Imbunatatirea Receptiei Cantitativ Calitativa a Produselor Agricole
Introducere
Prezenta lucrare, cu titlul, “Preocupări privind îmbunătățirea recepției cantitativ-calitative a produselor agricole în cadrul S.C. Ameropa Grains S.A.”, este structurată în 3 capitole și are ca scop conștientizarea necesității controlului la recepție în conformitate cu importanța actuală a asigurării calității produselor și protecției consumatorilor. Recepția loturilor de produse are o serie de efecte juridice și economice, printre care, mobilizarea furnizorilor în vederea obținerii unor produse de calitate și evitarea pătrunderii în consum a produselor necorespunzătoare calitativ.
Capitolul I intitulat “Organizarea recepției cantitativ-calitativă a mărfurilor”, conține trei subcapitole, în care sunt prezentate etapele pentru stabilirea calității produselor. Testarea de laborator, este cea mai sigură cale de determinare a calității mărfurilor, acest proces efectuându-se în mai multe etape, prima etapă fiind eșantionarea produselor.
În primul subcapitol “Metodologia de eșantionare a loturilor de mărfuri”, se prezintă factorii care influențează eșantionarea și tehnicile de prelevare și eșantionare.
În subcapitolul “Modalități și procedee de verificare a calității la recepția loturilor de mărfuri”, se prezintă modalitățile de eșantionare a loturilor de mărfuri, procedeu esențial în stabilirea calității loturilor. Are o importanțǎ deosebită prin amploarea cercetărilor desfășurate în laborator referitoare la planurile de control utilizate.
În subcapitolul “Planuri de control prin eșantionare utilizate la recepție” în care sunt prezentate regurile și criteriile potrivit cărora se ia decizia de acceptare sau respingere a lotului de către comisia de recepție
Capitolul II intitulat “Prezentarea S.C. Ameropa Grains S.A.” începe cu prezentarea generală a firmei, a activității desfășurate, a silozurilor și bazelor de recepție a societății, mediului intern și extern iar în ultima parte a capitolului prezint analiza economico-financiara a societății și o analiză S.W.O.T. în care evidențiez punctele forte, slabe, oportunitățile și riscurile cu care se confrunta societatea.
În capitolul III se evaluează activitatea de recepție cantitativ calitativă a cerealelor în cadrul S.C. Ameropa Grains S.A. Medgidia și se fac o serie de propuneri pentru îmbunătățirea calității acesteia, plecând de la premisa necesității îmbunătățirii calității produselor agricole prin procedee specifice ce se aplică masei de boabe. Sunt urmăriți și evaluați în acest scop factorii care influențează integritatea și nivelul calitativ al produselor pe parcursul distribuției lor fizice cu importanță pentru stabilirea unor măsuri care să prevină aceste neajunsuri. Acest capitol reflecta desfășurarea activității începând de la recepție, depozitare, conservare și până la livrarea loturilor de mărfuri.
Capitolul 1 Organizarea recepției cantitativ-calitativă
a mărfurilor
Recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor este o activitate complexă ce are loc în cadrul relațiilor contractuale dintre furnizori și beneficiari având rolul de a proteja atât interesele agenților economici cât și pe cele ale consumatorilor.
Pentru stabilirea calității produselor, testarea de laborator, este cea mai sigură cale de determinare a calității mărfurilor, deoarece se bazează pe observație, raționament, analogie, sinteză, oferă date precise și obiective. Aceasta se efectuează în mai multe etape, prima etapă fiind eșantionarea produselor, a doua etapă este cercetarea probelor și după ce sunt parcurse acestea două are loc interpretarea rezultatelor. În continuare voi prezenta prima etapă care are loc în stabilirea calității produselor, și anume, eșantionarea.
Metodologia de eșantionare a loturilor de mărfuri
Eșantionarea este o operație care necesită o atenție deosebită. Exactitatea rezultatelor și interpretarea lor depinde, în mod direct, de reprezentativitatea eșantioanelor pentru lotul din care s-a realizat prelevarea. În continuarea voi prezenta factorii care influențează eșantionarea și tehnicile de prelevare și eșantionare.
Factori care influențează eșantionarea
Eșantionarea este influențată de mai mulți factori. Mărimea lotului influențează mărimea eșantionului la fixarea acestuia avându-se în vedere criterii de ordin economic, iar omogenitatea lotului poate fi condiționată de natura produsului, stabilitatea procesului tehnologic sau de gradul de uniformitate a materiei prime, etc.. în aceste căzui se recomanda un plan de eșantionare pe bază de atribute,
În eșantionare se pot distinge verificări prealabile efectuării unei livrări, verificări legate de necesitatea remedierii lotului sau verificări în vederea evaluării calității medii și efectuarea platii pe baza unei scări glisante. În acest caz se recomanda un plan de verificare pe bază de variabile.
Mărimea produselor influențează mărimea eșantionului prelevat și de aceea este necesară precizarea conținutului unui recipient sau masă produsului. Costul produsului reprezintă un factor determinant în stabilirea mărimii eșantionului. Costul verificării influențează decisiv în stabilirea mărimii unui eșantion.
Dimensionarea eșantionului se face diferențiat în funcție de tipul defectului. Modul de analiza influențează mărimea eșantionului prin caracterul său distructiv sau nedistructiv. Modul de ambalare a produsului influențează modul în care se realizează eșantionarea. Felul de depozitare și încărcare impune deseori modalități de eșantionare corespunzătoare. Cunoașterea furnizorului și încrederea într-un furnizor, determinate de calitatea constantă a producției realizate, poate conduce la prelevarea unui eșantion mai redus.
Tehnici de prelevare și eșantionare
Pentru a obține o probă reprezentativă, care oglindește cât mai fidel calitatea lotului este necesară adoptarea unei tehnici corespunzătoare de recoltare. Tehnica aplicată depinde de natura produsului analizat, condițiile de ambalare ale acestuia, tipul de analiza, etc.
Pregătirea eșantioanelor pentru control constă în următoarele etape: prelevarea probelor și formarea eșantionului cu ajutorul unor utilaje adecvate (șabloane, sonde, site, etc); pregătirea probelor prin omogenizare; reducere, prin metoda sferturilor; formarea probei reprezentative; condiționarea probelor prin crearea unor condiții identice cu cele prescrise de temperatură, umiditate și presiune.
În funcție de modul de ambalare al produselor supuse controlului pot fi aplicate mai multe tehnici de prelevare a probelor.
Tehnica prelevării probelor din loturile de mărfuri în vrac. Pentru a asigura o probă medie dintr-un lot se prelevează mai multe probe parțiale care se omogenizează, se reduc, obținându-se în final proba reprezentativă care trebuie să exprime situația întregului lot supus controlului său expertizei.
Tehnica prelevării probelor din loturile de mărfuri ambalate. Probele ridicate din ambalaje individuale de 1 kg sau mai mici, pot fi supuse individual examenelor după o prealabilă omogenizare și reducere prin metoda sferturilor.
Tehnica prelevării probelor din loturile de produse individualizate în bucăți. Pentru a avea reprezentativitate la nivelul întregului lot, în această situație eșantionul trebuie prelevat aleatoriu, pe baza unor procedee statistico-matematice. STAS 6085-86 stabilește următoarele modele de prelevare a eșantioanelor: pe baza tabelului de numere aleatorii; prin extragere oarbă; în faze multiple.
Toate aceste tehnici de prelevare a probelor din loturile de marfuri au acelasi scop, obtinerea probei representative care sa exprime situatia intregului lot supus controlului sau expertizei. După ce am văzut care sunt factorii și tehnicile întâlnite în procesul de eșantionare, voi prezenta în continuare modalitățile și procedeele de verificare a calității la recepția loturilor de mărfuri.
Modalități și procedee de verificare a calității la recepția
loturilor de mărfuri
Pentru alegerea planului de control de recepție, pentru luarea deciziei de acceptare sau respingere a lotului, furnizorul și beneficiarul trebuie să convină asupra mai multor aspecte.
Primul aspect de care trebuie ținut cont este ce tip de control vor alege să aplice. Acest control poate fi control prin atribute, control prin masurare sau controlul calitatii prin numarul de defecte.
Control prin atribute presupune controlarea uneia sau mai multor caracteristici psihosenzoriale și pe baza rezultatelor obținute produsele se împart în produse corespunzătoare și necorespunzătoare.
Control prin măsurare presupune controlarea unei mărimi măsurabile pentru stabili dacă media măsurătorilor se afla în intervalul prescris.
Controlul calității prin număr de defecte, ce presupune examinarea produselor, identificarea numărului de defecte și exprimarea rezultatului controlului prin număr de defecte/unitatea de produs sau număr total de defecte identificat la verificarea tuturor unităților de produse dintr-un lot/100 exemplare
Al doilea aspect de care trebuie ținut cont este alegerea modalității de control. În funcție de mărimea loturilor și de frecvență sosirii acestora la recepție, verificarea calitativa se poate efectua în două moduri.
Primul mod este controlul 100 % (bucată cu bucată) ce presupune examinarea sub aspect calitativ a tuturor unităților de produce ce intră în componența lotului. În ciuda avantajelor pe care le posedă Această metodă de control în cazul producției unicale sau de serie mică, precum și în cazul unei producții nestabilizate, ea presupune câteva dezanvantaje la producția de serie mare, motiv pentru care ceasta verificare mai este cunoscută și sub denumirea de “Metoda 4N”: – Neeconomic; – Neaplicabil; – Nefiabil; – Neestimativ.
Al doi-lea mod este controlul prin eșantionare se bazează pe aprecierea calității unui lot de produse prin studierea unei părți a acestuia, respectiv a unui eșantion. Eșantioanele se prelevează din loturile de produse după anumite procedee statistice capabile să le confere caracter de reprezentativitate.
Controlul statistic operează cu următoarele noțiuni:
lotul de marfă reprezintă o cantitate sau un număr de produse de același fel;
eșantionul reprezintă colectivitatea parțial sau de selecție, constituită din unități de produse componente ale lotului;
efectivul lotului (N) reprezintă numărul de unități de produse prezente în lot;
efectul eșantionului (n) reprezintă numărul de unități de produse prezente în eșantion;
defectul reprezintă neconformitatea unității de produse cu condițiile prestabile pentru una din caracteristicile sale. Defectele se pot clasifica astfel: defecte critice, defecte principale, defecte secundare sau defecte minore.
defectivul exprima unitatea de produse cu defecte;
numărul de acceptare (A) reprezintă valoarea maximă a numărului de defective găsite în eșantion, care permite luarea deciziei de acceptare a lotului;
numărul de respingere (R) reprezintă valoarea minimă a numărului de detective găsite în eșantion care conduce la decizia de respingere a lotului;
fracția defectivă (p) reprezintă raportul dintre numărul de defecte (D) din lot și mărime lotului (N) acest indicator având valori cuprinse în intervalul 0≤p≤1;
fracția detective corespunde probabilității de acceptare a mărfii ca fiind normală.
fracția defectivă reprezintă probabilitatea cea mai mare de acceptare, deoarece loturile sunt corespunzătoare calitativ. =1- α.
fracția defective reprezintă pribolita cea mai mică de acceptare a produselor necorespunzătoare calitativ;
literă de cod LC este determinate de nivelul de verificare și de efectivul lotului, servind la stabilitatea efectivului eșantioanelor;
riscul furnizorului α exprima probabilitatea unui lot de o calitate acceptabilă să fie respins în urma verificării prin eșantionare;
riscul beneficiarului β exprima probabilitatea unui lot de o calitate inferioară să fie acceptat de către beneficiar în urma verificării prin eșantionare.
Statistică matematică permite calculul acestor riscuri, precum și determinarea unor planuri de control beneficiar în urma verificării prin eșantionare.
Statistică matematică permite calculul acestor riscuri, precum și determinarea unor planuri de control în care valoarea unuia dintre riscuri sau a ambelor să fie minimă și de care să se țină seama la încheierea contractelor economice și la elaborarea documentelor de verificare a calității loturilor de produse. În aceste condiții se fixează unele niveluri pentru mărimile , α și β, prin acordul comun a furnizorului și beneficiarului, ținând cont de siguranța cu care se dorește luarea deciziei și de considerentele economice. Astfel, dacă p ≤, se poate observa în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Adoptarea deciziei de acceptare/respingere a lotului în funcție de variația fracțiunilor defective
Dat fiind volumul mare al loturilor care formează obiectul recepției și deoarece în multe cazuri produsele analizate sunt distruse, singura modalitate de control o constituie eșantionarea. Un element important care determină eficienta verificării calitative a unui lot de marfa în constituie mărime probei și gradul de reprezentativitate. Examinând o parte reprezentativă din lot se evaluează calitatea întregului lot, permițând astfel adoptarea deciziilor corespunzătoare de acceptare sau respingere, remediere, de clasare, resortare, etc.
Planuri de control prin eșantionare utilizate la recepție
Planul de control reprezintă sistemul de reguli și criterii potrivit cărora se ia decizia de acceptare sau respingere a lotului de către comisia de recepție. În funcție de gradul de severitate cu care se efectuează verificarea se cunosc trei variante ale planurilor de control.
Planul normal cu care se începe controlul și care continua până când este posibilă trecerea la verificarea redusă sau devine necesară verificarea severă. Planul sever se aplică atunci când în urma verificării normale a cinci loturi succesive două sunt respinse. Planul redus se aplică atunci când sunt acceptate zece loturi succesiv controlate prin verificare normală și numărul de defective identificate este cel mult egal cu numărul limită pentru trecerea la verificarea redusă. Schematic, schema regulilor de schimbare a severității de verificare este prezentata in figura urmatoare.
Figura 1.1: Reguli de schimbare a severității de verificare (STAS 31600/2-84)
Sursa: STAS 3160/2-84
Trecerea de la un plan de control normal la unul sever presupune sporirea exigentei controlului, iar în cazul trecerii la planul redus, controlul se reduce la un număr mai mic de produse deoarece a sporit încrederea beneficiarului în producător.
Controlul statistic de recepție prin atribute
Primul aspect de care trebuie ținut cont în alegerea planului de control de recepție, pentru luarea deciziei de acceptare sau respingere a lotului, este ce tip de control vor alege să aplice. În continuare vom prezenta pe rând toate cele trei tipuri de control.
In cazul controlului statistic prin atribute, in funcție de numărul eșantioanelor extrase, se disting mai multe scheme de verificare.
Schema de verificare pe baza unui singur eșantion (eșantionare simplă) consta în prelevarea unui singur eșantion din lot, ale cărui exemplare se verifică apoi bucată cu bucată. În funcție de numărul de defective constatate, comisia de recepție poate adopta una din următoarele decizii:
Acceptarea lotului, dacă numărul de defective din eșantion (k) este ai mic sau egal cu numărul de acceptare (A);
Respingerea lotului, dacă numărul de defective din eșantion (k) este mai mare sau egal cu numărul de respingere (R).
Schematic, schema de verificare prin eșantionare simplă este prezentată în figura 1.2.
Figura 1.2: Schema planului de verificare prin eșantionare simplă
Sursa: STAS 3160/2-84
Această schemă de verificare presupune exemplarea unui număr mai mare de exemplare și este indicate în următoarele situații:
când nu există posibilitatea prelevării esantioanelor din același lot în mai multe etape;
când examinarea exemplelor necesită încercări de durată;
când nu exista personal specializat capabil să efectueze verificări prin alte metode;
când costul prelevării eșantioanelor este relativ ridicat față de costul examinării exemplelor.
Schema de verificare pe baza a doua eșantioane (eșantionare dublă) permite posibilitatea prelevării a celui de-al doilea eșantion, în funcție de informația furnizată de primul. Verificarea presupune extragerea unui prim eșantion () din lotul sosit la recepție, care se examinează bucată cu bucată. În funcție de numărul defectivelor () înregistrat, comisia de recepție poate adopta una din următoarele decizii:
acceptarea lotului, dacă numărul de defective din primul eșantion () este mai mic sau egal cu numărul de acceptare ();
respingerea lotul dacă numărul de defective din primul eșantion () este mai mare sau egal cu numărul de respingere ();
continuarea verificării prin extragerea celui de-al doilea eșantion (), dacă numărul de defective este cuprins între numărul de acceptare șic el de respingere < <. Acest eșantion se verifică bucată cu bucată și în funcție de numărul cumulat de defective (+) comisia de recepție poate adopta una din următoarele decizii: acceptarea lotului, dacă numărul cumulate de defective (+) este mai mic sau egal cu numărul de acceptare (); respingerea lotului, dacă numărul cumulate de defective (+) este mai mare sau egal cu numărul de respingere ().
Schematic, schema de verificare prin eșantionare dublă este prezentată în figura nr.1.3.
Figura 1.3: Schema de verificare prin eșantionare dublă
Sursa: STAS 3160/2-84
Schema de verificare pe baza eșantioanelor multiple (eșantionare multiplă) presupune posibilitatea prelevării a până la 7 eșantioane succesive, decizia de prelevare a fiecărui eșantion în plus fiind luată în funcție de informațiile furnizate de eșantioanele precedente. Verificarea presupune extragerea unui prim eșantion () din lotul sosit la recepție, care se examinează bucată cu bucată. În funcție de numărul defectivelor () înregistrat, comisia de recepție poate adopta una din următoarele decizii:
acceptarea lotului, dacă numărul de defective din primul eșantion () este mai mic sau egal cu numărul de acceptare ();
respingerea lotului, dacă numărul de defective din primul eșantion () este mai mare sau egal cu numărul de respingere ();
continuarea verificării prin extragerea celui de-al doilea eșantion (), dacă numărul de defective este cuprins între numărul de acceptare șic el de respingere (). Acest eșantion se verifică bucată bucată și în funcție de numărul cumulate de defective () comisia de recepție poate adopta una din următoarele decizii:
acceptarea lotului, dacă numărul cumulate de defective () este mai mic sau egal cu numărul de acceptare ();
respingerea lotului, dacă numărul cumulate de defective () este mai mare sau egal cu numărul de respingere ();
continuarea verificării prin extragerea celui de-al treilea eșantion (), dacă numărul de defective este cuprins între numărul de acceptare șic el de respingere (
Schematic, schema de verificare prin eșantionare multiplă este prezentată în figura 1.4.
Figura 1.4: Schema de verificare prin eșantionare multiplă
Sursa: STAS 3160/2-84
Controlul statistic secvențial reprezintă o extindere a planului de control prin eșantionare multiplă față de celelalte scheme de control prin atribute, la care mărimea eșantionului se stabilește de la început, decizia de acceptare sau respingere a lotului luându-se numai după verificarea întregului eșantion, controlul secvențial se caracterizează prin aceea că numărul produselor care se verifică nu se fixează înainte, decizia luându-se în urma verificării fiecărei unități.
Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că asigură o mare rapiditate în luarea deciziilor, atunci când calitatea lotului, caracterizată prin fracțiunea defective reală (p), este ori foarte bună ori foarte slabă (respective p ≤ AQL sau p ≥ AQL), rezultă, deci, că prin verificarea secvențiala a calității loturilor de produse, se micșorează numărul de produse controlate, respectiv cheltuielile de control.
Controlul statistic de recepție prin măsurare
Al doilea tip de control, dupa controlul prin atribute este controlul prin masurare. Acest tip de control se aplică în cazul loturilor de produse la care caracteristicile care se analizează au o valoare variabilă care poate fi determinate prin măsurare (dimensiuni, densitate, greutate, rezistenta, etc.) cu ajutorul unor aparate sau instrumente utilizate pentru control.
Verificarea calității prin măsurare presupune că valorile caracteristicii măsurate urmează o repartiție normal de probabilitate, a cărei lege depinde de următorii parametrii:
, media valorilor caracteristici măsurate pentru toate produsele ce constituie lotul sau eșantionul;
s, deviația standard, sau abaterea medie pătratica de sondaj, ce caracterizează dispersia sau variabilitatea caracteristicii.
În cadrul controlului statistic de recepție prin măsurare se disting doua scheme de măsurare. Prima schema de verificare pe baza unui singur eșantion presupune adoptarea deciziei de acceptare sau de respingere pe baza analizării unui singur eșantion, deosebindu-se aici doua situații, prima in cazul în care se ține cont de o singură limita de toleranță (sau ), atunci când caracteristică măsurată este limitată superior, respectiv inferior si a doua in cazul în care se urmărește încadrarea caractesticii între cele două limite de toleranță. A doua schema de verificare, pe baza a doua eșantioane, permite posibilitatea prelevării celui de-al doilea eșantion, în funcție de informația furnizată de primul.
Controlul statistic de recepție pe baza numărului de defecte
După ce am văzut mai sus ce presupune primele două modalități de control în alegerea planului de control de recepție, în continuare voi prezenta controlul statistic de recepție pe baza numărului de defecte.
Elementele de bază ale planului de control prin număr de defecte sunt aceleași cu cele specifice lanului de control prin atribute. Spre deosebire de controlul prin atribute sau prin măsurare, în cazul controlului prin număr de defecte locul este reprezentat de numărul total al unităților elementare de sondaj, iar volumul eșantionului este reprezentat de numărul de unități elementare relevate la întâmplare pentru control.
La controlul calității loturilor de produse aprecierea calității unui lot se face prin stabilirea numărului mediu de defecte pe unitatea elementară de sondaj. Calitologia clasică considera că există trei component de bază ale costului total în activitatea de inspecție a calității prin eșantionare si anume, costul extragerii, eșantionului și al examinării fiecărei unități de produs ce compune acest eșantion, pe baza planului specific de operație; costul indus de cele două tipuri de măsuri si costul administrării diverselor planuri/procedeuri de inspecție a calității în vederea recepției.
Capitolul 2 Prezentarea societății S.C. Ameropa Grains S.A.
S.C. Ameropa Grains S.A. desfășoară ca activitate de bază comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor și plantelor oleaginoase. O altă activitate cu pondere, este cea de prestări servicii, pentru producătorii agricoli sau alți beneficiari, prestări de natura depozitarii, condiționării, uscării, aerării și livrării în bune condiții de calitate a produselor.
Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli, în ceea ce privește asigurarea produselor necesare înființării și întreținerii culturilor, reprezentanții S.C. Ameropa Grains S.A. sunt permanent la dispoziția furnizorilor, oferindu-le inputuri de calitate, combustibili, semințe pentru semănat, îngrășăminte chimice, fertilizatori, prestări de servicii de transport auto cu mijloace proprii, precum și consultanță privind înființarea culturilor agricole.
2.1 Descrierea generală a societății S.C. Ameropa Grains S.A.
Societatea înființată în anul 1996 în baza H.G. 1054/1995, S.C. Comcereal S.A. Constanța, unul dintre cei mai mari depozitari de cereale din Portul Constanța și nu numai, a luat numele companiei elvețiene Ameropa Holding – Elveția (acționar majoritar), în urma licitației publice din 14 ianuarie 2011. Firma elvețiană a dobândit controlul unic asupra S.C. Comcereal, în urma achiziționării pachetului de acțiuni al unuia dintre principalii acționari SIF Transilvania de 40,51%, din totalul acțiunilor, procentul total deținut de Ameropa fiind de 86,693 %.
Ameropa este o companie elvețiană fondată în 1948 cu sediul central lângă Basel, cu afaceri 26 de țări pe cinci continente. Compania este prezentă în Brazilia, China, Coreea de Sud sau Statele Unite. În Europa, compania elvețiană este al cincilea jucător de pe piața comerțului cu cereale, având afaceri în Austria, Franța, Italia, Germania, Spania, Serbia, Croația sau România. La nivel mondial Ameropa are peste 2.000 de angajați și vinde anual 11 milioane de tone de îngrășăminte și trei milioane de tone de cereale. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A..
Tabelul 1.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A
Sursa: www.mfinante.ro
S.C. Ameropa Grains S.A. isi defasoara activitatea in 7 silozuri și 9 baze de recepție. In continuare voi prezenta aceste silozuri si baze si cateva informatii fiscale despre fiecare.
2.2 Silozuri și baze de recepție ale S.C. Ameropa Grains S.A.
În România
Activitatea societății se desfășoară în mod normal prin cele 7 silozuri și 9 baze de recepție deținute în România, declarate puncte de lucru fără personalitate juridică, care sunt dispuse în 16 localități din județul Constanța, având 237 de salariați și o capacitate totală de depozitare de circa 600.000 tone de produse. Localizarea silozurilor si a bazelor este prezentata in figura urmatoare:
Figura 1.2 Silozuri și baze de recepție ale S.C. Ameropa Grains S.A. în România
Sursa: www.ameropa.ch
Siloz Palas. Silozul din Palas, județul Constanta are o suprafața de teren de 24.521,62 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 6.500 ha. Capacitate de depozitare a silozului Palas este de 24.750 tone. Acesta dispune de post propriu de transformare a energiei electrice și dispune de acces direct la calea ferată.
Siloz Ciocârlia. Silozul din Ciocârlia are suprafața de teren de 111.700 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește: 64.612 ha. Acest siloz are o capacitate de depozitare în spații închise (magazii și siloz) de 63.250 tone și dispune de linie de cale ferată proprie cu posibilitatea de încărcare/descărcare vagoane. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Ciocarlia.
Tabelul 2.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Ciocârlia
Sursa: www.mfinante.ro
Siloz Nicolae Bălcescu. Silozul din Nicolae Bălcescu are o suprafață de teren: de 113.900 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 12.700 ha. Acesta are o capacitate de depozitare de 95.750 tone și dispune de post propriu de transformare a energiei electrice. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Nicolae Balcescu.
Tabelul 3.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Nicolae Bălcescu
Sursa: www.mfinante.ro
Siloz Medgidia. Pentru desfășurarea activității de depozitare – manipulare cereale, S.C. Ameropa Grains S.A. deține în Loc. Medgidia, Jud. Constanța un siloz pentru recepție dotat cu un laborator, cântar pod basculă, birouri, depozit de cereale format din magazii de cereale și siloz pentru o capacitate de cca. 18.000 tone produse:
4 magazii x 3.000 tone;
siloz x 6.000 tone-celule siloz: 35 x 150 to=5.250 tone;
24 x 31 to=750 to/Total siloz:6.000 tone
Se desfășoară activități de depozitare, manipulare, analiză, cântărire, încărcare-descărcare, precum și achiziții cereale în vederea comercializării în numele sau pe baza comenzilor clientului. În cazul unor astfel de operațiuni, păstrarea sau îmbunătățirea parametrilor calitativi ai cerealelor depozitate sau lăsate în custodie este un aspect esențial. Pentru ducerea la îndeplinire a acestui deziderat, personalul specializat prelevează probe și efectuează regulat analize ale indicatorilor relevanți, în funcție de tipul de produse depozitate, urmărind evoluția acestora de la preluare și până în momentul livrării.
Silozul din Medgidia are o suprafață de teren de 54.982,12 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 8.500 ha. Acesta are o capacitate de depozitare (magazii+siloz) de 18.000 tone și dispune de post propriu de transformare a energiei electrice și de acces direct la calea ferată și indirect la Canalul Dunăre Marea Neagră. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Medgidia.
Tabelul 4.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Medgidia
Sursa: www.mfinante.ro
Siloz Băneasa. Silozul din Băneasa are o suprafață de teren de 31.105,50 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 3.900 ha. Acesta are o capacitate de depozitare în siloz de 54.300 tone și o capacitate de depozitare în magazii de 10.000 tone. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Baneasa.
Tabelul 5.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Băneasa
Sursa: www.mfinante.ro
Siloz Casicea. Silozul din Casicea are o suprafață de teren de 87.117,607 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 9.100 ha. Acesta are o capacitate de depozitare în siloz și magazii de 61.150 tone și dispune de linie de cale ferată proprie cu posibilitatea de încărcare/descărcare vagoane. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Casicea.
Tabelul 6.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Casicea
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Hârșova. Baza Harsova are o suprafață de teren de 76.035,07 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 4.000 ha. Acesta are o capacitate de depozitare de 32.000 tone și dispune de post propriu de transformare a energiei electrice și acces direct la Dunăre prin cheu propriu, cu posibilitate de încărcare/descărcare. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Harsova.
Tabelul 7.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Hârșova
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Adamclisi. Baza Adamclisi are o suprafață de teren aferenta de 56.816,92 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 3.200 ha. Acesta are o capacitate de depozitare în spații închise de 16.500 tone. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Adamclisi.
Tabelul 8.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Adamclisi
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Ostrov. Baza Ostrov are o suprafață de teren de 45.033,66 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 4.000 ha. Acesta are o capacitate de depozitare în spații închise de 17.500 tone. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Ostrov.
Tabelul 9.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Ostrov
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Oltina + Lipnița. Baza din Oltina are o suprafață de teren de 35.253,50 iar baza din Lipnița are o suprafață de teren de 21.870,7, iar amândouă au o suprafață agricolă în cultură pe care o deservesc de 8.000 ha. Capacitate de depozitare a Bazei din Oltina este de 16.000 tone iar capacitate de depozitare a Bazei din Lipnița este de 8.500 tone. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Oltina.
Tabelul 10.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Oltina
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Mihai Viteazu. Baza Mihai Viteazu are o suprafață de teren de 59.180,16 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 3.000 ha. Aceasta are o capacitate de depozitare de 21.500 tone și dispune de post propriu de transformare a energiei electrice și acces direct la calea ferată. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Mihai Viteazu.
Tabelul 11.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru
Mihai Viteazu
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Pantelimon. Baza Pantelimon are o suprafață de teren de 44.843,23 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 3.000 ha. Acesta are o capacitate de depozitare de 20.000 tone și dispune de spații de depozitare cu structura de rezistenta solidă. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Pantelimon.
Tabelul 12.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Pantelimon
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Târgușor. Baza Targusor are o suprafață de teren de 81.300,04 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este 3.000 ha. Acesta are o capacitate de depozitare de 29.300 tone și dispune de post propriu de transformare a energiei electrice și de acces direct la calea ferată. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Targusor.
Tabelul 13.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Târgușor
Sursa: www.mfinante.ro
Baza Tortoman. Baza Tortoman are o suprafață de teren de 43.999,37 din care suprafața agricolă în cultură pe care o deservește este de 4.500 ha. Acesta are o capacitate de depozitare de 20.000 tone și dispune de spații de depozitare cu structura de rezistenta solidă. In tabelul urmator sunt prezentate informatiile fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A. Tortoman.
Tabelul 14.2
Informații fiscale ale S.C. Ameropa Grains S.A Constanta punct de lucru Tortoman
Sursa: www.mfinante.ro
Toate silozurile si bazele societatii Amerona Grains au trecut printr- un proces de modernizare a nivelului tehnologic, unul din exemple, edificator in acest sens ar fi instalarea de senzori de control a temperaturii, iar investitiile la nivel de silozuri sunt departe de a fi terminate. Acestea vor continua pe tot parcursul anului 2012, urmand ca un nou plan de dezvoltare tehnologica sa fie aplicat si in 2013.
2.3 Prezentarea mediului intern a S.C. Ameropa Grains S.A.
Sediul S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta este situat județul Constanța. Sediul este situat aproape de centrul județului, la o distanță nu foarte mare de instituțiile administrative ale județului Constanta.
Toate subunitățile, respectiv bazele de recepție și silozurile aferente, au tronson de cale ferată, proprietate a societății, și în apropiere de rețeaua națională de drumuri, cu conexiune directă la drumurile de categorie europeană.
În patrimoniul societății se găsesc clădiri aflate pe mai multe amplasamente, atât în județul Constanta, cât și în alte localități din regiunea de sud-est. Terenurile aflate în proprietatea societății se întind pe o suprafață de 944.467,417 .
Activitatea societății se desfășoară în mod normal prin bazele de recepție și silozurile pe care le are în proprietate. O parte din aceste baze sunt folosite la capacitate mai mică sau sunt nefolosite.
Amplasamentele societății sunt:
Sediul societății Constanta;
Siloz – Palas;
Siloz – Ciocârlia;
Siloz – Nicolae Bălcescu;
Siloz – Medgidia;
Siloz – Băneasa;
Siloz – Casicea;
Baza – Hârșova;
Baza – Adamclisi;
Baza – Ostrov;
Baza – Oltina + Lipnița;
Baza – Mihai Viteazu;
Baza – Pantelimon;
Baza – Târgușor
Baza – Tortoman.
Silozurile și bazele de receptie ale S.C. Ameropa Grains S.A., sunt construite de-a lungul unei perioade de timp. Cea mai veche construcție, datează din anul 1980, iar cea mai nouă din anul 2004.
O mare parte din clădiri și construcțiile speciale, cât și dotările cu utilajele aferente, sunt construite în anii 1980 – 2004.
Dotările constau în special în instalații de aerare activă, mașini de curățat semințe, utilaje de transportat și de ridicat, mașini și utilaje agricole, unelte universale, electropompe, aparatura de măsură și control, cântare pod bascul, calculatoare, mijloace de transport auto, rețele de forță și de alimentare cu apă.
Mijloace de producție:
328 tractoare din producția internă aprovizionate în perioada 2005-2010 (împreună cu mașinile și utilajele aferente: pluguri (436 buc.), discuri (1004 buc.), sape rotative (56 buc.), tăvălug inelar (48 buc.), cultivatoare (144 buc.), semănători (104 buc.), mașini de erbicidat (88 buc.), mașini de administrat îngrășăminte (64 buc.), freza Pegoraro (8 buc.) etc.);
8 tractoare din import marca LANDINI 75 CP, 32 tractoare marca McCORMICK, 12 tractoare marca NEW HOLLAND, 68 tractoare SAME și 4 tractoare JOHN DEER împreună cu plugurile, grapele și semănători aferente, aprovizionate în perioada 2005-2010;
192 semănători;
192 combine din import, mărcile NEW HOLLAND și LAVERDA, aprovizionate în perioada 2005-2010;
64 combinatoare aprovizionate în perioada 2006-2008;
Mijloace de transport:
208 remorci auto, aprovizionate în cursul anilor 2006-2009;
208 autoturisme pentru transportul materialelor de volum mic și de greutate mică;
56 autocamioane din import marca MERCEDES de 20 tone fiecare destinate transportului cerealelor și fainii.
În general starea fizică a dotărilor este satisfăcătoare, excepție fiind acele mijloace fixe care au fost exploatate intensiv. De asemenea există dotări că nu au cunoscut o utilizare fizică intensă, datorită utilizării sporadice sau neutilizarii. Aceste au suportat, totuși și o uzură, respectiv depreciere prin neutilizare.
Capacități de depozitare sunt:
Total = 508.500 tone; din care:
Silozuri 327.200 tone;
Baze 181.300 tone.
Toate magaziile sunt multifuncționale, construite pe structura de beton și au acces la căile de comunicații, cale ferată, și șosea. Capacitățile de depozitare a produselor agricole sunt utilizate în proporție de aproximativ 60 %. Situația actuală se datorează incoerentei din domeniul producției și politicii agricole, a neimplicării producătorilor agricoli în susținerea propriului interes economic, în fața unei structuri bine organizate și motivate a procesatorilor de produse agricole și comercianților în domeniu.
Activitatea de reparații și de întreținere a utilajelor din dotare, cade în sarcina fiecărui șef de bază de recepție, care are în subordine personal calificat, mecanici, electricieni, tractoriști.
Activitatea de control al calității cade în sarcina laboratorului din fiecare bază de recepție. Controlul se face la recepția materiei prime, la fiecare mijloc de transport. Această activitate este coordonată de un inginer CTC, cu atestarea de "Gradator cereale", conform reglementărilor legale în vigoare.
Controlul calității, presupune în general efectuarea unor determinări pentru:
corpuri străine;
umiditate;
greutate hectolitrica.
Determinările menționate, se fac în baza unor standarde de calitate, STAS – uri, pentru fiecare produs cerealier în parte.
Activitatea de aprovizionare este derulată de către compartiment de specialitate. Principalii furnizori, sunt producătorii agricoli persoane fizice și juridice de pe raza fiecărei baze de recepție.
La sediul societății există toate utilitățile necesare: apă, canalizare, gaz metan, centrală termică și energie termică, telefonie și internet.
Toate subunitățile, respectiv bazele de recepție și silozurile aferente, au asigurate dotările, apă, canalizare, gaz metan, centrală termică și energie termică, telefonie și internet, cât și rețea de apă pentru PSI.
Activitatea desfășurată de S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta, nu afectează mediul înconjurător, nefiind de natură poluată. Societatea are avize de Protecția a Mediului și nu s-au constatat sarcini imputabile societății față de acțiunea agenților poluanți.
Societatea are în dotare calculatoare PC, compatibile IBM, rețea internet, echipamente priferice, copiatoare. Evidenta contabilă, a mijloacelor fixe, personal, salarizare și gestiune, este asigurată în format electronic, de către personal calificat.
Structura organizatorică. Pentru derularea activității societății comerciale S.C. Ameropa Grains S.A. și realizarea unei conduceri eficiente, organigrama societății ne prezintă un ansamblu de compartimente, funcții de conducere și relații între acestea, care constituie structura de organizare.
Funcțiunile unității desprinse din structura organizatorică sunt următoarele: comercială; economică; de personal. Conform organigramei conducerea societății comerciale este asigurată de: adunarea generală a acționarilor; conducerea executivă si comisia de cenzori.
Tabelul 15.2
Conducerea executivă
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială, structura lor se poate vedea în tabelul următor:
Tabelul 16.2
Structura acționariatului
Sursa: www.bvb.ro
Structura și analiza resurselor umane. În anul 2000 numărul de salariați ai S.C. Ameropa Grains S.A. era de 430 de persoane, ajungând ca în anul 2005 numărul salariaților să fie de 274 de persoane. În anul 2010, numărul de salariați era de 237. Angajarea personalului se face după criteriile stabilite de lege și conform condițiilor din contractul colectiv de muncă, pe criteriul aptitudinilor și competentei profesionale, în funcție de cerințele fisei postului în discuție. Dinamica numărului mediu de salariați în anii 2000 -2010 este prezentată mai jos:
Tabelul 17.2
Dinamica numărului mediu de salariați în anii 2000 -2010
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Numărul personalului masculin este mai mare, aceasta datorită specificului activității societății. Repartizarea personalului pe limite de vârstă în 2010 este prezentată în continuare:
Tabelul 18.2
Repartizarea personalului pe limite de vârstă în 2010
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Categoria de vârsta 30-50 de ani cuprinde mai ales persoane cu vârsta peste 40 de ani. Media de vârsta a angajaților societății este în jur de 42 de ani. Ponderea cea mai însemnată este deținută de personalul cu vârsta cuprinsă între 30-50 ani (66.7 %), deci personalul societății are o distribuție echilibrată în jurul vârstei mijlocii, ceea ce constituie un aspect pozitiv în ceea ce privește potențialul personalului. Dacă tendința de îmbătrânire a personalului continuă, acesta poate deveni un punct slab pentru societate. Structura personalului în funcție de nivelul de pregătire (studii) la nivelul anului 2010 este următoarea:
Tabelul 19.2
Structura personalului în funcție de nivelul de pregătire in anul 2010
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Așa cum rezultă din tabelul de mai sus ponderea personalului cu studii superioare în total personal este scăzută, majoritar fiind personalul cu studii medii, structura potrivită cu tipul de activitate a societății. Structura personalului în 2010, împărțită pe tipuri de personal este prezentata in tabelul urmator:
Tabelul 20.2
Structura personalului în 2010, împărțită pe tipuri de personal
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
2.4 Prezentarea mediului extern a S.C. Ameropa Grains S.A.
România, alături de Bulgaria, are cea mai scăzută producție de cereale la hectar din Uniunea Europeană – 3 tone/ha, iar prognozele arată că situația se va menține, în ciuda potențialului agricol al țării. În ansamblu, creșterea producției de cereale până în 2014 va fi mai modestă decât fusese anticipat în studii anterioare, cu o medie anuală de aproximativ 0,8% intre 2012-2014.
În 2012 însă se preconizează că prețurile să crească în termeni nominali, dar să stagneze în termeni reali. Prețurile pe piețele principale din vestul UE ar trebui să ajungă la 153 euro/tonă în 2014. Prețul la porumb se așteaptă să rămână relativ mare și pe termen mediu. Prețul mediu în UE 15 ar trebui să ajungă la 177 de euro/tonă până în 2014, în timp ce el va fi de 136 de euro/tonă în Ungaria, Slovacia, Austria, Republica Ceha, Bulgaria și România. Prețul cerealelor în România în anul 2010 este prezentat în tabelul următor:
Tabelul 21.2
Producție pe țara
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Producția medie de kg la hectar a societății S.C. Ameropa Grains S.A în anul 2010 este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 22.2
Producția la nivelul societății S.C. Ameropa Grains S.A în anul 2010
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Orice întreprindere își desfășoară activitatea într-un mediu determinat, în care întreține relații cvasi-permanente cu piața, deoarece ea intervine aici atât în calitate de furnizor, cât și de beneficiar. Desigur, eficiența activității depinde de modul ei de integrare în relațiile de piață, unde apar o serie de alți agenți economici cu care intră în competiție pentru obținerea unor condiții mai bune de producție, desfacere, efectuare a operațiunilor bănești sau a altor activități, în scopul obținerii de cât mai multe avantaje.
Ameropa concurează pe piața locală din România cu comercianți internaționali precum Cargill, Nidera, Glencore și Alfred C. Toepfer. Ameropa Grains este unul dintre primii cinci traderi de cereale de pe piața locală, cu afaceri de 52 de milioane de euro în 2011. Concurenta este compusă în principal din societățile similare sau agenți economici privați care dețin spații de depozitare în zone apropiate de cultură agricolă.
Principalii concurenți ai societății Ameropa Grains pe piața din România sunt ROMSILOZ CEREALE SRL din București, BRISEGROUP SRL din Constanta, AGRICOVER SA din Buzău și GRANI COMERȚ SRL din Topraisar. Topul primilor cinci traderi din România pentru domeniul CAEN 4621 este prezentat în tabelul următor:
Tabelul 23.2
Top 5 pentru România în domeniul 4621: Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat
Sursa: www.listafirme.ro
Romsiloz cereale SRL este principalul concurent al Ameropa Grains SA. Avantajul concurențial al firmei este asigurat de performanțele superioare ale acesteia din domeniul cercetării – dezvoltării, costului producției, calitatea distribuției și campaniei promoționale.
Principalii clienți ai societății sunt producătorii agricoli persoane fizice și juridice pentru care se prestează servicii în domeniul depozitarii și condiționării cerealelor. Printre clientii societatii fac parte urmatorii: Ameropa AG Elvetia, Ameropa AG Romania si SC Alimenta Felix. Parte din spațiile de depozitare, excedentare, au fost închiriate în vederea desfășurării de activități, altele decât cele aferente obiectului principal de activitate.
2.5 Analiza S.W.O.T. a societății S.C. Ameropa Grains S.A.
Analiza SWOT urmărește să evidențieze aspecte legate de mediul intern al societății și de mediul extern în care aceasta își desfășoară activitatea.
Din analiza mediului intern rezultă punctele țări ale societății (Strengths) – acele avantaje pe care aceasta le deține în raport cu alte firme din ramura sau din localitate și punctele slabe (Weaknesses) – acele dezavantaje care rezultă din comparația cu exponenții aceleiași ramuri sau cu cei din localitate.
Analiza mediului extern va furniza considerente despre oportunități (Opportunities) – acele elemente care pot reprezenta o influență pozitivă asupra activității societății – și despre pericolele (Thearts) – acele elemente ale mediului care pot influența negativ activitatea, prezentate în ansamblu lor, cu precizarea sectoarelor de activitate pe care le pot influența într-un fel sau altul.
Puncte tari:
Tradiția și experiența societății în domeniul său de activitate;
Societatea deține o poziție importanta pe piață, fiind una dintre puținele firme de profil din județ;
Lansarea în alte activități, pentru o mai bună utilizare a bazelor de recepție: activitatea de panificație, închirieri mijloace fixe către terți, depozitari produse agricole;
Starea bazelor de recepție este satisfăcătoare, cât și a echipamentelor;
Experienta conducerii și a personalului în domeniul de activitate.
Existența unei competențe distinctive pe plan managerial;
Existenta unui sistem bine organizat și eficace de planificare strategică ;
Viteză de reacție decizională la modificările produse în mediul intern sau extern;
Inputuri de calitate oferite producătorilor agricoli;
Reputația și imaginea favorabilă a firmei se reflectă prin consecvența producătorilor agricoli care revin având siguranța calității serviciilor;
Amplasarea punctelor de recepție intr-o zonă geografică cu potențial agricol ridicat datorită calității solului și elementelor naturale ce favorizează dezvoltarea agricolă;
Societatea deține suficiente spații de depozitare a produselor agricole, bine repartizate în teritoriu cu facilități de transport;
Poziționarea județului Constanța este favorabilă transportului naval al produselor cerealiere pe canalul Dunăre – Marea Neagră;
Mare parte dintre depozitele societații au racordate linii ferate industriale;
Inexistența restanțelor în plățile față de bugetul statului și cel al asigurărilor sociale.
Puncte slabe:
Numărul și valoarea ridicată în care societatea este implicată în calitate procesuală de parat.
Grad scăzut de utilizare a capacităților – datorită situației generale dificile a sectorului agricol și a modificărilor survenite în structura culturilor, precum și a scăderii cererii pentru grâu, corelat cu lipsa puterii financiare, a dus la scăderea cantităților de cereale vehiculate prin bazele de recepție ale societății, precum și a cantității de produse agricole achiziționate, deci implicit a gradului de utilizare a capacităților de preluare și depozitare existente;
Insuficiența resurselor financiare proprii frânează modernizarea și optimizarea unor spații pentru depozitare;
Încă mai există echipamente care nu asigură randament și productivitate;
Liniile ferate industriale la care sunt racordate punctele de recepție nu mai sunt exploatate datorită costurilor ridicate;
Activitate redusă în raport cu potențialul societății.
Analiza mediului extern.
Oportunități. Dat fiind situația pe care o prezintă actualmente economia țării noastre, sunt dificil de identificat elementele cu posibile influențe pozitive, a căror existență să persiste o perioadă mai lungă. Mediul este extrem de fluid, schimbările survenind cu repeziciune. Perioada anilor 1990, au afectat puternic sectorul agricol. Prin împărțirea fostelor CAP- urî și a fărâmițarea suprafețelor agricole, au dus la o modificare a structurii culturilor precum și la un regres general în activitatea agricolă, ceea ce, în aval a afectat o serie de sectoare ale industriei alimentare.
În acest context economic dificil și oarecum instabil, numărul potențialelor riscuri este mai mare decât al oportunităților.
Posibile influențe pozitive pentru activitatea viitoare a S.C. Ameropa Grains S.A. pot fi considerate:
Schimbări în politica agricolă a țării, punerea accentului pe sprijinirea producătorilor agricoli și prestarea de servicii subvenționate către aceștia, subvenționarea exportului de cereale, politici avantajoase de creditare pentru producerea sau achiziția sămânței, pentru realizarea lucrărilor agricole;
Capitalizarea societății (în urma atragerii unui investitor sau a vânzării unor active). Utilizând aceste fonduri societatea poate să-și intensifice activitatea, achiziționând cereale, modernizându-și dotările, oferind mai multe servicii producătorilor agricoli;
Societatea poate sa-si intensifice activitatea, achizitionind cereale, modernizindu-si dotarile, oferind mai multe servicii producatorilor agricoli ;
Manifestarea unei stări de regres a unor firme concurente;
Amplificarea activității de consultanță în vederea sprijinirii producatorilor;
Valorificarea avantajului situării la Marea Neagră, creșterea ponderii deținute de către transportul naval;
Modernizarea căilor ferate și rutiere pentu asigurarea fluxului cerealelor catre silozuri.
Riscuri. Suma riscurilor, în situația economică prezentată, este destul de ridicată, mediul extern afectând până în prezent în mare măsură activitatea societății determinand la aparitia urmatoarelor riscuri:
Veniturile pe care se poate baza societatea in prezent sunt insuficiente efectul fiind o accentuare a distrugerii bazei materiale a societatii;
Intrarea într-o perioadă de recesiune economic la nivel național și internațional;
Frecvența ridicată a perioadelor secetoase din ultimii ani necompensată printr-un volum adecvat al irigațiilor se reflectǎ în lipsa recepției de cantitǎți mari;
Creșterea continuă a prețurilor produselor energetice;
Degradarea calității solurilor poate duce la scăderea producției agricole;
Existența și funcționarea unui număr semnificativ de operatori neautorizați;
Dispariția unui număr de întreprinzători necompetitivi in condițiile actuale;
Adoptarea unor reglementări legislative restrictive cu impact nefavorabil comercializării cerealelor;
Schimbări ale nevoilor și preferințelor producătorilor și puterea crescândă de negociere;
Presiunea intrǎrii unor noi competitori pe piață;
Creșterea continuǎ a concurenței reprezentatǎ de marfa provenitǎ de pe piețele vecine-Bulgaria, Ungaria;
Creșterea continuǎ a crizei economice cu toate implicațiile ei.
2.6 Analiza situației economico-financiara a întreprinderii pe bază de bilanț
Tinand seama de faptul ca societate comerciala S.C. Ameropa Grains S.A. a fost infiintata in anul 1992, situatiile financiar contabile din perioada 2008-2010 nu sunt elocvente pentru a analiza evolutia principalilor indicatori economico-financiari .
Valorile statistice realizate in perioada 2008-2010 sunt prezentate in tabelul urmator :
Tabelul 24.2
Bilantul contabil al S.C. Ameropa Grains S.A. pe perioada 2008-2010
Sursa: www.mfinante.ro
Analiza economico – financiară ce urmează a fi efectuată se va stuctura în mai multe etape succesive:
Analiza veniturilor;
Analiza cheltuielilor;
Analiza indicatorilor de rentabilitate.
Analiza veniturilor.
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu, cu excepția sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întrprinderii.
Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor. Pentru perioada studiata, cifra de afaceri rezulta din urmatoarele activitati prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 25.2
Venitul total
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Tabelul 26.2
Cifra de afaceri a SC Ameropa Grains SA pentru perioada 2008-2010
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Se observa in tabelul de mai sus o crestere a cifrei de afacere de la an la an, iar in 2010 aceasta creste cu un procent aproximativ 63% de fata de 2009. Cresterea cifrei de afaceri fata de 2009 de la 137.212.602 lei la 218.655.607 lei in 2010 se datoreaza in principal urmatoarelor cauze:
realizarea productiei estimate la culturile agricole datorita productiei bune din vara anului 2010, concomitent cu cresterea preturilor de valorificare la produsele agricole, au dus la o crestere a cifrei de afaceri cu 81.443.005 lei.
comparativ cu anul 2009, in anul 2010 preturile la produsele agricole pe piata internationala au crescut cu 10% la griu, 17% la soia, 15% la floarea soarelui.
Analiza cheltuielilor.
Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.
Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor efectuate de societate asa cum se vede din tabelul urmator:
Tabelul 27.2
Cheltuielile totale ale SC Ameropa Grains SA. Pe perioada 2008-2010
LEI
Sursa: S.C. Ameropa Grains S.A. Constanta
Pe parcursul anilor 2008, 2009, 2010 societatea nu s-a inregistrat cu cheltuieli extraordinare. Cheltuielile financiare efectuate in perioada 2008-2010 sunt compuse din urmatoarele cheltuieli:
In 2008:
Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.219.157 lei
Alte cheltuieli financiare, in valoare de 340.733 lei.
In 2009:
Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.400.237 lei;
Alte cheltuieli financiare, in valoare de 956.099 lei.
In 2010:
Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.985.334 lei;
Alte cheltuieli financiare, in valoare de 1.393.565 lei.
Se observa o crestere de la an la an a tuturor cheltuielilor, cea mai accentuata crestere o au cheltuielile privin meteriile prime si materiile consumabile datorita cresterii preturilor la material si o alta crestere la chltuielile privind apa si curentul datorata aceluiasi motiv, cresterea preturilor.
Analiza indicatorilor de rentabilitate.
Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea absoluta a intreprinderii. Atit pentru diagnosticul intern cit si pentru utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea capacitatii de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativa. Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei profitului, degajindu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informationala.
Rata rentabilitatii economice.
Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice.
Rezultatul din exploatare.
Rezultatul exploatarii se determină ca diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. În categoria veniturilor din exploatare și cheltuielilor de exploatare se include toate acele elemente de venituri și cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza Standardelor Internaționale de Contabilitate.
In 2008 RE=VE-ChE=122.970.012-127.454.767=-1.104.484.755 lei
In 2009 RE=VE-ChE=132.590.859-143.163.358=-10.572.499 lei
In 2010 RE=VE-ChE=215.817.526-211.541.318=4.276.208 lei
Rezultatul financiar.
Diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu. Impreuna cu rezultatul din exploatare formeaza rezultatul curent al exercitiului.
In 2008 RF=VF-ChF=12.978.682-6.559.890=6.418.792 lei
In 2009 RF=VF-ChF=10.648.692-7.356.335=3.292.357 lei
In 2010 RF=VF-ChF=139.700.12-8.378.899=5.591.113 lei
Rezultatul current.
Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.
In anul 2008 RC= RE +/- RF=- 1.104.484.755-6.418.792=-1.110.903.547 lei
In anul 2009 RC= RE +/- RF=-10.572.499-3.292.357=-13.864.856 lei
In anul 2010 RC= RE +/- RF=4.276.208-5.591.113= -1.314.905 lei
Rezultatul exceptional.
RExceptional=VExceptional-ChExceptionale=0(Nu avem cht. exceptionale)
Rezultatele finale sunt foarte mici dupa cum se vede deoarece societatea a realizat investitii massive in modernizarea capacitatilor de productie (tractoare, combine, semanatori, pluguri) performante cu ajutorul carora compania va realiza produse la un cost mic si deci competitive chiar si pe piata Europeana.
Capitolul 3 Analiza activității de recepție cantitativ-calitativă a mărfurilor în cadrul S.C. Ameropa Grains S.A. Medgidia și propuneri pentru îmbunătățirea acesteia
În contextul principiilor economiei de piața, controlul calității cuprinde tehnicile și activitățile cu caracter operațional, utilizate pentru îndeplinirea cerințelor de calitate și impune folosirea tuturor metodelor și mijloacelor moderne care să ducă la saltul către noua calitate, la afirmarea revoluției tehnico-științifică în domeniul depozitarii produselor. Cerealele sunt indispensabile pentru hrana oamenilor și furajarea animalelor, prezintă importanță națională și mondială și prezintă, de asemenea, unele particularități și caracteristici care le deosebesc în numeroase privințe de alte mărfuri neagricole.
În acest capitol voi prezenta tehnicile și activitățile utilizate pentru îndeplinirea celor mai mari cerințe de calitate în vederea depozitarii cerealelor și recepția acestora în cadrul Silozului Medgidia. Pentru început voi prezenta în subcapitolul 1.1 situația stocurilor și mișcarea produselor pentru anul precedent, din cadrul Silozului Medgidia.
3.1 Situația stocurilor și mișcarea produselor în cadrul
Silozului Medgidia
Veniturile și cheltuielile totale la finele trimestrului III al anului 2011 înregistrează creșteri semnificative deoarece stocurile de grâu (4.023.680 kg.), răpită (472.761 kg.) și floarea soarelui (27.000 kg.) din recolta anul 2010 au fost vândute în prima parte a anului 2011, iar stocul de floarea soarelui (645.494 kg.) și răpită (472.761 kg.) recuperată de la producătorii agricoli datornici a fost vândută în trimestrul III al anului 2011. Valoarea în lei a stocurilor Silozului Medgidia este prezentată în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Situația stocurilor la Siloz Medgidia
LEI
Sursa: Raportul Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar al anului 2011 al SC Ameropa Grains SA
Situația stocurilor la produse agricole la data de 31.12.2011 ale Siloz Medgidia se prezintă astfel:
grâu 5.247 tone util de gestiune din care: 4.383 tone în custodie și 864 tone S.C. Ameropa Grains S.A. Medgidia;
orz 1.554 tone util de gestiune – în custodie;
răpită 3.185 tone util de gestiune din care: -630 tone S.C. Ameropa Grains S.A. Medgidia, 2.400 tone Argus și 155 tone în custodie;
floarea soarelui 3.360 tone util de gestiune din care: 1.526 tone Argus și 1.834 tone în custodie.
Situația stocurilor și mișcarea produselor din cadrul Silozului Medgidia pentru anul 2011 este prezentată în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
Situația recepționarilor de marfa în anul 2011
Sursă: Raportul Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar al anului 2011 al SC Ameropa Grains SA
După cum se vede în tabelul 2.3, stocurile inițiale la data de 01.01.2011 sunt mai mari decât stocurile finale ale aceluiași an, deșii ieșirile au fost mai mari decât intrările. Reducerea volumului de marfă din anul 2011 se datorează obținerii unei cantități mici pe hectar. Producțiile mici obținute pe hectar, nu doar în țara noastră, ci în toată zona (sud-estul Europei), au avut drept căușe principale lipsa precipitațiilor precum și atacul masiv de insecte care a dus la descalificarea graului din grâu de panificație în grâu de furaj, precum și obținerea unor recolte mici la hectar la culturile înființate în primăvara anului 2011, în principal floarea soarelui, porumb, muștar, etc.
De asemenea, din punct de vedere meteorologic, anul 2011 nu a fost un an cu temperaturi normale, extremele atingând în timpul verii temperaturI de 40°C, ceea ce a dăunat grav producțiile obținute pe unitatea de suprafață, în special la oleaginoase, dar și la celelalte culturi de primăvară.
Criză economică financiară declanșată încă de la sfârșitul anului 2008, s-a accentuat pe tot parcursul anului 2011, ceea ce pentru societatea Ameropa Grains, care lucrează pe stocuri a dus la reducerea prețului de valorificare a mărfurilor aflate pe stoc, mărfuri cumpărate în campanile de recoltare ale anului 2010.
Stocurile mai mari presupune mai multă monitorizare în vederea păstrării și conservării loturilor de marfă. Procesul de monitorizare a calității loturilor în cadrul Silozului din Medgidia este prezentat în subcapitolul următor.
3.2 Monitorizarea calității loturilor de cereale în cadrul silozului din Medgidia la general
Silozul Medgidia respecta toți parametrii caracteristici cerealelor în vederea recepției, depozitarii, conservării și livrării.
Un prim parametru caracteristic cerealelor este aerarea. În mod normal, cerealele depozitate mai mult de câteva săptămâni trebuie aerate. Aerarea înseamnă deplasarea unui volum relativ mic de aer prin masa de cereale cu scopul de a controla temperatura cerealelor și de a diminua riscul degradării produsului. În practică comercială s-a eliminat în, are parte metoda transferului cerealelor (mutarea lor dintr-o celulă de siloz în alta) pentru controlul temperaturii și eliminarea punctelor fierbinți. În continuarea voi prezenta cele mai importante motive ale efectuării procesului de aerare.
Controlul temperaturii cerealelor. Cele două obiective principale ale aerării sunt menținerea unei temperaturi uniforme în masa de cereale și în același timp temperatura trebuie să fie cât mai mică din punct de vedere practic. Cu anumite excepții, ce vor fi menționate, discuțiile se referă la uscarea cerealelor până la un nivel optim pentru depozitare. În mod normal, aerarea nu înseamnă deplasarea unui volum de aer care să asigure și uscarea cerealelor.
Depozitarea la temperatura scăzută. Aproape toate alimentele se păstrează mai bine la temperaturi mai scăzute și deși cerealele nu sunt la fel de perisabile ca majoritatea produselor alimentare, totuși temperaturile scăzute de depozitare sunt benefice. La aceste temperaturi este inhibata nu numai dezvoltarea mucegaiurilor, ci și infestarea datorită dăunătorilor.
Un al doilea parametru caracteristic cerealelor este dezvoltarea de microorganisme care este de obicei accelerată prin creșterea temperaturii. Se estimează o creștere de două până la cinci ori a populațiilor de microorganisme pentru fiecare creștere cu 10oC a temperaturii, dacă valoarea temperaturii nu depășește valoarea optimă pentru dezvoltarea mucegaiurilor. Exista specii de mucegaiuri de depozit, iar domeniul lor optim de temperaturi este cuprins intre 23-40oC. Alte microorganisme de depozit, cum ar fi actinomicetele și bacteriile termofile au domenii optime de temperatură mai mari; Dacă umiditatea cerealelor este foarte mare, microorganismele se pot dezvolta la temperaturi de până la 65-75oC. Căldura rezultată din procesul de respirație a mucegaiurilor și altor microorganisme de depozit determina creșterea temperaturii în masa produsului, ceea ce duce la accelerarea dezvoltării microorganismelor. Acest efect ciclic este prevenit printr-o aerare adecvată, dar numai dacă temperatura mediului este suficient de scăzută.
Un alt parametru caracteristic cerealelor este migrarea umidității. Temperaturile neuniforme din masa de cereale duc la formarea de curenți de aer de convecție care determină migrarea umidității.
O masă de cereale de 50 tone nu se poate încălzi sau raci uniform datorită variațiilor de temperatură între anotimpuri. Deoarece masa de produs uscat are efect de izolant termic, produsul situat pe laturile celulei își schimba temperatură mai repede decât masa de produs situat în centrul celulei de depozitare. Diferențele de temperatură în cadrul masei de produs determină apariția unor curenți de aer dinspre masă caldă spre masa rece de produs. Direcția acestor curenți depinde de modul în care se răcește produsul în cazul în care temperatura exterioară celulei scade sau se încălzește dacă temperatura exterioară crește în timpul primăverii și verii.
Deoarece umiditatea aerului cald este mai mare decât a aerului rece, curenții de aer convectivi preiau umiditatea din masa de produs cu temperatură mai mare. Când curentul de aer trece prin masa de produs cu temperatură mai mică se răcește, iar umiditatea să relativa crește până la punctul la care are loc transferul de umiditate de la aer la masa de produs. Dacă diferențele de temperatură sunt suficient de mari, vaporii de apă condensează pe cerealele reci. Toamna și iarna masa de produs aflată lângă pereții celulei și sub acoperiș este mai rece, masa de produs din mijlocul celulei având temperatură mai mare. Aerul încărcat cu umiditate se ridică, trece prin stratul de produs mai rece unde lasă umiditatea. Apoi curentul se deplasează în jos pe lângă peretele celulei pentru a înlocui volumul de aer cald din centrul celulei, în felul acesta închizându-se ciclul de convecție
În timpul primăverii și verii în mod normal deplasarea curenților de aer în masa de produs este inversata și acesta se răcește. Produsul mai rece este situat în centru celulei, stratul de produs din vecinătatea pereților și de sub acoperiș având temperatură mai mare. Pe măsură ce aerul cald se ridică pe lângă pereții celulei este înlocuit cu aer mai rece din centrul celulei. Pe măsură ce curentul de aer cald coboară prin centrul celulei este răcit, umiditatea să relativa crește și apare un transfer de umiditate către produsul mai rece. Viteza transferului de umiditate este mai mică în timpul încălzirii decât în timpul răcirii produsului toamna.
Pentru bună stare a produselor agricole depozitate în Silozul Medgidia, la produsele cu postmaturizarea terminate, controlul temperaturii și a umidității se face la următoarele perioade indicate în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3
Controlul stării de conservare al produselor
Un parametru important pentru conservarea cerealelor este eliminarea mirosurilor străine. Mirosul de mucegai, mirosuri datorate funcționarii defectuoase a uscătorului, precum și cele asociate cu utilizarea unor substanțe chimice conservante pot fi eliminate sau intensitatea lor diminuata prin aerare. Unele mirosuri pot fi disipate rapid cu o aerare minimă, în timp ce mirosurile mai persistente necesita o aerare mai îndelungată. Mirosul de acru sau de fermentat și mirosurile asociate cu conservanți organici acizi sunt rareori eliminate complet prin aerare. Din păcate, eliminarea mirosului de mucegai prin aerare nu duce și la defectele produse de acesta.
Modificarea sau egalizarea umidității în masa de produs este importantă pentru că orice procent de umiditate adăugat peste produsul suprauscat și care este sub valoarea limita a gradului duce la creșterea greutății produsului vândut.
Indiferent de restricțiile reglementarilor în vigoare adaosul de umiditate prin aerare nu este posibilă. Debitele de aerare se stabilesc în așa fel încât să se realizeze modificarea temperaturii în masa de cereale într-un timp real – o săptămână sau 10 zile. Frontul de schimbare de temperatură parcurge o celulă sau un lot de cereale de 20-30 ori mai repede decât frontul de uscare sau de umezire care urmează. Deși o viteză a curentului de aer de 0.1m3/min*t este suficientă pentru a realiza modificarea temperaturii într-o săptămână, s-ar putea să fie necesare 6 luni pentru a realiza modificarea umidității în cadrul aceluiași lot. Astfel, pentru a realiza transferul de umiditate în timp real, viteza curentului de aer trebuie să fie cât mai mare, similare celei din uscătoarele de mare viteză.
În cazul produselor recoltate în perioade reci exista păstrarea acestora în stare umedă cu ajutorul aerării. De exemplu, porumbul poate fi păstrat la valori ridicate ale umidității cu condiția să fie răcit și păstrat la temperaturi mai mici de 10oC. Perioada pentru care poate fi păstrat porumbul depinde de umiditatea, temperatura și caracteristicile fizice ale acestuia. În general, cu cât temperatura este mai scăzută cu atât umiditatea poate fi mai mare.
Silozul Medgidia folosește cerealele cu umiditate mai mare pentru diminuarea variațiilor de umiditate a cantităților recepționate zilnic, normale în perioada recoltării. Dacă porumbul este răcit rapid proi aerare la temperaturi mai mici de 10oC, poate fi păstrat câteva zile cu o umiditate de până la 24-26% până să intre în uscător.
Păstrarea și condiționarea produselor în Silozul Medgidia.
Depozitarea produselor agricole în bune condiții necesită spații corespunzătoare destinate acestui scop. Aceste spații trebuie să îndeplinească anumite condiții în concordanță cu necesitățile de recepționare și conservare. Aceste condiții sunt:
spațiile de depozitare să fie ușor accesibile;
să ofere un spațiu de depozitare uscat, să permită aerarea mecanică a produselor depozitate;
să permită controlul parametrilor de stare și monitorizarea acestora în timpul depozitării.
Silozul Medgidia asigură cele mai bune condiții de conservare a cerealelor ce se pretează la mecanizarea completă și la automatizarea procesului tehnologic. Silozul Medgidia are următoarele părți constructive de bază:
– Turnul mașinilor
– Corpul silozului
Turnul mașinilor: constituie centrul de producție cu care sunt legate celelalte secții ale silozului. În el sunt amplasate principalele mijloace de transport și condiționare: șnecuri, elevatoare, curățitoare, cântare, etc.
Corpul silozului: are ca funcție de bază conservarea în bune condiții a cerealelor. Pentru aceasta el îndeplinește următoarele condiții:
– Protejează cerealele de acțiunea factorilor de mediu;
– Nu permite accesul dăunătorilor de orice formă;
– Nu permite formarea condensului pe suprafața interioară a pereților silozului;
– Nu exista pericol de incendiu și explozii.
Celulele de siloz sunt partea principală și reprezintă spațiul de depozitare real. Elementele geometrice ale celulei, dimensiunile în plan, înălțimea optimă și maximă a acestora, precum și amplasarea lor se determină în funcție de materialul depozitat, de spațiul disponibil și de natura terenului de fundație. Pentru construcția Silozului Medgidia s-a folosit betonul armat, cărămida armată și oțelul.
În siloz cerealele se depozitează pe calități. Metodele de păstrare a cerealelor folosite utilizează ca factori de păstrare temperatura și umiditatea. Păstrarea fiecărei specii în parte se diferențiează în funcție de destinația loturilor, compoziția chimică a semințelor, formă de păstrare (boabe sau știuleți), momentul recoltării, cerințele față de factorii de păstrare. Deși au o compoziție chimică asemănătoare a boabelor, condițiile de păstrare diferă de la o specie la alta. Astfel pentru grâu și secara, recoltarea se face vara, de aceea temperatura produsului este frecvent de 300C, depășind de multe ori și valorile de 350C. Temperatura în masa de semințe se menține ridicată, chiar dacă vremea se răcește datorită slabei conductibilități termice a semințelor.
Probleme deosebite la grâu și secara apar când, pe lângă temperaturile ridicate din masa semințelor, acestea au și o umiditate mai crescută. Astfel se impune scăderea temperaturii sau a umidității din masa de semințe, până la un nivel care asigura o bună păstrare, utilizându-se ventilația sau uscarea artificială.
Pentru orz și orzoaica tehnologia de păstrare nu diferă de grâu și secară. Pentru fabricile de bere interesează cel mai mult păstrarea germinației semințelor. De aceea uscarea se face în mod moderat, iarna temperatura nu va scădea sub 2-60C.
Dintre cerealele păioase ovăzul este cel mai pretențios față de condițiile de păstrare, fiind mai puțin rezistent la păstrare de lungă durată datorită conținutului mare de semințe cu procent ridicat de umiditate. Boabele sunt îmbrăcate în pleve și au o higroscopicitate ridicată, se umezesc repede, iar sub palei se instalează mucegaiurile.
Uscarea loturilor de semințe cu umiditate ridicată și conținut mare de impurități se face în Silozul Medgidia prin uscare artificială – se utilizează instalații de uscare (uscătoare). Temperatura de uscare se reglează în funcție de viteză de mișcare a semințelor în uscător.
Procesul tehnologic din cadrul Silozului Medgidia cuprinde ansamblul operațiilor fizico-mecanice și al proceselor chimice și biochimice dintr-un sistem industrial necesar pentru obținerea unui produs cu caracteristici fizico-chimice și organoleptice prestabilite. La obținerea unui produs cu caracteristici date, contribuie atât operații fizice și mecanice cât și procese chimice și biochimice legate într-o succesiune logică. Ordonarea liniara a operațiilor și proceselor, de la intrarea produselor în sistem până la ieșirea din sistem a produselor, constituie fluxul tehnologic. Diagrama de flux al produselor este prezentată în figură 1.3.
Figura 1.3: Diagrama de flux a produselor completată cu etapele de control și punctele critice identificate, monitorizate, verificate
Tehnologia de păstrare și condiționare a plantelor oleaginoase în cadrul Silozului Medgidia. Fluxul tehnologic de păstrare și condiționare a floarea soarelui cuprinde următoarele operații: recoltarea, transportul, recepția calitativă și cantitativă, descărcarea curățirea semințelor, uscarea, păstrarea, scoaterea de la păstrare.
Recoltarea semințelor de floarea soarelui se efectuează mecanizat cu combine care efectuează și treierarea. Transportul semințelor se efectuează în vrac fie în buncărele combinelor de recoltare fie cu ajutorul autovehiculelor rutiere.
La siloz se efectuează recepția cantitativă și calitativă a semințelor. Recepția calitativă are ca scop asigurarea cu produse corespunzătoare standardelor în vigoare. Aceasta constă în ridicarea probelor și controlul analitic al semințelor ce consta în efectuarea următoarelor determinări: controlul organoleptic – examinarea aspectului și a culorii, aprecierea mirosului și gustului semințelor; greutatea hectolitrică – cu ajutorul căreia se poate determina conținutul de ulei al semințelor; determinarea corpurilor străine – este necesară pentru stabilirea purității și conținutului real în ulei, care se raportează la semințele cu puritate; determinarea umidității semințelor – se face pentru a verifica calitatea conform cu prevederile STAS și pentru a stabili dacă este necesară sau nu uscarea înainte de depozitare; determinarea conținutului de ulei – constituie cea mai importantă determinare pentru industria de extracție a uleiului, deoarece de acesta depinde randamentul de extracție a uleiului.
Impuritățile existente în semințele de floarea soarelui sunt îndepărtate înainte de depozitare prin operația de precurǎțire. Această operație se execută în vederea bunei păstrări a semințelor, impuritățile constituind un mediu favorabil dezvoltării microflorei și paraziților care favorizează autoîncingerea și încălzirea semințelor. De asemenea aceste impurități reduc spațiul de păstrare.
Temperatura de păstrare este la începutul depozitării de aproximativ 300C, aceasta scăzând treptat. În timpul păstrării se execută prefirarea cu ajutorul aspiratoarelor cascadǎ ale silozurilor. Pe perioada păstrării se urmărește ca temperatura din interiorul masei de semințe să nu depășească cu mai mult de 50C temperatura mediului ambiant.
Semințele de rapiță, prezintă un flux tehnologic de păstrare similar cu floarea soarelui cu mai multe specificări. Semințele de rapiță sunt foarte mici și de aceea spațiile dintre semințe sunt reduse și aerul pătrunde foarte greu între ele. Dacă se depozitează la un procent mai ridicat de umiditate, loturile de rapiță se încing rapid și mucegăiesc, semințele se lipesc între ele și formează bulgări compacți.
De aceea, loturile de rapița se păstrează în Silozul Medgidia în strat foarte subțire, de cel mult 10 cm, se lopătează frecvent cu lopeți de lemn, iar, pentru evitarea încingerii se amestecă de la început cu paie, pentru a crea spații mai mari între boabe.
Măsuri de combatere a dăunatorilor în cadrul Silozului Medgidia. În timpul păstrării pot să apară dăunători specifici ce pot provoca pierderi importante în masa de semințe. Măsurile de combatere se aplică rapid, în cel mult 5 zile de la depistarea infestării și constau în dezinsecție și deratizare.
Combaterea dăunătorilor se face prin mijloace mecanice – dăunătorii se separă din masa semințelor cu ajutorul utilajelor și instalațiilor de sortare; prin mijloace fizice – utilizarea temperaturilor sub 100C valori sub care dăunătorii devin inactivi; și mijloace chimice – prin tratarea semințelor cu substanțe chimice cum ar fi bromura de metil, sulfură de carbon, fosfura de aluminiu, “Actelic 50 EC”.
Combaterea dăunătorilor din siloz se realizează printr-o protecție rațională a produselor depozitate într-o perfectă stare de curățenie. Spațial de depozitare din siloz trebuie să fie curat și dezinfectat înaintea introduceri de noi producții, din nouă recoltă, cea ce presupune, repararea, curățirea și dezinfectarea tuturor spațiilor de depozitare, toate resturile care se adună din aceste spații de depozitare se distrug prin ardere.
Pentru a se evita pierderi din producțiile depozitate, în Silozul Medgidia se iau următoarele măsuri:
evitarea introducerii de semințe infestate în spațiile de depozitare unde se găsesc semințe curate;
temperatura în masa de semințe depozitate se menține sub 10 0C iar umiditatea semințelor nu este mai mare de 12 – 14 %, pentru acest lucru se efectuează lopătarea manuală a semințelor depozitate sau aerarea lor.
Alte măsuri de combatere a dăunătorilor din spațiile de depozitare utilizate de Silozul Medgidia:
măsuri mecanice – această metodă de combatere presupune astuparea cu diferite materiale a galeriilor de șoareci și șobolani;
punerea la geamurile de la magazii a unor plase de sârmă, precum și utilizarea unor dispozitive de prindere a rozătoarelor;
măsuri fizice – este cunoscut faptul că dăunători de orice fel au un prag superior de rezistență la temperaturi înalte și unul inferior la temperaturi scăzute, majoritatea dăunătorilor sunt distruși la temperaturi de peste 55 0C;
măsuri chimice – cum ar fi gazarea masei de semințe din magazii cu diferite substanțe toxice recomandate de literatură de specialitate.
Propuneri pentru îmbunătățirea calității produselor agricole la depozitare legate de umiditatea produselor. Măsuri de reducere:
Valoarea optimă a umidității cerealelor trebuie să fie de 13-14%.
Dacă umiditatea este mai mare de 16% apar încingerea și mucegăirea.
Temperatura cerealelor trebuie să fie cât mai scăzută:
La 0°C cerealele se conservă cel mai bine deoarece procesul de respirație este neînsemnat;
Temperatură ridicată duce la intensificarea procesului de respirație, respectiv la încingere.
Dacă umiditatea produselor este de 15-16%, se poate face:
A. aerare activă:
prin: lopătare mecanică, manuală, recircularea cerealelor, instalații de aerare;
timp de: 5-8 zile (umiditatea se reduce cu 2-3% și ajunge la 15-16%);
tratarea cu substanțe chimice;
folosirea temperaturilor scăzute.
B. Aerare pasivă:
prin deschiderea ferestrelor și ușilor magaziilor;
eliminarea aerului, din spațiul silozului (lipsa oxigenului determină reducerea fenomenului de respirație).
Monitorizarea calității unui lot de grâu începând de la recepție
Grâul este plantă care ocupă cele mai mari suprafețe cultivate pe glob, reprezentând cea mai importantă cultură în cadrul producției vegetale. O caracteristică importantă a grâului este adaptabilitatea, acesta putându-se cultiva și asigurând producții satisfăcătoare în cele mai diferite condiții climatice. Cu un conținut ridicat de hidrați de carbon și substanțe proteice, grâul este principala materie primă folosită în fabricarea produselor de panificație.
Grâul ocupă un loc important în strategia de asigurare a securității alimentare întrucât se caracterizează printr-o conserv abilitate de lungă durată și prin faptul că se pretează la realizarea unei game diversificate de produse de panificație. Rolul grâului în strategia securității alimentare este determinat și de posibilitățile de conservare cu cheltuieli reduse în comparație cu alte produse alimentare, nefiind necesare lanțuri frigorifice sau instalații costisitoare. În plus, grâul se poate păstra timp îndelungat și se poate transporta la distanțe mari fără să se altereze.
Principiile nutritive de bază existente în grâu (glucide 65-70%, proteine 12-15%, lipide 2-3%) asigură un aport energetic de 230-250 cal/100gr. În afara acestor constituenți, bobul de grâu este înzestrat și cu o largă paletă de elemente catalitice, săruri minerale, vitamine și enzime prezentate în tabelul 4.3.
Tabelul 4.3
Compoziția bobului de grâu
Sursă: www.agriculor.ro
La recepția graului în Silozul Medgidia se identifica însușirilor organoleptice, a umidității, masei hectolitrice și a gradului de infestare. Recepția cantitativă se face prin cântărire pe pod bascula sau cantare automate.
Descarcarea graului se face în buncărele de primire din care semințele sunt dirijate pentru păstrare temporară sau de lungă durată.
Semințele care se predau la bazele de recepție trebuie să corespundă indicilor STAS. În caz contrar, baza de recepție poate face curățirea și sortarea semințelor urmând ca după efectuarea acestor operații să se facă recepția definitivă.
După îmbunătățirea calității loturilor de grâu, se trimit probe la fabricile de pâine sau paste făinoase pentru a se stabili calitățile de panificație ale fainii, în funcție de care se stabilește destinația semințelor.
După efectuarea analizelor de laborator se compara rezultatele obținute cu valorile limita din planurile de gradare (tabelul 5.3) pentru fiecare factor de gradare, apoi gradul se definește astfel:
Cuvântul” Grâu”
Abrevierea “Ro”
Abrevierea “Nr.” și numărul gradului său expresia “Fără grad”
Gradul special, dacă este cazul; Grade speciale: infestia și umiditatea mare.
Exemplu: Grâu Ro Nr.2, infestat sau Grâu Ro Nr.1, umiditate mare
Rezultatele analizelor se trec în Formularul de Gradare, (Anexa 1).
Tabelul 5.3
Grade posibile conform Manualului de Gradare
Sursă: Comisia Națională de Gradare a Semințelor de Consum
Depozitarea grâului reprezintă o etapă importantă, situată între recoltarea producției (la începutul anului agricol) și consumul ulterior a acesteia. Necesitatea depozitării este dată, pe de o parte, de discrepanța dintre caracterul sezonier al producției de grâu și caracterul relativ liniar al consumului și, pe de altă parte, de nevoia de stocare a grâului pe parcursul mai multor ani (dacă este depozitat corespunzător, grâul își poate păstra calitățile o perioadă îndelungată). Stocarea este necesară atât pentru constituirea unui stoc tampon, care să acopere eventualele situații de criză, cât și pentru a compensa producțiile scăzute realizate în unii ani cu producția în exces a altora.
Fluxul tehnologic de păstrare a graului variază în funcție de calitatea smenițelor recepționate astfel:
graul sub 14% umiditate și maxim 3% corpuri străine se depozitează direct în magazii și silozuri, fără uscare prealabilă. Semințele cu 13% umiditate se trimit direct la silozuri pentru depozitarea direct în celule.
Semințele cu 14-17% umiditate și maxim 6% corpuri străine se pot depozita direct în silozuri sau magazii dacă acestea sunt prevăzute cu instalații de aerare.
Semințele cu peste 17% umiditate și peste 6% corpuri străine se depozitează în șoproane sau alte spații provizorii prevăzute cu instalații de ventilație activă, curățire și uscare. Aceste loturi se curăța și se usucă imediat după recepționare.
Uscarea naturală a graului (la soare) pe platforme până sub limita critică de umiditate grăbește procesul de postmaturare a semințelor, iar acțiunea razelor solare are rol sterilizant, distrugând până la 40% din microorganismele de pe semințe, mărind rezistența la păstrare ale acestora.
În perioada cu insolație puternică prin expunerea produselor pe platforme în strat de 10-20cm, umiditatea acestora scade ce 2-3% pe zi în condiții de temperatură atmosferică de 25-35°C. Pentru că energia termică a razelor solare să pătrundă până în profunzimea stratului de produs, este necesară amestecarea și nivelarea produsului (prin lopătare) la interval de 1-2 ore, iar pentru mărirea suprafeței de evaporare a apei din semințe lotul trebuie brăzdat cu rigole (șanțuri). Pentru protejarea, în caz de ploaie a produselor expuse pe platformele de solarizare se vor pregăti din timp prelate, folii de etc.
Uscarea artificială se realizează prin introducerea în masa produsului umed a agentului de uscare care are ca rezultat eliminarea apei în exces din masa de produs. Aerul cald care rezultă din arderea combustibilului, amestecat cu aerul atmosferic este injectat direct în masa de boabe supusă uscării. Drept combustibili se pot folosi: cărbuni, lemn, motorină, gaze naturale etc., care trebuie să fie de calitate superioară, astfel ca prin ardere să nu degajeze miros sau fum care să deprecieze produsul.
Pentru dirijarea corectă a uscării produselor, trebuie cunoscute proprietățile agentului de uscare, caracteristicile umidității și temperaturii aerului ce constituie agentul de uscare ca și interdependența dintre umiditatea și temperatura aerului și ale produsului.
Grâul cu postmaturarea neterminată, cu 18% umiditate, se usucă prin două treceri, cu temperatura agentului termic de 50°C, respectiv 40°C a produsului la prima trecere, iar la trecerea a doua, 70°C temperatura în uscător și 45°C pentru produs. Loturile cu postmaturarea terminată care, de obicei, au sub 18% umiditate, se usucă la 60-80°C temperatura agentului de uscare, respectiv 40-55°C a produsului, în funcție de caracteristicile glutenului. Extracția maximă de umiditate la o trecere a produselor prin uscător este de 4% la instalațiile cu o singură treaptă de uscare și 5% la cele cu două sau mai multe trepte de uscare.
Planul de degradare a graului este prezentat în tabelul 6.3.
Tabelul 6.3
Planul de gradare pentru grâu
Sursă: SR ISO 7970:2001
Curățirea sau condiționarea graului pentru îndepărtarea corpurilor străine se execută concomitent cu recepția și se continua până când se realizează la toate loturile indicii STAS. Curățirea cuprinde două operații: precuratirea și curățirea definitivă.
Precuratirea (curățirea brută) consta în îndepărtarea impurităților ușor separabile. Se îndepărtează astfel pleava, paiele, aristele, resturile de pământ, pietriș, praf nisip, resturile de insecte precum și semințe de buruieni sau alte plante de cultură.
În funcție de calitatea loturilor de grâu și de pregătirea acestora pentru păstrare și livrare se utilizează fie păstrarea temporară fie păstrarea de lungă durată (definitivă) a semințelor.
3.3 Recepția loturilor de produse în cadrul silozului din Medgidia
Pentru reducerea cheltuielilor și duratei de transport, având în vedere livrarea produselor în timp cât mai scurt și concomitent cu recoltarea, producătorii agricoli, optează să-și predea marfa punctelor de recepție din imediata apropiere a terenurilor lor agricole.
După ce au stabilit împreună cu inspectorul zonal al silozului condițiile contractului, producătorii sunt obligați să transporte produsele contractate, direct din lan, cu mijloace de transport etanșate pentru evitarea risipei și prevăzute cu prelate pentru protejarea produselor împotriva precipitațiilor.
În ceea ce privește organizarea și desfășurarea în condiții optime a operațiunilor de recepție, depozitare, conservare și livrare a produselor, S.C. AMEROPA GRAINS S.A., stabilește măsurile necesare campaniei agricole, cu cel puțin 15 zile înainte de declanșarea campaniei de recoltare. Măsurile luate sunt următoarele:
Negocierea și semnarea contractelor cu furnizorii de produse zonali;
Elaborarea planului de compartimentare și depozitare în funcție de indicii de calitate ai produselor ce urmează să fie recepționate;
Pregătirea tehnică, igienizarea și dezinsecția spațiilor de depozitare, verificarea instalațiilor, a utilajelor, remedierea defecțiunilor și obținerea avizului de verificare metrologică pentru aparatura de laborator și cântar;
Stabilirea unui flux rațional de circulație a mijloacelor de transport în incinta silozului, atât pentru mijloacele de transport pline, cât și pentru cele goale;
Organizarea punctelor de preluare mecanizată a produselor, în scopul depozitării acestora în ritm rapid și evitării staționării mijloacelor de transport;
Revizuirea, repararea, curățarea și reglarea cântarelor, aparatelor și instrumentelor de măsură și control (basculă pod pentru mijloacele rutiere, balanțe analitice și tehnice, umidometre, termosonde);
Organizarea și utilarea laboratorului pentru determinarea calității produselor agricole cu instrumentele, aparatele și materialele necesare pentru extragerea și constituirea probelor și efectuarea analizelor;
Elaborarea graficelor operative de predare – preluare a produselor;
Completarea și instruirea personalului pentru îndeplinirea în cele mai bune condiții a sarcinilor ce îi revin cu privire la stabilirea calității, preluarea, depozitarea, condiționarea, conservarea, controlul calității și livrarea produselor.
Silozul Medgidia are obligația față de producători să respecte pe întregul traseu (recepție, depozitare, uscare, condiționare, livrare), atât cerințele necesare asigurării calității cât și cerințele siguranței alimentului și să dispună de mijloace moderne conforme cu legislația și standardele impuse de U.E. pentru stabilirea calității produselor agricole.
Furnizorul are obligația descărcării produselor în buncăre, benzi transportoare, platforme betonate sau alte spații, la nivelul mijloacelor de transport prin basculare sau manual, la indicația personalului silozului. Beneficiarul trebuie să asigure la timp și în totalitate forța de muncă care va lucra la descărcarea produselor din mijloacele de transport în cadrul timpilor stabiliți. Instruirea privind protecția muncii, a membrilor echipei care execută descărcarea, se face de către șeful silozului.
Organizarea, îndrumarea și dirijarea activității de recepție a produselor, sunt coordonate tot de către șeful unității care urmărește efectuarea analizelor, cântărirea, descărcarea produselor, compartimentarea acestora, completarea documentelor și ia măsuri operative pentru descongestionarea punctelor aglomerate și respectarea duratei de timp normală pentru fiecare operațiune.
Recepția calitativă a produselor agricole.
În campania de recoltare a produselor agricole, activitatea de recepționare a silozurilor și bazelor de recepție din cadrul S.C. Ameropa Grains S.A., se desfășoară zilnic între orele 7,00 – 22,00 iar cantitățile intrate în acest interval se recepționează în aceeași zi, inclusiv duminica și sărbătorile legale. La solicitarea unităților agricole furnizoare se poate organiza recepționarea produselor și în cursul nopții.
Pentru evitarea aglomerației, a întârzierii primirii și descărcării produselor, precum și în vederea asigurării unei circulații normale în incinta unității, autovehiculele trebuie grupate în ordinea sosirii lor și dirijate în mod organizat către laboratorul silozului, cântar și magazii.
Pentru a dovedi că produsele corespund, din punct de vedere fito – sanitar, normelor U.E. în vigoare, furnizorii semnează o “Declarație pe proprie răspundere” (Anexa 2). Aceștia, împreună cu gestionarii din cadrul silozului, au dreptul și obligația să controleze dacă aparatura a fost verificată de organele de specialitate și modul cum se execută analizele. În cazul în care se ivesc divergențe la stabilirea calității produselor, laborantul împreună cu delegatul, vor lua trei probe, constituite, ambalate și sigilate, din care una se va trimite pentru analiza laboratorului județean pentru controlul semințelor, una rămâne la laboratorul unității și una la delegat. Rezultatele laboratorului sunt obligatorii pentru recepția și plata produsului respectiv.
Recepționarea produselor se face numai în prezența reprezentanților legali ai societăților producătoare sau a unui delegat cu împuternicire scrisă, aceștia participând efectiv la stabilirea calității produselor și semnează împreună cu lucrătorii silozului documentele întocmite privind calitatea și cantitatea produselor predate/preluate.
Indicii calitativi care se determină prin analize de laborator la recepționarea produselor agricole la probele luate și constituite reglementar, se vor face imediat următoarele determinări:
examen organoleptic;
cernere pentru determinarea infestării cu dăunători;
conținut de umiditate;
densitatea volumică, denumită” masă hectolitrică”;
conținutul de corpuri străine;
alocare grade.
Rezultatele analizelor care se fac în timpul recepționarii se înscrie într-un “Tichet de laborator”, (Anexa 3), care este prezentat de conducătorul mijlocului de transport la stația de cântărire și la descărcare în spațiul de depozitare indicat.
Eșantionare.
La intrarea în incinta punctului de recepție Siloz Medgidia, este laboratorul. Acesta este poziționat în interiorul incintei silozului, la oarecare distanță față de poarta de intrare, astfel încât la sosirea produselor în convoi, vehiculele să nu împiedice circulația normală pe șosea. La exteriorul laboratorului se găsește o rampă de sondare prin fața căreia trec vehiculele cu produse pentru a se lua probe pentru analiză. Rampa de sondare permite accesul cu ușurință al laboranților în mijloacele de transport, în vederea extragerii eșantioanelor globale pentru analiză. Laboratorul este organizat și dotat în mod corespunzător cu aparatele și materialele necesare constituirii probelor de laborator și efectuării analizelor.
Din fiecare mijloc de transport, cu ajutorul sondei manuale se prelevează eșantioane de produs, numai de către personalul calificat al silozului care trebuie să țină seama de măsurile speciale de protecția muncii, conform legislației naționale în vigoare.
Standardul utilizat pentru eșantionarea produselor agricole în cadrul S.C. Ameropa Grains S.A. Siloz Medgidia este SR ISO 24333:2010, acesta pune la dispoziția laboratorului de analiză procedee moderne și actuale de eșantionare dinamică sau statică, cu mijloace manuale sau mecanice, care se folosesc în practică internaționala, pentru evaluarea calității și stării lor.
Standardul se referă la condițiile generale de eșantionare pentru aprecierea calității cerealelor, leguminoaselor și a produselor de măciniș provenite din cereale și leguminoase, în vrac sau în saci, excluzând păleții.
Pentru o bună aplicare în cadrul acestui standard sunt definiți cei mai uzuali termeni, utilizați în eșantionarea produselor cerealiere:
– Cantitate livrată/recepționată – cantitate fizică de boabe expediată sau primită la un moment dat, care face obiectul unui contract sau a unui document de transport, aceasta poate fii compusă din unul sau mai multe loturi;
– Lot – cantitate limitată dintr-o cantitate livrată, a cărei calitate trebuie determinată;
– Eșantion elementar – cantitate mică de boabe, prelevată dintr-un singur loc al lotului, repetată pentru întregul lot, în toată profunzimea lui;
– Eșantion global – cantitate de boabe obținuta prin combinarea și amestecarea cantităților prelevate dintr-un lot;
– Eșantion de laborator – cantitate de boabe preluată din eșantionul global, destinată analizelor de laborator sau altor determinări;
– Omogenizare – amestecarea minuțioasă cu mijloace mecanice sau manuale, astfel încât, proprietățile fizice sunt distribuite uniform în întreaga masă a eșantionului global sau a eșantionului de laborator.
În acest standard eșantionarea cuprinde următoarele etape:
prelevarea unui număr definit de eșantioane elementare pentru a constitui un eșantion global;
omogenizarea eșantionului global;
reducerea eșantionului global la eșantionul (ele) de laborator.
Deoarece compoziția lotului este rareori omogenă, se recomandă să se preleveze un număr suficient de eșantioane elementare, care trebuie amestecate cu atenție, astfel încât să se obțină un eșantion global din care, prin reduceri succesive, să se constituie eșantioanele de laborator. Este normal ca, în activitatea practică, boabele care sunt alterate din diferite motive să fie păstrate separat de boabele sănătoase, ele trebuie cântărite și identificate în mod special.
Eșantioanele, aparatura și recipienții cu probe sunt amplasate astfel încât să fie protejate de ploaie, praf, etc. Dacă nu poate fi evitat mersul pe grâne, contaminarea boabelor trebuie prevenită prin folosirea echipamentului de protecție.
Trebuie acordată o atenție deosebită aparatelor și instrumentelor de eșantionare, care trebuie să fie curate, uscate, fără mirosuri străine.
Clasificarea și determinarea corpurilor străine.
Din probele de produse boabe extrase din fiecare mijloc de transport, se separă o cantitate proporțională cu mărimea lotului, care se va păstra în recipienți care asigură integritatea produselor, separat pentru fiecare furnizor și etichetați reprezentativ, pentru determinările privind conținutul de corpuri străine și de semințe cu defecte, acestea necesitând mult timp, se efectuează seara la terminarea predărilor din ziua respectivă. Conținutul de corpuri străine influențează procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor.
Din cultură și manipulări ulterioare, loturile de cereale au în componența lor corpuri străine. Dacă aceste corpuri străine ajung prin prelucrare în produsul finit, îi imprimă acestuia miros și gust neplăcut, precum și înrăutățirea culorii și aspectului general.
În practică analizării produselor agricole destinate consumului alimentar, furajer și industrializării, clasificarea corpurilor străine se face după următoarele criterii:
1) După influența pe care o au asupra calității produsului de bază în care se găsesc sau asupra derivatelor acestuia, impuritățile se împart în negre și albe.
Impuritățile negre sunt în majoritatea cazurilor nedigestibile și când sunt consumate în cantități mai mari decât limitele maxime admise prin normele în vigoare, devin vătămătoare. Impuritățile negre cuprind resturi organice, boabe putrezite, mucegăite, complet atacate de insecte, semințe de buruieni, corpuri străine vătămătoare.
Impuritățile albe cuprind boabele ușor depreciate ale culturii de bază, precum și boabele provenite din alte culturi. În grupa boabelor depreciate ale culturii de bază intră: boabele sparte (în majoritatea cazurilor spărturi mai mici decât jumătatea bobului), boabele strivite, boabele pătate, seci, neajunse la maturitate.
2) După ușurința de separare în cadrul procesului de curățire mecanică, corpurile străine se împart în: impurități greu separabile și ușor separabile.
Impuritățile greu separabile au forma și dimensiunile asemănătoare cu semințele din cultura de bază, din care cauză se separă greu prin mijloace curente de curățire. Impuritățile greu separabile se consideră și impuritățile minerale (pietricele, bulgări de pământ), precum și resturile vegetale care au dimensiunea, forma și greutatea specifică asemănătoare cu ale produsului de bază. În afară de semințele de buruieni greu separabile, în loturile de produse se găsesc și boabe de alte plante de cultură greu separabile, precum: secara, orzul și ovăzul din grâu, orzul și ovăzul din secară, grâul, ovăzul și secara din orzul pentru bere, etc.
Impuritățile ușor separabile au forma și dimensiunile diferite de cele ale produsului din cultura de bază. În categoria impurităților ușor separabile intră atât corpuri străine negre cât și corpuri străine albe. De exemplu, în loturile de grâu-măzărichea, neghina, volbura sunt considerate impurități ușor separabile. De asemenea pietricelele mai mari sau mai mici decât mărimea bobului de grâu sunt considerate ușor separabile deoarece prin mijloacele mecanice de condiționare se separă cu ușurință.
Rezultatele constatate la analiza probelor generale constituite, se înscriu de către laborant în “Nota de recepție și constatare de diferențe produse agricole” (Anexa 4). Corpurile străine sunt menționate atât în total cât și pe componentele specifice produsului respectiv, care au un regim special de plată, iar semințele cu defecte vor fi evidențiate separat.
Pentru operațiunile de condiționare executate, furnizorul va suporta cheltuielile aferente, conform tarifelor în vigoare. Subprodusele rezultate după condiționare se restituie fără plată furnizorului, care este obligat să le ridice în termen de 10 zile de la recepția produsului; după expirarea termenului, unitatea de recepționare este îndreptățită să le valorifice, plătind contravaloarea lor unității furnizoare.
Metoda de determinare a conținutului de corpuri străine.
Proba de analiză se amesteca bine, se întinde pe o masă și se examinează cu atenție. Dacă în această probă se găsesc impurități mari (pietricele, bucăți de pământ, părți de tulpină) care nu se pot repartiza uniform în toată proba, ele se aleg, se cântăresc și se raportează la greutatea probei de laborator. De rezultatul obținut se ține seama la calcularea procentului de impurități.
După îndepărtarea impurităților mari se formează probele de analiza care trebuie să aibă greutatea:
– Grâu, floarea-soarelui, orz, orzoaica, ovăz, secara, porumb – 100 grame;
– Rapița – 10 grame.
Toate cântăririle privind determinarea impurităților se fac la balanta tehnică cu precizie de 0,01 grame. Proba de analiza luată pentru determinarea impurităților se cerne timp de un minut cu circa 60 oscilații pe minut deasupra unei plăci de sticlă, folosind ciurul indicat în tabelul nr. 3.
După cernerea probei, impuritățile trecute prin sită se cântăresc separate. Cantitatea de produse rămasă pe ciur sau sita se întinde pe o placă de sticlă și impuritățile se separa pe grupele indicate în condițiile tehnice ale produsului respectiv. Fiecare grupă se cântărește separat.De asemenea se cântăresc și boabele produsului de bază din proba de analiză și rezultatul se adună cu totalul impurităților.
Dacă suma astfel obținută este mai mică decât greutatea probei de analiza, diferența se adaugă la impuritățile minerale, fiind considerată ca provenind din praf. Dacă proba de laborator nu a conținut impurități mari, rezultatele obținute în urma cântăririi fiecărei grupe de impurități se raportează la cantitatea probei de analiză și se exprimă în procente.
Caracteristicile sitelor și ciururilor folosite la determinarea corpurilor străine din produsele agricole sunt prezentate în tabelul 6.3.
Tabelul 6.3
Caracteristicile sitelor și ciururilor folosite la determinarea corpurilor străine
Din produsele agricole
Determinarea semințelor suspecte de alterări sau vătămări ascunse.
Când exista dubii cu privire la existența în proba a unor boabe suspecte de alterări sau vătămări ascunse, determinarea acestor boabe se face astfel: din proba de analiza rămasă după eliminarea corpurilor străine se cântăresc 10 grame, se taie transversal toate boabele cu o lamă, se cântăresc boabele găsite alterate sau vătămate și se determina procentul. Rezultatul se adaugă la procentul de boabe vizibil alterate găsite în probă de analiza.
Determinarea caracteristicilor organoleptice STAS 6253-80.
Prin caracteristici organoleptice (psihosenzoriale) se înțeleg: aspectul, culoarea, mirosul și gustul. Aceste determinări ale semințelor, care nu pot fi redate numeric, se execută examinându-le prin intermediul organelor de simț și permit identificarea operativă a produselor din punct de vedere al aspectului, al gradului de prospețime, al degradării calitative. Avantajele constau în: rapiditate, costuri mici, simplitate.
Modul de lucru: În timpul luării și formării probelor conform SR ISO 13690, se examinează vizual aspectul general al lotului și apoi se examinează probele în scopul delimitării loturilor de calități diferite, pentru o depozitare cât mai corectă.Se observa dacă semințele sunt pline, bine dezvoltate, ajunse la maturitate, ori sunt necoapte, alterate sau atacate de dăunători.
Examinarea culorii probelor – se examinează de obicei la lumina de zi, întinse pe o suprafață plană, într-un strat cât mai uniform, observând dacă culoarea boabelor corespunde sau nu condițiilor tehnice de calitate ale produsului analizat. În general, cerealele care au suferit procese de autoincingere, fără a atinge un stadiu avansat, își modifica culoarea. Grâul și secara își pierd luciul caracteristic sau se brunifica începând din zona embrionului, porumbul capăta o culoare verzuie în zona embrionului și suprafața bobului se pătează.Sub acțiunea ploilor intermitente căzute în timpul coacerii și recoltării, unele semințe se decolorează (orzul capăta o culoare galbenă roșietică, iar ovăzul capăta culoarea cenușie-închisă pe întreaga suprafață a paleii.
Grâul sănătos are culoarea de la galben deschis până la galben roșcat, porumbul este în mod natural de culoare alb gălbuie, până la galben portocaliu și secara este cenușie-verzuie. Unele mirosuri ale produselor agricole sunt imprimate de semințe de buruieni cu miros aromatic (coriandru, anason), sau de agenți fitopatogeni care atacă semințele (mălura, tăciune) și care le imprima un miros neplăcut (de pește stricat, mucegai).
Identificarea mirosului boabelor se face prin două metode:
Se iau în palma cca. 100 grame boabe și se încălzesc prin frecare între palme.Se inspiră imediat ținând proba foarte aproape de nas, aer din spațiile intergranulare ale probei.
Se încălzește apa la aparate de 60. Se separa 50-100 boabe și se acoperă cu apa caldă. Se acoperă paharul cu o sticlă de ceas și se lasă în repaus 2-3 minute.Se examinează mirosul vaporilor în momentul în care se îndepărtează sticla de ceas.Se decantează apa din pahar și se miros boabele.
Examinarea gustului se face mestecând 2-3 grame boabe de epara în gură, de preferat măcinate, după îndepărtarea impurităților. Înainte și după fiecare determinare se clătește gura cu apa. Prezența unui gust acru evidențiază că s-au produs descompuneri și dereglări ale componentelor chimice ale boabelor de epara. Descompunerea lipidelor, cu eliberarea acizilor grași precum și oxidările acestora, duc la apariția unui gust acru.
La examinarea semințelor de plante oleaginoase, care au suferit un eparat de autoincalzire, în afară de gustul acru se percepe și un gust de rânced datorită degradării grăsimilor.
Determinarea infestării cu dăunători SR 6280[1995].
Metoda se referă la determinarea naturii și a numărului de specii de epara prezente într-o probă de epara, ea permite recenzarea tuturor indivizilor, tuturor stadiilor de dezvoltare ale insectelor care atacă produsele. Cele mai întâlnite specii de dăunători sunt prezentate în tabelul 7.3.
Modul de lucru: Se folosesc probe obținute conform prescripțiilor din SR ISO 13690, păstrate la adăpost de condiții extreme de eparatere și eparat de razele solare pentru a împiedica orice schimbare în populația de dăunători, cum ar fi mortalitatea prin căldura.Se folosesc site pentru cernere cu cutie, pentru a le izola din proba, se identifica insectele găsite în probă de analizat și se notează eparate pentru fiecare specie numărul de adulți și eventual larvele pe kilogram de produs.
Tabelul 7.3
Cele mai întâlnite specii de dăunători și denumirea lor comună
Sursa: www.agroromania.ro
Produsele infestate cu dăunători specifici, nu se admit la recepție. Cei mai întâlniți dăunători dintre cei prezentați în tabelul 7.3, sunt:
Gărgărița grâului – Sitophilus Granarius L.
Această gărgăriță are o răspândire limitată la regiunile temperate și reci, este mai întâlnită în Europa, în America de Nord și în nordul Africii. La noi în tară o putem întâlni peste tot, fiind un dăunător important al produselor depozitate.
Iernează în stadiul de insectă adultă, larvă sau pupă, în magazii, de regulă în boabele infestate. Primăvara devreme, adulții își reiau activitatea când temperatura aerului ajunge la valori cuprinse între 10-12 0C. La început ele se hrănesc cu boabe de grâu, iar după două săptămâni are loc copulația și ponta.
Ouăle sunt depuse separat, câte unul în fiecare bob de grâu, în fiecare zi o femelă depune unul sau două ouă, o femelă poate trăi aproximativ doi ani de zile, în această perioadă de timp ea poate depune până la 300 de ouă, dezvoltarea larvelor durează aproximativ o lună de zile, timp în care aceste năpârlesc de două ori, la completa dezvoltare. Larvele se transformă în pupe în interiorul bobului de grâu, stadiul de pupă durează 20 de zile, după care apar adulți din generația următoare.
Dezvoltarea acestor dăunători este mult influențată de temperatură și umiditate, la temperaturi ridicate și umiditate scăzută acest dăunător piere, deoarece condițiile de dezvoltare nu îi sunt favorabile, în schimb temperaturile joase le priește și se pot dezvolta bine. Procentul de larve parazitate este de 10-20%.
Molia cerealelor – Sitotroga cerealla.
Este răspândită în toate regiunile, în spațiile de depozitare, iar în câmp deschis în sudul țării și în vest, iernează în stadiul de larvă matură, în boabele de cereale, primăvara devreme se transformă în pupe, iar la sfârșitul lunii aprilie în insectă adultă.
Fluturii sunt activi în timpul seri și noaptea. Adulți trăiesc 10-15 zile, timp în care au loc copulația și ponta. Ouăle sunt depuse pe boabele de cereale, fiind preferate cele de porumb, orz și grâu, o femelă depun de regulă 60-80 de ouă, mai rar până la 400, incubația durează două săptămâni, după eclozare larvele pătrund în bobul de cereale și se hrănesc cu conținutul lui până la completa lor dezvoltare, după care se transformă în pupă, stadiu care durează 8-10 zile, zborul adulților durează în cursul luni iunie, când mare parte din ei se deplasează în câmp unde își continuă zborul, începând un nou ciclu, evolutiv.
În țara noastră molia se înmulțește în două generații în condițiile din magazii și o generație în condițiile de câmp.
Durata dezvoltări stadiilor de larvă și de pupă este influențată de temperatură, de umiditate și de calitatea hranei. Pe bobul de grâu dezvoltare durează 37 de zile, când se hrănesc cu embrionul boabelor și până la 72 de zile, când se hrănesc cu endospermul acestora.
Influența dăunătorilor din masa de boabe asupra însușirilor de calitate și proceselor de conservare a produselor agricole. Însușirile calitative ale produselor agricole sunt influențate în mare măsură de prezența dăunătorilor animali în masa de boabe. Pagubele produse de dăunătorii animali pot fi rezumate la următoarele:
– Consumă din conținutul boabelor ducând la scăderea în greutate a masei de semințe;
– Diminuează sau reduc complet facultatea germinativă;
– Provoacă ridicarea temperaturii și a umidității produselor, ca urmare a activității biologice a insectelor și favorizează dezvoltarea mucegaiurilor și bacteriilor în masa de boabe;
– Degradează calitatea produselor prin impurificarea acestora cu excrementele eliminate, cu exuviile rezultate din năpârlirea larvelor și a crisalidelor și cu cadavrele insectelor;
– Produc mirosuri specifice neplăcute în masa de boabe.
Determinarea conținutului de umiditate.SR ISO712[1999].
Umiditatea reprezintă pierderea de masă, exprimată în procente, suportată de produse, care are un rol important atât în procesul de conservare în depozite, cât și în procesul de prelucrare. În timp, păstrarea îndelungată cu depășirea valorii umidității de 14% favorizează degradarea cerealelor. La semințele umede procesele de respirație se produc mai intens, cu o degajare mai accentuată de căldură, ceea ce crează condiții favorabile dezvoltării microorganismelor și degradării masei de semințe.
În laborator, determinarea umidității și a greutății hectolitrice se realizează cu ajutorul aparatului granomat produs de firma germană Pfeuffer, aparat complet automat, combinat, pentru măsurarea rapidă a umidității și a greutății hectolitrice a cerealelor în bob întreg. Compensare automată a temperaturii, meniu de utilizare extrem de facil, afișare date pe display digital, cât și la imprimantă integrată, interfețe serială și paralelă pentru imprimantă externă și PC. Cerealele ce pot fi analizate: grâu, grâu durum, alac, secară, orz, ovăz, rapiță, semințe de floarea soarelui, porumb, fasole, mazăre, linte, orez, soia. Cei doi parametri indispensabili unei recepții de cereale – umiditatea și greutatea hectolitrică – se obțin în câteva secunde. Valorile maxime de temperatură sunt prezentate în tabelul 8.3.
Tabelul 8.3
Valori maxime de temperatură
Sursa: SR 6534: 2008
Pentru obținerea unor valori cât mai corecte, este necesar ca, înainte de efectuarea analizei, proba să fie bine omogenizata și să se elimine manual impuritățile mari cum sunt: bucăți de paie, frunze, corpuri minerale mai mari decât semințele produsului, fragmente de capitule, precum și eșantioanele de produs care emana miros de fermentare sau mucegai. Cu ajutorul granomatului, se realizează două determinări succesive pe probe luate din eșantioane de analiza diferite, dar din același eșantion global, iar ca rezultat se ia media aritmetica a celor două valori obținute.
Determinarea greutății hectolitrice.
Unul dintre indicatorii de bază, în aprecierea calității, folosiți din cele mai vechi timpuri, îl constituie masa unității de volum. Prezintă importanță pentru calcularea capacității de depozitare, a capacității mijloacelor de transport, precum și la recepția cerealelor, deoarece variază de la un soi de cereale la altul. Cu cât masa hectolitrica este mai mare, cu atât boabele sunt mai consistente, cu un conținut mai mare de endosperm, ce se va reflecta pozitiv în randamentul de faină.
Greutatea hectolitrică este influențată de următorii factori: conținutul de umiditate al semințelor, cantitatea de corpuri străine și natura acestora, forma boabelor, starea suprafeței semințelor, grosimea cojii, greutatea specifică semintelor. Fiecare dintre acești factori influențează într-o anumită măsură asupra valorii masei hectolitrice astfel:
Conținutul de umiditate – semințele umede sunt mai umflate, astfel ca într-un anumit volum va intra o cantitate mai mică de boabe umede decât uscate.
Cantitatea de corpuri străine – impuritățile mari și ușoare (paiele, resturi de frunze, teci) în cantitate mare împiedica așezarea uniformă și densă a semințelor și reduc masa hectolitrica. Corpurile străine mărunte și grele precum: nisip, pământ, pietricele, se așează în spațiile libere rămase între boabe și măresc masa hectolitrica. De asemenea prezenta impurităților mici, semințe de buruieni, măresc masa produselor.
Forma semințelor – cu cât boabele au o formă geometrică mai regulată, care să conducă la așezarea mai deasă a lor în recipient, cu atât masa hectolitrica este mai mare. Semințele sferice mici au o masă mai ridicată decât a boabelor de forma lungă și îngustă. Boabele rotunde se așează uniform și reduc spațiul intergranular, iar cele lunguiețe se așează neuniform din care cauza în recipient intra o cantitate mai mică.
Starea suprafeței semințelor – boabele cu suprafața netedă, se așează mai dens în cilindru și au o masă hectolitrica mai ridicată decât boabele cu suprafața rugoasă, cu țepi, perișori.De asemenea boabele lucioase au o masă mai mare decât cele mate.
Grosimea cojii semințelor – când coaja bobului are o masă specifică mai mică decât a miezului, masa hectolitrica este mai mică.
Masa specifică. Masa hectolitrica variază direct proporțional cu masa specifică, graul dens și plin având o masă hectolitrica ridicată.
Masa hectolitrica reprezintă raportul între masă de produse exprimată în kilograme și volumul pe care aceasta îl ocupa, după ce a fost turnată într-un recipient cu capacitatea de 1 litru. Se exprimă în kilograme pe hectolitru, pentru orice fel de cereale.
Exemplu: masa hectolitrica de bază pentru graul destinat panificației, este de 78 kg/hl.
Modul de lucru. La determinarea masei hectolitrice, se folosește proba de laborator, omogenizata și pregătită pentru determinarea masei hectolitrice, eliminându-se corpurile străine mari care stânjenesc efectuarea analizei. Se toarnă un eșantion, în mod controlat, în recipientul de umplere al granomatului, se selectează tipul produsului și se apasă tasta de măsurare. Rezultatul este prezentat pe afișaj și poate fi tipărit la imprimantă încorporată.
Recepția cantitativă a produselor agricole.
Punctul de cântărire se amplasează la oarecare distanță de laborator, pe drumul de acces, în direcția depozitelor principale din cadrul bazei. Distanța între laborator și punctul de cântărire trebuie aleasă în mod convenabil, astfel încât activitatea laboratorului să nu fie stânjenită de cântărirea produselor.
Recepția cantitativă a produselor se face exclusiv prin cântărire.Se interzice recepția cantitativă pe baza estimării produsului prin cubaj sau prin altă unitate de măsură volumetrica. Cântărirea produselor scrise pe tichetul de laborator, se face pe cantare pod-bascula sau orice alt tip de cantar pentru cântărirea produselor agricole, aprobat și verificat de către organele de metrologie.
Stabilirea cantității produsului se face de către cantaragii autorizați, din cadrul silozului, în prezența delegatului unității furnizoare. Aceștia, stabilesc greutatea brută (greutatea vehiculului cu produs), după care mijlocul de transport se deplasează la locul de depozitare. După descărcare, cantaritorul stabilește țară (greutatea vehiculului gol), și calculează greutatea netă a produsului. Etapele de lucrau pentru cântărirea produselor agricole, sunt prezentate în tabelul 9.3.
Tabelul 9.3
Etape de lucru în cântărirea produselor
Sursa: SR 6534: 2008
Toate aceste elemente (greutate brută, țară și neto) se vor înscrie de către cantaragiu în documentul de recepție imediat după efectuarea operațiilor, precum și ora plecării mijlocului de transport gol de la cântar.
Cantarele pod-bascula, trebuie să fie menținute pe toată perioada recepției în perfectă stare de curățenie și întreținere, evitându-se descompletarea platformei de cântărit, excesul de apă sub platforma, dereglarea acesteia, atingerea platformei de pereții laterali.
Delegatul unității furnizoare participa la înscrierea rezultatelor cântăririi fiecărui vehicul, în tichet și registru de cântar, pe care le confirmă prin semnătura.
La terminarea predărilor din fiecare zi, cantaragiul totalizează cantitățile primite și verifică împreună cu gestionarul primitor și cu reprezentantul furnizorului, cantitățile înscrise în documentele de recepționare, pe care le confirmă prin semnătura.
Descărcarea și manipularea produselor.
Preluarea și dirijarea produselor, se face în flux continuu, la productivitate maximă a liniilor de transport. Descărcarea produsului la fiecare buncăr de descărcare, este supravegheată și îndrumata în permanență de către un responsabil cu atribuțiuni organizatorice, care ia măsuri pentru:
descărcarea produsului la buncărul prevăzut pe tichet, potrivit planului de compartimentare;
menținerea ordinei și igienei în zona afectată punctului de primire;
încărcarea rațională a magaziilor și silozului;
funcționarea utilajelor la capacitate maximă;
descărcarea produsului în timp util și evitarea risipei.
Funcționarea utilajelor și instalațiilor pentru recepție, este supravegheată și asigurată în permanență, de mecanici și electricieni din cadrul silozului, care, în cazul unor eventuale defecțiuni, intervin cu măsuri operative de remediere.
Orice depreciere a loturilor de produse, ce duce la valorificarea acestora ca produse furaj, este suportată de către cei care se fac vinovați, ei plătind valoric pentru vătămarea boabelor.
Salariații unității urmăresc respectarea condițiilor de igienǎ în care se desfășoară întreg procesul tehnologic, acestea fiind controlate și menținute la un nivel înalt de corectitudine.
Concluzii
Cerealele reprezintă o sursă principală de hrană pentru omenire, istoria prelucrării lor confruntându-se cu istoria culturii sale materiale. Prelucrarea și extinderea în cultură a cerealelor și interesul manifestat de om pentru selecționarea în vederea sporirii randamentului, a făcut ca din rândul acestora să se detașeze câteva și anume: grâul, orzul, porumbul, secara, ovăzul. Cerealele fac parte din familia Graminee și Polygonaceae, cu o largă utilizare în alimentația umană și în hrana animalelor, fiind cultivate pe circa 760 milioane hectare, ceea ce reprezintă 50 % din terenurile arabile ale planetei. Datorită conținutului ridicat de amidon, mai poartă denumirea de produse agricole amidonoase. Suprafața cultivată cu grâu în România oscilează în jurul valorii de 2 milioane hectare, cu o producție totală cuprinsă între 3…7 milioane tone și producții medii la hectar între 1541 kg/ha și 3403 kg/ha.
Boabele cerealelor conțin zaharuri, proteine, vitamine, săruri minerale și grăsimi, substanțe necesare atât în alimentația omului, cât și a animalelor. Valoarea lor alimentară ridicată se datorează faptului că raportul dintre cantitatea de substanțe proteice și neproteice este aproape de cel necesar unei alimentări normale, putând fi folosite în alimentația zilnică în cantități destul de mari.
Cereale constituie și o importantă materie primă pentru diferite subramuri ale industriei alimentare, în funcție de compoziția lor chimică. De exemplu, orzul se întrebuințează la fabricarea berii, porumbul la fabricarea amidonului și spirtului, ovăzul la prepararea fulgilor de ovăz etc. Prin măcinarea boabelor de grâu, bogate în gluten, se obține făina care se folosește în industria panificației și a pastelor făinoase.
Porumbul se cultivă în România pe circa 2,5 milioane hectare, cu o producție medie de 2500-3500 kg boabe la hectar. Fructul porumbului este o cariopsă golașă, la care culoarea, mărimea și forma diferă în funcție de soi, iar diferitele părți componente se găsesc în următoarele proporții: 81-85% endosperm; 5-11% înveliș; 8-14% embrion. Rădăcina este foarte dezvoltată, iar tulpina are o formă cilindrică și prezintă 6-11 internoduri, pline în interior, separate între ele prin noduri.
Secara se cultivă în România pe 15.000-20.000 ha, cu producție medie de circa 2000 kg/ha. Fructul secarei este golaș, cu grad diferit de acoperire în pleve, de culoare verzuie până la gălbui, de forme diferite. Lungimea bobului de secară este de 7-9 mm, iar grosimea de 2,0-3,3 mm. Are o parte centrală mai puțin concavă, pe care se găsește șănțulețul longitudinal, mai puțin adânc decât al grâului. Partea dorsală este convexă, iar la capăt se găsesc perișorii. Grosimea învelișului și stratul aleuronic reprezintă 20-22% în comparație cu grâul, la care înseamnă 14-15% din masa bobului.
Pentru măcinarea și aprecierea valorii produsului finit contează într-o măsură importantă însușirile fizice ale materiei prime. Proprietățile fizice de care se ține cont în aprecierea calității cerealelor pentru măcinare se referă la: aspectul și culoarea boabelor; masa hectolitrică;
O serie de proprietăți fizice ale boabelor de cereale pot fi considerate și însușiri tehnologice ale acestora, care participă sau înlesnesc unele operații de transport, depozitare și prelucrare.
De maxim interes pentru calitatea produselor obținute în urma procesului de măcinare este compoziția chimică a boabelor de cereale, care este variabilă cu specia, soiul sau hibridul cultivat, condițiile pedoclimatice și agrotehnica aplicată. Elementele pe baza cărora se apreciază valoarea alimentară a măcinișurilor sunt procentele de amidon, proteine, celuloză, grăsimi, zahăr, pentozani, vitamine, cenușă, acid pantotenic etc., care sunt conținute în speciile de cereale precizate, dar și în componentele boabelor (în endosperm, învelișul aleuronic și embrion).
Recepția cantitativă are ca scop verificarea prin cântărire a cantității de materie primă constituită în loturi, care sosește la unitate în scopul prelucrării. Pentru recepția cantitativă se folosesc cântarele tip pod basculă ale unității de recepționare sau cântarele autorizate ale altei unități economice.
Prin recepția calitativă se precizează principalii indicatori ce caracterizează lotul de cereale care se descarcă la unitatea de preluare. În acest scop se recoltează probe din lotul de cereale, în conformitate cu instrucțiunile standardelor în vigoare.
După recepția cantitativă și calitativă, cerealele sunt depozitate în silozurile unităților de depozitare, pe cât posibil pe loturi separate, caracterizate prin valori apropiate ale indicilor calitativi. Păstrarea grâului trebuie să se facă cu multă grijă, deoarece până la prelucrare se pot produce în depozite modificări negative ale produsului, care atrag după ele pierderi deosebit de mari. La recoltare boabele de grâu au 18-24% și chiar 30% umiditate, iar pentru conservarea acestora în bune condiții trebuie ca umiditatea lor să nu depășească 13%.
După recoltare cerealele includ o serie de corpuri străine, care trebuie înlăturate înainte de procesarea acestora. Principalele corpuri străine care trebuie înlăturate prin condiționare sunt: corpurile străine organice inerte (pleavă, tocătură de tulpini și frunze de plante), corpuri străine minerale inerte (pământ, praf liber, nisip, pietriș, bucăți metalice); semințe de buruieni considerate vătămătoare; semințe de buruieni considerate nevătămătoare (măzărichea, mohorul etc.); boabe din cultura de bază degradate de boli criptogamice și care sunt considerate vătămătoare (tăciunele, mălura, cornul secare) etc.
Tehnologiile de condiționare sunt relativ diferite când se pune problema destinației finale a semințelor de cereale condiționate în sensul că unele operații specifice de condiționare pot lipsi din fluxul de condiționare iar altele noi pot fi adăugate în funcție și de caracteristicile fizico-mecanice ale semințelor de cereale și necesitaților speciale de condiționare.
Separarea corpurilor străine pe baza diferenței între mărimea acestora și a semințelor cerealelor, se realizează cu ajutorul ciururilor prin cernere pe suprafețe din tablă perforată sau sârmă împletită, cu orificii de diferite forme și mărimi. În cazul în care diametrul secțiunii transversale a boabelor și a impurităților sunt apropiate, separarea prin cernere este imposibilă, fiind necesară separarea după criterii de formă și lungime, cu utilaje denumite tarare.
După ce am prezentat importanta cerealelor și cât de important este ca acestea să aibă o calitate cât mai mare, am analizat activitățile de recepție cantitativ-calitative a mărfurilor în cadrul S.C Ameropa Grains S.A, în special activitățile de recepție din cadrul Silozului Medgidia.
Pe viitor se impun măsuri care să ducă îmbunătățirea activității de recepție cantitativ-calitative a loturilor de mărfuri, cum ar fi:
verificarea și controlarea modului în care furnizorii de mărfuri își îndeplinesc obligațiile asumate prin contractul de furnizare cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalaj etc.
verificarea și controlarea măsurii în care organele de transport și-au respectat obligațiile asumate în legătură cu păstrarea integrității cantitative a mărfurilor pe toată durata transportului.
Prin verificarea acestor două măsuri principale, calitatea produselor la recepția loturilor de mărfuri va fi cea mai bună.
Din analiza economico-financiară rezulta că societatea își desfășoară activitatea în condiții bune și pentru viitor are proiecte favorabile profitului. Aceste rezultate se datorează creșterii numărului de clienți, a încheierii de contracte noi, a desfacerilor mult mai mari și, în special, a măririi vitezei de circulație.
Anexa 1
Semnătura și stampila emitentului Numele gradatorului autorizat
Semnătura furnizorului
Anexa 2
DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE A FURNIZORULUI
Subscrisa S.C./S.A./P.F.A./P.F./I.F./I………………………………………………………. .
Înscrisă în Registrul Comerțului sub nr………………………….. CIF………………………, cu sediul social în………………………………………………., reprezentată legal de…………………………………………………….. în calitate de…………………………………………………, posesor al B.I./C.I. seria……….. nr…………………. eliberat de……………………………………………… telefon/fax………………………………………….. .
Declar pe propria răspundere că am respectat toate verigile tehnologice specificate fiecărei culturi (dozele recomandate, momentul aplicării îngrășămintelor și pesticidelor, etc.) și ca mărfurile predate: …………………………………………………………………………………………….. .
Sunt de origine Comunitatea Europeană, respective România și satisfac regulile de origine prevăzute în schimburile preferențial cu…
Nu conțin contaminanți peste nivelul maxim admis conform legislației în vigoare: R.C.E. 1881/2006; R.C.E. 165/2010; R.C.E. 629/2008; de stabilire a nivelului maxim pentru anumiți contaminanți din produse, R.C.E. 396/205 modificat și completat privind nivelul maxim de pesticide M.R.L.
Nu sunt modificate genetic și respecta legislația cu privire la O.M.G.-uri conform dispozițiilor H.G. 173/2006, Regulamentului 1829/2003vsi Regulamentului 1830/2003.
Nu am folosit produsul pe bază de PIRIMIFOS METIL sau CLORPIFILUS METIL la tratamentul contra insectelor la culturile oleaginoase sau a spațiilor de depozitare (produsul a fost scos de pe lista produselor de uz fitosanitar pe anul 2010).
Mă angajez să prezint autorităților abilitate orice justificări suplimentare pe care acestea le-ar considera necesare în susținerea celor declarate mai sus.
Subscrisa garantez pe comparator contra viciilor aparențe și ascunse ale mărfurilor vândute pe o perioadă de 12 luni, calculate de la data preluării mărfurilor, răspunzând în perioada de garanție acordată.
Data ………………………………..
S.c. /Soc. Agricolă/P.F.A/A
…………………………………….
REPREZENTANT LEGAL,
…………………………………….
Anexa 3
S.C. AMEROPA GRAINS S.A. Produsul …………………………..
CONSTANTA
Siloz/Bază …………………………………………………….. Soiul ……………………………………………………….
TICHET DE LABORATOR
Nr. ……………………… din ……………………
Furnizor ……………………………………………………………………………………………………………………………
Felul vehiculului ………………………………………….. nr. ……………………………………………………………
Doc. Însoțire nr. ……………………………………………. din ……………………………………………………………
Cantitatea ……………………………………………….. kg. Nr. Saci …………………………………………………….
Umiditate …………………………………………………. % Gr. HI ……………………………………………………….
Se descărcă în ……………………………………………………………………………………………………………………
Laborant, Ora și minutul sosirii
…………………………………….. ………………………………………………………………..
Nr. De muncitori din echipa de descărcare ……………………………………………………………………………
Am primit în ……………………………………………………………………………………………………………………..
Gestionar, Ora și minutul plecării
……………………………………. ………………………………………………………………..
Înălțime oblon Dacă a folosit prelata
……………………………………. ………………………………………………………………..
Delegate furnizor,
S.C. AMEROPA GRAINS S.A. CONSTANTA
Anexa 4
Bibliografie
Bâlteanu Gh., Fitotehnie Vol. 2, Editura Ceres, București, 2001.
Beratlief C., Boguleanu Gh., Dăunătorii Produselor Agroalimentare din Depozite – Editura Ceres, București, 1975.
Bâlteanu Gh., Salontai Al., Vasilică C., Bârnaure V., Borcean I., Fitotehnie – Editura Didactică și Pedagogică , București, 1991.
Capraru V., Receptia calitativa a marfurilor, Oficiul de informare documentara pentru comert interior, Bucuresti, 1989.
Florin Vasiliu, Controlul modern al calitatii produselor – Editura Ceres, București, 1987.
Georgeta Barbulescu, Elena Beizadea,Mihaela Constandache, Roxana Ionita, Expertiza calității mărfurilor de import-export, Editura „Muntenia”, Constanța, 2007
I. Bărbulescu, Gh. Ivanovici, Manualul cântăritorului – Editura Tehnică, București, 1965
Mircea Pop, Merceologie alimentară – Editura Ceres, 1977.
Paraschivescu V, Merceologie generala, Editura Tehnopress, Iasi, 1999.
Thierer L. Volf, Determinarea calitatii produselor agricole vegetale – Editura Agro-Silvică, București, 1966.
Thierer L. Volf, Gh. Borș, A. Popovici ,N. Costescu, Tehnica recepționării, depozitării, condiționării și conservării produselor agricole – Editura Agro-Silvică, București, 1959.
Voicu M., Secerin I., Initiere in ingineria calitatii, Editura Bren, Bucuresti, 2000.
Zamfirescu N., Bazele biologice ale producției vegetale – Editura Ceres, București 1977
Raportul Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar al anului 2011 al SC Ameropa Grains SA.
Surse electronice: www.agriculor.ro
www.agroromania.ro
www.ameropa.ch
www.economie.hotnews.ro
www.listafirme.ro
www.mfinante.ro
www.railwayinsider.eu
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Imbunatatirea Receptiei Cantitativ Calitativa a Produselor Agricole (ID: 140839)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.