Imm Urile In Romania Si Uniunea Europeana
CUPRINS
Capitolul I. Imm-urile în Uniunea Europeană
Scurtă prezentare a IMM-urilor
Importanța IMM-urilor pe piața economică a U.E
Reglementări mai bune și mai puține
Sprijinirea internaționalizării IMM-urilor
Cadrul legislativ
Strategia Europa 2020
Capitolul II. Imm-urile în România
Scurtă prezentare a IMM-urilor în România
Demografia IMM-urilor în România
Distribuția regională a noilor înmatriculări
Evoluția IMM-urilor
Cadrul legislativ în România
Dezvoltarea durabilă a IMM-urilor
Capitolul III. Studiu de caz, Pensiunea Casa Domnească
IMM-urile din sectorul turismului (ramura esențială pentru dezvoltarea economiei europene și naționale
Pensiunea Casa Domnească- scurtă prezentare
Surse de finanțare
Structura organizatorică
Activitatea economică și financiară a S.C. SELECTRA S.R.L
Diagnosticul activității
Analiza SWOT
Concluzii și propuneri
Bibliografie
INTRODUCERE
Această lucrare are la bază analiza sectorului de Întreprinderi Mici și Mijlocii, încă din anul 2005 și până în prezent, precum și analiza noii strategii, denumită Strategia Europa 2020, adoptată la începutul anului 2014. Astfel pentru a evidenția rolul și funcțiile întreprinderilor, am prezentat în primul capitol detaliat definiția acestora, importanța și beneficiile existenței IMM-urilor pe piața atât europeană cât și românească. De asemenea încă din primul capitol putem deduce faptul că, IMM-urile reprezintă o componentă esențială în menținerea echilibrului economiei unui stat, dar și o sursă importantă de asigurare a ocupării forței de muncă.
Lucrarea este structurată astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a putea concluziona referitor la rolul Întreprinderilor Mici și Mijlocii în proiectul de Strategie Europa 2020. Structura se regăsește astfel:
1. Capitolul I. IMM-urile în Uniunea Europeană
2. Capitolul II. IMM-urile în România
3. Capitolul III. Studiu de caz pensiunea “Casa Domneasca”, pensiune înființată cu ajutorul programului de finanțare prin Fonduri Europene 2007-2013
4. Capitolul IV. Concluzii finale și propuneri
Ceea ce am vrut să evidențiez în cadrul acestei lucrări este faptul că această temă, a importanței IMM-urilor și a programelor de finanțare și dezvoltare, reprezintă un subiect ce în zilele noastre a fost și este dezbătut într-o mare măsură, atât pe plan național, cât și internațional. Strategia Europa 2020 reprezintă nu numai un proiect de îmbunătățire a vechilor norme de conduită și dezvoltare, cât și noi idei de inovare și dezvoltare pe plan tehnologic, social, educațional și cultural. De asemenea prin noul program de dezvoltare, noi fonduri atât rambursabile, cât și nerambursabile, în diverse domenii de activitate au fost adoptate, având ca scop îmbunătățirea infrastructurii fiecărei țări membre Uniunii Europene, creșterea PIB-ului și a forței de muncă, lucru ce sperăm că se va reuși până lafinalizarea programului din anul 2020.
CAPITOLUL 1. IMM-URILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Scurtă prezentare a IMM-urilor
Nevoile oamenilor sunt satisfăcute prin consumul de bunuri și servicii. La baza consumului stă producția care este realizată în cadrul întreprinderilor. Prin urmare, întreprinderea constituie componenta fundamentală a oricărei economii de schimb.
Întreprinderile sunt entități economice de bază ale economiei naționale, raspândite în teritoriu datorita raspândirii resurselor materiale, în special a resurselor primare limitate sau a accesului la acestea, a resurselor de muncă, a consumatorilor. Datorită variatelor alternative de utilizare a resurselor (factorilor) de producție în profil teritorial si a necesității utilizării lor eficiente în procesele economice, inițiativa agenților economici se diversifică pe masura adâncirii procesului de diviziune socială a muncii. Noțiunea de întreprindere are la origine cuvântul francez “entreprise”, iar în terminologia anglo-saxona se utilizează cu același sens. De multe ori se utilizează cu același sens și noțiunea de unitate economică sau firma. Ca unitate economică, întreprinderea are rolul de a administra cu eficiență maximă resursele de care dispune în vederea realizării obiectivelor stabilite de managementul individual sau de grup si de proprietari.
Conceptul de întreprindere a cunoscut o lunga evolutie istorica în procesul de formare si consolidare a economiei moderne. Întreprinderea de azi este esential diferită de cea care a apărut la începutul dezvoltării capitalismului.
Henri Fayol considera ca întreprinderea este un ansamblu tehnic și economico- social, care are funcții specifice și este condusă după principii de piață.
După François Perroux “întreprinderea este o forma de producție prin care în cadrul aceluiași patrimoniu se combină prețurile diversilor factori de producție aduși de agenți economici distincți de proprietarul întreprinderii, în vederea vânzării pe piață a unui bun sau serviciu și pentru a obține din diferența între două serii de prețuri (prețul de vânzare și prețul de cost) cel mai mare câstig bănesc posibil”.
Întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană își desfașoară activitatea într-un climat macroeconomic dificil și fac eforturi anevoioase pentru revenirea la situația înregistrată în 2008 în ceea ce privește performanțele economice și personalul angajat existente anterior instalării crizei economice.În intervalul 2011 – 2012, condițiile economice cu care s-au confruntat întreprinderile din UE au fost marcate de o intensificare a crizei datoriilor suverane în zona euro, sub spectrul dublei recesiuni, în mai mare măsură pentru unele țări din sudul Europei și încetinirea creșterii, începând din anul 2011, chiar și în cele mai performante economii.
În pofida recesiunii generale, IMM-urile și-au menținut importanța fiind considerate coloana vertebrală a economiei europene. Nivelurile scăzute de încredere, atât în rândul oamenilor de afaceri, cât și al consumatorilor, șomajul ridicat, reducerea consumului și diminuarea exporturilor din anul 2010 au contribuit la scăderea ratelor de creștere a PIB în cursul anilor 2011 și 2012. După o ușoară îmbunătățire a ratei ocupării în 2011, de numai 0,2%, pentru anul 2012 se estimează reversarea tendinței (-0,2%) și întoarcerea la situația negativă din anii anteriori.
Efectele globale ale crizei financiare și economice s-au manifestat cu tendințe similare, însă la intensități diferite, așa cum ilustrează datele din tabelul 1.1. Se poate observa faptul că debutul crizei s-a produs cu un an mai târziu în Uniunea Europeană față de SUA și Japonia, unde creșterea PIB și locurile de muncă erau afectate încă din anul 2008.
Europa se confruntă cu o importantă provocare privind creșterea competitivității economice prin ridicarea nivelului de productivitate a muncii. În acest sens, au fost lansate noile inițiative pentru competitivitatea Uniunii Europene care vizează componente cheie precum: inovarea, creșterea producției high-tech și a serviciilor bazate intensiv pe știință, noile competențe și calificări, dezvoltarea durabilă.
În acest context, IMM-urile sunt considerate una din forțele motrice ale economiei moderne, grație capacității lor de inovare și adaptare tehnologică, de generator al locurilor de muncă și promotori ai exportului.
Tabel 1.1. Ratele de crestere ale indicatorilor macroeconomici, comparatie UE27, SUA, Japonia 2008-2013(%)
Sursa:Comisia Europeana, Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011-2012
Importanța IMM-urilor pe piața economică a U.E.
Societățile clasificate oficial, conform definiției UE , ca intreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) sunt acele societăți care au mai puțin de 250 de angajați și sunt independente de societăți mai mari. În plus, cifra lor de afaceri sau bilanțul anual nu pot depăși 50 milioane euro, respectiv 43 milioane euro. Această definiție este esențială pentru stabilirea societăților care pot beneficia de programele comunitare dedicate IMM-urilor și de anumite politici precum regulile de concurență specifice IMM-urilor.
IMM-urile pot fi impărțite în trei categorii, în funcție de mărimea acestora: microîntreprinderile au mai puțin de 10 angajați, întreprinderile mici au între 10 și 49 de angajați, iar întreprinderile mijlocii au între 50 si 249 de angajați.
IMM-urile europene reprezintă:
99,8% din totalul întreprinderilor europene;
67,1 % din locurile de muncă în sectorul privat;
Peste 80 % din forta de muncă în anumite sectoare industriale precum industria produselor din metal, sectorul de construcții și sectorul mobilei.
In Europa, 67 % din locurile de munca din sectorul privat se gasesc in cadrul IMM-urilor
Tabel.1.2. Defalcarea numărului de persoane angajate după clasa de mărime a întreprinderii
Sursa: Eurostat, SBS, Defalcarea numarului de persoane angajate dupa clasa de marime a intreprinderii, economia intreprinderilor nefinanciare, 2010, UE-25
Categoria IMM-urilor cuprinde toate tipurile de societăți, de la afaceri cu un singur angajat la cooperative. În timp ce unele IMM-uri oferă servicii tradiționale sau articole de artizanat, multe altele sunt companii de tehnica avansată, cu o dezvoltare foarte rapidă. Totuși, în ciuda diferențelor, multe provocări sunt comune pentru IMM-urile din Europa.
Pentru cele mai multe întreprinderi mici și mijlocii, povara administrativă este problema primordială. Costul procedurilor administrative pentru o companie mică poate fi până la zece ori mai mare decât pentru o companie mare, facând ca aceasta povară să fie disproporționat de grea pentru companiile mici. Iată de ce Comisia Europeană și-a fixat două obiective principale: de a reduce povara administrativă a întreprinderilor cu 25% înainte de anul 2012 și de a se asigura că toate noile legislații referitoare la afaceri prietenoase cu IMM-urile. Pentru a realiza acest lucru, Comisia Europeană simplifică și îmbunatățește legislația Europeană și încurajează autoritățile naționale și regionale să facă același lucru la nivelurile lor.
Fig. 1.1. Cele mai importante probleme cu care se confruntă IMM-urile
Sursa: Comisia Europeana, Raport privind rezultatele consultarii publice referitoare la Legea privind intreprinderile mici pentru Europa,aprilie 2008
1.2.1 Reglementari mai bune și mai puține
Programul de acțiune din 2007 al Comisiei Europene de a îndepărta povara administrativă a intreprinderilor cu 25% a identificat zonele prioritare de acțiune , care se concentrează asupra obligațiilor de informare în domenii precum dreptul societăților, relațiile de muncă, TVA-ul și statisticile. Câteva dintre aceste obligații au fost deja eliminate.
Ca si exemplu:
Companiile nu mai trebuie să publice datele afacerii în monitoarele naționale și pot utiliza/ reutiliza traducerile autentificate într-unul din statele membre atunci cand deschid sucursale în alte state membre.
Statelor member trebuie să li se accepte opțiunea de a scuti microîntreprinderile de furnizarea detaliată a datelor în raportările lor financiar-contabile anuale.
O reducere cu 25% a poverii administrative a intreprinerilor poate să facă referire la o crestere de 1,5% a PIB-ului UE, adică o sumă de aproximativ 150 miliarde euro. Totuși, acest obiectiv poate fi realizat numai prin acțiunea coroborată a autorităților naționale, regionale si locale, împreună cu Comisia Europeană. Până acum, 18 state membre și-au fixat ținte naționale referitoare la reducerea poverilor administrative. Elementele esențiale ce compun imaginea de ansamblu a sectorului IMM din Uniunea Europeană sunt reprezentate prin performanțele evaluate prin intermediul datelor structurale Eurostat privitoare la numărul de întreprinderi, numărul de angajați și valoarea adăugată brută.
Pe masură ce evoluțiile IMM-urilor sunt urmărite pe o perioadă suficient de lungă (2005-2012), se constată amploarea impactului negativ cu care criza financiară a lovit IMM-urile, totodata toți cei trei indicatori fiind afectați în anul 2009 și ulterior până în anul 2012. Numărul de angajați a fost cel mai sever afectat, iar creștereroximativ 150 miliarde euro. Totuși, acest obiectiv poate fi realizat numai prin acțiunea coroborată a autorităților naționale, regionale si locale, împreună cu Comisia Europeană. Până acum, 18 state membre și-au fixat ținte naționale referitoare la reducerea poverilor administrative. Elementele esențiale ce compun imaginea de ansamblu a sectorului IMM din Uniunea Europeană sunt reprezentate prin performanțele evaluate prin intermediul datelor structurale Eurostat privitoare la numărul de întreprinderi, numărul de angajați și valoarea adăugată brută.
Pe masură ce evoluțiile IMM-urilor sunt urmărite pe o perioadă suficient de lungă (2005-2012), se constată amploarea impactului negativ cu care criza financiară a lovit IMM-urile, totodata toți cei trei indicatori fiind afectați în anul 2009 și ulterior până în anul 2012. Numărul de angajați a fost cel mai sever afectat, iar creșterea numărului de IMM-uri a fost stopată. Singurul indicator cu o redresare clară după momentul 2009 a fost valoarea adaugată brută care și-a reluat creșterea la toate clasele de mărime.
Fig1.2. Evoluția numărului de IMM-uri, numărului de salariați, valorii adăugate în UE (2005-2012)
Sursa: Comisia Europeană, Raportul anual al IMM-urilor din UE, 2011/ 2012
Pornind de la tabloul de ansamblu, analiza datelor statistice furnizate de Eurostat pentru fiecare țară și estimările de prognoză pun în evidență evoluții și tendințe diferite ale indicatorilor caracteristici în cele 27 de state membre.
În Raportul anual al IMM-urilor din UE 2011-2012 disparitățile dintre statele membre, în ceea ce privește capacitatea de redresare a sectorului IMM, au fost evaluate pe baza a trei criterii:
Daca in anul 2011 a avut loc redresarea si au fost depasite valorile din 2008 ale valorii adaugate brute si a fortei de munca
Cat de rapid s-a produs redresarea si care au fost ratele anuale de crestere pentru VAB si ocupare incepand cu 2009;
Divergent de performanta in termeni reali ai cresterii VAB si a numarului de angajati din IMM.
Pornind de la evaluarea criteriilor de performanță mai sus menționate, în perioada 2008- 2012, statele membre au fost încadrate în 4 grupuri, astfel:
grupul P-P, ce cuprinde țări cu creștere pozitivă înregistrată de ambii indicatori, VAB și număr de angajați, 2008-2012;
grupul P-N, ce are în componență țări cu creștere pozitivă a VAB și creștere negativă a numărului de angajați, 2008-2012;
grupul N-P, ce include țările cu creștere negativă a VAB și creștere pozitivă a numărului de angajați, 2008-2012;
grupul N-N, ce face referire la țările cu creștere negativă la ambii indicatori, 2008-2012.
Tab 1.3. Structura grupurilor formate in vederea evaluării criteriilor de performanță
Sursa: Raportul anual al Comisiei Europene 2011/2012
1.2.2 Sprijinirea internationalizarii IMM-urilor
Pentru multe firme mici, activitatea transfrontalieră începe la câțiva kilometri de casă. Unul dintre cele mai importante succese ale UE a fost facilitarea comerțului transfrontalier, prin crearea unei piețe unice de mari proporții, cu circa 500 milioane de consumatori. Piața unică permite întreprinderilor comercializarea unui produs în interiorul Uniunii Europene, fără a fi nevoie de adaptarea acestuia la normele naționale. Piața unică oferă IMM-urilor oportunități imense de creștere, iar ultimele extinderi ale Uniunii au multiplicat oportunitățile de afaceri pentru IMM-uri. Dar în prezent, 63 % din IMM-uri își desfășoară activitatea doar în țara lor de origine. Numai 8 % dintre IMM-urile europene fac exporturi și doar 12 % dintre factorii de producție ai unui IMM mediu se achiziționează din străinătate. Una din problemele cu care se confruntă IMM-urile este informarea – cunoașterea oportunităților existente și a reglementărilor în materie de afaceri transfrontaliere. De asemenea, multor IMM-uri le lipsește capitalul necesar pentru a se extinde în străinătate. Prin urmare, IMM-urile au nevoie de sprijin și de consiliere pentru a putea profita la maxim de piața unică.
Legislația privind piața unică este examinată și actualizată permanent, pentru a garanta funcționarea corectă a pieței și faptul că întreprinderile și cetățenii pot beneficia de reglementările stabilite pretutindeni în Europa. În noiembrie 2007, Comisia a formulat un pachet de inițiative pentru a garanta că piața unică acționează și mai mult pentru a beneficia de procesul globalizării, pentru a realiza o deschidere față de întreprinderile mici, pentru întărirea rolului consumatorilor și pentru stimularea inovării. Aceste inițiative au la bază succesele din trecut și sunt urmarea unor consultări extinse cu cetățenii, întreprinderile, administratorii publici, mediile academice și organizațiile reprezentative.
Diferențele de reglementare referitoare la societățile private cu răspundere limitată în statele membre fac înființarea și funcționarea IMM-urilor în străinătate cronofagă și costisitoare. Prin urmare, Comisia Europeană a adoptat o propunere privind statutul de Societate Privată Europeană (SPE), care ar putea fi constituită și care ar putea apoi funcționa conform acelorași prevederi uniforme ale dreptului societăților în întreaga Europă. De exemplu, cerințele existente privind capitalul minim pentru înființarea unei întreprinderi vor fi anulate și reglementările privind înregistrarea societății și administrarea zilnică a activității acestuia vor fi simplificate, astfel încât societățile să își reducă costurile de consultanță juridică. Comisia va prezenta, de asemenea, propunerile de modificare necesare pentru a garanta faptul că acest nou tip de societate poate beneficia de directivele existente referitoare la impozitele în domeniul corporatist.
Directiva serviciilor, care va intra în vigoare în 2010, va facilita modul în care întreprinderile prestează servicii în alte țări europene. Directiva va reduce birocrația în materie de comerț cu servicii și, prin urmare, va încuraja întreprinderile europene să se extindă în străinătate. Toate statele membre trebuie să înființeze un punct de contact care să ofere asistență întreprinderilor din alte țări ale UE care doresc să își ofere serviciile.
1.3. Cadrul legislativ
“Este timpul acum, o dată pentru totdeauna, să consolidăm plasarea nevoilor IMM-urilor în prim-planul politicilor europene. Prin legea privind întreprinderile mici pentru Europa, întreaga forta a Europei se implica în sprijinirea IMM-urilor, antrenând toate resursele Europei pentru a susține întreprinderile mici în activitatea lor zilnică și pentru a pregăti calea pentru cele care vor să creeze mai multe locuri de muncă și să se dezvolte, în Europa și nu numai.”
Gunter Verheugen
Vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil în materie de Întreprinderi și industrie
Legea privind întreprinderile mici și mijlocii pentru Europa reflectă voința politică a Comisiei de a recunoaște rolul central al IMM-urilor în economia UE și ea instituie, pentru prima data un cadru politic cuprinzător pentru Uniunea Europeana și statele sale membre.
Aceasta are scopul de a îmbunătăți abordarea generala a spiritului antreprenorial, de a ancora ireversibil principiul “Gândiți mai întâi la scara mică” în elaborarea de politici, de la reglementări la servicii publice, și de a promova creșterea IMM-urilor, asistându-le în rezolvarea problemelor rămase, care le împiedica dezvoltarea.
Legea privind întreprinderile mici pentru Europa se aplică tuturor companiilor care sunt independente și au mai puțin de 250 de angajați: 99% din totalul întreprinderilor europene.
Fundamentul reglementărilor privind sectorul IMM este furnizat de articolul 157 din Tratatul de înființare a Uniunii Europene care stipulează că „Uniunea și statele membre vor asigura îndeplinirea condițiilor necesare pentru funcționarea competitivă a industriei Uniunii. În acest scop, în concordanță cu sistemul piețelor deschise și concurențiale, acțiunile acestora vor urmări… încurajarea unui mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor în cadrul Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii….”.
Elaborarea unor reglementări care să asigure atât buna funcționare a sectorului IMM cât să și ofere perspective pentru o dezvoltare consistentă a acestuia a reprezentat una dintre preocupările permanente ale Uniunii. Legislația privind sectorul IMM, în vigoare include următoarele documente:
Rezoluția Consiliului din 3 noiembrie 1986 privind programul de acțiune pentru întreprinderi mici și mijlocii, publicată în OJ C 287, 14.11.1986, p. 1–1;
Rezoluția Consiliului din 30 iunie 1988 privind îmbunătățirea mediului de afaceri și acțiunile de promovare a dezvoltării întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul Uniunii, publicată în OJ C 197, 27.7.1988, p. 6–7);
Recomandarea Consiliului 90/246/EEC din 28 mai 1990 referitoare la implementarea politicii de simplificare administrativă în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii din statele membre, publicată în OJ L 141, 2.6.1990, p. 55–56;
Rezoluția Consiliului din 27 mai 1991 privind programul de acțiune pentru întreprinderi mici și mijlocii inclusiv întreprinderile din sectorul meșteșugăresc, publicată în OJ C 146, 5.6.1991, p. 3–3;
Rezoluția Consiliului din 17 iunie 1992 privind acțiunile Uniunii de sprijinire a întreprinderilor, în particular a întreprinderilor mici și mijlocii inclusiv întreprinderile din sectorul meșteșugăresc, publicată în OJ C 178, 15.7.1992, p. 8–9;
Decizia Comisiei 97/761/EC din 5 noiembrie 1997 de aprobare a unui mecanism de sprijin pentru înființarea unor întreprinderi mici și mijlocii transnaționale mixte în cadrul Comunității, publicată în OJ L 310, 13.11.1997, p. 28–31;
Recomandarea Comisiei 97/344/EC din 22 aprilie 1997 privind îmbunătățirea și simplificarea mediului de afaceri pentru dezvoltarea de noi afaceri, publicată în OJ L 145, 5.6.1997, p. 29–51;
Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 referitoare la definirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și a celor mijlocii, publicată în OJ L 124, 20.5.2003, p. 36–41.
Începând cu anul 2005, Uniunea Europeană a plasat IMM-urile în centrul Strategiei pentru creștere și locuri de muncă de la Lisabona. Creșterea importanței acordate sectorului IMM, ca o consecință directă a recunoașterii rolului său atât în cadrul economiei europene cât și din perspectiva contribuției sale la creșterea competitivității și la dezvoltarea durabilă a Uniunii Europene, a condus la elaborarea unui cadru de referință comprehensiv al politicii în domeniul IMM, atât la nivelul Uniunii cât și la cel al statelor membre, reprezentat de adoptarea, în iunie 2008,a Small Business Act for Europe (SBA).
În esență, SBA reunește 10 principii care urmăresc să îmbunătățească abordarea de ansamblu a antreprenoriatului, să consacre în mod ireversibil principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” în formularea și implementarea politicilor și să susțină creșterea sectorului IMM prin soluționarea problemelor care afectează dezvoltarea acestuia prin crearea unui mediu în care antreprenorii pot reuși iar spiritul antreprenorial este recompensat, crearea reglementărilor în spiritul principiului „Gândiți mai întâi la scară mică”, adaptarea instrumentelor politicilor publice la nevoile sectorului IMM, facilitarea accesului IMM la resurse financiare și susținerea sectorului IMM în valorificarea mai bună a oportunităților oferite de Piața Unică și piețele-terțe.
Tab. 1.4. Cele zece principii SAB
1.4 Strategia EUROPA 2020
La momentul actual, Europa trece printr-o perioadă de transformare. Datorita crizei, ani de progrese economice și sociale au fost anulate, punând în evidență deficiențele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea a evoluat rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) s-au intensificat. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor.
Europa poate reuși dacă acționează în mod colectiv, ca Uniune. Astfel, Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc, și anume:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități – o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional. Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:
– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
– „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;
– „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre. Instrumentele UE, în special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieșire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creștere pe termen lung și pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice și monetare.
Consiliul European se va implica total în noua strategie și va fi punctul focal al acesteia. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor, va facilita schimburile politice și va prezenta propunerile necesare orientării acțiunii și promovării inițiativelor emblematice ale UE. Parlamentul European va reprezenta o forță motrice pentru mobilizarea cetățenilor și va juca rolul de colegislator în ceea ce privește inițiativele-cheie.
Această abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extinsă la comitetele UE, parlamentele naționale, autoritățile naționale, locale și regionale, partenerii sociali, părțile interesate și societatea civilă, astfel încât toți cetățenii să participe la îndeplinirea obiectivelor fixate.
Au fost puse în evidență deficiențele structurale ale Europei
Ieșirea din criză reprezintă provocarea imediată, dar cea mai mare provocare este aceea de a nu încerca să revenim la situația anterioară crizei. Chiar și înaintea crizei existau multe domenii în care Europa nu avansa destul de rapid în comparație cu restul lumii.
– Rata medie de creștere a Europei a fost inferioară din punct de vedere structural celei a principalilor noștri parteneri economici, în mare parte ca urmare a unui decalaj în materie de productivitate care s-a accentuat în ultimii zece ani. Această situație se datorează în mare parte diferențelor existente între structurile antreprenoriale, în paralel cu nivelurile scăzute ale investițiilor în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, cu utilizarea insuficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor, cu reticența unor segmente ale societăților noastre de a susține inovarea, cu obstacolele în calea accesului pe piață și cu un mediu de afaceri mai puțin dinamic.
– În pofida înregistrării unor progrese, ratele de ocupare a forței de muncă în Europa, cu o medie de 69% pentru persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani, sunt în continuare mult mai scăzute decât în alte părți ale lumii. Numai 63% dintre femei lucrează, în comparație cu 76% dintre bărbați. Numai 46% dintre lucrătorii vârstnici (55-64 de ani) au un loc de muncă, comparativ cu peste 62% în SUA și Japonia. Mai mult, cetățenii europeni lucrează în medie cu 10% mai puține ore decât cei din SUA sau din Japonia.
– Se înregistrează o accelerare a îmbătrânirii populației. Întrucât generația născută după cel de al doilea Război mondial („baby boom”) începe să se pensioneze, populația activă a UE va începe să se reducă începând din 2013-2014. Numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani crește, în prezent, de două ori mai rapid decât înainte de 2007 (cu aproximativ două milioane de persoane pe an, în comparație cu numărul anterior, de un milion). Scăderea numărului populației active, combinată cu creșterea proporției de pensionari va exercita presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de protecție socială.
Definirea unei strategii credibile de ieșire din criză
Date fiind incertitudinile cu privire la perspectivele economice și la vulnerabilitatea sectorului financiar, măsurile de sprijin ar trebui retrase numai atunci când se va putea considera că redresarea economică nu mai depinde de sprijin extern și când va fi fost restaurată stabilitatea financiară.
Retragerea măsurilor temporare legate de criză ar trebui să se realizeze în mod coordonat și să țină seama de eventualele efecte de contagiune propagate de la un stat membru la altul și de interacțiunile dintre diversele instrumente de politică. Ar trebui restaurată disciplina în materie de ajutoare de stat, începând cu sistarea cadrului temporar al ajutoarelor de stat. O astfel de abordare coordonată ar trebuie să se bazeze pe următoarele principii:
Fig. 1.3. Principii de retragere a măsurilor temporare legate de criza financiară
Coordonarea în cadrul Uniunii economice și monetare
Pentru statele membre care au adoptat euro, moneda comună a constituit un scut valoros de apărare împotriva fluctuațiilor ratei de schimb. Criza actuală a demonstrat însă și amploarea fenomenului de interdependență între economiile țărilor aflate în zona euro, în special în domeniul financiar, ceea ce a dus la o creștere a riscului de apariție a efectelor de contagiune. În unele cazuri, modelele de creștere divergente duc la acumularea unor datorii publice foarte mari, care, la rândul lor, exercită presiuni asupra monedei unice. Astfel, criza actuală a amplificat atât problemele cu care se confruntă zona euro, de exemplu sustenabilitatea finanțelor publice și potențialul de creștere, cât și rolul destabilizator al dezechilibrelor și al divergențelor în materie de competitivitate.
Este extrem de important și de urgent să se depășească aceste probleme existente în zona euro pentru a se asigura stabilitatea și o creștere durabilă, generatoare de locuri de muncă. Abordarea acestor provocări necesită o coordonare mai strânsă a politicilor, inclusiv:
– un cadru pentru o supraveghere mai intensă și mai cuprinzătoare a țărilor din zona euro: pe lângă consolidarea disciplinei fiscale, dezechilibrele macroeconomice și evoluția competitivității ar trebui să constituie o parte integrantă a supravegherii economice, în special în vederea facilitării unei ajustări bazate pe politici;
– un ca dru pentru a răspunde amenințărilor iminente la adresa stabilității financiare a zonei euro în general;
– o reprezentare adecvată pe plan extern a zonei euro pentru a găsi o soluție fermă la problemele economice și financiare mondiale.
Comisia va face propuneri pentru a promova aceste idei.
CAPITOLUL II. IMM-urile în România
2.1 Scurtă prezentare a IMM-urilor în România
Economia mondială traversează cea mai dificilă perioadă de criză economică cunoscută după marea recesiune din anii ’30. Efectele crizei economico-financiare au fost amplificate de gradul înalt de interdependență a economiilor lumii, fiind extinse atât în țările dezvoltate, cât și în economiile emergente.
Începând cu ultimul trimestru al anului 2008, criza financiară s-a propagat rapid și în țara noastră, în contextul unei economii mondiale tot mai globalizate, oprind evoluția ascendentă a creșterii economice. Se poate spune că economia României se află în prezent într-un punct de răscruce după parcursul a două intervale de evoluție complet diferite, înainte și după integrarea în Uniunea Europeană.
Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, caracterizat de reforme și transformări în plan politic, economic și social de-a lungul unei etape de cel puțin opt ani (2000-2007), urma să fie continuat prin integrarea deplină în structurile economice și în piața internă a UE, grație unui nou ciclu de programare (2007-2013), decisiv pentru parcursul istoric al societății românești.
Procesul de creștere economică durabilă, instalat încă din perioada de pregătire a țării pentru aderare, și-a continuat evoluția pozitivă și în 2007-2008, tendința fiind considerată pe un palier de stabilitate. Astfel, în anul 2007, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 6%, după nivelurile și mai înalte cunoscute anterior (7,9% în 2006). Mai mult decât atât, creșterea economică de ansamblu evaluată în context european, unde valoarea medie a fost de 2,8% în UE-25, indica o situație favorabilă pentru România care se plasa, la acel moment, pe poziția a 8-a în ierarhia statelor, demonstrând astfel un nivel de creștere susținut.
Evoluțiile pozitive și prognozele optimiste referitoare la dezvoltarea economică a României au fost curmate brusc la sfârșitul anului 2008, odată cu instalarea crizei mondiale. Cauzele care au determinat această situație sunt puse pe seama unui complex de trei factori majori de influență: retragerea fluxurilor de capital străin; scăderea cererii interne de consum; contracția volumului de comerț exterior.
Astfel, în timp ce anul 2007 rămâne borna de marcaj pentru sfârșitul unei etape istorice și începutul unui stadiu nou în evoluția României în cadrul Uniunii Europene, anul 2008 a devenit anul de referință pentru începutul perioadei de criză. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai României relevă faptul că, între 2000 și 2008 creșterea economic a fost finanțată prin intrările masive de capital străin, însumând aproximativ 36 miliarde de euro numai în intervalul 2004- 2008, potrivit datelor BNR. Cea mai mare parte dintre acestea (66%) au fost orientate către sectoare precum servicii de intermediere financiară și de asigurări, construcții și tranzacții imobiliare sau comerț – sectoare care nu asigură o creștere economică sănătoasă și sustenabilă. Doar o treime din volumul investițiilor a fost direcționată către sectoare creatoare de valoare adăugată, care pot antrena creștere în mediul economic, precum industria prelucrătoare (30%) sau Tehnologia Informațiilor și Comunicații (3%).
Situația economică actuală se caracterizează atât prin dezechilibre microeconomice la nivelul economiei reale, cât și printr-un echilibru macroeconomic precar, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală introduse de guvern suprapuse peste efectele crizei. Rezultatele obținute pe termen scurt reflectă un deficit bugetar scăzut și o creștere economică ce oscilează în jurul lui 0. În prezent investițiile străine s-au redus la maximum 2 miliarde de euro pe an, iar România este nevoită să găsească alte surse de finanțare a creșterii.
În plus, structura actuală a capitalului din sectorul bancar (80% capital străin) nu poate asigura aceste finanțări. Aceste dificultăți nu au putut fi compensate prin Fondurile Structurale și de Coeziune alocate României, care în mare măsură au rămas neutilizate sau au fost direcționate către proiecte mai puțin relevante și nu către proiectele de investiții în sectoare creatoare de valoare adăugată.
Guvernul României a încheiat, în anul 2010, un acord financiar extern cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale în valoare de 19,95 miliarde de euro, cu o durată de 24 de luni. Programul a ajutat la ajustarea ordonată a deficitului extern, asigurarea unei finanțări externe adecvate și îmbunătățirea nivelului de încredere în perspectivele economiei românești. Acesta a contribuit la păstrarea stabilității financiare din România și pe parcursul anilor 2011-2012, în pofida contextului economic intern și internațional dificil. Riscurile la adresa sectorului bancar au fost contracarate de către instituțiile de credit prin eforturi proprii întreprinse în contextul activității desfășurate de Banca Națională a României (BNR) în privința reglementării prudențiale, supravegherii și gestionării adecvate a riscurilor din sistem. Majoritatea acțiunilor, aflate în competența BNR, menite să contribuie la asigurarea unei funcționări adecvate și stabile a sectorului financiar au fost îndeplinite integral, respectându-se angajamentele asumate de autoritățile române prin acordul cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.
Per ansamblu, sectorul IMM din România a evoluat în ultimii ani similar celui din UE-27, deținând o pondere de 99,7% din întreaga populație de întreprinderi. Există ușoare diferențe de structură a sectorului pe clase de mărime, în sensul că, în România microîntreprinderile au un procentaj mai mic (88%) față de media europeană de 92,2%, iar firmele mici cumulează 10% din totalul IMM-urilor, mai mult decât ponderea înregistrată în UE de această clasă de mărime (6,5%). Din punct de vedere al distribuției sectoriale pe activități economice, se constată o concentrare mai mare a IMM-urilor din România în sectorul comerțul cu amănuntul și cu ridicata (38%), față de media de 30% în UE; urmează sectorul servicii în domeniile hotelier și catering, transport, imobiliare și servicii de afaceri (29%), construcții (18%) și industrie prelucrătoare (10%). România este una dintre țările europene cel mai mult afectate de recesiune, deoarece expansiunea economică anterioară crizei s-a bazat în principal pe investițiile străine directe, care s-au restrâns drastic atunci când efectele crizei economice globale au fost resimțite de investitorii străini. Produsul Intern Brut al României a căzut abrupt cu -7% în 2009 și s-a contractat în continuare până la -1,6% în 2010. Rata șomajului a crescut de la 5,8% în 2008, la 8,4% în 2009, însă în perioada următoare a revenit pe trendul descrescător ajungând la 7,7% în 2010. Criza a avut un impact puternic asupra IMM-urilor din România determinând stoparea evoluțiilor pozitive cunoscute anterior pentru o perioadă relativ lungă de timp (2000- 2008).
Demografia IMM-urilor în România
Schimbările în evoluția demografică a întreprinderilor din România au fost de mare amplitudine și cu efecte pe termen lung, așa cum rezultă din statisticile publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Raportul între numărul înmatriculărilor, suspendărilor, dizolvărilor și al radierilor de firme, înregistrate în perioada 2008-2012, la Registrul Comerțului indică fără echivoc turbulențe survenite în mediul de afaceri, odată cu instalarea crizei economice și financiare.
Se poate spune că evoluția demografică a IMM-urilor din România a fost influențată nu numai de agravarea condițiilor de piață generate de criza economică ci și de ritmul și magnitudinea modificărilor survenite în regimul fiscal, introduse de Guvern, ca măsuri de contracarare a efectelor crizei. Percepute de mediul de afaceri ca fiind împovărătoare, aceste măsuri au determinat numeroase firme să își înceteze activitatea. Pe de altă parte, au fost influențate negativ inițiativele antreprenoriale și crearea de startup-uri.
Politica de creștere a gradului de colectare de venituri la bugetul de stat, prin introducerea impozitului minim pe profit, precum și diferențierile în tratamentul amortizărilor și al TVA-ului au descurajat mulți întreprinzători, aflați deja în dificultate din cauza crizei, să își mai continue activitatea.
Fig. 2.1. Dinamica inregistrarilor la Registrul Comertului, 2008-2012
Sursa: Statistici ONRC, 2008-2012
Aceste evoluții sunt reflectate de statisticile referitoare la numărul de înmatriculări, suspendări, dizolvări și radieri, publicate periodic de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În anul 2010, numărul radierilor din Registrul Comerțului a atins maximul istoric de 171.146, creșterea față de anul anterior fiind de aproape 400%. Dispariția din peisajul economic a unui număr atât de mare de firme a fost consecința suspendărilor de activitate a 134.441 de firme, care s-a produs în 2009 imediat după aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară și reglementarea unor măsuri financiar fiscale, intrată în vigoare la 1 mai 2009. De asemenea, în același an s-a înregistrat un număr neobișnuit de mare de dizolvări și radieri de firme, depășind de 8 ori și respectiv de 2,5 ori numărul acestor operațiuni efectuate la ONRC în anul 2008.
Fotografia de moment a acestei realități ar putea avea și o conotație pozitivă, semnificând eliminarea din mediul de afaceri a acelor firme inactive economic sau neviabile și menținerea celor cu potențial de competitivitate în condițiile dificile ale unei piețe globale aflate în criză.
Cele mai multe înmatriculări se înregistrează sub forma întreprinderilor din categoria IMM – societăți cu răspundere limitată SRL (49%) și întreprinderi individuale (15,1%). Persoanele fizice autorizate (PFA) au reprezentat un procent de 34,8% din numărul total al agenților economici înmatriculați în 2012. Această distribuție s-a menținut în 2011 și 2012, cu mici modificări în ceea ce privește procentul de PFA și cel al întreprinderilor individuale.
Fig 2.2. Forma juridica a agentilor economici inregistrati, 2011-2012
Sursa: Statistici ONRC, 2011-2012
Sectoarele de activitate preferate de agenții economici care au început o nouă afacere în 2012 au fost Comerțul (29,2%) și Agricultura (16,5%). În domeniul larg al serviciilor de transport, turism și restaurante, informații și comunicații, tranzacții imobiliare, etc. au fost înregistrate cca. 40% dintre noile înmatriculări în 2012. În general, procentajele nu au suferit modificări semnificative de la un an la altul, cu excepția sectorului energetic, unde numărul înmatriculărilor s-a dublat în 2012.
Tab. 2.1.Numarul de inmatriculari pe sectoare de activitate- valori comparative, 2011-2012
Sursa: Statistici ONRC, 2011-2012
Concretizarea initiațivelor antreprenoriale prin deschiderea de noi afaceri în sectoarele Agricultură și Energie este justificată de potențialul natural al României în aceste domenii, dar și ca rezultat al politicilor de dezvoltare economică susținute prin finanțări publice de la bugetul de stat și, mai ales, din fonduri europene.
Comerțul rămâne domeniul cel mai facil de abordat pentru agenții economici care vor să își deschidă o afacere și rămâne prevalent cu o pondere de 29,2%, în timp ce procentul întreprinzătorilor care urmăresc să desfășoare o activitate productivă în industrie se menține la cote scăzute în ultimii doi ani (6,2%).
Distribuția regională a noilor înmatriculări
Discrepanțele de dezvoltare antreprenorială existente între regiunile României se reflectă si în distribuția noilor înmatriculări de întreprinderi din anul 2012.
– Cele mai multe întreprinderi înmatriculate în 2012, au avut loc pe teritoriul regiunii București-Ilfov (18%), urmată de regiunea Nord-Vest cu 16%, regiunea Nord-Est cu 12% și regiunea Sud-Muntenia cu 12% din numărul total de noi înmatriculări la Registrul Comerțului.
– La polul opus se situează regiunile Vest și regiunea Sud-Vest Oltenia cu procentaje de 10%. Din perspectiva evoluției 2011-2012 a numărului de înmatriculări, pe fondul unei scăderi generale a inițiativelor antreprenoriale de înființare de noi afaceri, numai în două regiuni au avut loc mai multe înmatriculări în 2012 față de 2011, respectiv în regiunea Sud-Vest Oltenia (+10,7%) și în regiunea Nord-Vest (+1,1%). Cea mai mare scădere a numărului de înmatriculări 2011-2012 a avut loc în regiunea Sud-Est (-11,2%) și în regiunea Sud Muntenia (-10,6%).
Fig. 2.3.1. Distributia regional a numarului de inmatriculari 2012
Sursa: Statistici ONRC, 2012
De remarcat că, în regiunea București-Ilfov recunoscută ca pol major de dezvoltare, numărul înmatriculărilor s-a redus în 2012 la 22.761 de agenți economici, diminuând astfel avansul față de următoarea clasată, regiunea Nord-Vest, unde în același an au fost înregistrați 20.274 de agenți economici.
Evoluția IMM-urilor
Radiografia IMM-urilor la 31 decembrie 2011, analizată în contextul economiei non-financiare in România, conduce la o primă remarcă importantă, aceea că din punct de vedere demografic IMM-urile active economice au avut o ușoară revenire față de anul precedent, în ceea ce privește numărul total de unități.
Analiza detaliată pune în evidență evoluții pozitive atât în structura pe clase de mărime, cât și în distribuția pe sectoare economice și în majoritatea sub-sectoarelor din industria prelucrătoare. Analizate împreună, aceste constatări indică sustenabilitatea IMM-urilor românești și un potențial latent în fața presiunilor concurențiale pe o piață internă comună și în condiții de criză economică generalizată.
Tab.2.4.1 Numarul de IMM-uri active economic 2010-2011
Sursa: Date de bilant intreprinderi 2010-2011, ONRC; Statistici INS ianuarie 2013; Prelucrari si calcule FPP
Numărul de 437.042 de IMM-uri active economic în 2011, conform datelor de bilanț raportate, a fost cu numai 534 de unități mai mare față de anul 2010, departe de a acoperi diferența acumulată față de cele 498.200 de IMM-uri câte erau active în anul 2008, premergător crizei.
Se poate spune că evoluția sectorului IMM din România se înscrie în tendințele generale din Uniunea Europeană, în ultimii ani aflați sub influența crizei economice. Rolul IMM-urilor continuă să fie o caracteristică a dezvoltării sectorului privat în statele membre ale UE, atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente ale noilor state membre.
Evoluția numărului de IMM-uri în principalele sectoare de activitate economică
Compararea datelor statistice privind numărul firmelor active din sectoarele economiei non-financiare, în cei doi ani consecutivi 2010-2011, indică o dinamică moderată la nivelul întregului segment de IMM-uri. În schimb, se evidențiază unele evoluții spectaculoase ale IMM-urilor din anumite sectoare economice, precum și diferențieri de variație între clasele de mărime.
Clasa întreprinderilor mici a înregistrat cea mai bună evoluție a numărului de firme, în toate sectoarele economice, înregistrând în anul 2011 o creștere procentuală medie de +8%.
La o prima evaluare se desprinde o constatare principală: numărul total al IMM-urilor active în anul 2011 s-a menținut practic la același nivel cu cel din 2010, creșterea de numai 0,12% fiind nesemnificativă. În structura pe clase de mărime, prezentată în tabelul 8, variațiile 2010-2011 relevă o creștere pozitivă importantă a numărului de firme din clasa de întreprinderi mici (+8%) și mai mică în cazul clasei de întreprinderi mijlocii (+3,4%). Numărul de microîntreprinderi active economic a înregistrat și în 2011 o diminuare cu 3.346 de unități, reprezentând o variație negativă de -0,8%.
Tab. 2.4.1.1.Variația numărului de IMM, pe clase de mărime și pe sectoare de activitate
Sursa: Date de bilanț întreprinderi 2010-2011, ONRC; Statistici INS ianuarie 2013; Prelucrări și calcule FPP
Cadrul legislativ in Romania
Încurajarea crearii IMM în domenii variate, dar în special în activitatile de productie si servicii din industrie si agricultura asigura diversificarea economica si numeroase avantaje de ordin social. Noile întreprinderi create, ca si IMM care au fost privatizate sau se afla în curs de privatizare joaca un rol economic important în structurarea economiei nationale pe principiile pietei concurentiale.
Institutia centrala care are în prezent preocupari majore pentru dezvoltarea acestui sector este Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 430/2013.
Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism se înființează,organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în cadrul Ministerului Economiei, cu personalitate juridică, având rol de sinteză, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, cooperatist, mediului de afaceri și turismului, în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei operatorilor economici.
Stimularea dezvoltarii acestui sector are la baza Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzatorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile și completarile ulterioare.
Guvernul României si autoritatile publice locale, prin sume alocate de la bugetele de stat sau bugetele locale, precum si prin programe sustinute de organismele internationale sau alte surse se preocupa de pregatirea profesionala a managerilor și angajaților din IMM.
Agentia Nationala pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, organism guvernamental, se preocupa de elaborarea si derularea programelor de dezvoltare a IMM, prin intermediul organizatiilor sau investitiilor de drept privat. Guvernul aproba anual programe de încurajare si stimulare a înfiintarii IMM, prin Agentia Nationala si cu consultarea Camerelor de comert si industrie, a patronatelor IMM.
Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, se organizează și funcționează ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care realizează politica Guvernului în domeniul implementării proiectelor și programelor pentru întreprinderile mici și mijlocii de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării acestora.
Legile in vigoare, privind sectorul IMM-urilor din România, includ urmatoarele documente:
Legea nr.31/16.11.1990 privind societățile comerciale. Conform prevederilor acestei legi, în vederea efectuării de acte de comerț, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți comerciale în una din următoarele forme: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe acțiuni; d) societate în comandită pe acțiuni și e) societate cu răspundere limitată. În conținutul aceste legi se pot regăsi procedurile ce trebuie parcurse pentru a constitui o nouă societate comercială, cu particularitățile distinctive ale fiecărei forme de organizare în parte. Astfel, în titlul II sunt detailate actul constitutiv al societății, formalități specifice pentru constituirea societății pe acțiuni prin subscripție publică, înmatricularea societății, efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății. Titlul III reglementează metoda de funcționare a acestor tipuri de societăți comerciale, specificând pentru fiecare tip de societate în parte drepturile și obligațiile asociaților precum și descrierea efectivă a fiecărei forme de organizare. Următoarele titluri abordă probleme precum: modificarea actului constitutiv, excluderea și retragerea asociaților, dizolvarea, fuziunea și divizarea societăților comerciale, lichidarea societăților comerciale și infracțiuni.
Hotărârea nr.656/20.06.2002 ,prin intermediul careia se acceptă Carta Europeană pentru Întreprinderile Mici. Prin semnarea acestei carte urmează a se merge pe următoarele direcții de acțiune, acordând atenția cuvenită necesităților întreprinderilor mici:
– educația și instruirea întreprinzătorilor;
– inițierea mai puțin costisitoare și mai rapidă a afacerilor;
– legislație și reglementări mai bune;
– asigurarea calificării necesare;
– îmbunătățirea accesului on-line;
– extinderea pe multiple piețe;
– utilizarea modelelor e-business de succes și asigurarea unei asistente de calitate pentru întreprinderile mici;
– dezvoltarea unei reprezentări mai puternice și mai eficiente a intereselor întreprinderilor mici pe plan național și la nivelul Uniunii Europene.
Legea nr.571/2003, ce are rolul de a reglementa cadrul legal pentru impozitele și taxele fiscale.
Aici sunt tratate diverse impozite și taxe dintre care amintim:
– impozitul pe profit (definiție și mod de calcul, aspecte fiscale internaționale, reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăților imobiliare și titlurilor de participare, plata acestuia și depunerea declarațiilor fiscale, reținerea impozitului pe dividende);
– impozitul pe venit (tipuri de venituri li modul de calcul al impozitului pe acestea, aspecte fiscale internaționale, obligații declarative ale plătitorilor de venituri cu reținere la sursă);
– impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
– impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România;
– taxa pe valoarea adăugată (sfera de aplicare, persoane impozabile, operațiuni impozabile, locul operațiunilor impozabile, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, baza de impozitare, cotele de taxă pe valoarea adăugată, operațiuni scutite etc.);
Legea nr.346/14.07.2004,aceast reglementand măsuri destinate creării cadrului favorabil inființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Întreprinderile mici și mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
– au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
– realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanțului contabil care nu depășește echivalentul în lei a 5 milioane euro;
– respectă criteriul de independență. În afara delimitării firmelor mici și mijlocii, precum și stabilirea unor drepturi și obligații ce decurg din statutul lor, această lege mai prevede si crearea unui cadru favorabil înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
Astfel, sunt descrise:
– proceduri administrative de protejare a IMM-urilor;
– accesul la servicii publice și la active aparținând regiilor autonome, societăților naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat;
– accesul prioritar la achizițiile publice de produse, lucrări și servicii;
– servicii de informare, asistență, consultanță acordate întreprinderilor mici și mijlocii;
– stimularea activității de cercetare – dezvoltare și inovare desfășurată de întreprinderile mici și mijlocii;
– transferul IMM-urilor.
Pe lângă acestea, guvernul se obligă la desfășurarea unor programe naționale anuale de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și la crearea fondului național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Legea nr.359/08.09.2004, privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice.
Sunt simplificate:
– metodele de înregistrare în registrul comerțului; – obținerea codului unic de înregistrare, procedura autorizării funcționării;
– preschimbarea certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală;
– acordarea serviciilor de asistență prin personalul specializat din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale.
Această lege a fost modificată ulterior prin intermediul O.U.G. nr.75/30.09.2004, care la rândul ei a fost aprobată prin Legea nr.569/09.12.2004.
Legea nr.241/15.07.2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale Această lege are ca și efect abrogarea Legii nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Aduce noi definiții pentru anumiți termeni, noi reglementări cu privire la ce anume este considerat infracțiune precum și cauze de nepedepsire și cauze de reducere a pedepselor.
2.6. Dezvoltarea durabila a IMM-urilor
Dezvoltarea durabila abordeaza conceptul calitatii vietii in complextitate, sub aspect economic, social si de mediu, promovand ideea echilibrului intre dezvoltarea economica, echitatea sociala, utilizarea eficienta si conservarea mediului inconjurator. Elementul cheie al dezvoltarii durabile il reprezinta reconcilierea intre procesul de dezvoltare si calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare si luarea deciziilor, atat la nivel global, cat si regional, national sau local. De asemenea, dezvoltarea durabila depinde de distribuirea corecta a costurilor si beneficiilor dezvoltarii intre generatii si natiuni.
Cea mai cunoscuta definitie este cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Plecând de la acestă definiție de bază, se poate observa că obiectivele dezvoltării durabile nu se pot atinge decât în masura în care fiecare individ, agent economic sau stat sunt apte sa depuna eforturi in vederea conservării potențialului natural pentru generațiile viitoare.
Întreprinderile, ca principali actori economici ai lumii contemporane, au importanta sarcină ca prin deciziile și direcțiile de dezvoltare abordate să se încadreze în demersul general al dezvoltării durabile.
Aspectele legate de dezvoltarea durabilă determină noi situații cu care se confruntă întreprinderea. Prin urmare aceasta este pusă în situația de a le rezolva în condițiile în care aceasta trebuie să își conserve competitivitatea în ceea ce privește costul.
Într-un proces de dezvoltare durabilă este nevoie, practic, de utilizarea armonioasă, în
echilibru, a trei tipuri de capital – economic, social și natural. Aceasta este perspectiva – triplă –
din care va fi analizat și rolul întreprinderilor mici și mijlocii în procesul de dezvoltare durabilă,
în special rolul comunicării de marketing în asigurarea dezideratelor dezvoltării durabile. IMM-urile vor fi privite în egală masura ca inițiatoare/generatoare și beneficiare ale dezvoltării durabile, astfel încât ne vom ocupa atât de partea de « ofertă » durabilă (green products, green
marketing etc.) cât și de partea de « cerere » durabilă (consum durabil, green consumption etc.),
la nivel micro (implicații și efecte IMM), mezo (regiune) și macro (țară).
În identificarea rolului IMM-urilor și mai ales a rolului comunicării de marketing a IMM-urilor în procesul de dezvoltare durebilă vom ține cont de ceea ce specialiștii recunosc ca etape sau pași necesari pentru sustenabilitate, analizând:
viziunea IMM-urilor privind dezvoltarea durabilă
formularea strategiilor de afaceri, cu includerea după caz a acelor aspecte esențiale ale dezvoltării durabile
comunicarea internă în privința aspectelor legate de dezvoltarea durabilă
comunicarea cu diferitele ținte externe – clienți, parteneri de afaceri furnizori, distribuitori, prescriptori etc.
existența unor coduri/ghiduri de reguli privind dezvoltarea durabilă
existența unor rețele/parteneriate privind dezvoltarea durabilă
dificultăți și best practices.
Guvernul României împreună cu Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat și publicat în variantă finală în 12.11.2008 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030.
Strategia stabileste obiective concrete pentru trecerea la un model de dezvoltare generator de valoare adaugată înaltă, susținut de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunatățirea continuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
Strategia urmărește realizarea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung:
Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor si politicilor publice ale României ca stat membru al UE
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile
Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al dezvoltării durabile al țărilor Uniunii Europene
Susținerea în continuare a dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din sectoarele industriei prelucratoare pentru realizarea de produse calitativ superioare și cu costuri reduse, conform cerințelor pieței, este văzută în cadrul acestei strategii ca o modalitate de influențare a dezvoltării unor sectoare industriale. Putem comenta că, susținerea IMM-urilor pentru încurajarea dezvoltării durabile este o decizie strategică. IMM-urile sunt văzute ca dinamizatoare ale sectorului de activitate unde operează pentru că permit implementarea mai rapidă a unor modele de dezvoltare în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. În domeniul inovării, obiectivul propus este ca, în ciuda decalajelor existente în prezent, ponderea firmelor din România care introduc produse sau servicii inovative să se apropie de media UE spre sfârșitul perioadei de referință. Și pentru impulsionarea inovării un loc prioritar îl ocupă IMM-urile. În scopul promovarii unor politici de inovare, se va introduce un sistem de coordonare transversală la nivel național, se va crea un portal dedicat întreprinderilor, în special IMM-urilor, se vor lansa programe parțial subvenționate de pregătire în domeniul managementului inovarii și se vor dezvolta entități de transfer tehnologic (de la brevet la produs, serviciu sau proces) în cadrul unităților de învățământ și cercetare, ca premisă pentru formarea unor clustere științifice și de inovare.
CAPITOLUL III. Studiu de caz Pensiunea “CASA DOMNEASCĂ”
3.1 IMM-urile din sectorul turismului (ramura esentiala pentru dezvoltarea economiei europene si nationale)
Conform definiției agreate la Conferința internațională asupra turismului și statisticii turismului, de la Ottawa, din iunie 1991, „Turismul se referă la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărei scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare”.
Turismul este o activitate economică importantă, cu un impact extrem de pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în Europa. El ocupă, de asemenea, un procent tot mai însemnat din viața cetățenilor europeni, numărul celor care călătoresc în scop personal sau profesional fiind din ce în ce mai ridicat. Turismul este o activitate legată de patrimoniul cultural și natural, precum și de tradițiile și culturile contemporane ale Uniunii Europene; el ilustrează în mod exemplar necesitatea concilierii creșterii economice cu dezvoltarea durabilă, inclusiv cu dimensiunea etică a acesteia. De asemenea, turismul joacă un rol important în consolidarea imaginii Europei în lume, în protecția valorilor noastre și în promovarea atractivității modelului european, care este rezultatul a secole de schimburi culturale, de varietate lingvistică și de creativitate.
Turismul este o activitate economică capabilă să genereze creștere și noi locuri de muncă in Romania și UE, contribuind în același timp la dezvoltare și la integrare economică și socială, în special în cazul zonelor rurale și de munte, al regiunilor de coastă și al insulelor, al regiunilor periferice, ultraperiferice sau aflate în procesul de convergență. Industria turistică europeană, care regrupează circa 1,8 milioane de întreprinderi, în principal IMM-uri, și care angajează în jur de 5,2% din forța de muncă (echivalentul a aproximativ 9,7 milioane de locuri de muncă, din care majoritatea sunt ocupate de tineri), generează peste 5% din PIB-ul UE – o cifră care crește în mod constant. Astfel, turismul reprezintă, ca importanță, a treia activitate socio-economică a UE, după sectoarele comerțului și distribuției și al construcțiilor. Dacă se iau în calcul și sectoarele care sunt legate de turism, contribuția acestuia la produsul intern brut este mult mai substanțială, întrucât se estimează că această contribuție este sursa a peste 10% din PIB-ul Uniunii Europene și că ea furnizează circa 12% din forța totală de muncă. În această privință, dacă ținem seama de tendința din ultimul deceniu, remarcăm faptul că, în sectorul turismului, creșterea economică a fost aproape întotdeauna mai accentuată față de cea din restul sectoarelor economiei.
Sectorul turistic are un potențial important de dezvoltare a activității antreprenoriale, majoritatea covârșitoare a întreprinderilor turistice fiind întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Mai mult, el se află în mare parte în sinergie cu artizanatul și cu meseriile de artă, care pot contribui la conservarea patrimoniului cultural, precum și la dezvoltarea economiilor locale.
Evoluția sectorului IMM din România se înscrie în tendințele generale din Uniunea Europeană, în ultimii ani aflați sub influența crizei economice. Rolul IMM-urilor continuă să fie o caracteristică a dezvoltării sectorului privat în statele membre ale UE, atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente ale noilor state membre.
Sursa: Date Eurostat 2013
IMM-urilor din sectorul Hoteluri și restaurante, cu o pondere medie de 5,1% din totalul IMM-urilor la nivel national. Clasa întreprinderilor mici deține o pondere peste medie, de 6,7%, iar microîntreprinderile sunt în procent de 4,9%. Mai puține întreprinderi de dimensiune mijlocie activează în turism, respectiv numai 254, reprezentând un procent de 3,1% din total.
Figura 3.1 Distribuția întreprinderilor pe clase de mărime in turism in anul 2013
Tabel 3.2 Variația numărului de IMM, pe clase de mărime 2012-2013
Sursa: Date Eurostat 2013
Segmentul IMM-urilor cu activitate în sectorul Hoteluri și Restaurante nu a suferit modificări ale numărului de firme pe ansamblu. Totuși, și în acest sector clasa întreprinderilor mici a avut cea mai mare creștere, de 14,7%, iar cea mijlocie a înregistrat un spor de 2%, în timp ce microîntreprinderile au scăzut cu 2,2%.
3.2 Pensiunea Casa Domneasca- scurta prezentare
„Pe Arges in jos,
Pe un mal frumos….” ….
asa incepe si povestea Pensiunii Casa Domneasca****….
Nascuta din dorinta de a crea ceva unic si deosebit in „Orasul regilor” – asa cum ne place noua argesenilor sa ne numim orasul – Pensiunea Casa Domneasca**** a fost construita in anul 2007, in apropierea Bisericii Domnesti si a Ruinelor domnesti San Nicoara, pe o colina la poalele careia se intinde municipiul Curtea de Arges in toata splendoarea lui…
Numele pensiunii a fost inspirat de locul in care aceasta este amplasata, in chiar centrul istoric al primei capitale a Tarii Romanesti de la Curtea de Arges, atestata documentar la 1330. Dar, denumirea aleasa pentru Pensiunea Casa Domneasca****, sugereaza totodata si un anume standard la care ar trebui sa se astepte oaspetii care ne calca pragul.
Casa in sine, se doreste a fi altceva din punct de vedere turistic, o casa adevarata, intima si calda, primitoare si odihnitoare astfel incat oaspetii sa se simta ca acasa.
Locul in care este amplasata Casa Domneasca****, in centrul orasului (la o distanta de numai 150 m pana in piata publica din fata Curtii Domnesti), dar intr-o zona patriarhala, inconjurata de multa verdeata si extrem de linistita, pe o colina care da o tinuta impunatoare constructiei, imprima unicitate locatiei noastre. Aici, oaspetii au sentimentul ca sunt intr-o alta lume, mai pura, mai proaspata si lipsita de poluare, dar in acelasi timp incarcata de istorie.
Oferta generala de servicii:
Cazare
Pensiunea Casa Domneasca are 12 camere, cu o capacitate de 24 locuri si cu urmatoarea structura: :
4 camere twin (2 paturi)
6 camere double (pat matrimonial)
1 garsoniera (pat matrimonial si canapea)
1 apartament (dormitor cu pat matrimonial si living)
Camerele sunt amenajate in stil clasic, cu mobilier din lemn masiv, dar din care nu lipsesc nici dotarile moderne ca minibarul, telefonul, televizoare LCD, aerul conditionat si posibilitatea conectarii la internet wireless, astfel incat sejurul dumneavoastra va fi unul de neuitat.
De pe balconul fiecarei camere puteti admira Curtea Domneasca si Biserica Domnesca (sev XIV), ruinele Bisericii San Nicoara (sec. XIV – prima biserica catolica din Tara Romaneasca), panorama muncipiului Curtea de Arges si a Muntilor Fagaras pe care le puteti descoperi vizitandu-le.
Restaurant
Restaurantul Pensiunii Casa Domneasca va ofera o gama variata de preparate speciale atat din bucataria traditionala romaneasca argeseana, cat si din bucataria internationala, intr-o atmosfera deosebita creata atat de decorul clasic, semineul si decoratiunile folosite, dar si de caldura si profesionalismul personalului.
De asemenea, va puteti relaxa pe terasa pensiunii, o oaza de liniste inconjurati de parfumul florilor din glastra si de trilurile pasarilor.
Agrement
Pentru petrecerea timpului liber si pentru relaxarea dumneavoastra va invitam sa descoperiti zona spa a Pensiunii Casa Domneasca****
Piscina interioara, sauna, jacuzzi,cabina cu hidromasaj si sala de fitness va stau la dispozitie in fiecare zi pana la orele 2300. De asemenea, la cerere , se poate asigura si masaj.
Pentru cei care aleg sa petreaca mai multe zile in zona Curtea de Arges si la Pensiunea Casa Domneasca****, putem organiza excursii la cele mai importante obiective turistice din zona Curtea de Arges – Lacul Vidraru – Transfagarasan – Balea Lac, precum si pentru vizitarea manastirilor din zona: Aninoasa, Slanic, Namaiesti, Robaia, Corbii de Piatra, Valeni, Corbeni – Antonesti, Cotmeana, etc.
Alte servicii
Penstru cei care doresc sa organizeze intalnirii, seminarii, training-uri cu maxim 24 de persoane, Pensiunea Casa Domneasca**** dispune de o sala de seminarii dotata cu videoproiector, ecran, flip-chart, internet wireless, televizor.
Pensiunea Casa Domneasca**** este administrata de S.C. SELECTRA S.R.L. Societatea a fost înfiintată în anul 2001 si este constituită și funcționează în baza dispozițiilor Legii nr. 31/1990, republicată, privind societățile comerciale, a statutului, contractului de societate și actelor adiționale perfectate ulterior.
A fost înmatriculată la O.R.C.(Oficiul Registru Comerțului) de pe lângă Tribunalul Argeș sub numărul J03/341/2001, având cod unic de înregistrare 314911301, atribut fiscal R, conform Certificatului de Înregistrare seria B, nr.1478793 din 19.06.2008.
S.C. SELECTRA are forma juridică de S.R.L – societate cu răspundere limitată și are sediul social stabilit in Municipiul Curtea de Arges, Str. Oituz, nr. 5, cod 115300, Jud. Arges. Capitalul social deținut este de 150.000 lei impatrit in 1500 parti sociale.
Obiectul de activitate principal: Conform clasificarii CAEN – 5509 Alte servicii de cazare. Activitati secundare: 5610 Restautante,5630 Băuturi și alte activității de servire a băuturilor.
Tabel 3.3 Evoluția principalilor indicatori la S.C. SELECTRA S.R.L.
Sursa : date din documentele firmei
Figura 3.2 Evolutia Cifrei de afaceri 2011-2013
Se observa o depreciere a cifrei de afaceri cu 63% în anul 2012 față de anul precedent și o crestere cu doar 31% în anul 2013 față de anul 2012.
3.3. Surse de finantare
Valoarea totală a investiției
Din valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) de 318.418,51 EURO, echivalentul a 1.405.794,2 RON, sursele de finanțare au fost:
Tabel 3.4 Finantarea investitiei
Sursa : date din documentele firmei
Sursele împrumutate sunt asigurate prin Contract de împrumut de consumație încheiat cu asociatul unic, Dl. Grecu Dumitru reprezentând contribuția solicitantului pentru următoarele categorii de cheltuieli:
cheltuieli privind componenta neeligibilă a investiției
suma de bani cheltuită de societate anterior încasării ajutorului nerambursabil SAPARD, urmare a faptului că finanțarea prin Programul SAPARD se derulează pe principiul decontării a 50% din cheltuielile eligibile efectuate de beneficiar.
Suma totală care va fi pusă la dispoziția S.C. SELECTRA S.R.L. în baza contractului de împrumut de consumație este de 380.000 RON și va fi restituită astfel:
decembrie 2007 : 50.000 RON
decembrie 2008 : 60.000 RON
decembrie 2009 : 80.000 RON
decembrie 2010 : 90.000 RON
decembrie 2011 : 100.000 RON
3.4 Structura organizatorică
Structura organizatorică se definește ca ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite și reglementate încât să asigure premisele organizatorice necesare obținerii performanțelor prestabilite.Mai jos se prezinta un tabel cu numarul de angajati, precizandu-se si domeniu de activitate.In organigrama care urmeaza dupa tabel, sunt reprezentate departamente cu numele fiecarei activitati in parte.
În cadrul societății S.C. SELECTRA S.R.L. activează un număr de 15 de salariați, din care 7 bărbați și 8 femei, toți fiind încadrați cu contracte de muncă pe perioade nedeterminate. Salariul de încadrare se stabilește prin negociere individuală între patronat și salariat. Salariul de bază se acordă în raport cu timpul lucrat. Cărțile de muncă se găsesc la sediul societății S.C. SELECTRA S.R.L.
Tabel 3.5 Numarul de angajatii pentru fiecare domeniu in parte
Sursa : date din documentele firmei
Figura 3.3 Gruparea angajatilor dupa studii
În cadrul societății există doar 2 persoane care au studii superioare. Salariații cu studii superioare se regăsesc în structura forței de muncă a societății într-o pondere de 13,3%, majoritatea personalului având studii medii.
Din punct de vedere al numarului de angajati pansiunea Casa Domneasca se incadreaza in categoria intreprinderilor mici, numarul de angajatii fiind de 15 persoane.
3.5 Activitatea economica si financiara a S.C. SELECTRA S.R.L.
Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit aprecierea situației financiare și a performanțelor unei întreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situația financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menținere și dezvoltare în mediul specific economiei locale.
La nivelul întregii perioade analizate, activul întreprinderii a înregistrat o usoara scadere. In periada analizata, activele imobiliate au crescut in anul 2012 cu 52,8% fata de anul 2011 in timp ce in anul 2013 au scaut cu 2,04% fata de anul 2012. Activele circulante au avut o scadere semnificativa de 89,7% in anul 2012 fata de anul 2011.
lei
Tabelul 3.6 Evolutia activelor in perioada 2011-2013
Sursa : date din documentele firmei
Activele imobilizate detin ponderea cea mai mare – peste 50% – in perioada analizata inregistrand o crestere de la 59,2% la 95,5%, ceea ce situeaza firma inr-un sector productiv.
Activele circulante inregistreaza o diminuare a ponderii in cadrul resurselor economice de la 40,7% la 5,8%. Interesant este ca dintre activele circulante, stocurile inregistreaza o usoara crestere a ponderii de la 0,38% la 0,66%, in defavoarea creantelor care au scazut de la 9,39% la 4,10% .Aceasta situatie poate reflecta o mai buna gestionare a creantelor si una mai defectuoasa a stocurilor.
Figura 3.5 Evolutia activelor
lei
Tabelul 3.7 Evolutia Pasicelor in perioada 2011-2013
Sursa : date din documentele firmei
Analizând dinamica din pasivul bilanțului se observă o creștere a capitalurilor proprii de 44,7% în 2012 față de 2011 și o scadere de 34,1% în 2013 față de 2012. Pe parcursul perioadei analizate capitalul social a avut aceasi valoare de 150.000 lei.
Din analiza ratelor de structură a surselor de finanțare, reiese faptul că în întreaga perioada analizată firma prezintă o stabilitate financiara ridicata, ponderea capitalurilor permanente în totalul surselor de finantare fiind de 84,2% la nivelul anului 2013 .
Figura 3.6 Evolutia Pasivului
lei
Tabel 3.7 Contul de profit si perdere
Sursa : date din documentele firmei
Cheltuielile reprezintă în expresie valorică totalitatea resurselor consumate de societate într-o perioadă de timp determinată, în vederea obținerii și livrării pe piată a diferitelor produse. Cheltuielile exprimă ceea ce s-a consumat efectiv din resursele de care dispune unitatea și redau în modul cel mai exact, însăși mărimea eforturilor depuse de aceasta pentru realizarea producției și a veniturilor prevăzute.
În perioada analizată cheltuielile totale ale societății au înregistrat o tendință de scadere. Astfel în anul 2013 acestea au scazut cu 43,1% față de anul 2011.
In tabelele ce urmeaza sunt prezentati indicatori financiari grupati in: indicatori de lichiditate, indicatori de solvabilitate, indicatori ai echilibrului financiar si rate sau indicatori de rentabilitate.
Tabelul 3.7 Indicatori de lichiditate si solvabilitate
Sursa : date din documentele firmei
Indicatorii de lichiditate arata disponibilitatile intreprinderii pentru plata datoriei curente sau pe termen scurt.Lichiditatea generala se calculeaza ca raport intre active circulante si datorii pe termen scurt, in timp ce lichiditatea imediata este raportul dintre active circulante minus stocuri si datorii curente .
1.1 Indicatorul lichidității curente.Pentru ca să existe o bună lichiditate, trebuie ca activele curente (activele circulante ) să fie cel puțin de două ori mai mare decît datoriile pe termen scurt, ceea ce în cazul S.C. SELECTRA S.R.L. se întâmplă la nivelul anului 2011 (Lcmax = 1,02). Această rată are o evoluție descrescatoare pe parcursul perioadei analizate.
Active curente( circulante)
Lc = ——————————
Datorii curente
1.2 Rata lichidității imediate exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. Acest coeficient trebuie să fie mai mare decât 1. La unitatea supusă analizei se observă că această rată are o valoare descrescatoare, prezentând în anii 2012-2013 valori inferioare lui 1. Cea mai buna rata s-a realizat in anul 2011.
Active curente – Stocuri
Li = ————————————
Pasive curente
Indicatori de solvabilitate arata daca intreprinderea poate face fata datoriilor cand acestea ajung la scadenta.
2.1Rata datoriilor exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora toate obligațiile față de terți pe seama activelor sale. Acest indicator este satisfăcător pentru întreprindere, dacă este cuprins între 35 – 40 %. În cazul de față acest coeficient cunoaște o evoluție nesatisfacătoare, ajungând de la un nivel maxim de 95,7%.
Total datorii
Rd = —————— x 100
Total active
2.2Solvabilitatea financiară arată cât reprezintă capitalul propriu din cifra de afaceri. Solvabilitatea cea mai bună s-a înregistrat în anul 2011, ea luând valoarea de 0,328; se observă ca acest indicator cunoaște o evoluție ascendentă în intervalul analizat, dar de valori apropiate.
Capital propriu
Sf = ————————
Cifra de afaceri
%
Tabel 3.8 Indicatorii rentabilitatii
Sursa : date din documentele firmei
Ratele (indicatorii) de rentabilitate analizati sunt exprimati toti in procente si sunt un raport dintre profit si alt element bilantier.
3.1 Rata rentabiliății financiare este calculat de către creditori și este apreciat ca fiind bun dacă are o valoare mai mare decăt rata dobânzii de pe piață, precum și de asociați, care evaluează eficiența cu care au fost evaluate fondurile.
Profit net
Rrf = ——————— x 100
Capital propriu
3.2 Rata rentabilității activelor totale arată capacitatea activelor de a genera profit.
Profit brut
Rrat = ————— x 100
Active totale
3.2 Rata rentabilității resurselor consumate
Profit brut
Rc = —————— x 100
Cheltuieli totale
3.4 Rata rentabilitatii generale indică cât la sută din cheltuielile totale au generat profit.
Profit net
Rrg = ——————— x 100
Cheltuieli totale
3.6 Diagnosticul activitatii
De-a lungul timpului, datorită schimbărilor permanente în evoluția nevoilor sociale și de afaceri, tipurile și stilurile camerelor de hotel s-au dezvoltat și diversificat în conformitate cu preferințele și și gusturile clientelei.
O serie de indicatori pot reflecta volumul de activitate: gradul de ocupare; indicele de frecventare; durata medie a sejurului; structura volumului de turiști sosiți; incasarea medie pe turist; incasarea medie pe zi turist; costul total mediu pe turist; cheltuiala medie zi turist;
• Gradul de ocupare se exprimă frecvent procentual, măsurându-se prin intermediul ratei ocupării, fiind indicatorul cel mai des folosit în operațiile de front-office. Aceasta indică proporția camerelor închiriate în camerele disponibile pentru închirieri, într-o anumităperioadă de timp.
Tabel 3.9 Evolutia gradului de ocupare
Sursa : date din documentele firmei
Analizand datele reiese că, în pensiunea Casa Domneasca pe parcursul perioadei 2011-2013 gradul de ocupare a locurilor a crescut în medie cu 14,6% pe an.
Gradul de ocupare cu turisti romani a crescut in anul 2013 cu 9,5% fata de anul 2011, iar gradul de ocupare cu turisti straini a cunoscut o crestere de 27,1% pentru aceiasi perioada.
persoane
Tabel 3.10 Numar turisti 2011-2013
Sursa : date din documentele firmei
Numarul de turisit a cunoscut o evolutie pozitiva, acesta crescand in anul 2013 cu 14,7% fata de anul 2011, ajungand la un total de 3.578 turisti, turistii romanii avand o pondere de 66,4%.
Pensiunea fiind amplasată pe drumul national DN73, în centrul vechi al Municipiului Curtea de Arges, se confruntă cu o gamă variată de turiști care, aleg pensiunea Casa Domneasca pentru afaceri sau vacanță.
În general se poate spune că, cei mai mulți turiști aleg pensiunea din motive de vacanță sau sunt turiști proveniți din Ungaria prin intermediul grupurilor organizate de către agenții de turism, care vin in scop de afaceri.Cel mai mulți turiști străini au venit în anul 2013, iar cel mai puțini au fost în anul 2011, o creștere de 9,5% în această perioadă.
3.7. Analiza SWOT
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Imm Urile In Romania Si Uniunea Europeana (ID: 128057)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.