Imobilizari

=== f1ce17ba4b78619f6808c083435cc0fd5232df74_51003_1 ===

Cuprins

CAPITOLUL I. IMOBILIZĂRILE CORPORALE 1

1.1 REFERENȚIALUL TEORETIC. STANDARDE ȘI REGLEMENTĂRI REFERITOARE LA IMOBILIZĂRILE CORPORALE 1

1.2 ROLUL IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ÎN DEZVOLTAREA UNEI ENTITĂȚI 5

1.3 TRATAMENTELE ȘI PRACTICILE CONTABILE SPECIFICE IMOBILIZĂRILOR CORPORALE 6

1.3.1 Contabilitatea primară. Sistemul de conturi și contabilizare 6

1.3.2 Contabilitatea de raportare. Situațiile financiare specifice temei 10

CAPITOLUL II. CONCEPTE TEORETICE PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII IMOBILIZARILOR NECORPORALE 19

2.1. LOCUL IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ÎN CADRUL PATRIMONIULUI 19

2.2. RECUNOAȘTEREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE 22

2.3. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATE ÎN EVIDENȚA CONTABILĂ A FLUXURILOR DE IMOBILIZĂRI NECORPORALE 23

2.4. REFLECTAREA ÎN SITUAȚII FINANCIARE A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE 25

CAP III. DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZARILOR NECORPORALE SI CORPORALE 28

3.1. AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE SI CORPORALE 28

3.2. DEPRECIEREA REVERSIBILA A IMOBILIZĂRILOR. AJUSTARILE DE VALOARE PENTRU DEPRECIEREA NECORPORALE SI CORPORALE 35

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ȘI A CELOR NECORPORALE LA SC DOCUPRINT SRL 39

4.1. PREZENTAREA S.C. DOCUPRINT SRL 39

4.2. FLUXUL TEHNOLOGIC AL OBȚINERII PRODUSELOR LA SC DOCUPRINT SRL 41

4.3. REGISTRELE SOCIETĂȚII SC DOCUPRINT SRL 42

4.4. FORMA DE CONTABILITATE APLICATĂ 43

4.5. TIPURI DE IMOBILIZARI NECORPORALE SI CORPORALE EXISTENTE LA SC DOCUPRINT SRL ȘI METODELE DE AMORTIZARE APLICATE 43

Introducere

În condițiile unei economii de piață, afacerile dezvoltă obiectul unei tranzacții comerciale, astfel punându-se problema stabilirii unei valori a afacerii întrucat situațiile financiare nu oferă valoarea respectivă. În evaluare totul se concentrează pe stabilirea unei valori de ansamblu, de piață, pentru elementele patrimoniale caracteristice întreprinderii. Între preț și valoare, diferența constă în faptul că valoare este o opinie susceptibilă a se modifica odată cu condițiile care au stat la baza formării ei, în timp ce prețul este un fapt real, care ia naștere cu ocazia transferului efectiv al proprietății.

Banii sunt din ce în ce mai rari și, în consecință, mai scumpi, astfel încât strategiile financiare ale momentului sunt orientate spre cumpătare, optimizare și economisire. Tendința reflexă a tuturor actorilor din mediul de business este de conservare a valorii.

Pe baza fundamentelor teoretice ale evaluării inițiale și ulterioare ale imobilizărilor corporale și necorporale, în primele trei capitole al lucrării, am identificat politicile și tratamentele contabile ce sunt reglementate în cadrul imobilizărilor apoi, urmând partea practică – am efectuat un studiu de caz privind practicile contabile vis-à-vis de imobilizări în cadrul S.C. Docuprint SRL, inclusiv o analiza economico-financiară a situațiilor financiare ale societății.

Faptul pentru care am ales domeniul imobilizărilor îl reprezintă motivația că acestea dețin o pondere substanțială în cadrul multor societăți, iar o bună cunoaștere și înțelegere a tratamentelor și politicilor contabile vor ajuta la o gestionare cât mai corectă a acestora.

CAPITOLUL I. IMOBILIZĂRILE CORPORALE

1.1 REFERENȚIALUL TEORETIC. STANDARDE ȘI REGLEMENTĂRI REFERITOARE LA IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Capitalul aflat la dispoziția agentului economic și care privit din punct de vedere al provenienței lui, constituie pasivul patrimonial, investit sub diferite forme concret funcționale ce constituie activul patrimonial. Din punct de vedere al componenței elementelor patrimoniale, acestea se impart în:

Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate :

imobilizări necorporale;

imobilizări corporale;

imobilizări financiare.

Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante :

stocuri;

mijloace banești;

creanțe.

Elemente patrimoniale de tipul relațiilor de pasiv :

capitalurile proprii;

datoriile

O parte importanta a contabilității generale o constituie contabilitatea b#%l!^+a?imobilizărilor.

Imobilizările constituie suportul tehnic al agenților economici dar se regăsesc într-o proportie mai mare sau mai mică și la unitățile care nu au ca obiect de activitate producția. Imobilizările prevăzute în activul bilanțului sunt b#%l!^+a?numai bunurile sau drepturile reale ce constituie proprietatea agentului economic. Bunurile pe care acesta le utilizează, dar nu îi aparțin, nu figurează în bilanț.

Imobilizările corporale sunt definite de IAS 16 „Imobilizări corporale” ca active materiale nemonetare, care:

a. sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

b. pot fi utilizate de întreprindere pe parcursul mai multor perioade de gestiune.

Deși IAS 16 „Imobilizări corporale” exclude din aria sa de aplicabilitate investițiile imobiliare, făcând trimitere la IAS 40 „Investiții imobiliare”, acestea se numără printre elementele de imobilizări corporale.

IAS 40 „Investiții imobiliare” definește investiția imobiliară ca fiind acea proprietate imobiliară (un teren sau o clădire sau parte a unei clădiri – sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar, în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă în scopul închirierii sau pentru creșterea valorii capitalului sau ambele, decât pentru:

a fi utilizată în producția de bunuri, prestarea de servicii sau în scopuri administrative;

sau

a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității.

Dacă însă, investiția imobiliară se așteaptă să fie realizată (vândută) într-o perioadă mai mică de un an de la data bilanțului sau în cursul ciclului normal de b#%l!^+a?exploatare ea poate fi clasificată drept activ curent.

Imobilizările corporale mai sunt cunoscute și sub denumirile de active corporale, active tangibile sau imobilizări fizice, terminologii care tind a fi înlocuite cu denumirea proprie standardelor internaționale, aceea de imobilizări corporale.

Reglementările din România clasifică imobilizările corporale în structuri precum:

terenuri și construcții;

instalații tehnice și mașini;

alte instalații, utilaje și mobilier;

avansuri și imobilizări corporale în curs.

În structura imobilizărilor, terenurile se diferențiază de celelalte datorită caracteristicilor diferite pe care acestea le au. Terenurile includ atât terenurile propriu-zise cât și amenajările de terenuri. Terenurile propriu-zise cuprind: terenurile agricole și silvice, terenurile cu construcții, terenurile cu zăcăminte. În principiu, terenurile nu se amortizează deoarece durata lor de viață este considerată nedeterminată datorită proprietății lor de a se regenera. Amenajările de terenuri cuprind: racordarea terenurilor la sistemele de alimentare cu apa și energie; împrejmuirile; lucrările de acces; lucrările de irigații, desecări, îndiguiri.

Conform reglementărilor din România, imobilizările corporale reprezintă obiectele singulare sau complexul de obiecte ce se utilizează independent în activitatea întreprinderii și care îndeplinesc cumulativ două condiții:

au valoare mai mare decât limita stabilită de lege;

au o durată utilă de viață mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp la încadrarea lor ca imobilizări se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

În România, în prezent, nu sunt considerate imobilizări corporale:

motoarele, aparatele și alte subansamble ale imobilizărilor corporale destinate înlocuirii componentelor uzate. Acestea sunt înregistrate ca stocuri și reflectate la cheltuieli pe măsură ce sunt consumate. În anumite situații, aceste componente pot fi considerate în categoria imobilizărilor corporale, ca de exemplu: întreprinderea se așteaptă a le folosi pentru mai multe perioade sau folosirea lor este legată de o altă imobilizare iar utilizarea lor se așteaptă să fie neregulată. De asemenea, în cazul în care s-au contabilizat ca imobilizări b#%l!^+a?distincte componentele unui activ achiziționat deoarece au durate de viață utilă diferite (exemplu avionul și motoarele sale) sau aduc beneficii întreprinderii într-un mod diferit, atunci motoarele sau alte componente achiziționate pentru înlocuirea celor uzate trebuie considerate imobilizări;

sculele, instrumentele și dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei comenzi;

construcțiile și instalațiile provizorii;

animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de îngrășat, păsările și coloniile de albine;

pădurile;

prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la executarea producției de serie, inclusiv seria zero;

echipamentele de protecție și de lucru.

Imobilizările corporale de natura mijloacelor fixe au rolul de a asigura condițiile necesare realizării obiectului de activitate al întreprinderii fie acționând direct asupra obiectelor muncii pentru a le transforma în produse, lucrări și b#%l!^+a?servicii fie asigurând realizarea celorlalte funcții ale întreprinderii (altel decât cea de producție).

Mijloacele fixe se delimitează de celelate valori materiale aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii printr-o serie de caracteristici, și anume: au o valoare mai mare decât limita minima stabilită prin lege, și au o durată de folosință mai mare de un an.

Pentru mijloacele fixe de natura obiectelor care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

Sunt, de asemenea considerate mijloace fixe (si ca urmare se supun amortizării):

investițiile realizate la mijloacele fixe luate cu chirie;

capacitățile puse parțial în funcțiune, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. Acestea sunt cuprinse la grupele care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

investițiile efectuate pentru descopertă, în scopul valorificării de substanțe minerale utile.

1.2 ROLUL IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ÎN DEZVOLTAREA UNEI ENTITĂȚI

Activele imobilizate corporale dețin ponderea cea mai mare în totalul imobilizărilor unei entități economice și influențează semnificativ rentabilitatea activității desfășurate. Acestea reprezintă o importantă sursă de informare, pentru investitori în primul rând, pentru creditori, parteneri comerciali, stat, chiar și pentru concurență și, în general, pentru utilizatorii de informație contabilă, dar mai ales pentru propria conducere, în vederea fundamentării unor decizii de politică economică și de investiții.

Potențialul tehnic și tehnologic, calitatea echipamentelor, know-how-ul, calificarea salariaților, nivelul productivității etc. reprezintă factori care determină competitivitatea prezentă și viitoare a entității economice și deci, a performanțelor sale financiare.

Existența, funcționarea și dezvoltarea unei întreprinderi presupune consumuri de mijloace bănești concretizate în bunuri sau servicii achiziționate. Beneficiile așteptate de pe urma exploatării acestora se obțin fie în perioada curentă, fie în perioadele viitoare. Dacă beneficiile se obțin în perioada curentă, contravaloarea bunurilor și serviciilor consumate devine cheltuială în aceeași perioadă. Dacă beneficiile se așteaptă în perioade viitoare, atunci valorile bunurilor și serviciilor vor fi considerate active imobilizate în perioada curentă iar plățile efectuate pentru procurarea lor vor fi capitalizate (valorificate, fructificate în perioadele următoare).

Activele imobilizate reprezintă bunuri și valori care se utilizează o perioadă b#%l!^+a?îndelungată în întreprindere și care nu se consumă de la prima întrebuințare. Ele își transmit treptat valoarea asupra produselor la a căror obținere participă.Cu excepția terenurilor, activele imobilizate au o existență limitată în timp. Ele se consumă în procesul obținerii veniturilor întreprinderii. Amortizarea este, de altfel, o modalitate prin care costul activelor imobilizate este desfășurat pe parcursul duratei de viață utilă a acestora.

Capitalul fix, ca active, reprezinta bunuri si valori destinate a servi o perioada îndelungata în activitatea unitatilor patrimoniale. Nu se consuma la prima utilizare, valoarea lui recuperându-se esalonat prin includerea în cheltuielile mai multor exercitii în functie de durata de utilizare cât acestea produc beneficii economice. În bilantul functional imobilizarile sunt structurate dupa gradul de lichiditate, si arata capacitatea fiecarui activ de a participa la oricare circuit economic pâna la transformarea sa în bani. Imobilizarile sunt activele cele mai putin lichide, cu perioada mare de recuperare a capitalului. Ele reprezinta alocari permanente sau nevoi stabile.

1.3 TRATAMENTELE ȘI PRACTICILE CONTABILE SPECIFICE IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

1.3.1 Contabilitatea primară. Sistemul de conturi și contabilizare

Imobilizările corporale sunt definite de IAS 16 Imobilizări corporale ca active materiale nemonetare, care:

sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

pot fi utilizate de întreprindere pe parcursul mai multor perioade de gestiune.

Odată cu creșterea gradului de automatizare și robotizare a proceselor de producție, locul mijloacelor fixe în structura de producție a întreprinderii a crescut ca importanță dominând valoric și cantitativ structura respectivă.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe trebuie astfel organizată încăt să asigure individualizarea fiecărui mijloc fix, cunoașterea existenței și mișcării lor pe locuri de folosință și a gradului de depreciere pe structura categoriilor de mijloace fixe. De aceea, se organizează pe locuri de folosință (secții, subunități, laboratoare, servicii, etc.), pe categorii de mijloace fixe și în cadrul acestora pe obiecte de evidență.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se poate ține fie folosind b#%l!^+a?următoarele documente:

Registrul numerelor de inventar;

Fișa mijlocului fix;

Registrul pentru evidența mijloacelor fixe.

Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale de care dispune un agent economic la un moment dat, precum și evidența mișcării și transformării acestora se realizează pe categorii cu ajutorul conturilor:

Construcțiile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de active 212 „Construcții”. În catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe se prevede pentru fiecare categorie, durată minimă și maximă în care se vor amortiza aceste imobilizări corporale, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare cuprinsă între aceste limite.

Evidența instalațiilor tehnice, mijloace de transport, animalelor și plantațiilor se ține cu ajutorul contului de active 213 „Instalații tehnice, mijloace b#%l!^+a?de transport, animale și plantații” o grupă foarte complexă care merită precizarea subgrupelor, respectiv a conturilor sintetice de gradul II pe care le cuprinde:

2131„Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”

2132„Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”

2133„Mijloace de transport”

2134„Animale și plantații”

Contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” evidențiază subgrupele de imobilizări corporale enunțate în titlul contului. Imobilizările corporale care aparțin unei entități economice prezintă o serie de caracteristici individuale determinate de costul de achiziție sau construcție, durata normală de utilizare, gradul de uzură etc. În aceste condiții, imobilizările corporale se diferențiază unele de altele, motiv pentru care este necesară o evidențiere distinctă a fiecăruia în parte.

În baza documentelor de intrare: factură și proces-verbal de recepție a activului imobilizat (poate fi și un proces verbal de recepție provizorie de punere în funcțiune urmat de un proces verbal de recepție finală) se va aloca fiecărui activ imobilizat corporal un număr de inventar din Registrul numerelor de inventar. Urmează apoi să se procedeze la deschiderea în contabilitate a „Fișei mijlocului fix” care reprezintă evidența analitică a imobilizărilor corporale evidențiate la conturile 212, 213 și 214.

În cazul transferului de imobilizări corporale de la o secție la alta, între două locuri de folosință ale aceleiași entități se utilizează ca document primar „Bon de mișcare a mijloacelor fixe”.

Scoaterea din evidență se poate realiza prin:

– vânzare și atunci documentul utilizat este factura;

– scoaterea din uz pe baza „Procesului verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale”.

Toate conturile de imobilizări corporale (211, 212, 213, 214) au o funcțiune asemănătoare, fiind conturi de active se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale intrate prin achiziție, din producție proprie, primite gratuit, aduse ca aport la capital, constatate plus la inventar. Se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale ieșite prin cedare, casare, distruse de calamități, constatate minus la inventar. Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente.

Imobilizările corporale în curs de execuție și avansurile acordate pentru imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct cu ajutorul conturilor 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” și 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”.

Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” cont de active, se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate de furnizori sau realizate pe cont propriu și se creditează cu imobilizările corporale finalizate și recepționate, sau în cazul în care au fost cedate sau distruse de calamități. Soldul debitor evidențiază producția neterminată de imobilizări corporale, sau producție de imobilizări finalizată dar nerecepționată.

Contul 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, cont de active în decontare, se debitează cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări și se creditează cu ocazia decontării acestora cu furnizorii. Soldul debitor reprezintă avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale, nedecontate.

Contabilitatea operațiunilor privind intrarea imobilizărilor corporale

Pentru a soluționa corect problema contabilizării intrărilor de imobilizări corporale trebuie să se răspundă cel puțin la două întrebări fundamentale:

– Cum se determină costul, respectiv valoarea de intrare a activelor imobilizate?

– Cum se abordează cheltuielile ulterioare legate de imobilizările corporale b#%l!^+a?cum ar fi: cheltuieli cu reparațiile și întreținerea și cheltuieli de modernizare (îmbunătățire)?

O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat, în funcție de modalitatea de intrare în entitate:

– cost de achiziție dacă sunt cumpărate de la terți;

– cost de producție dacă se obțin din producția proprie.

1.3.2 Contabilitatea de raportare. Situațiile financiare specifice temei

Imobilizările corporale sunt definite de IAS 16 Imobilizări corporale ca active materiale nemonetare, care:

sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

pot fi utilizate de întreprindere pe parcursul mai multor perioade de gestiune.

Activele corporale aferente capitalului imobilizat cuprind:

terenurile inclusiv investițiile pentru amenajarea acestora;

mijloacele fixe.

Potrivit reglementărilor, se consideră mijloc fix obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

are o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;

– are o durata normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite în loturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau b#%l!^+a?set.

De asemenea, sunt considerate mijloace fixe și sunt supuse amortizării:

investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;

capacitățile puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe evidențiate la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor;

investițiile pentru descopertă, în vederea valorificării de substanțe minerale utile, ce se exploatează la suprafață precum și cele pentru realizarea lucrărilor miniere subterane de deschidere a zăcămintelor;

investițiile efectuate la mijloacele fixe în scopul modernizării acestora și care majorează valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

Nu sunt considerate mijloace fixe:

motoarele, aparatele și alte subansambluri ale mijloacelor fixe;

sculele, instrumentele și dispozitivele speciale ce se folosesc la fabricarea anumitor produse în serie sau anumitor comenzi;

construcțiile și instalațiile provizorii;

animalele care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de îngrășat, păsările și coloniile de albine;

pădurile;

investițiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrelor de exploatare, precum și cele pentru foraj executate pentru exploatare, prospecțiuni geologice și geofizice, forajele pentru alimentarea cu apă, care nu au dat rezultate; sondele situate în capul unor zăcăminte de țiței, precum și sondele de cercetare geologică care au pus în evidență acumulări de hidrocarburi dar care din motive geologice, tehnice și economice obiective nu pot fi exploatate;

prototipurile, atât timp cât servesc ca model de executare a producției în serie, inclusiv seria zero sau care sunt supuse încercărilor în vederea omologării lor la producător;

echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, accesoriile de pat, indiferent de valoarea și durata lor de utilizare.

Cunoscând particularitățile de comportament ale mijloacelor fixe în b#%l!^+a?activitatea agenților economici, rezultă că deciziile privitoare la dezvoltarea, utilizarea și scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe au un efect de lungă durată. De aceea, pentru asigurarea unor decizii bine orientate este necesar ca acestea să fie fundamentate pe informații exacte și complete cu privire la numărul și structura, caracteristicile tehnico-funcționale, stare tehnică și grad de uzură, valoare de intrare, depreciere, randament tehnic și economic etc..

Pentru satisfacerea în bune condiții a acestei cerințe, la organizarea contabilității mijloacelor fixe trebuie avute în vedere următoarele obiective:

cunoașterea valorii mijloacelor fixe la intrarea în patrimoniu, la inventariere și la închiderea exercițiului la nivelul unității și pe categorii de mijloace fixe, cu scopul de a pune la dispoziția conducerii în orice moment date privind: valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente, modificările intervenite în structura lor de la o perioadă la alta, valoarea actuală stabilită la inventariere, valoarea netă reflectată în bilanț, etc.;

evidența permanentă a existenței și mișcării mijloacelor fixe în vederea asigurării controlului gestionar a lor, ceea ce presupune reflectarea corectă, completă și la timp a existenței și mișcării mijloacelor fixe pe categorii, locuri de folosință și responsabili;

furnizarea datelor necesare calculului exact al amortizării mijloacelor fixe și a provizioanelor pentru deprecierea reversibilă a acestora și includerea lor în cheltuielile exercițiului în vederea determinării rezultatului exercițiului (profit sau pierdere);

controlul asupra utilizării raționale și cu randament înalt a mijloacelor fixe urmărind determinarea corectă a capacităților de producție, realizarea unor indici eficienți de utilizare intensivă și extensivă a acestora.

La organizarea contabilității mijloacelor fixe, pe lângă factorii generali, este necesar să fie luați în calcul și factorii specifici, cum sunt:

a) sistemul de amortizare adoptat (liniar, degresiv sau accelerat), necesită organizarea contabilității astfel încât să asigure datele necesare calculării corecte b#%l!^+a?a acesteia;

b) poziția mijloacelor fixe existente față de patrimoniul unității, influențează modul de organizare a contabilității. Astfel, în mod distinct se evidențiază în contabilitate mijloacele fixe proprii, concesionate, închiriate, și amortizarea aferentă lor.

Deoarece dezvoltarea societății a dus la apariția unor mijloace fixe complexe și deci și a unor activități complexe legate de ele, în întreprinderile moderne se organizează o gamă largă de activități legate de mijloacele fixe, cum ar fi:

activitatea de investiții;

activitatea de modernizare;

activitatea de asigurare-reasigurare;

activitatea de reparații și întreținere.

Mijloacele fixe pot fi utilizate în activitatea curentă de exploatare și ca atare amortizarea lor intră în costul producției fiind necesară calcularea și evidențierea acesteia atât în contabilitatea financiară cât și în cea de gestiune internă. Dacă mijloacele fixe din cadrul întreprinderii sunt utilizate în activități socio-cultural-sportive (cantine, grădinițe, biblioteci etc.), amortizarea lor se calculează distinct și se reflectă numai în contabilitatea financiară.

Odată cu creșterea gradului de automatizare și robotizare a proceselor de producție, locul mijloacelor fixe în structura de producție a întreprinderii a crescut ca importanță dominând valoric și cantitativ structura respectivă.

Imobilizările pot fi supuse reevaluării, care se efectuează potrivit reglementărilor legale dacă ulterior recunoașterii sale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare se atribuie activului, in locul costului de achiziție sau de producție sau altor valori inițiale atribuite acelui activ.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe trebuie astfel organizată încăt să asigure individualizarea fiecărui mijloc fix, cunoașterea existenței și mișcării lor b#%l!^+a?pe locuri de folosință și a gradului de depreciere pe structura categoriilor de mijloace fixe. De aceea, se organizează pe locuri de folosință (secții, subunități, laboratoare, servicii, etc.), pe categorii de mijloace fixe și în cadrul acestora pe obiecte de evidență.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se poate ține fie folosind următoarele documente:

Registrul numerelor de inventar;

Fișa mijlocului fix;

Registrul pentru evidența mijloacelor fixe.

Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale de care dispune un agent economic la un moment dat, precum și evidența mișcării și transformării acestora se realizează pe categorii cu ajutorul conturilor:

Construcțiile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de active 212 „Construcții”. În catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe se prevede pentru fiecare categorie, durată minimă și maximă în care se vor amortiza aceste imobilizări corporale, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare cuprinsă între aceste limite.

Evidența instalațiilor tehnice, mijloace de transport, animalelor și plantațiilor se ține cu ajutorul contului de active 213 „Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații” o grupă foarte complexă care merită precizarea subgrupelor, respectiv a conturilor sintetice de gradul II pe care le cuprinde:

2131„Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”

2132„Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”

2133„Mijloace de transport”

2134„Animale și plantații”

În cazul acestor subgrupe, particularități aparte le prezintă animalele și plantațiile dintre care evidențiem următoarele:

– sunt considerate imobilizări corporale: animalele de muncă; animalele de reproducție (inclusiv păsările); câinii de pază și vânătoare și alte animale de natura acestora;

– sunt considerate imobilizări corporale: plantațiile de pomi fructiferi și plantațiile de vie ambele din momentul trecerii lor pe rod ( adică din momentul în care se întocmește plan de producție pentru ele); plantațiile de hamei, plantațiile de protecție și consolidare a terenurilor; răchitări și alte asemenea;

– pe perioada ce se scurge de la înființarea unei plantații de pomi fructiferi sau de viță- de- vie și până la trecerea lor pe rod, ele figurează la imobilizări corporale în curs de execuție. Recepția acestora la imobilizări corporale se face în momentul trecerii pe rod ( după 3-5 ani de la înființare), iar valoarea de intrare este dată de totalitatea cheltuielilor generate de înființarea și întreținerea acestor plantații b#%l!^+a?până în momentul respectiv;

– animalele și păsările tinere, din producția proprie ( active de natura stocurilor) se înregistrează la imobilizări corporale când devin adulte și de la ele se obțin produse și produși;

– deși de la data recepției la imobilizări corporale, animalele și plantațiile se dezvoltă(își măresc capacitatea de producție, cresc în greutate etc.), ele rămân înregistrate la valoarea de intrare, bineînțeles că se vor opera ajustările pentru deprecieri, dar acest aspect are legătură cu raportarea valorilor lor la data bilanțului.

Contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale” evidențiază subgrupele de imobilizări corporale enunțate în titlul contului. Imobilizările corporale care aparțin unei entități economice prezintă o serie de caracteristici individuale determinate de costul de achiziție sau construcție, durata normală de utilizare, gradul de uzură etc. În aceste condiții, imobilizările corporale se diferențiază unele de altele, motiv pentru care este necesară o evidențiere distinctă a fiecăruia în parte.

În baza documentelor de intrare: factură și proces-verbal de recepție a activului imobilizat (poate fi și un proces verbal de recepție provizorie de punere b#%l!^+a?în funcțiune urmat de un proces verbal de recepție finală) se va aloca fiecărui activ imobilizat corporal un număr de inventar din Registrul numerelor de inventar. Urmează apoi să se procedeze la deschiderea în contabilitate a „Fișei mijlocului fix” care reprezintă evidența analitică a imobilizărilor corporale evidențiate la conturile 212, 213 și 214.

În cazul transferului de imobilizări corporale de la o secție la alta, între două locuri de folosință ale aceleiași entități se utilizează ca document primar „Bon de mișcare a mijloacelor fixe”.

Scoaterea din evidență se poate realiza prin:

– vânzare și atunci documentul utilizat este factura;

– scoaterea din uz pe baza „Procesului verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale”.

Toate operațiunile de intrare sau ieșire se vor opera și în fișa mijlocului fix. De asemenea se va evidenția în această fișă și modificarea valorii de intrare a acestora, ca urmare a completării, îmbunătățirii, modificări sau reevaluări efectuate. Data amortizării complete, durata de funcționare și cota de amortizare se înscriu în rubrici separate prevăzute în fișa mijlocului fix. Din punct de vedere al contabilității, fișele mijloacelor fixe, descrise mai sus, nu sunt altceva decât tot atâtea conturi analitice prin agregarea cărora se obțin mișcările din conturile sintetice 212, 213, 214. Pentru verificarea concordanței între contabilitatea analitică și cea sintetică, lunar se realizează balanța analitică pentru fiecare categorie de imobilizări corporale, în parte. Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing financiar se evidențiază ca o intrare de active la locatar și ca o ieșire de active la finanțator, deși dreptul de proprietate se transferă la expirarea contractului când se facturează ultima rată (în acest caz s-a avut în vedere principiul prevalenței economicului asupra juridicului).

Toate conturile de imobilizări corporale (211, 212, 213, 214) au o funcțiune asemănătoare, fiind conturi de active se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale intrate prin achiziție, din producție proprie, primite gratuit, aduse ca aport la capital, constatate plus la inventar. Se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale ieșite prin cedare, casare, distruse de calamități, constatate minus la inventar. Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente.

Imobilizările corporale în curs de execuție și avansurile acordate pentru imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct cu ajutorul conturilor 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” și 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”.

Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” cont de active, se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate de furnizori sau realizate pe cont propriu și se creditează cu imobilizările corporale finalizate și recepționate, sau în cazul în care au fost cedate sau distruse de calamități. Soldul debitor evidențiază producția neterminată de imobilizări corporale, sau producție de imobilizări finalizată dar nerecepționată.

Contul 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, cont de active în decontare, se debitează cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări și se creditează cu ocazia decontării acestora cu furnizorii. Soldul debitor reprezintă avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale, nedecontate.

Contabilitatea operațiunilor privind intrarea imobilizărilor corporale

Pentru a soluționa corect problema contabilizării intrărilor de imobilizări corporale trebuie să se răspundă cel puțin la două întrebări fundamentale:

– Cum se determină costul respectiv valoarea de intrare a activelor imobilizate?

– Cum se abordează cheltuielile ulterioare legate de imobilizările corporale cum ar fi: cheltuieli cu reparațiile și întreținerea și cheltuieli de modernizare b#%l!^+a? (îmbunătățire)? b#%l!^+a?

O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat, în funcție de modalitatea de intrare în entitate: b#%l!^+a?

– cost de achiziție dacă sunt cumpărate de la terți;

– cost de producție dacă se obțin din producția proprie.

CAPITOLUL II. CONCEPTE TEORETICE PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII IMOBILIZARILOR NECORPORALE

2.1. LOCUL IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ÎN CADRUL PATRIMONIULUI

Imobilizările necorporale sunt active identificabile, fără suport material, deținute pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative.

Normele contabile definesc imobilizările necorporale ca active identificabile, nemonetare, fără suport material și deținute pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative.

Așa cum sunt definite, imobilizările necorporale se delimitează de imobilizările corporale, în primul rând, prin caracteristicile lor de identificabilitate și forma nemateriala, iar de activele circulante prin natura și durata de utitizare a lor. Ca structura imobilizările necorporale cuprind:

Cheltuieli de constituire;

Cheltuieli de dezvoltare;

Concesiuni, brevete, licențe, mărci de fabricație, alte drepturi și valori asimilate;

Fond comercial;

Imobilizări necorporale în curs de execuție;

Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale.

Active de natura cheltuielilor de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea unei entități (taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acțiuni și obligațiuni, precum și alte cheltuieli de această natură, legate de înființarea și extinderea b#%l!^+a?activității entității). O entitate poate include cheltuielile de constituire la "active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situație, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Active de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziție, după caz. În această situație valoarea de aport se asimilează valorii juste. Concesiunile primite se reflecta ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entității care primește concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.

Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare și reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate.

În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ – ca urmare a achiziției de către o entitate a acțiunilor altei entități – se au în vedere următoarele prevederi:

a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;

b) totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească durata de utilizare economică a activului și să fie prezentată și justificată în notele explicative.

În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți, pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și alte imobilizări necorporale.

Imobilizările necorporale în curs de execuție reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.

Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale: un activ necorporal se înregistrează inițial la costul de achiziție sau de producție, așa cum sunt definite în prezentele reglementări.Un element necorporal raportat drept cheltuiala într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.

Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

Cheltuielile ulterioare vor majoră costul activului necorporal atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevăzută inițial și pot fi evaluate credibil.

b#%l!^+a?

2.2. RECUNOAȘTEREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

Recunoașterea imobilizărilor necorporale se face pe baza criteriilor generate de recunoaștere a activelor și anume: este propabil că beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizării să revină întreprinderii; costul unei imobilizări poate fi evaluat credibil.

Pentru imobilizările necorporale generate intern IAS38 “Imobilizări necorporale" condiționează recunoașterea de îndeplinirea prealabilă a trei condiții cumulative care se, corespund definiției unei imobilizări necorporale: caracterul identificabil, controlul asupra unei resurse și existența beneficillor economice viitoare.

De asemenea, prin natura lor, atât imobilizările necorporale generate intern cât și cele achiziționate din afară nu necesită adăugiri sau înlocuiri ale componentelor acestora. De aceea, majoritatea cheltuielilor ulterioare generate par mai de grabă să mențină beneficiile economice viitoare ale unei imobilizări necorporale decât să întrunească definiția unei imobilizări necorporale, și criteriile de recunoaștere din IAS 38 “Imobilizări necorporale ". În plus, deseori este mai dificil să atribui cheltuieli viitoare direct unei imobilizări necorporale decât unei afaceri per ansamblu. Concluzia este că astfel de cheltuieli sunt recunoscute întotdeauna în contul de profit și pierdere în momentul angajării.

Caracterul identificabil cere ca imobilizarea necorporală să fie distinsă clar de fondul comercial, să fie separabila și, ca atare, să poată fi închiriată, vândută sau schimbată cu alte active. Cu alte cuvinte se cere ca imobilizarea necorporale să fie utilizabile individual.

Controlul. O întreprindere controlează o imobilizare necorporală dacă are puterea de a obține beneficii economice viitoare din imobilizarea necorporale respectivă. Această capacitate a întreprinderii rezultă din drepturile legale de protecție (exemplu: dreptul de autor), din restricțiile impuse printr-un contract comercial sau din obligația de păstrare a secretului comercial impusă salariaților.

Beneficiile economice, viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot fi: venituri din vânzarea produselor sau serviciilor, reduceri de costuri (de exemplu, prin folosirea proprietății intelectuale), alte beneficii rezultate din folosirea imobilizării necorporale.

Celor de mai sus li se pot adăuga și alte particularități ca de exemplu:

atunci când la data achiziliei unei întreprinderi un activ nu poate fi estimat credibil el este inclus în fondul comercial;

cheltuielile efectuate pentru generarea de beneficii economice viitoare, prezentate deseori drept contribuții la fondul comercial generat intern, nu sunt recunoscute ca imobilizare necarporala, întrucât nu este o resursă identificabilă, controlată de întreprindere care să poată fi evaluată credibil;

cheltuielile cu mărcile, titlurile de publicare, listele de consumatori și alte elemente similare în fond, generate intern, nu pot fi diferențiate de costul dezvoltării afacerii ca întreg. De aceea, cum s-a arătat și mai înainte, astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale.

2.3. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATE ÎN EVIDENȚA CONTABILĂ A FLUXURILOR DE IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Se regăsesc în 2 clase a planului de conturi generat, în următoarele grupe:

20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire (A)

203. Cheltuieli de dezvoltare (A)

205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active b#%l!^+a?similare (A)

207. Fond comercial

2071. Fond comercial pozitiv (A)

2075. Fond comercial negative (A)

208. Alte imobilizări necorporale (A)

23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ȘI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI

233. Imobilizări necorporale în curs de execuție (A)

234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)

28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE

2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)

2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)

2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare (P)

2807. Amortizarea fondului comercial (P)

2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)

29.AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR

290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)

2905. Ajustări pentru deprecierea conce concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare (P)

2907. Ajustări pentru deprecierea fondulu icomercial (P)

2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)

293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție

2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuție (P)

2.4. REFLECTAREA ÎN SITUAȚII FINANCIARE A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

Bilanțul este documentul de sinteză prin care se prezintă elementele de active, datorii și capital propriu ale persoanei juridice la încheierea exercițiului financiar, ptrcum și în celelalte situații prevăzute de lege. Bilanțul curpinde toate elementele de active, datorii și capital propriu grupate după natura și lichiditate, respective, natura și exigibilitate. Scopul bilanțului este de a reflecta situația financiară a unei întreprinderi la un moment dat.

Structura bilanțului poate fi modificată de la un exercițiu financiar la altul, iar pentru fiecare post, respective element, prezentat în bilanț valoarea corespunzătoare pentru exercițiul financiar precedent se prezintă într-o coloană separată.

În situația în care valorile corespunzătoare exercițiului financiar current și precedent înscrise în bilanț și în contul de profit și pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exercițiului financiar precedent pot și recalculate și prezentate corespunzător în notele explicative. În acest scop trebuie prezentate rezultatele recalculării, motivele pentru care a fost făcută și modalitatea de efectuare a acesteia, iar în situația în care acest lucru nu este posibil se va prezenta acest fapt.

Bilanțul îndeplinește trei funcții:

funcția de generalizare a datelor contabile – prin centralizarea informațiilor de la nivelul diverselor trepte organizatorice până la nivelul economiei naționale.

funcția de informare – prin recunoașterea și aprecierea modului de desfășurare a întregii activități a unității respective pe o perioadă la care se referă bilanțul.

funcția de analiza – are ca rezultanta conducerea previzibilă, pe baza cunoașterii fenomenelor din trecut, fiind o continuitate și o adâncire a funcției de informare, prin apelarea la diferiți algoritmi de calcul, care duc la reliefarea diverselor funcții de informare ale contabilității.

Structura bilanțului pentru situațiile financiare anuale simplificate este b#%l!^+a?următoarea:

A. Active imobilizate:

Imobilizări necorporale;

Imobilizări corporale;

Imobilizări financiare.

B. Active circulante:

Stocuri;

Creanțe;

Investiții financiare pe termen scurt;

Casa și conturi la bănci.

C. Cheltuieli în avans

D. Datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

E. Active circulante nete, respective datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă mai mare de un an

H. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

I. Vanituri în avans

J. Capital și reserve:

Capital subscris;

Prime de capital;

Rezerve din reevaluare;

Rezerve;

Rezultatul reportat;

Rezultatul exercițiului financiar.

Activele imobilizate formează primul post care apare în cadrul bilanțului contabil. Valoarea care urmează a fi înscrisă în bilanț poentru fiecare imobilizare este reprezentată de costul de achiziție sau de producție, diminuat în mod sistematic pe perioada de funcționare a activului, cu amortismentul înregistrat.

Este obligatorie constituirea, pe seama cheltuielilor, de provizioane pentru deprecierea activelor imobilizate a căror valoare s-a diminuat, indifferent de durată de utilizare a acestora. Valoarea care se va înscrie în bilanț se va diminua corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat, în notele explicative care însoțesc bilanțul.

CAP III. DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZARILOR NECORPORALE SI CORPORALE

3.1. AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE SI CORPORALE

Amortizarea este procesul de recuperare treptată a valorii amortizabile a unui bun, de regulă pe parcursul duratei de viață utilă, prin includerea în cheltuielile exercițiului a unei părți din valoarea de amortizat sub forma amortismentului. Deci amortizarea este un proces, iar amortismentul este rezultatul acestui proces.

Amortismentul anual este determinat de către întreprindere pe baza considerațiilor economice de gestiune, de unde, în literatura de specialitate, cheltuielile cu amortizarea sunt denumite « dotații » calculate, dar neplătite în cursul exercițiului. Mecanismul de amortisment, denumit în planul contabil amortisment pentru depreciere, permite respectarea principiului independenței exercițiilor și constituie una dintre tehnicile contabile ale atașamentului cheltuielii la veniturile obținute. La baza contabilizării amortismentului sta termenul de depreciere ireversibilă, care se referă la transformarea succesivă a costului unui activ în cheltuiala.

Amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ, de-a lungul duratei de viață utilă. Valoarea amortizabilă, este reprezentată de costul unui activ (costul de achiziție sau costul de producție) sau orice altă valoare substituită acsestuia (valoarea reevaluată), mai puțin valoarea reziduală. Cu alte cuvinte, valoarea amortizabilă a unui activ imobilizat este determinată după deducerea valorii reziduale din costul de intrare al acestuia.

Factorii care influențează contabilitatea amortizării sunt: obiectul amortizabil, valoarea de amortizat, durata de utilizare economică, durata normală de funcționare, metodă de amortizare.

Amortizarea imobilizărilor poate fi analizată sub mai multe aspecte, motiv pentru care se pot delimita următoarele semnificații ale acesteia:

a) amortizarea ca operație de repartizare a costului imobilizărilor asupra cheltuielilor exercițiului.

b) amortizarea ca operație de corectare a valorii contabile inițiale a imobilizărilor.

c) amortizarea sub aspect financiar.

d) amortizarea fiscală.

Pentru determinarea amortizării sunt indispensabile două elemente pe care entitatea trebuie să le estimeze pentru fiecare element al imobilizărilor, și anume:

durata de viața economică utilă a activului și

valoarea reziduală la finele acesteia.

Durata de viață utilă capăta două expresii:

perioada de timp de-a lungul căreia un activ se așteaptă a fi utilizat de către entitate;

numărul de unități de producție sau al unităților similare ce se așteaptă a fi obținute de către entitate din utilizarea activului.

Durata de viață a unei imobilizări corporale, supuse amortizării, trebuie stabilită în fuctie de anumiți factori și anume:

nivelul estimat de utilizare, pe baza capacității de producție sau a producției fizice estimată a fi obținută cu ajutorul imobilizării respective;

uzura fizică estimată, care este influențată de condițiile concrete de exploatare;

uzura norala ca urmare îmbunătățirilor aduse proceselor tehnologice;

reglementări juridice privind posibilitatea de utilizare a imobilizării respective.

Amortizarea imobilizărilor necorporale are în vedere perioada de amortizare și metoda de amortizare, care să ofere cea mai adecvată exprimare pentru asemenea active. Perioada de amortizare trebuie să coincidă cu cea mai bună estimare a duratei de viață utilă a activului. Referitor la durata de viață, b#%l!^+a?aceasta corespunde perioadei economice în care beneficiile economice vor fi generate. Dată la care sunt amortizare activele necorporale este dată punerii în funcțiune. Metoda de amortizare a imobilizărilor necorporale trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice, aferente activului, sunt consumate de către entitate, iar în situația în care nu este posibilă această orientare, se va utliza metoda liniara. Raționamentul profesional este cel care primează în stabilirea perioadei de amortizare și a metodei de amortizare utilizată, în legislația românească acestea sunt reglementate prin normal. Astfel, imobilizările necorporale deoarece acestea au o durată de utilizare limitativă au și un regim particular de amortizare și anume: cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, de amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani; programale informatice se amortizează în funcție de durată probabilă de utilizare care nu poate depăși 5 ani; activele imobilizate de natura concesiunii, superficiei și a uzufructului se amortizraza pe durata contractului; brevetele, licențele, know-how-urile, mărcile de fabrică, ce comerț, și alte drepturi de proprietate industrială se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de entitatea care le deține.

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează și se înregistrează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratei de viață utilă și condițiilor de utilizare a acestora.

Metoda de amortizare utilizată trebuie să concorde cu ritmul de consumare a avantajelor economice ale activului și este aplicată consecvent, cu excepția cazurilor în care intervine o schimbare în modelul prognozat al beneficiilor generate de activ.

1) Amortizarea liniara se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unei sume fixe, stabilită proporțional cu numărul de ani ai duratei normale de exploatare a mijloacelor fixe.

Cota de amortizare se calculează diferențiat:

pentru imobilizările corporale de natura mijloacelor fixe care au intrat în gestiunea întreprinderii după ultima reevaluare, caz în care relația de calcul este următoarea:

În acest caz, cota de amortizare se aplică la costul de imobilizări corporale, considerat valoare de intrare.

pentru imobilizările corporale, de natura mijloacelor fixe reevaluate, relația de calcul este:

În acest caz, cota de amortizare se aplică la valoarea reevaluată, ce se substituie costului sau valorii de intrare.

Amortizarea liniara anuală, denumită și anuitata, se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe, potrivit relației:

sau

O problemă a calculului amortizării este acela în care imobilizările corporale de natura mijloacelor fixe nu functioneasza integral în cursul unui an (deoarece nu intra în gestiunea întreprinderii la data de 1 ianuarie).

În acest caz, amortizarea anuală se calculează în funcție de numărul lunilor întregi de funcționare, ceea ce se mai numește prorata temporis a amortizării, potrivit relației:

Aceasta prorata se poate determina luându-se în calcul și numărul de zile de funcționare dintr-un an.

Lunar, pentru înregistrarea în contabilitate a amortizării efective în b#%l!^+a?cheltuielile de exploatare, determinarea acesteia are în vedere valoarea de intrare a imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe de la sfârșitul lunii percedente și cota medie de amortizare.

2) Amortizarea accelerată consta în includerea în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv, iar în exercițiile următoare se aplică amortizarea liuniara, calculată prin raportarea valorii rămase de amortizat la numărul de ani de utilizare rămași.

Avantajul fiscal al acestui tip de amortizare consta în faptul că în primul an unitatea suporta pe cheltuieli o amortizare mare, ceea ce permite reinvestirea sumelor în noi mijloace fixe, iar în următorii ani cheltuielile sunt minime. Ca urmare, pentru a beneficia efectiv de avantajul fiscal, este recomandat ca acest sistem de amortizare să fie utilizat pentru mijloacele fixe cu durata de funcționare foarte scurtă sau unitatea patrimonială să le scoată din funcțiune după primul an de utilizare.

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială.Terenurile nu se amortizează.

Investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administrație sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

În cazul construcțiilor, se aplica metoda de amortizare liniara.

În cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, întreprinderea poate opta pentru metodă de amortizare liniara, degresiva sau accelerată;

În cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, se poate opta pentru metodă de amortizare liniara sau degresiva.

Cedarea și casarea. O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidentă la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea să ulterioară.

„Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parțiale (înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidenta valoarea contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferenta, dacăa dispune de informațiile necesare.”

Câștigurile sau pierderile obținute în urma casasrii sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate că diferența între veniturile generate de scoaterea din evidentă și valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta și trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, după caz, în contul de profit și pierdere.

3) Amortizarea degresivă are două variante: varianta ADI, fără influența uzurii morale și varianta AD2, cu influența uzurii morale.

Metoda de amortizare degresivă, varianta AD1, consta în parcurgerea următoarelor etape:

• în primul an de funcționare se stabilește cota degresiva de amortizare (qd) prin multiplicarea cotei liniare (ql) cu un coeficient (k) stabilit în funcție de durată normală de funcționare:

-1,5 pentru Dnf € [2 și 5 ani ]

-k = 2,0 pentru Dnf € [6 și 10 ani]

-2,5 pentru Dnf > 10 ani .

• pentru anii următori se aplică aceeași cotă, dar de fiecare dată la valoarea rămasă. Acest calcul se continua până în anul în care amortismentul rezultat după regulă de mai sus este mai mic sau egal cu amortismentul determinat prin raportarea valorii rămase de amortizat în anul respectiv la durata de funcționare rămasă. Din acel an și până la expirarea duratei normale de funcționare, se trece la amortizarea anuală liniara, stabilită prin împărțirea valorii rămase de amortizat la durata de funcționare rămasă. b#%l!^+a?

Metoda degresivă de amortizare, varianta AD2, consta în recuperarea valorii de amortizat într-o perioadă mai mică decât durata normată de funcționare, diferența fiind motivată de influența uzurii morale. Durata de amortizare efectivă (Da) cuprinde o durată în care amortizarea se realizează în regim degresiv (Dd) și o durată în care amortizarea se calculează în regim liniar (Dl).

Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape:

• se calculează durata de amortizare în regim liniar (Dl):

Dl = 100/qd

• se calculează durata totală de amortizare (Da):

Da = Dnf – Dl

• se calculează durata de amortizare în regim degresiv (Dd):

Dd = Da – Dl

• În perioada Dd , amortizarea se calculează prin aplicarea cotei qd la valoarea

rămasă.

• În perioada Dl , recuperarea valorii rămase se realizează prin metoda liniara.

Contabilitatea amortizării imobilizărilor.

Pentru organizarea contabilității amortizării se au în vedere cele două categorii importante de imobilizări supuse acestui proces, necorporale și corporale, existând pentru fiecare dintre ele câte un cont sintetic de gradul I și anume :

280” Amortizări privind imobilizările necorporale”

281”Amortizări privind imobilizările corporale”.

Aceste conturi constituie grupa 28”Amortizări privind imobilizările” din cadrul clasei a 2-a din Planul de conturi generale, denumită „Conturi de imobilizări”, dezvoltându-se în conturi sintetice de gradul II.

3.2. DEPRECIEREA REVERSIBILA A IMOBILIZĂRILOR. AJUSTARILE DE VALOARE PENTRU DEPRECIEREA NECORPORALE SI CORPORALE

Conform IAS 36 Deprecierea activelor, în situația în care un activ este raportat la o valoare mai mare decât valoarea sa recuperabilă (dacă valoarea sa contabilă depășește suma care urmează a fi recuperată prin vânzarea sau utilizarea acelui activ) atunci activul este considerat depreciat și entitatea va recunoaște o pierdere din depreciere.

Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

Ajustările de valoare, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor, pot fi:

ajustări permanente, denumite în continuare amortizări

ajustări provizoriu, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierderi de valoare.

Provizioanele, fiind destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea privește valoarea sau data la care vor apărea, nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

Imobilizările tebuie să facă obiectul ajustărilor pentru depreciere indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită la data bilanțului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă.

Deprecierea activelor imobilizate se stabilește, în mod diferit, în funcție de cele două ipostaze în care se poate afla entitatea, adică are intenția de a păstra activele în scopul utilizării lor în producție sau renunță la acestea și procedează la cedarea lor astfel: b#%l!^+a?

în cazul imobilizărilor destinate a fi cedate, acestea trebuie să fie contabilizate (reflectate în bilanț) la cea mai mică valoare dintre valoarea netă contabila și valoarea realizabilă netă.

în situația în care entitatea intenționează să mențină și să utilizeze activele respective se compară valoarea netă contabila cu valoarea recuperabilă. Dacă valoarea netă contabila este mai mică nu se va înregistra nici o depreciere suplimentară în afară de amortizare. Dimpotrivă, dacă valoarea netă contabila este mai mare, se stabilește o reducere de valoare, pentru a aduce valoarea netă contabilă la nivelul valorii recuperabile.

Deprecierea de valoare se referă, în principiu, la deteriorarea definitivă a valorii unui activ, depreciere considerată definitivă, datorată uzurii morale sau altor factori conjuncturali nefavorabili de pe piață.

Referitor la deprecierea activelor se impune calculul și înregistrarea pierderii de valoare (pierderea din depreciere) pentru un activ ori de câte ori valoarea contabilă netăa depășește valoarea recuperabilă adică, cu alte cuvinte, valoarea care ar trebui recuperată prin folosirea activului este mai mică decât valoarea netă contabila.

Valoarea recuperabilă trebuie să fie evaluata la maximul dintre prețul net de vânzare a unui activ și valoarea lui de utilizare.

Valoarea de utilizare se determina mult mai greu și, prin urmare, acolo unde nu există indicii că valoarea de utilizare aunui activ depaseate semnificativ prețul lui net de vânzare, atunci valoarea recuperabilă a activului poate fi considerată ca fiind prețul sau net de vânzare. Rata de actualitate aplicată fluxurilor de numerar viitoare estimate trebuie să reflecte evaluarea pe piața curentă a valorii și riscurile specifice aferente activului. Proiecțiile fluxurilor de numerar viitoare asociate activului trebuie să se bazeze pe ipoteze rezonabile și admisibile ce reprezintă cea mai bună estimare a conducerii entității în privința condițiilor viitoare ce vor afecta activul respectiv.

Pentru estimarea valorii recuperabile se recomandă luarea în considerare a două surse de informații:

surse externe – dacă valoarea de piață a unui activ a scăzut considerabil mai mult decât se aștepta entitatea;

surse interne.

Organizarea contabilității ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a doua a planului de conturi, grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor”, respectiv:

290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”,

291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”,

293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție”,

296„Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

Fiecare dintre aceste conturi se dezvoltă în subconturi sintetice de gradul II, ce corespund formelor ce le îmbracă fiecare din cele patru categorii de active imobilizate.

Pentru înregistrarea operațiilor ce privesc ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare, în planul de conturi general, conform cu directivele europene, există și conturi de cheltuieli și de venituri adecvate. Astfel, grupa 68, din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, denumită „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare” exita conturile:

-681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările ,provizioanele și ajustările pentru depreciere” la care întâlnim contul sintetic de gradul II ce separa acesata categorie de fenomene economice, respectiv 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

-686 „Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierderea de valoare”,cu un cont sintetic de gradul II adecvat b#%l!^+a?6863”Cheltuieli financiare privind ajustările prin pierderea de valoare a imobilizărilor financiare.

Pentru venituri provenite din astfel de operații economice,în planul de conturi general, conform cu directivele europene găsim în clasa a 7 „Conturi de venituri”în grupa 78 „Venituri de provizioane”; contul 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”,ce se dezvolta cu ajutorul contului sintetic de gradul ÎI 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” și contul 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare” ce conține contul sintetic de gradul ÎI 7863 „Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ȘI A CELOR NECORPORALE LA SC DOCUPRINT SRL

4.1. PREZENTAREA S.C. DOCUPRINT SRL

SC DOCUPRINT SRL este o societate cu raspundere limitată ce iși desfașoară activitatea în sectorul tipografie, legătorie, editare, cu sediul în BACĂU, str. Letea nr. 30 bis. Societatea Docuprint a luat ființă în anul 1998 prin contract de societate și statut, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Disponibilitatea firmei și a emblemei reies din dovada eliberată de Oficiul Registrului Comerțului la autentificarea actului constitutiv. Trebuie menționat faptul că firma Docuprint s-a înființat prin preluarea unei alte societăți comerciale care exista din 1996 cu schimbarea obiectului și domeniului de activitate.

Fondatorii (și asociați în același timp) societății sunt domnii Rusei Ionel și Rusei Mihai.

De la înființare până în prezent, societatea a executat în special lucrări de tipărire de documente tipizate cu ajutorul mașinii de tipar OFSET achiziționată la început. Totodată a existat tendința de extindere și de realizare de investiții. Astfel și-au făcut apariția:

ghilotine;

mașini de fălțuit;

mașini de poleit;

mașini de capsat;

mașini de biguit;

mașini de cusut cu ață;

mașini de plastifiat;

o mașina de tipar OFSET.

Actualmente societatea execută și tipărire de cărți și reviste precum și lucrări de legătorie (coperte, proiecte, lucrări de diplomă) și editare de cărți,broșuri și cataloage. Tiparirea produselor se face cu tipare de tip OFFSET (tiparire pe plan). Unitatea s-a dotat si a pus in functiune doua masini performante de tiparit de tip HEIDELBERG, complet automatizate si o masina de tiparit HEIDELBERG IV ultraperformanta. De asemenea are in dotare 2 masini RIOBI pentru tiparire tipizate si 2 stante HEIDELBERG montate in sala noua de productie.

Alte dotari:

-5 calculatoare PENTIUM IV;

-3 imprimante speciale (min 1200 Dpi) Brother, Minolta

-scaner pentru preluarea imaginilor ofertelor;

-imprimanta PAGO cu cap termic pentru etichete pe rola; b#%l!^+a?

-masini de faltuit, canelat, perforat, legat, lipit, etc.

Tehnologia relativ noua, realizata dupa anul 1999 de capacitate medie, cu performante tehnologice competitive, atrage o multime de clienti, atat firme mici si persoane fizice cat si firme de prestigiu. Aceasta atrage dupa sine nevoia unei bune organizari si gestionari a intregii activitati pe care o implica procesul de productie si ca atare nevoia unui program competent.

Societatea produce imprimate de toate tipurile: carti, etichete, carti de vizita, material publicitar, hartie sau scrisori, plicuri, ambalaje, afise, illustrate, invitatii, bibliorafturi cu activitate principala.

Societatea cumpara si vinde marfuri comerciale, masini si unelte anexe productiei. Societatea presteaza servicii grafice de orice tip, culegere de texte, oferind servicii complete ale unei edituri: redactarea si editarea cartilor, a revistelor, a ilustratelor si a tipariturilor de orice fel.

Societatea are incheiate contracte cu principalii clienti si furnizorii de materie prima. Multe materiale sunt procurate de pe piata libera.

Societatea are un regulament de functionare si un regulament de ordine b#%l!^+a?interioara. Datorita numarului redus de personal unii angajati au pe langa functia de baza si alte atribute complementare.

Identificare societate și date financiare

CIF: RO8589522   

 Reg.Com.:J04/879/1996     

Capital social: 200,00 RON

CAEN: 1812 Alte activitati de tiparire n.c.a.

La 31 decembrie 2013, societatea comercială prezintă următoarea situație financiară :

active curente (A) = 81 290 lei

datorii curente (B) = 35 442 lei

profit net = 12 111 lei.

Indicatorul lichidității curente = A / B = 81 290 / 35 442 = 2,29

Deoarece valoarea recomandată este în jurul valorii de 2, acest indicator indică o bună lichiditate.

Rentabilitatea activelor totale = ( profit inainte de impozitare / total active ) * 100= ( 14.424 / 81.290 ) * 100 = 17.75

Rentabilitatea vanzarilor = ( profitul net / vanzari ) * 100 = ( 12.111 / 142.930) * 100 = 8.5

Societatea comercială este platitoare de impozit pe profit și de TVA.

Declarațiile privind atât impozitul pe profit cât și TVA – ul se depun trimestrial.

4.2. FLUXUL TEHNOLOGIC AL OBȚINERII PRODUSELOR LA SC DOCUPRINT SRL

Pe baza comenzilor primite de a efectua materiale publicitare, societatea se aprovizioneaza cu materialele necesare producerii acestora. Fabricarea propriu-zisa a obiectelor se realizeaza prin imprimarea sau gravarea textelor cerute de clienti cu ajutorul mijloacelor fixe din dotare pe obiectele respective(agende, pixuri, tricouri personalizate, etc).

Urmatoarea etapa este ambalarea acestora, individual sau pe grupuri de obiecte si livrarea la clienti.

4.3. REGISTRELE SOCIETĂȚII SC DOCUPRINT SRL

Potrivit predererilor Legii contabile nr.82/1991 republicata, registrele de contabilitate obligatorii sunt:

registrul jurnal;

registrul inventar;

cartea mare.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se b#%l!^+a?inregistreaza in mod cronologic toate operatiunile economico-financiare (anexa nr.4).

Registrul inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de active si de pasiv, grupate in functie de natural or, inventariate de unitate potrivit legii.

In aceste registru se inscriu elementele inventariate dupa natural lor, suficient de detaliate pentru a putea reda continutul fiecariu post al bilantului.

Registrul inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de active si de pasiv.

Cartea mare este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, miscarea si existenta tuturor elementelor de active si pasiv, la un moment dat. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.

Societatea comerciala DocuprintSRL lucreaza cu fisa de cont pentru operatiuni diverse, iar cartea mare se editeaza numai la cererea organelor de b#%l!^+a?control.

Pentru evidentierea TVA-ului se utilizaza tipuri de jurnale:

jurnal de cumparari de TVA;

jurnal de vanzari de TVA.

Aceste jurnale sunt editate pe calculator.

Formularele financiar-contabile utilizate de societate pentru evidenta imobilizarilor corporale sunt:
– Fisa mijlocului fix;

Procesul verbal de receptie;

Proces verbal de punere in functiune;

Proces verbal de scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, de declansare a unor bunuri materiale.

4.4. FORMA DE CONTABILITATE APLICATĂ

Societatea tine evidenta contabila conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicata si conform prevederilor legii fiscale in viguare.

Situatiile financiare anuale cuprind :

– bilant;

– cont de profit si pierderi;

– politici contabile si note explicative.

4.4.1 Analiza situației economico-financiară

Analiza echilibrului financiar

La analiza echilibrului financiar se folosesc trei indicatori și anume:

fondul de rulment;

nevoia de fond de rulment;

trezoreria netă.

1. Fondul de rulment exprimă echilibrarea de investiții din finanțări stabilite sau prin recurgerea la împrumuturi pe termen scurt incluse la resursele de exploatare:

Fondul de rulment se determină cu ajutorul relației:

Cpe – capitalurile permanente

Ai – activele imobilizate

FR- fondul de rulment

Fondul de rulment este destinat să acopere nevoile ciclice, reînoibile permanent în cadrul ciclului de exploatare.

La S.C. Docuprint S.R.L situația fondului de rulment pe perioada analizată este redată cu ajutorul tabelului următor:

Din calcule rezultă că fondul de rulment a fost pozitiv în fiecare an reflectând un surplus de resurse permenente utilizate pentru alocări ciclice. Creșterea fondului de rulment cu 11 997 în 2013 față de 2012 a fost determinată de creșterea mai accentuată a capitalurilor permanente față de creșterea activelor imobilizate.

2. Nevoia de fond de rulment reprezintă rezultatul compensării operațiilor de exploatare nefinalizate încă din punct de vedere financiar sub forma încasărilor, respectiv a plăților.

Nevoia de fond de rulment se calculeză potrivit relației:

NFR – nevoia de fond de rulment

ACex – active circulante de exploatare

Dex – datorii de exploatare

Nevoia de fond de rulment apare în situația în care sursele temporare sunt mai mici decât alocările temporare. b#%l!^+a?

La S.C. Docuprint SRL situația nevoii fondului de rulment pe perioada analizată este redată în tabelul de mai jos:

Din calcule reiese că nevoia de fond de rulment a fost pozitivă în fiecare an și semnifică faptul că activele circulante de exploatare au fost mai mari decât datoriile de exploatare datorită faptului că perioada de recuperare a creanțelor a fost mai mare decât perioada de rambursare a datoriilor.

3. Trezoreria netă reprezintă un sold rezultat în urma comparării fondului de rulment sau a trezoreriei active cu cea pasive.

Trezoreria activă reprezintă un surplus bănesc datorat faptului că fondul de rulment este mai mare decât nevoia de fond de rulment, iar terzoreria pasivă semnifică un deficit monetar, datorat faptului că fondul de rulment eate mai mic decât nevoia de fond de rulment, deficit ce trebuie acoperit prin recurgerea la împrumuturi pe termen scurt.

Trezoreria netă se poate calcula prin următoarele relații

TN – trezoreria netă

Fr – fondul de rulment

NFR – nevoia de fond de rulment

Sau

Db – disponibilitati bănești

Crt – credite de trezorerie

La S.C. Docuprint SRL situația trezoreriei nete pe perioada analizată este prezentată în tabelul :

În anul 2012 unitatea s-a confruntat cu o trezorerie netă pasivă adică creditele de trezorerie au depășit disponibilitățile bănești, aspect negativ în activitatea firmei comparativ cu anul 2013 în care disponibilitățile bănești au depășit creditele de trezorerie conducând la o trezorerie netă activă.

Eficiența activității întreprinderii presupune și determinarea unor indici :

La S.C. Docuprint SRL acești indicatori se prezintă astfel :

– rata imobilizărilor corporale – arată ponderea imobilizărilor corporale în totalul activului:

în 2012 = 105 504 = 0, 56

190 031

în 2013 = 109 152 = 0, 51

214 124

– rata imobilizărilor financiare – arată ponderea imobilizărilor financiare în totalul activului:

în 2012 = 287 = 0,0015

190 031

în 2013 = 533 = 0,0252

214 124

– rata finanțării permanente – arată nivelul de acoperire a activelor fixe de b#%l!^+a?către resursele permanente:

în 2012 = 121 512 = 1,14

105 945

în 2013 = 137 534 = 1,25

109 970

4.4.2.Analiza activității firmei prin prisma altor indicatori economico-financiari

S.C. Docuprint SRL mai calculeză alți indicatori financiari spre exmplu în 2013 situatia se prezintă astfel :

1. coeficientul marjei brute care arată probabilitatea vânzărilor, adică profitul brut care se obține la 1 leu încasări. Se calculeză după relația :

în care: Mb – marja brută

Pb – profit brut

CA – cifra de afaceri

în 2012 Mb = 31 099 / 308 738 = 0,1

în 2013 Mb = 22 615 / 396 703 = 0,05

– marja brută este redusă, dar aceasta depinde de conducerea firmei dacă fixeaza prețurile astfel încât să depășească cheltuielile planificate.

2. rata randamentului activului care arată capacitatea filialei de a obține profit prin utilizarea activelor sale și se calculeză ca raport între profitul net și suma activelor :

în 2012 ra = 22 906 / 190 031 = 0,12

în 2013 ra = 15 995 / 214 124 = 0,07

3. rata rentabilității economice , calculată ca raport între profitul de exploatare și total active, exprimă capacitatea societății de a produce profit din activitatea de bază și masoară eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate.

în 2012 Rre = 57 601 x 100 = 30,31%

190031

în 2013 Rre = 56 691 x 100 = 26,47%

214 124

4. rata rentabilității financiare care se exprimă prin capacitatea capitalurilor de a obține profit:

în 2012 Rrf = 22 906 / 121 512 x 100= 18%

în 2013 Rrf = 15 995 / 137 534 x 100 = 11%

5. viteza de rotație a activelor:

în 2012 Ra = 308 738 / 190 031 = 1,62 rotatii pe an

în 2013 Ra = 396 703 / 214 124 = 1,85 rotatii pe an

6. durata medie de recuperare a creanțelor, care estimează câte zile sunt necesare unității pentru a încasa prosusele vândute și ne încasate la timp:

în 2012 Drc = 21 371/308 738 x 365 = 25,26 zile

în 2013 Drc = 29 701/396 703 x 365 = 27,32 zile

7. lichidarea globală reflectă posibilitatile activelor circulante curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile. acestui

în 2012 Lg = 84 086/67610 = 1,24

în 2013 Lg = 104 154/70838 = 1,47

8. lichidarea redusă

în 2012 Lr = (84086-54 732) /67 610 = 0,43

în 2013 Lr = ( 104 154 – 57 323) / 70 838 = 0,66

Dacă acest indicator este mai mic decât 1 cu mult există grave dificultăți de plată.

Indicatori de risc

9. indicatorul gradului de îndatorare

în 2013 indicatorul gradului de îndatorare = 0/137 534 = 0

10. indicatorul privind acoperirea dobânzii determinată de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânda, astfel cu cât indicatorul e mai mic cu atât e mai riscantă poziția societății.

în 2013 indicatorul privind acoperirea dobânzii = 28 093/5479 = 5,13

4.5. TIPURI DE IMOBILIZARI NECORPORALE SI CORPORALE EXISTENTE LA SC DOCUPRINT SRL ȘI METODELE DE AMORTIZARE APLICATE

4.5.1 Contabilitatea imobilizărilor corporale

Contabilitatea terenurilor

La S.C. Docuprint SRL, în perioada de studiu, nu au avut loc operații economico – financiare referitoare la terenuri și amenajări de terenuri, dar în general, acestea se înregistrează în contabilitate astfel prin următoarele operații și situații ipotetice:

– cu prilejul constituirii societății comerciale se înregistrează aportul la capitalul social sau individual:

––––––––––––––––x––––––––––––––-

2111„ Terenuri” = 456 „ Decontări cu asociații privind

capitalul”

––––––––––––––––x––––––––––––––-

– amenajările de terenuri, executate în regie proprie, începute și terminate în timpul exercițiului sau care au fost în curs de execuție la începutul exercițiului, se înregistrează la costul de producție, astfel:

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

2112„ Amenajări de terenuri” = %

722 „ Venituri din producția de

imobilizări”

231 „Imobilizari corporale in curs de executie”

–––––––––––––––-x––––––––––––––– b#%l!^+a?

1. Se achiziționează un teren cu prețul de 4.000 lei plus TVA, care se achită cu ordin de plată. Ulterior terenul se vinde cu 6000 lei plus TVA, încasarea făcându-se cu ordin de plată.

– achiziționare teren :

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 4 960

2111 „ Terenuri” 4 000

4426„TVAdeductibilă” 960

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

– achitare factură :

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

404„ Furnizori de imobilizări”= 5121„ Conturi la bănci în lei ” 4 960

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

– vânzarea terenului:

––––––––––––––––x––––––––––––––-

461„Debitori diverși” = % 7 440

7583„Venituri din vanzarea activelor si alte

operatii de capital” 6 000

4427 „TVA colectată” 1 440

––––––––––––––––x––––––––––––––-

– scoatrea din evidență a terenului vândut :

––––––––––––––––x–––––––––––––––

6583„Cheltuieli privind activele = 2111„ Terenuri” 4 000

cedate și alte operații de capital”

– încasarea creanței :

––––––––––––––––x–––––––––––––––

5121„ Conturi la bănci în lei” = 461„Debitori diverși” 7 440

––––––––––––––––x––––––––––––––

2. S.C. Docuprint încheie un contract cu o firmă specializată pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 8000 lei plus TVA, apoi se face recepția finală. Investitia se amortizează într-o perioadă de 4 ani după care se scoate din evidență.

– înregistarea facturii privind investiția realizată :

–––––––––––––––––x––––––––––––––

% = 404„Furnizor de imobilizări” 9 920

231„ Imobilizări corporale în curs” 8 000

4426„TVA deductibilă” 1 920

––––––––––––––––x––––––––––––––-

– achitarea facturi cu ordin de plată :

––––––––––––––––x––––––––––––––- b#%l!^+a?

404„Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la banci în lei” 9 920

––––––––––––––––x–––––––––––––––

– recepția lucrărilor de desecare a terenului :

––––––––––––––––-x––––––––––––––

2112„ Amenajări de terenuri” = 231„Imobilizări corporale în curs” 8 000

––––––––––––––––x–––––––––––––– – amortizarea lunară a amenajărilor de terenuri :

––––––––––––––––-x––––––––––––––

6811„Cheltuieli de exploatare = 2811„Amortizarea 166,67

privind amortizarea imobilizărilor” amenajărilor de terenuri”

––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-

– scoaterea din evidență a amenajărilor complet amortizate :

––––––––––––––––x––––––––––––––-

2811„Amortizarea = 2112 „Amenajări de 8 000

amenajărilor de terenuri” terenuri”

Contabilitatea construcțiilor, instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport și mobilier, aparatură birotică etc.

Imobilizările corporale achiziționate cu titlu oneros.

1. S.C. Docuprint SRL achiziționează o mașină cu prețul de cumparare (de facturare) de 11 000 lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de curier sunt de 1 000 lei plus TVA. Ambele facturi se achită ulterior cu ordin de plată. Durata de utilizare a mașinii este de 10 ani. Regimul de amortizare este liniar. După 5 ani de utilizare, mașina se vinde cu prețul de 5 000 plus TVA, factura încasându-se ulterior prin bancă.

– înregistrarea facturii de cumpărare a mașinii :

––––––––––––––––-x––––––––––––––

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 13 640

2131„Echipamente tehnologice” 11 000

4426„TVA deductibilă” 2640

––––––––––––––––-x––––––––––––––

– înregistrarea facturii privind cheltuielile de transport :

––––––––––––––––-x––––––––––––––

% = 404 „ Furnizori de imobilizări” 1 240

2131„ Echipamente tehnologice” 1 000

4426„TVAdeductibilă” 240

––––––––––––––––x––––––––––––––-

– achitarea facturii către furnizorul de imobilizări

––––––––––––––––-x––––––––––––––

404„Furnizor de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 13 640

–––––––––––––––––x–––––––––––––– achitarea datoriei către curier:

–––––––––––––––––x––––––––––––––

404„ Furnizor de imobilizări” = 5121 „ Conturi la bănci” 1 240 b#%l!^+a?

–––––––––––––––––x–––––––––––––– amortizarea lunară a mașinii 11 000/10/12 :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

6811„ Cheltuieli de exploatare = 2813 „Amortizarea instalațiilor 91,66

privind amortizarea imobilizărilor”  mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor ”

–––––––––––––––––x–––––––––––––– vânzarea mașinii

––––––––––––––––––x–––––––––––––

461 „Debitori diverși” = % 6 200

7583„Venituri din vanzarea activelor 5 000

si alte operatii de capital”

4427 „ TVA colectată” 1 200

– scoaterea din evidență a mașinii :

––––––––––––––––––x–––––––––––––

% = 2131 „Echipamente tehnologice” 11 000

2813„Amorizarea instalațiilor, 5 499

mijoacelor de transport, animalelor și plantațiilor  ”

6583„Cheltuieli privind activele 5 501

cedate și alte operații de capital”

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

Investiții realizate de către terți

2. S.C. Docuprint SRL încheie un contract cu antreprenorul pentru construirea unui depozit. La sfârșitul primei luni constructorul facturează lucrările de investiții la o valoare de 5 000 plus TVA. În a doua lună se finalizează lucrările de investiții și se facturează lucrările în valoare de 3 000 plus TVA. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. Durata de utilizare a depozitului este de 20 ani. După 30 ani de utilizare, depozitul se vinde cu prețul de 2 000 plus TVA, factura încasându-se cu ordin de plată.

– înregistrarea imobilizărilor corporale în curs la sfârșitul primei luni :

––––––––––––––––x–––––––––––––––

% = 404 „ Furnizori de imobilizări” 6 200

231„Imobilizări corp. în curs 5 000

4426„TVAdeductibilă” 1 200

––––––––––––––––x––––––––––––––- – înregistrarea imobilizărilor corporale în curs în luna a doua :

––––––––––––––––x––––––––––––––-

% = 404 „ Furnizori de imobilizări” 3 720

231„Imobilizări corpo. în curs” 3 000

4426„TVA deductibilă” 720

––––––––––––––––-x––––––––––––––

– darea în expoatare a obiectului de investiții :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

212„Construcții” = 231„Imobilizări corporale în curs” 8 000

-achitarea datoriei către antreprenori : b#%l!^+a?

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

404„Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 9 920

–––––––––––––––––x––––––––––––––

– amortizarea lunară a depozitului 8 000/ 20 ani /12 luni = 33,33

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

6811„Cheltuieli de exploatare = 2812 „Amortizarea constucțiilor” 33,33

privind amortizarea imobilizărilor”

–––––––––––––––––x–––––––––––––- – vânzarea depozitului :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

461„Debitori diverși” = % 2 480

7583 „Venituri din vânzarea 2 000

activelor și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată” 480

-scoaterea din evidență a depozitului complet amortizat :

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

2812„Amortizarea construcțiilor” = 212 „Construcții” 8 000

–––––––––––––––––-x–––––––––––––- încasarea creanței cu ordin de plată :

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

5121„Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși” 2 480

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

Imobilizări corporale luate cu chirie

3. S.C. Docuprint SRL închiriază o clădire pentru comercializarea produselor cu valoare contabilă de 5 000 lei, cu chirie lunară de 25 lei plus TVA. Societatea execută lucrări de modernizare a clădirii efectuându-se în acest scop următoarele cheltuieli care se amortizează pe o perioadă de un an, când expiră contractul de chirie: cheltuieli cu materiale auxiliare 2 000 lei; cheltuieli cu energia facturată de către furnizor, care se achită ulterior în numerar 400 plus TVA.

– preluarea clădirii pe bază de proces verbal de predare- primire :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

D 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie” 5 000

–––––––––––––––––x–––––––––––––– primirea facturii privind chiria lunară :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

% = 401 „Furnizori „ 31

612„Cheltuieli cu redevențe, 25

locații de gestiune și chirie”

4426„TVA deductibilă” 6

–––––––––––––––––x–––––––––––––- – achitarea cu ordin de plată a chiriei lunare :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

401„Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 31

-consum de materiale auxiliare :

–––––––––––––––––x––––––––––––- b#%l!^+a?–

6021„Chelt. cu mater.auxiliare” = 3021 „ Materiale auxiliare” 2 000

–––––––––––––––––x–––––––––––––– cheltuieli cu energia electrică:

––––––––––––––––––x–––––––––––––

% = 401 „Furnizori” 496

605„Cheltuieli privind energia și apa” 400

4426„TVA deductibilă” 96

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

– achitarea facturii privind energia :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

401„Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 496

– înregistrare producției de imobilizări corporale :

–––––––––––––––––x––––––––––––––

231„Imobil. corp.în curs” = 722 „Venituri din producția 2 400

de imobilizări”

-recepția lucrărilor de modernizare :

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

212„Construcții” = 231„Imobilizări corporale în curs” 2 400

–––––––––––––––––-x––––––––––––– – amortizarea lunară 2 400/12 luni = 200

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

6811„Cheltuieli de exploatare = 2812 „Amortizarea construcțiilor” 200

privind amortizarea imobilizărilor”

–––––––––––––––––x–––––––––––––– scoaterea din evidență a investiției complet amortizată

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

2812„Amortizarea construcțiilor” = 212 „Construcții” 2 400

–––––––––––––––––x––––––––––––––

-predarea clădirii pe bază de proces verbal de predre- primire :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

C 8031 „ Imobilizări corporale luate cu chirie” 5 000

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

Imobilizări corporale achiziționate din subvenții pentru investiții

4. Se primește în contul bancar suma de 3 000 lei reprezentând o subvenție pentru achiziționarea unui calculator de la S.C. „ Sistem” S.R.L.. După achiziționarea calculatorului cu suma de 3 000 plus TVA, factura se achită cu ordin de plată . Calculatorul are durata de utilizare 3 ani, perioadă în care se amortizează liniar. După expirarea duratei de utilizare se vinde cu 1 000 lei plus TVA încasându-se în numerar.

– primirea subvenției :

–––––––––––––––––x––––––––––––––

5121„Conturi la bănci în lei” = 131„Subvenții pentru investiții 3 000

–––––––––––––––––x–––––––––––––- b#%l!^+a?

– cumpărare calculatorului :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 3 720

2132„Aparate și instalații de 3 000

măsurare, control șin reglare”

4426 „TVA deductibilă” 720

–––––––––––––––––x–––––––––––––- – achitarea facturii cu ordin de plată :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

404„Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 3 720

–––––––––––––––––x–––––––––––––– amortizarea lunară 3 720/36 = 103,33

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

6811„Cheltuieli de exploatare = 2813 „Amortizarea instalațiilor, 103,33

privind amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport”

–––––––––––––––––x–––––––––––––– includerea la venituri a cotei părți din subvenție :

–––––––––––––––––x––––––––––––––

131„Subvenții pentru investiții” = 7584 „Venituri din subvenții 103,33

pentru investiții”

–––––––––––––––––x–––––––––––––– vânzarea calculatorului:

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

461„Debitori diverși” = % 1 240

7583 „Venituri din vânzarea 1 000

activelor”

4427 „TVA colectată” 240

-scoaterea din evidență a calculatorului:

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

2813„Amortizarea instalațiilor, = 2132 „Aparate și instalații 3 000

mijloacelor de transport” măsurare, control și reglare”

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

– încasarea în numerar a facturii :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

5311„Casa în lei” = 461 „Debitori diverși” 1 240

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

Ieșirea imobilizărilor corporale din patrimoniu poate avea loc prin scoaterea din funcțiune, cedare sau vânzare către terț, restituirea sau retragerea de către întreprinzătorul individual, lipsuri constatate la inventariere.

a. Ieșirea imobilizărilor corporale prin scoaterea din funcțiune

1. Odată cu recuperarea integrală a valorii de intrare prin intermediul amortizării se înregistrează scoaterea sa din activ. b#%l!^+a?

––––––––––––––––x–––––––––––––––281„ Amortizarea privind = 211 „Terenuri”

imobilizărilor corporale”

––––––––––––––––x–––––––––––––––sau

––––––––––––––––x–––––––––––––––

281„Amortizarea privind = 212 „Construcții”

imobilizări corporale”

––––––––––––––––x–––––––––––––––

2. Scoaterea din folosință a unui mijloc de transport amortizat parțial

––––––––––––––––x––––––––––––––-

% = 213 „ Instalații tehnice, mijloace de

2813„Amortizarea transport”

mijloacelor de transport”

6583„Cheltuieli privind active cedate

și alte operații de capital”

––––––––––––––––-x––––––––––––––

b. Ieșirea imobilizărilor corporale (terenuri) prin cedarea către terți

1.Vânzarea unei suprafețe de teren

––––––––––––––––-x––––––––––––––

461„Debitori diverși” = %

„Venituri din vânzarea activelor

și alte operații de capital”

4427„TVA colectată”

––––––––––––––––x––––––––––––––-Concomitent se trece pe cheltuieli valoarea contabilă corespunzatoare suprafeței de teren vândută.

––––––––––––––––x–––––––––––––––

6583„Cheltuieli privind activelor = 2111 „Terenuri”

cedate și alte operații de capital”

2.S.C. Docuprint SRL vinde conform facturii o imprimantă la un preț stabilit cu beneficiarul de 2 000 lei, TVA 24 % egal cu 387,10. Valoarea de intrare este de 1 612,90 lei, fiind amortizat integral.

––––––––––––––––x–––––––––––––––

461„Debitori diverși” = % 2 480

7583„Venituri din vânzarea activelor” 2 000

4427 „TVA colectată” 480

––––––––––––––––x––––––––––––––– dascărcarea gestiunii de imprimanta vândută

––––––––––––––––x–––––––––––––––2813„ Amortizarea instalației, = 2131 „Echipamente tehnologice, 1 612,90

mijloacelor de transport” mașini, utilaje și instalații de lucru”

––––––––––––––––x––––––––––––––-

-dacă imobilizările ieșite au fost achiziționate prin subvenție ( nu este cazul Docuprint) are loc virarea părții corespunzatoare de subvenții la venituri excepționale din operațiuni de capital.

3. Vânzarea unei imobilizări care prezintă pentru depreciere, când b#%l!^+a?provizionul rămâne fără obiect, ca urmare a valorii imobilizărilor, acesta este virat la un cont de venituri din provizioane.

– înregistrarea vânzării imobilizări

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

461„Debitori diverși” = 7583 „ Venituri din cedarea activelor

și alte operații de capital”

–––––––––––––––-x––––––––––––––– – scoaterea din evidență a imobilizărilor vândute

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

6583„Cheltuieli privind cedarea = 212 „Construcții”

activelor și alte operații de capital”

–––––––––––––––x–––––––––––––––- – anularea provizionului devenit fără obiect

–––––––––––––––x–––––––––––––––-

291„Provizioane pentru = 7813 „Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” deprecierea imobilizărilor”

–––––––––––––––x–––––––––––––––-

c. Ieșirea imobilizărilor din patrimoniu datorită unor situații de forță majoră, calamități naturale, incendii.

1. La inventarierea imobilizărilor corporale se constată lipsă o imobilizare corporală amortizată parțial, lipsa se impută gestionarului.

– înregistrarea prețului imputat gestionarului pentru imobilizarea corporală constatată lipsa la inventariere

–––––––––––––––-x–––––––––––––––461„Debitori diverși” = %

722„Venituri din subvenții pentru evenimente

extraordinare și altele similare”

4427 „TVA colectată”

–––––––––––––––-x–––––––––––––––- descărcarea gestiunii de imobilizări financiare constatate lipsă și imputate gestionarului

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

% = 212 „Construcții”

281„Amortizări privind imobilizările”

671„Cheltuieli privind calamități

și evenimente excepționale”

–––––––––––––––-x––––––––––––––––––––

2.Dacă ieșirea are loc prin donație, iar imobilizările corporale nu sunt amortizate integral se înregistrează.

––––––––––––––––x–––––––––––––––

% = 2123 „Echipamente tehnologice,

281„Amortizări privind imobilizările” mașini,utilaje”

6582„Donații și subvenții acordate”

––––––––––––––––x–––––––––––––––

Casarea imobilizărilor corporale

1. Docuprint casează o instalație înregistrată la valoarea de intrare de 6 000 lei, amortizarea cumulată fiind de 5 500 lei. Cheltuielile de casare se concretizează în materiale auxiliare în valoare de 50 lei și salarii de 200 lei. b#%l!^+a?Piesele de schimb rezultate în urma casării sunt evaluate la suma de 500 lei. Partea nerecuperată pe seama amortizării se include în mod eșalonat în cheltuieli privind amortizarea pe o perioadă de 5 luni.

– înregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare

––––––––––––––––x–––––––––––––––

6588„ Alte cheltuieli de = % 250

exploatare” 3021 „Materiale auxiliare” 50

421 „Personal remunerații datorate” 200

–––––––––––––––x–––––––––––––––-

– materiale recuperate din dezmembrare:

–––––––––––––––-x––––––––––––––– 3024„Piese de schimb” = 7588 „Alte venituri din exploatare” 500

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

– scoaterea din evidență a evaluatorului casat

––––––––––––––––x–––––––––––––––

% = 2131 „Echipamente tehnologice” 6 000

2813„Amortizarea instalațiilor și mijloace de transport” 5 500

471„Cheltuieli înregistrate în avans” 500

-amortizarea lunară a valorii neamortizate 500/ 5 luni= 100

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

6811„Cheltuieli de exploatare = 471 „Cheltuieli înregistrate în 100

privind amortizarea imobilizărilor corporale” avans

–––––––––––––––-x–––––––––––––––

4.5. 2 Contabilitatea imobilizărilor necorporale

La Docuprint în perioada analizată nu au avut loc asemenea cheltuieli dar la momentul general, colectarea cheltuielilor de înființare a unității patrimoniale, în funcție de modalitatea de plată sau de decontare cu terții a acestor cheltuieli, se reflectă, după caz, cu ajutorul urmatoarelor conturi :

–––––––––––––––-x–––––––––––––––201„Cheltuieli de constituire” = %

5121 „Conturi curente la bănci”

5311 „Casa în lei”

404 „Furnizori de imobilizări”

–––––––––––––––x–––––––––––––––- – amortizarea cheltuielilor de constituire se înregistrează prin formula contabilă:

–––––––––––––––x–––––––––––––––-

6811„Cheltuieli de exploatare = 2801 „Amortizarea cheltuielilor

privind amortizarea” de constituire”

–––––––––––––––x––––––––––––––––

– scoaterea din evidență a cheltuielilor de constituire după amortizarea lor completă se înregistrează astfel:

–––––––––––––––-x–––––––––––––– b#%l!^+a?–2801„Amortizarea cheltuielilor = 201 „Cheltuieli de constituire”

de constituire”

–––––––––––––––x–––––––––––––––- Cheltuieli de cercetare dezvoltare.

Referitor la această categorie de cheltuieli pot exista următoarele situații:

– recepția de proiecte, procedeelor, situațiilor și altor lucrări ca rezultat al cercetării și dezvoltării efectuate în cadrul unității, evaluate la costul de producție:

––––––––––––––––x–––––––––––––––

203„Cheltuiel de dezvoltare” = 721 „ Venituri din producția de imobilizări”

––––––––––––––––x––––––––––––––-

– recepția unor rezultate ale cercetarii și dezvoltării, efectuate pe cont propriu, dacă cercetarea-dezvoltarea a început în anul precedent(pentru care cheltuielile aferente anului expirat au constituit imobilizări în curs) și se termină în anul curent (pentru care costul reprezintă venit al anului curent)

–––––––––––––––x–––––––––––––––-

203„Cheltuieli de dezvoltare” = %

230 „Imobilizări necorporale”

721 „Venituri din producția de imobilizări”

–––––––––––––––x–––––––––––––––– achiziționarea și recepția unor proiecte și lucrări de cercetare-dezvoltare executate de terți, pe baza facturilor primite și a documentelor de recepție, se evidențiază:

––––––––––––––––x–––––––––––––––

% = 404 „Furmizori de imobilizări”

203„Cheltuieli de dezvoltare”

4426„TVA deductibilă”

––––––––––––––––x––––––––––––––-

-scăderea din evidență a cheltuielilor de dezvoltare, după amortizarea lor integrală se evidențiază :

–––––––––––––––––x––––––––––––––2803„Amortizarea cheltuielilor = 203 „Cheltuieli de dezvoltare”

de dezvoltare”

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

În contabilitatea altor imobilizări necorporale, respectiv programelor informatice create de unitate sau achiziționate de la terți pentru necesitățile proprii în cadrul unitățiii se evaluează la costul de producție respectiv la costul de achiziție.

Fiind un cont de activ, se debitează cu valoarea altor imobilizări necorporale, aduse sub forma de aport al asociațiilor, achiziționate de la terți sau realizate pe cont propriu în cadrul unității. Se creditează cu valoarea altor imobilizări necorporale scoase din activ, în urma amortizării, cedării către terți sau retrase de asociați. Soldul debitor al contului reflectă valoarea altor imobilizări necorporale existente.

1. S.C. Docuprint SRL a achiziționat un program informatic în valoare de 800 plus TVA, care se achită în numerar. Amortizarea programului se face în 2 ani. Ulterior este scos din evidență .

– achiziționarea programului informatic :

–––––––––––––––––x–––––––––––––- b#%l!^+a?

% = 404„Furnizori de imobilizări” 992

207„Alte imobilizări necorporale” 800

4426„TVAdeductibilă” 192

–––––––––––––––––x–––––––––––––– achitarea facturi :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

404„Furnizori de imobilizări” = 5311 „Casa în lei” 992

–––––––––––––––––x––––––––––––––amortizare a lunară a programului

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

6811„Cheltuiel de exploatare = 2808 „Amortizarea altor 33,33

privind amortizarea imobilizărilor” imobilizărilor necorporale”

–––––––––––––––––-x–––––––––––––- scoaterea din evidență a programului informatic complet amortizat

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

2808„Amortizarea altor = 208 „Alte imobilizări 33,33

imobilizări necorporale” necorporale”

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

Alte operații :

– recepția de programe informatice și alte imobilizări necorporale, aduse ca aport de către asociați, achiziționate de la terți, respectiv realizate în unitate, la valoarea de aport, cost de achiziție și costul de producție se înregistrează :

–––––––––––––––––x––––––––––––––208„Alte imobilizări = %

necorporale” 456 „Decontări cu asociații privind capitalul”

404 „Furnizori de imobilizări”

721 „Venituri din producția de imobilizări”

–––––––––––––––––x–––––––––––––- – scoaterea din evidență ca urmare a amortizării integrale și cedarii către terți ( neamortizate integral) se înregistrează astfel :

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

% = 208 „Alte imobilizări

2808„Amortizarea altor imobilizări” necorporale”

6583„Cheltuieli privind activele cedate”

–––––––––––––––––x––––––––––––––

4.5.3 Contabilitatea deprecierii imobilizărilor

S.C Docuprint SRL utilizează ca singură modalitate de amortizare amortizarea liniară.

Operații privind contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

1. Se achiziționează un teren cu prețul de 11 000 plus TVA, care se achită b#%l!^+a?cu ordin de plată. La sfârșitul exercițiului se constată ca valoarea justă a terenului este de 8000lei. La sfârșitul exercitiului următor este de 8 500 lei. Ulterior, terenul se vinde cu prețul de 12 000 plus TVA.

– cumpărarea terenului:

–––––––––––––––––x––––––––––––––

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 13 640

2111„Terenuri” 11 000

4426„TVA deductibilă” 2 640

–––––––––––––––––x––––––––––––––

– achitarea facturii:

–––––––––––––––––x––––––––––––––

404„Furnizori de imobilizări” = 2151 „Conturi la bănci în lei” 13 640

––––––––––––––––––x–––––––––––––

– constituirea provizionului pentru deprecierea terenului:

–––––––––––––––––x––––––––––––––

6813„Cheltuieli de exploatare = 291 „Provizioane pentru 3 000

privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

deprecierea imobilizărilor” corporale”

–––––––––––––––––x––––––––––––––

-diminuarea provizionului în exercițiul următor:

–––––––––––––––––x––––––––––––––

291„Provizioane pentru = 7813 „Venituri din provizioane 3 000

deprecierea imobilizărilor corporale” pentru deprecierea imobilizărilor”

–––––––––––––––––x––––––––––––––

– vânzarea terenului:

–––––––––––––––––x–––––––––––––-

461„Debitori diverși” = % 14 880

7583 „Venituri din vînzarea 12 000

activelor și altor operații de capital”

4427 „TVA colectată” 2 880

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

-scoaterea din evidență a terenului vândut:

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

6583„Cheltuieli privind activele = 2111 „Terenuri” 11 000

cedate și alte operații de capital”

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

– anularea provizionului care rămane fără obiect:

––––––––––––––––––x––––––––––––-

291„Provizioane pentru = 7813 „Venituri din provizioane 2 500 b#%l!^+a?

deprecierea imobilizărilor corporale” pentru deprecierea imobilizărilor”

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

– încasarea creanței prin bancă

––––––––––––––––––x––––––––––––-

5121„Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși” 14 880

––––––––––––––––––x––––––––––––-

2. Se achiziționează de la o societate din afara grupului 1000 de acțiuni cu prețul de 2 lei/buc. În scopul obținerii de dividende anuale. Plată se face cu ordin de plată. La sfârșitul anului se constată ca a scăzut cotația acestor acțiuni la 1,8 lei/buc. La sfârșitul exercițiului următor cotația era de 1,7 lei/buc., când se vând în numerar 200 de acțiuni.

– achiziționarea acțiunilor:

––––––––––––––––––x–––––––––––––

263„Imobilizări financiare = 269 „Varsăminte de efectuat 1 500

sub formă de interese de participare” pentru imobilizări financiare”

––––––––––––––––––x––––––––––––– plată acțiunilor:

––––––––––––––––––-x––––––––––––

269„Vărsăminte de efectuat = 5121„Conturi la bănci în lei ” 1 500

pentru imobilizările financiare”

––––––––––––––––––x––––––––––––– constituirea unui provizion pentru deprecierea acțiunilor:

––––––––––––––––––x––––––––––––-

6863„Cheltuieli financiare = 296 „Provizioane pentru 50

privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

deprecierea imobilizărilor financiare” financiare”

––––––––––––––––––x––––––––––––– vînzarea a 200 acțiuni

––––––––––––––––––x––––––––––––-

5311„Casa în lei” = 7641„Venituri din imobilizări” 50

––––––––––––––––––-x––––––––––––

– scoaterea din evidență a acțiunilor cumpărate:

––––––––––––––––––x––––––––––––-

6641„Cheltuieli privind = 263 „Imobilizări financiare 600

imobilizările financiare cedate” sub formă de interese de participare”

––––––––––––––––––x––––––––––––– anularea provizioanelor aferent acțiunilor vândute:

––––––––––––––––––-x–––––––––––– 296 „Provizioane pentru = 7813„Venituri din provizioane 40

deprecierea imobilizărilor” pentru deprecierea imobilizărilor”

–––––––––––––––––-x–––––––––––––

b#%l!^+a?

Concluzii

În prezenta lucrare am încercat să realizez un model asupra modului cum se înregistrează în contabilitate imobilizările corporale și cele necorporale.

În primul capitol am prezentat aspecte teoretice privind imobilizările corporale și necorporale, clasificarea imobilizărilor modul de evaluare și reevaluare, contabilitatea imobilizărilor, modul de calculare și înregistrare a amortizării și contabilitatea provizioanelor.

În continuare am tratat probleme referitoare la societatea S.C. Docuprint SRL cu privire la istoricul firmei, obiectul de activitate, capital social și analiza principalilor indicatori economico- financiari. Procentul de creștere al cifrei de afaceri este în creștere. Profitul brut pe total activitate a crescut.

În ceea ce privește imobilizările corporale și necorporale, comisiile de inventariere nu au consemnat cazuri de bunuri inutilizabile și a valorii necorespunzătoare stării fizice în care neconcordanță cu valoarea de piață, însă din analiza lucrărilor de inventariere s-au constatat diferențe în minus ca urmare a nescăderii într-o periadă de mai mult timp.

Sunt foarte importante modificările pe care trebuie să le facă agenții economici în contabilitatea imobilizărilor corporale.

În capitolul IV am prezentat aspecte practice cu privire la amortizarea imobilizărilor. Amortizarea se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială și afectează în mod obligatoriu contul de profit și pierdere.

Se apreciază că situațiile prezentate de S.C. Docuprint SRL prezintă poziția financiară a societății, rezultatele financiare și situația fluxurilor de numerar pentru exercițiul încheiat și sunt în conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Bibliografie

Barbacioru, Victoria, Domnișoru, Sorin, Baluna, Radu, Manea, Simona (2004), Contabilitate Financiară, ed. Sitech

Bodea, Gh., Pântea (2007), Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Editura Inteleredo, Deva

Demean, Mariana (2008), Bazele contabilității, Ed. Transversal, Târgoviște

Mateș, D., Cotleț, D., Domil, A., Dumitrescu, A. (2009), Contabilitate financiară. Manual

Nae, Cerasella, Plesea, Doru, Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii si a microintreprinderilor, Editia revizuita, ed. Ecran Magazin, Bilioteca Financiar Consulting

Staicu, C-tin (2006), Contabilitatea Agentilor Economici, ed. Universitaria, Craiova

Ștefănescu, Aurelia ( 2008), Performanța financiară a întreprinderii între realitate și creativitate, Ed. Economica

pentru învățământul la distanță, Editura Universității de Vest

Visan, Dumitru, Buradu, Corneliu, Burtescu, Claudia (2006), Contabilitate financiara, vol I, ed. Independenta Economica