOGIE

Coordonator activitate didactică,
Conf. dr. Corina Cianga

Student: [anonimizat],grupa:11,seria:A

2020

Student: [anonimizat],grupa:11,seria:A

INTRODUCERE
Aparatul dento -maxilar este o structură foarte importantă a organismului
uman, de el depinzând multe aspect ale vietii unui individ. Funcțiile sale sunt
vitale pentru funcționarea întregului organism și pentru viața socială a
individului.
Îmbolnavirea aparatului dento -maxilar are un impact negat iv asupra tuturor
aspectelor vieții indivizilor: biologic, psihic și social. De aceea, prevenirea
apariției afecțiunilor acestuia este considerată prioritară de catre Organizația
Mondială a Sănătății,care a elaborat ghiduri de profilaxie eficiente pentru
orientarea practicienilor în această direcție.
Cea mai frecventă afecțiune a aparatului dento -maxilar este caria dentară.
În funcție de gravitatea acesteia efectele sunt mai mult sau mai putin vizibile.
Cariile incipiente nu sunt observate și nici simțite de pacient. Ele sunt
depistate doar de medicul dentist. Cu cât sunt observate și tratate mai
precoce, cu atât distrucțiile țesuturilor dentare sunt mai limitate și tratamentul
mai conservator. Cercetările actuale se îndreaptă și ele spre elaborarea unor
mater iale corespunzătoare și tehnici adecvate conservării țesuturilor
dentare, numite tehnici minim invazive.
Caria dentar ă este un proces distructiv cronic al țesuturilor dure ale dintelui,
fără caracter inflamator, producând necroza și distrucția acestora, ur mate de
cavitație coronară sau radiculară. Caria se dezvoltă numai pe dinții în contact
cu mediul bucal și niciodată pe dinții complet incluși sau foarte bine izolați de
mediul bucal. În concepția școlii bucureștene de stomatologie caria dentară
reprezintă un proces patologic f ără analogie în restul organismului, neputând
fi încadrată în nici una din entitățile patologice cunoscute . Initial caria dentară
a fost considerată ca o boală cu evoluție ireversibilă. În prezent însă, caria
dentară este privită ca un proces dinamic desfășurat la interfața dintre
placa bacteriană și dinte. Transformarea leziunii carioase inițiale reversibile
necavitare într -o leziune cavitară este consecința pe rturbării echilibrului
dintre procesele permanente de demineralizare și remineralizare.
Trebuie subliniat și faptul că procesul carios este specific organismului viu.
De altfel, Bronner evidențiază acest paradox, că cel mai dur țesut din
organism să fie su sceptibil distrucției numai în cursul vieții, rămânând
aproape neafectat după moarte.

Student: [anonimizat],grupa:11,seria:A

În acest context, caria apare ca o boală multifactorială, caracterizată printr –
o distrucție localizată a țesuturilor dure dentare sub acțiunea
microorganismelor.
Pentru f ormarea unei carii dentare este însă necesară interacțiunea în timp
a unei microflore bucale cariogene cu alimente fermentabile pe un teren
(dinți și saliva) susceptibil.
Factorii etiopatogenici . În etiopatogenia cariei dentare au fost incriminați
factori multipli de origine internă sau externă organismului. Deși în anumite
situații cu manifestări clinice particulare rolul factorilor interni nu poate fi
negat, în majoritatea covârșitoare a cazurilor caria dentară apare fară
echivoc ca rezultat al acțiunii u nor factori exteriori.
Mecanismele de rezistență la imunitate împotriva bacteriilor extracelulare
pot fi distinse prin imunitate inactivă sau naturală și imunitate dobândită sau
adaptativă, acționând sinergic. Mecanismele efectoare ale imunității sunt
reprezentate, în esență, de celulele macrofage (macrofage și micr ofage sau
neutrofile polimorfonucleare) și sistemul de complement, ca un factor
reprezentativ al imunității umorale. Testul imuno -test dobândit a intervenit
mai presus de toți factorii , în principal toate clasele de imunoglobuline,
produse de plasmacite (c eea ce duce la activarea a două limfocite B,
modulate prin limfocite T reglatoare), precum și factori celulari, limfocite T și
B2. Limfocitele T și B ale lichidului sulcular și stroma conjunctivă a genomului
sunt stimulate de firele antigene existente în placa bacteriană,
determinându -le să producă numeroase citokine. Aceste molecule
acționează sinergic, împiedicând migrarea a două macrofage și fixându -le
fără focalizare infecțioasă, în special datorită acțiunii Interleukin 1 (IL 1) 2.
Doi antigeni sunt pr ezenți într -o placă bacteriană care depinde de T, sau
care implică sau procesul acesteia decelează celulele prezentatoare de
antigen (macrofage și celule dendritice), în prezentarea sa, nu în contextul
Complexo Major de Histocompatibilitate da clasa I și I I, limfocitele T
citotoxice (CD8 +) și auxiliare (CD4 +) 1,2.
Pe de altă parte, sau un sistem de elemente suplimentare care au intervenție
alungită și nu au fost urmărite. Sistemul complement declanșează și menține
o reacție inflamatorie, prin intermitente C3a și C5a, ceea ce crește
permeabilitatea vasculară. Un C3b acționează ca un puternic opsonizant,
facilitând, pe lângă bacterii, macrofagilor și fagocitoza sau complexarea
finală a activării întregului sistem sau a complementului (de la C1 la C9) cu

Student:Neculai Virlan,grupa:11,seria:A

efect litic direct asupra membranei celulare a bacteriilor2. Se verifică că
imunoglobulina secretoare A (Ig A) împiedică adăugarea la suprafață a două
microorganisme, proces fundamental care nu inițiază colonizarea
bacteriană. Creșterea concentrației serice a anticorpilor anti -Steptococcus
mutans IgA nu este proporțională cu dezvoltarea bolii dentare . Cu toate
acestea, se știe că este legat de numărul de cazuri stabilite sau că este în
concordanță cu imunitatea scăzută a secretului . Concomitent, a existat o
creștere a două titluri specifice IgG anti -Steptococcus mutans fără lichid
sucular, care, împreună cu fracția C3b, vor facilita opsonizarea, fagocitoza
și distrugerea firelor de păr bacteriene, a neutrofilelor polimorfonucleare și a
părului macrofag, Întârzi erea progresului colonizării bacteriene

Imunitatea celulară rezidă în stimularea limfocitelor auxiliare CD4 + T, care
activează limfocitele B în diferențierea în plasmocite, celule care produc
anticorpi. Nu prin presupunerea imunității celulare, nici Step tococcus mutans
a fost înghițit, făcând posibil un răspuns imunologic asociat cu țesutul limfoid
intestinal. Aceste celule sensibilizate pot migra spre glandele salivare,
contribuind la producerea de IgA care se găsește în saliva . Maturizarea
sistemului i munizează mucoasa bucală Durează doar câteva ore, apos sau
naștere, pentru ca nou -născuții să fie colonizați de nenumărate
microorganisme. Nu în prima zi de viață, este posibilă detectarea
lactobacililor, Streptococcus salivaryus, Veillonella și Candida a lbicans. Ca
o creștere, flora orală se schimbă după începerea unei erupții cu colonizarea
sau Streptococcus sanguis sau Streptococcus mutans. Dezvoltarea florei
orale este influențată de factori nutriționali și se dorește imunologia specifică
a fiecărui in divid.
Imunologia cariei dentare . Acidogeneza în placa dentară este o condiție
absolută în producerea cariei dentare, dar stabilirea pe criterii microbiologice
a stării de activitate a cariei trebuie să ia în considerare ecologia microflorei
locale în totalitate. În ceea ce privește debutul cariei în smalț prezența cea
mai frecventă este a Strepococcului mutans identificat ca agent determinant.
Factorii de virulență ai Streptococcus mutans cu valoare antigenică față de
suprafețele dentare depinde de ade zinele de suprafață celulară și de
enzimele extracelulare, care intervin pe rând în faze diferite ale aderării la
smalț: proteina antigen I/II care mediază aderarea independentă de zaharuri,
glucoziltransferazele mediază aderența dependentă de zaharoză, pr oteinele

Student:Neculai Virlan,grupa:11,seria:A

neenzimatice asociate celular cu legarea dextranului promovează
colonizarea permițând bacteriilor să adere la dextrani. • Sistemul imun oral
– cavitatea bucală se află sub protecția factorilor nespecifici (lizozimul,
sistemul lactoperoxidazei, lacto ferina, compuși salivari ce acționează ca
aglutinine) și specifi si imun , imunglobulina salivară majoră IgA secretorie,
IgG și Ig M prin transsudare în șanțul gingival) care au rolul de a limita
colonizarea bacteriană și de prevenire a penetrării noxelor î n țesuturile din
profunzime. Mecanismele de protecție împotriva Streptococcilor mutans
mediate de anticorpi prin funcții ale IgA secretorii (care includ inhibiția
aderenței bacteriene independentă de zaharoză,), mecanisme dependente
de anticorpii circulan ți (neutralizarea de către IgG a invaziei S. mutans în
canaliculele dentinare) și neutralizarea toxinelor și a factorilor de virulență.
Numărul mare de teorii etiopatogenice care încearcă să explice cariogeneza,
dar dintre care nici una nu a fost acceptată în unanimitate de către comunita –
tea științifi că de specialitate, este un indicator direct al compexității
evenimentelor care au loc în procesul de cariogeneză.
Aglutininele salivare sunt glicoproteine care facilitează îndepărtarea
bacteriilor din lichid ul bucal prin deglutiție după unirea lor prealabilă în
conglomerate celulare.
– glicoproteinele din saliva parotidian ă sunt cele mai active aglutinine,
– mucinele sunt glicoproteine heterogene cu masă moleculară mare
care împiedică adeziunea micr oorganismelor la suprafața dinților (prin
catenele laterale din oligozaharide) și le aglutinează (prin resturile glucidice
și de acid sialic). La indivizii cu mai puține carii prezintă antigene de
identificare de grup sanguin, atașate în porțiunea terminal ă a catenelor
glucidice laterale, ceea ce sugerează că aceste antigene le -ar amplifica
puterea aglutinantă asupra microorganismelor odontopatogene (cariogene).
– IgA secre torie acționează aglutinant mai puțin pe cont propriu cat mai ales
conjugat cu mucin ele.
– IgG și IgM ating o proporție de 1 -3% din valoarea plasmatică. Concentrația
salivară este invers proporțională cu cantitatea de saliva secretată.
– microglobulina este o imunoglobulină salivară cu masă moleculară mica
care aglutinează numeroase specii de streptococi bucali, inclusiv cariogeni
(S.mutans).

Student:Neculai Virlan,grupa:11,seria:A

Leucotaxina salivar ă este un polipeptid care crește permeabilitatea
capilară și stimulează diapedeza polimorfonuc learelor neutrofile. In placa
dentară bacteriană se întâlnește într -o proporție mult mai mare decât în
saliva.
Opsoninele sunt alcătuite din IgG, IgM și anumiți constituent ai
complementului. Activitatea lor este mult mai puternică la persoanele cario
imun e, decât la cele cario active. Mecanismul de acțiune se manifestă
prin sensibilizarea microorganismelor pentru a fi mai ușor fagocitate de către
leucocite.
Prezența factorilor mai sus amintiți în lichidul bucal dovedește că acesta
posedă me canisme antibacteriene de importanță considerabilă, iar
concentrația lor, de obicei invers proportionate cu mărimea fluxului salivar,
oferă posibilitatea compensării acțiunii de spălare redusă a salivei, în
perioadele de secreție scăzută, printr -o intensă participare a mecanismelor
biologice antibacteriene. Prezentare de caz
Fișă de observa ție a pacientului
1. Datele personale
Nume : Constantin
Prenumele: Ungureanu
Anul na șterii: 1997. Sex: Masculin. Adresa:judetul: Vaslui.orasul:Vaslui ,strada
vidin,bloc 66, apartament 17
Ocupatia:student
2. Anamneza.
Acuze: Dureri în regiunea dintelui 3.4, de la excitan ți termici (rece – fierbinte), prezen ța
unei cavit ăți în dintele 3.4
3. Istoricul actualei : Din spusele pacientului, circa șase luni în urm ă a apărut o
cavitate de dimensiuni mici în dintele 3.4, care a progresat pîn ă la simptoamele sus
numite
4. Examenul obiectiv .
Examenil exobucal: F ără schimb ări. Examenul endobucal:
Formula dentr ă:

Student:Neculai Virlan,grupa:11,seria:A

Mucoasa: Roz palida. Arcadele dentare: Integre, prezen ța unei cavit ăți carioase
profunde în dintele 3.4, care la sondare este dureroas ă, percu ția este durerosa.
5. Diagnoza: Carie cronic ă profund ă clasa II a dintelui 3.4.
6. Tratamentul:
-Anestezie mandibular ă, infiltrativ ă .
-Deschiderea cavit ății carioase.
-Indepartarea țesuturilor ramolite.
-Formarea pere ților cavit ății.
-Finisarea cavit ății.
-Alpicare obtura ției curative pe baz ă de hidroxid de calciu . –
Alplicare obtura ției izoloatorii pe baz ă de cimenturi glass -ionomere .
-Aplicare obtura ției permanente din compozite fotopolimerizabile .
-Lustruirea obtura ției.
7. Recomanda ții. Respectarea igienei cavit ății bucale. Consultarea medicului
stomatolog de dou ă ori pe an.

Bibliografie

1. Pavel Godoroja, Aurelia Spinei, Iurie Spinei, Stomatologie Terapeutică Pediatrică,
Chișinău 2013.
2. Andrei I liescu, Memet Gafar, Cariologie și odontoterapie restauratoare, București
2012.

Student:Neculai Virlan,grupa:11,seria:A

3. Gheorghiu IM. Complicațiile distrucțiilor dentare coro – nare; Ed. Universitară „Carol
Davila“, București 2013
4. Berchier C, Slot D, Van Der Weijden G. The effi cacy of 0.12 % chlorhexidine
mouthrinse compared with 0.2% on plaque accumulation and periodontal parameters: a
systema – tic review. Journal of Clinical Periodontology 2010;37(9): 829 -839
5. Burlacu L. Fluorizarea topică, accesată la 07.07.2017 http://proceduri.romedic .ro/fl
uorizarea -topica
6. Somasundaram P, Vimala N, Gauri Mandke L. Protec – tive potential of casein
phosphopeptide amorphous calcium phosphate containing paste on enamel surfaces J
Conserv Dent. 2013;16(2):152 –156
7. Ionescu Al. GC tooth mousse 2016. http://medicul. dentist/glosar/gc -tooth -mousse/
accesat la 07.07.2017
8. Ionescu A. Tratament profi lactic -sigilare șanțuri si fosete 2013
https://www .doctoruldedinti.info/tratament -profi – lactic -sigilare -santuri -si-fosete/ accesat
la 07.07.2017
9. Greenwall L. Era dicarea leziunilor albe folosind in – fi ltrarea rășinilor IDEM Esthetics.
București 2016. www. dental -tribune.com/…/file /814790044fc9e3ab881 ae4cd –
5bf588ab _24 -28.pdfhttp// accesată la 07.07.2017
10. FIELD CJ: The Immunological Components of Human Milk and Their effect on
Immune Development in Infants. J Nutrition 2005 ;135:1 -48.
11.KOGA -ITO CY, MARTINS CA, BALDUCCI I, JORGE AO:Correlation among mutans
streptococci counts, dental cáries and IgA to Streptococc us in saliva. Braz Oral Res
2004;
12.(4):350 -5 9. ROITT IM, LEHNER T: Immunology of Oral Diseases. 2nd Ed Blackwell
Scientific Publications, 1983:371