Îmbunătățirea pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial [609443]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
Specializarea:Educație fizică și sport școlar

Îmbunătățirea pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial
folosind mijloace specifice handbalului

Coordonator științific:
Prof.univ.dr. Ene -Voiculescu Carmen
Absolvent: [anonimizat]
2020

2
Planul lucrării

Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1.Motivarea alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
1.2. Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
1.3. Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
1.4. Sarcinile cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
Capitolu l 2: Fundamente teoretice și metodologice ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2.1. Conținutul procesului de învățământ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
2.2.Pregătirea fizică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
2.3.Pregătir ea fizică și calitățile motrice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
2.4.Mijloacele educației fizice și sportului ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
2.5. Organizarea activității de instruire ………………………….. ………………………….. …………………………. 15
2.6. Definirea și conținutul planului și planificării ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.7. Măsurile și mijloacele de refacere a capacității de efort a subiecților ………………………….. ………… 17
2.8. Aspecte definitorii ale jocului de handbal ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
Capitolul 3: Contribuții personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
3.1.Perioada și locul desfășurării cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
3.2.Subiecții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
3.3. Materiale folosite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 21
3.4. Metode de cerceatare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 21
3.5. Descrierea probelor de control ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
3.6.Mijloace specifice jocului de handbal ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
3.7. Planuri de pregătire fizică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
3.8. Prezentarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 45
3.9.Prelucrarea și interpretarea datelor: ………………………….. ………………………….. ………………………… 49

Introducere

Educația fizică este o componentă esențială a educației iar neglijarea ei are un impact
negativ asupra sănătăți.
Oferind elevilor oportunitatea de a practica sportul la școală li se asigură o educație bine
structurată, care se adresează minții, corpului ș i spiritului.
Pe baza observației sistematice am putut concluziona că în activitatea de educație fizică
cea mai mare emulație o creează mijloacele specifice jocurilor.
Unul dintre cele mai iubite jocuri de elevi este handbalul care se practică atât în orele de
educație fizică cât și în cele extracurriculare.
Jocul de handbal este o îmbinare armonioasă între mișcările naturale: alergările,
aruncările și săriturile, pe de o parte, și deprinderile motrice specifice simple, accesibile și
atractive, pe de a ltă parte
Satisfacția de a juca handbal cu aproape toate regulile încă din primele lecții și mai ales
posibilitatea de a înscrie goluri cu o relativă ușurință îi atrage în mod deosebit pe copii.

4
Capitolul 1

1.1.Motivarea alegerii temei

Jocurile sunt activități de tip ludic cu implicații majore în dezvoltarea personalității
elevilor. Gh. Cârstea (2000) apreciză că: ”sunt activități totale, atractive, spontane,libere,
naturale și dezintersate. Au de asemenea valențe recreative și compensatorii. De aceea sunt
foarte multe folosite în activitățile din timpul liber al diferitelor categorii de subiecți ” Activitate
opțională sau cercul sportiv reprezintă activități cu valențe formative deosebite pentru
socializare.
Un obiectiv major pentru educația f izică școlară îl constituie atragerea elevilor spre
practicarea exercițiilor fizice în mod independent, menirea profesorului de educație fizică la
această vârstă fiind aceea de a atrage cât mai mulți subiecți spre sportul de masă și de
performanță.
De as emenea pentru atingerea idealului educațional, obiectul cadru al Curricumului
Național prevede că activitatea școlară trebuie să ducă la dezvoltarea individului de la cea mai
fragedă vârstă și până la maturitate din punct de vedere fizic, psihic, motric pe ntru a fi capabil de
a se integra mai ușor în societate.

1.2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării:
Este reprezentat de elaborarea unor planuri de lecție de antrenament pentru pregătirea
fizică a elevilor din ciclul gimnazial folosind mijloace specifice handbalului.

Obiectivele cercetării:
Studiul literaturii de specialitate în legătură cu tema propusă.
Proiectarea designului experimental.
Alegerea subiecților studiului experimental și selecția testelor și probelor sportive.
La baza pregătirii fizice trebuie să stea o proiectare curriculară specifică sportului
de performanță, particularizată la condițiile din cadrul ciclului gimnazial.
Pregătirea fizică va fi focalizată pe structure tehnico -tactice care vor asigura și vor
viza toate componentele antrnamentului sportiv.
Analiza și interpretarea datelor înregistrate în cadrul testării inițiale și final.
Elaborarea concluziilor.

5
1.3. Ipoteza cercetării

Elaborarea și aplicarea în lecție a unor mijloace specifice jocului de handbal vor contribui
la îmbunătățirea pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial.

1.4. Sarcinile cercetării

Documentarea științifică în vederea elaborării fundamentelor teoretice și
metodologice implicate în pregătirea fizică a elevilor.
Identificarea particularităților dezvoltării biologice și motrice a elevilor
selecționați pentru experiment.
Elaborarea și aplicarea unui program de pregătire sp ecific sportului de
performanță, adaptat la cerințele cercetării.
Elaborarea și aplicarea unor teste care să scoată în evidență eficiența sistemelor de
acționare propuse.
Analiza și interpretarea parametrilor înregistrați la subiecții cercetării și estima rea
gradului de corelație a programului de pregătire și obiectivele stabilite.

6
Capitolul 2: Funda mente teoretice și metodologice
2.1. Conținutul procesului de învățământ
Conținutul procesului de învățământ se exprimă prin fondul de valori preponderent
informativ -educativ al învățământului. În literatura de specialitate se folosește tot mai mult
termenul de curriculum, la noi fiind în mod special asociat cu reforma învățămâ ntului. În sens
restrâns curriculum desemnează chiar conținutul învățământului. În sens larg curriculum se
referă la interdependența dintre obiective, conținuturi, strategii de predare învățare -evaluare.
Această unitate conceptual -programatică a elementel or menționate exprimă noțiunea de
curriculum școlar.
Enciclopedia Internațională a Educației (1994) prezintă o tipologie nuanțată a curriculum –
urilor, în condiția unui învățământ descentralizat:
Curriculum general – se referă la conținuturile educației generale.
Curriculum specializat – focalizat pe dezvoltarea competențelor în domenii paticulare –
curriculumul de educație fizică fiind un astfel de curriculum specializat.
Curriculum subminal – ca experiență de învă țare din psihosocial și cultural al clasei de elevi,
școli, universități.
Curriculum informal – care derivă din ocaziile de învățare oferite de media, familie, instituțiile
culturale etc.
Curriculum mandatat – cel oficial prescris cu statul formal, obligat oriu de aplicat.
Curriculum de suport – materiale curriculare adiționale.
Curriculum testat – alcătuit din teste de examene.
Curriculum învățat – ceea ce elevul/studentul achiziționează.
O metodologie modernă trebuie să se caracterizeze prin deschidere, p rospectivă,
abordând problemele prezentului din perspectiva exigențelor probabile ale viitorului.
Proiectarea conținuturilor procesului de învățământ se realizează prin intermediul a trei
acțiuni complementare, dispuse ierarhic și admise de M.E.C.:
Planif icarea (planurilor cadru de învățământ);
Programare (programe școlare);
Concretizarea conținuturilor învățământului;
Aria curriculară reprezintă un grupaj de discipline care au în comun anumite obiective de
formare. Curriculum Național este format pe 7 arii curriculare între care există un echilibru
dinamic. Raportul între ariile curriculare se modifică în funcție de vârsta elevilor și specificul
ciclurilor curriculare. Ariile curriculare ale Curriculum -ului Național sunt:
– Limbă și Comunicare
– Matematică și Științele Naturii
– Om și Societate
– Arte
Educație fizică și Sport
Tehnologii
Consiliere și Orientare .(M.E.C.,1999)1

1 M.E.C. – planuri cadru de învățământ, pentru învățământul preuniversitar, București, 1999

7
2.2.Pregătirea fizică

Pregătire fizică – proces specializat al educației fizice, îndreptat spre rezolvarea anumitor
sarcini. Pregătirea fizică prezintă un sistem de măsuri, care asigură o capacitate funcțională
ridicată a organismului prin nivelul înalt de dezvoltare a calităților motrice de bază și specifice,
valori optime ale indicilor functionali, stăpînire deplină a exerciț iilor utilizate și o stare perfectă
de sănătate.( Ion Carp, 2000).2
Pregătirea fizică e ste componenta cu un rol deosebit de important în procesul de pregătire
sportivă, constituindu -se în elementul de bază pentru ceilalți factori ai antrenamentului.3
Acea stă componentă a antrenamentului vizează atât dezvoltarea capacității de efort, cât și
dezvoltarea calităților motrice.
În sport, capacitatea de efort reprezintă țelul principal al întregului proces de pregătire.
Capacitatea de efort reprezintă „ posibilitatea organismului de a desfășura un travaliu,
un lucru mecanic de o intensitate cât mai mare și de a -l menține un timp cât mai
îndelungat ”(A.Demeter,1972)4
Unitățile de exprimare ale acestui lucru mecanic sunt joul -ul și watt -ul.În activitatea
practică s -a observat că în timpul efortului cu intensitate maximă, pentru un anumit individ,
nivelul de solicitare a organelor și sistemelor corpului este foarte diferită.Unele dintre acestea
ajung la nivelul cel mai înalt al capacității lor funcționale, î n timp ce altele sunt însă departe de
acestea.
Efortul poate să atingă nivelul maxim, înainte ca numeroase organe și sisteme să -și fi
epuizat rezervele funcționale. Prin urmare,capacitatea de efort a întregului organism nu rezultă
din însumarea capacității funcționale a tuturor organelor și sistemelor fiind limitată de acele
organe care, ajungând la valoarea maximă a capacității lor funcționale, împiedică intensificarea
efortului sau continuarea acestuia, deși alte organe și sisteme ar permite acest lucru.
În funcție de tipul de activitate motrică, putem vorbi de capacitatea de efort anaerobă,
capacitatea de efort aerobă și mixtă.
În sinteză, capacitatea de efort a organismului sportivului se constituie ca o rezultantă a
interacțiunii funcționale a organel or și sistemelor având la bază potențialul energetic specific din
care rezultă un lucru mecanic exprimat în unită ți de măsură consecrate.Capacitatea de efort
presupune durata lucrului mecanic,puterea acestuia și oportunitatea realizării lui.
În eforturile anaerobe, cantitatea de energie ce poate fi eliberată depinde de factorii
intramusculari, respectiv mușchiul poate lucra cu intensitate maximă o perioadă scurtă de timp
numai pe seama substanțelor energetice și a enzimelor pe care le posedă.Nivelul unor a stfel de
eforturi va fi cu atât mai înalt, cu cât masele musculare angrenate în lucru vor avea dimensiuni

2 Ion Carp, 2000
3 http://articole.famouswhy.ro/pregatirea_fizica_a sportivului/
4 A.Demeter , 1972

8
mai mari, cu cât acestea vor fi mai bogate în substanțe energetice și cu cât substratul enzimatic
va permite o mai rapidă desco mpunere și resinteză a acestora. Se consideră că, la omul sănătos,
dimensiunile și starea funcțională a sistemului neuromuscular constituie principalul factor
limitator al capacității de efort anaerob.
Dezvoltarea puterii maxime anerobe alactacide vizează în primul rând interven ția asupra
factorului biologic, respectiv reserve energetice, rezerve funcționale, factori dimensionali,
capacități funcționale.
În ceea ce privește metodologia de pregătire, se recomandă eforturi maximale, cu durată
de 15 -20 de secunde, care asigură ameli orarea puterii sistemului fosfagen, menținerea un tipm
cât mai îndelungat a vitezei maxime și, respectiv, a intensității foarte crescute de lucru.
O atenție deosebită se va acorda pauzei (între repetări și serii) a cărei durată trebuie să
permit:
-resintez a rezervelor de oxigen ale mușchilor (10 -60 secunde);
-resinteza fosfocreatinei (care se face pe cale aerobă);
-plata datoriei de oxigen alactacide (3 -5 minute);
-metabolizarea lactatului format.
Puterea maximă glicolitică este caracteristică eforturilor a căror durată se situează sub 90
de secunde și este limitată de cantitatea de enzime cate asigură transformarea glicogenului în
acid lactic (enzima fosfofructochinază).
Flandrois (1991, citat de C.Bota, 2000) recomandă pentru dezvoltarea proceselor
anaerobe lactacide, exerciții repetate (10 -20 repetări),intense (submaximale anaerobe lactacide
sau supramazimale aerobe), cu durata de 30 de secunde – 2 minute pentru efort și 60 secunde – 4
minute pentru refacere. Raportul efort -pauză este de 1:2.
Performanța în eforturile lactacide, fie că este vorba de probe de alergări sau natație,
sprinturile prelungite ale jucătorilor pe teren mare sau pressinguri asupra adsersarului pe teren cu
dimensiuni reduse , impune sportivului o ridicată rezistență muscu lară (și psihică) la acidoza
metabolică locală și generală.
În eforturile aerobe ce au la bază eliberarea energiei prin procesele aerobe ale contracției
musculare, factorul limitator este reprezentat de cantitatea de oxigen consumată de mușchi în
unitate a de timp.
Consumul de oxigen este condiționat de factorii dimensionali și funcționali ai plămânilor,
care procură oxigenul din mediul înconjurător, ai sângelui, a cărui hemoglobină se încarcă cu
oxigen în plămâni și îl descarcă la nivelul țesutului, al i nimii, care prin funcția de „pompă”,
determină deplasarea sângelui în întreg corpul, ai arborelui vascular, prin intermediul căruia
sângele circulă și în sfârșit, de capacitatea de utilizare a oxigenului de către țesuturi, pusă în
evidență prin diferența a rterio -venoasă.

9
Pragul aerob – anaerob
Consumul maxim de oxigen pune la dispoziție date semnificative privind puterea maxima
aerobă, dar este necesar să cunoaștem procentajul utilizabil din această putere, în eforturile de
lungă durată ale sportivului. D e aici, rezultă necesitatea cunoșterii pragului aerob – anaerob,
denumit și prag lactic sau prag aerob.
Pragul aerob – anaerob reprezintă momentul creșterii bruște a acidului lactic în sânge,
în timpul unui efort aerob a cărui intensitate crește progresiv. (C.Bota ,2000).Cu alte cuvinte el
reprezintă trecerea de la producerea de energie pe cale exclusive aerobă, la o producție de
energie în care intervine și mecanismu l anaerob lactacid.
La nivelul metabolic există un prag propriu -zis (fără p roducție de acid latic, pe de o parte,
și cu producție masivă de acid lactic, pe de alta), fiind vorba mai degrabă de o intensitate
progresivă a activității anaerobe (zona de tranzi ție aerob -anaerobă).În realitate, se ajunge totuși la
determinarea unei anumite cantități de lucru mecanic (prag aerob -anaerob), de la care începe o
acumulare de acid lactic, care conduce la epuizarea musculară.
Dacă, prin antrenament, se reușește întârzie rea acestei acumulări, se câștigă acumulări, se
câștigă posibilitatea suportării mai îndelungate a unei încărcături mari de lucru, ceea ce înseamnă
că fără a mării VO₂ max, putem exploata un procentaj mai mare al acestuia pentru o perioadă
mai lungă de tim p. Semnificația pragului aerob -anaerob sugerează participarea importantă a
glicolizei care produce lactat.
Există controverse în ceea ce privește relația care poate exista între acest prag și
contribuția metabolismului anaerob la nivel muscular care se datorează faptului că mușchii sunt
capabili să producă lactat cu mult înaintea apariție ptagului; se presupune că o parte din acesta
este eliminat prin alte mecanisme. De aceea, se admite că pragul lactat (aerob – anaerob) este
situat în intervalul 2 -4 mmo l/l. Acest fapt a condus la găsirea unui alt punct de referință5 -pragul
acumulării de lactat (onset of blood lactate accumulation –OBLA). Acest indicator este definit
arbitrar ca fiind intensitatea efortului ce corespunde unei lactocidemii de 4 mmol/l sânge.
Numeroși cercetători consideră că pragurile lactice pot constitui un bun indicator al
potențialului de anduranță a sportivului.În acest sens este important să se cunoască procentajul
din VO₂ max. al sportivului, la care începe acumularea de acid la ctic.Astfel, un prag lactic care
apare la o solicitare de 80 % din VO₂ max. demonstrează o mai bună toleranță la eforul aerob
decât un prag lactic apărut la 60% din VO₂ max.
Apariția pragului aerob -anaerob corelat cu VO₂ max. este net diferită de la un spo rt la
altul, în funcție de solicitările competiționale și de la un nivel de pregătire la altul. Astfel, la
subiecții neantrenați acesta apare la o valoare de 50 -60% din VO₂ max., în timp ce la sportivii
practicanți ai probelor de rezistență, pragul lactic poate apărea la 80 -90% din VO₂ max.
Antrenamentul aerob conduce la creșterea nivelului pragului lacti, ceea ce semnifică
posibilitatea realizării unui efort mai intens, la un procentaj mai mare din VO₂ max., fără ca
lactatul sangvin să crească peste valor ile de repaus.Dacă VO₂ max. se ameliorează prin
antrenament, pragul aerob -anaerob survine la un procentaj mai scăzut al acestuia.

5 C.Bota , Fiziologie, Editura Globus, București, 2000

10
Această creștere a pragului lactat, determinată de antrenament sistematoce, este rezultatul
a mai multor factori:
-o mai bună eliminare a lactatului prudus în mușchi;
-o concentrare mai bună a enzimelor musculare oxidative;
-o solicitare preferenția lă a macanismelor oxidative.
În ceea ce privește metodologia de antrenament, pentru dezvoltarea puterii aerobe eforturile au o
durată cuprinsă între 2 și 10 minute, iar pentru dezvoltarea capacității aerobe se recomandă
eforturi de la 10 minute în sus, cu o intensitate moderată, care poare ajunge la 160 de
pulsații/minut în finalul eforturilor, iar pauza activă va asigura refacerea inco mpltă, la o
frecvență de 120 -140 pulsații/minut. În sinteză, subliniem că cele trei categorii de procese
energetice (anaerobe alactacide,anaerobe lactacide și aerobe) sunt delimitate în scop pur didactic
deoarece, în efort, acestea intră simultan în activ itatea, dar fiecare acționează la puterea maximă
după un timp mai scurt sau mai lung. (A.Dragnea și colab.,2006)6
Pregătirea fizică generală nu poate fi identică la toate ramurile sportive. În handbal
pregătirea fizică generală trebuie să dea jucătorului de zvoltarea morfologică motrică și
funcțională de care el are nevoie pentru obținerea calităților necesare practicării jocului
însuși.(Trofin Eugen, 1970) (T.Eugen,1970)7
Majoritatea sportivilor, î n stadiul de specializare a dezvoltării lor, pot tolera mai ușor un
antrenament mai complex și cerințele unei competiț ii. Cele mai semnificative schimbări î n
antrenament au loc î n timpul acestui stadiu. Sportivii care au participat la un program complex,
cu ac cent pe o dezvoltare multilaterală, vor aborda acum exerciții și structuri vizând în special
performanțele de vâ rf.8

6 A.Dragnea și colab., Educație fizică și sport –teorie și didactică -, Editura FEST, București, 2006
7 TROFIN EUGEN, (1970), CURS DE SPECIALIZARE HANDBAL Probleme de antrenament, Editura CENTRUL DE
MULTIPLICARE AL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, [63 -64]
8 https://pregatirefizica.wordpress.com/tag/pregatire -fizica/

11
2.3.Pregătirea fizică și calitățile motrice
Pregătirea fizică
Componentă principală a antrenamentului sportiv, pregătirea fizică constituie baza de
plecare pentru instruirea tuturor categoriilor de sportivi, de la începători la consacrați.
Prin pregătire fizică se înțelege perfecționarea calităților motrice, stăpânirea unor mari
varietăți de priceperi și deprinderi de mișcare, precum și dezvolatarea indicilor morfologici și
funcționali ai organismului, corespunzător cerințelor ramurilor de sport.
Desfășurarea procesului de pregătire fizică este condiționată de o serie de factori
determina nți care asigură, în același timp, și premisele pregătirii fizice. Aceștia sunt: starea de
sănătate, dezvoltarea fizică, deprinderile motrice și calitățile psihice.
Pregătirea fizică se î mparte în: generală și specială .
Pregătirea fizică generală se referă, în principal, la acțiunea de îndeplinire a obiectivelor
sociale ale educației fizice (întărirea sănătății, sporirea capacității de muncă, fizică și intelectuală,
creșterea normaă a organismului, dezvoltarea aromnioasă), la mărirea capacității de lucru a
tuturor organelor prin armonia funcțiilor, la educarea și perfecționarea echilibrată a calităților
motrice.Pregătirea fizică generală se referă și la înarmarea sportivului cu deprinderi motrice
variate, pe care să se poată sprijini specializarea într -un spo rt.De aici și o altă denumire a ei,cea
de pregătire multilaterală.
Pregătirea fizică se realizează cu ajutorul exercițiilor de dezvoltare generală, la aparate,
fără și cu obiecte și materiale ajutătoare, precum și cu ajutorul practicării altor ramuri de sp ort.
În prima etapă a perioadei pregătitoare a antrnamentului exercițiile se execută cu o
intensitate mai mica decât în etapa a doua, dar se disting printr -o durată mai mare.
Pentru a îmbunătății activitatea tuturor organelor și grupelor musculare, numărul de
repetări al exercițiilor trebuie să fie crescut.
Pregătirea fizică specială vizează erfecționarea calităților motrice cerute de practicarea
jocului. Acestea se realizează printr -un număr mai restrâns de mijloace, dare care au structuri
asemănătoare acț iunilor tactice și procedeelor tehnice din handbal, precum și a calităților motrice
în strictă concordanță cu solicitările de efort specific. Pregătirea fizică specială acupă un loc
deosebit de important în instruirea sportivilor.Mai mult, nivelul handbal ului actual impune
organismului modificări efective, atingerea unor înalte valori a indicilor funcționali specifici,
suportarea unor mari eforturi de antrenament și de joc. Este important ca toate aceste modificări
din organism să răspundă cu precizie cer ințelor handbalului. Aceasta se referă nu numai la
calitățile motrice, ci și la cele psihologice. (P.Cercel,1975)9
Global, antrenamentul sportiv reprezintă un proces pedagogic ce presupune o anumită
formă de organizare și care exercită asupra personalității și a stării fizice a unui individ un efect
complex și sistematic. Mai precis, din punct de vedere al conținutului, antrenamentul este o

9 P.Cercel,Calitățile motrice în handbal,Editura Sport -Turism ,1975, [5 -6]

12
activitate motrică s pecializată și sistematic orientată către formarea generală a individului
(achiziția de cunostiințe tehnico -tactice precum și ameliorarea performanței fizice).10
Calitățile motrice
Realizarea ațiunilor motrice diferă de la om la om.Acestea se datorează, pe de o parte,
nivelului diferit de cunoștere a deprinderilor motrice care fac parte din structura acțiunii
respective și, pe de altă parte, nivelului indicilor de dezvoltare a calităților motrice.
Calitățile motrice pot fi definite ca fiind caracteristici sp ecifice ce se manifestă în
activitatea motrică a omului sau a sportivului. Se consideră că toate mișcările au patru
caracteristici mai importante: forța, viteza, rezistența și îndemânarea.
Învingerea inerției de repaus sau de mișcare a segmentelor sau a în tregului corp omenesc
se obține prin forța dezvoltată de către mușchi. De îndată ce mișcarea începe înseamnă că ea
capătă și o anumită viteză. Orice mișcare are o durată în timp și cu cât mișcările se execută
vreme mai îndelungată cu atât se face simțită o altă calitate și anume rezistența.
În efectuarea actelor motrice se mai vorbește nu numai de o coordonare neuro -musculară,
ci și de îndemânare ca element mult mai complex și mai apropiat de practica sportivă.
Pe lângă aceste calități motrice de bază, în l iteratura de specialitate mai aprare
mobilitatea, precum și alte calități combinate ca; forța -viteză, rezistență în regim de viteză sau de
forță etc.
Factorii principali care determină nivelul calităților motrice sunt: forța, rezist ența și
elasticitatea mu sculară; mobilitatea și echilibrul proceselor fundamentale corticale (exitația și
inhibiția); mobilitatea articulară; capacitatea cardio -respiratorie; coordonarea neuro -musculară
etc.
Toți acești factori sunt legați între ei prin unitatea organismului, da r fiecare reflectă, într –
un fel special, un anumit aspect, dar fiecare reflectă, într -un fel special, un anumit aspect al
capacității de efort al organismului .
În acest sens, calitățile motrice pot fi considerate ca fiind forme de manifestare a
corelației factorilor morfo -funcționali.Așadar calitățile motrice depind de anumite posibilități ale
organismului ce au la bază fondul ereditar al individului, dar ele depind și de însușirile dobândite
în cursul dezvoltării și maturizării organismului. (P.Cercel,1975 )11
Pregătirea psihologică este latura esențială a pregătirii eficiente a grupului. D.Colibaba –
Evuleț, I.Bota apreciază că pricipalul responsabil al acestei pregătiri este antrenorul, „ care în
cadrul procesului de joc și instruire provoacă evenimentele, identifică, reglează sau crează
ocazii, conjuncturi și scenarii didactice care activează sau potolesc manifestări psiho –
comportamentale ale sportivului” ( D.Colibaba, I.Bota ,1998)12

10 http://infoatletism.ro/index.php/metodica/antrenamentul -sportiv -generalitati
11 P.Cercel,Calitățile motrice în handbal,Editura Sport -Turism,1975,[7 -8]

12 D.Colibaba, I.Bota –Jocuri sportive, teoretice și metodică, Editura Aldin, București, 1998

13
Maturizarea intelectuală și afectivă îl va ajuta pe adolescent să poarte d ialoguri cu sine
însuși, pentru a se defini atât în raport cu sine, cât și în raport cu alții. „Adolescența este vârsta
oglinzii, vârsta la care adolescentul caută sa se facă să coincidă cu sine”. Satisfacerea nevoilor
de autodeterminare și autoeducare se datorează, în principal, maturizării sociale a
adolescentului, conștientizării mai clare de către acesta a responsabilităților ce -i revin,
implicării mai direct în alegerile vocaționale. Sentimentul maturizării sale este trăit din plin de
adolescent” ( Golu P., Verzea E., Zlate M. ,1993)13.

2.4.Mijloacele educației fizice și sportului

Noțiunea de „mijloc” are largi semnificații, multe domenii de activitate nană având
nevoie de mijloace. În educație fizică și sport această noțiune a imit o accepțiune restrânsă, mai
mult particularizată.
Această particularizare a condus și la atribuirea funcțiilor specifice doar domeniului
nostru , deosebite cu care este investit „exercițiul” ca sinonim al exercițiului fizic, exercițiu
propriu altor s pecialități (matematică, fizică, chimie, desen, limbi străine etc.).
Mijloacele sunt instrumente cu care se acționează și în educație fizică și sport, la toate
subsistemele. Ele sunt concepute, selectate sau elaborate – în majoritatea cazurilor – de
conduc ătorul procesului instructiv -educativ și sunt efectuate de către subiecți.
În activitățile specifice de tip independent, aceste mijloace aparțin subiecților și sub
aspectele conceperii și selecției. Împreună cu metodele și procedeele metodice, mijloacele
formează conținutul de bază al activității motrice fundamentale din domeniu.
Nevoia de independență și autodeterminare a puberului se convertește în nevoia de
desăvârșire, autodepășire și autoeducare a adolescentului. „Adolescenții manifestă tendința de a
se afirma nu numai individual dar și în grup: vor să activeze, să se distreze împreună. Membrii
grupului au convingerea că aportul lor nu reprezintă acțiuni banale, lipsite de importanță, ci
creații care se impun prin vitalitate și originalitate ” (Dragu A., Cristea S. ,2002)14.
Tipologia mijlocelor :
Mijloacele specifice:
Exercițiul fizic – sinonimul exercițiului fizic este „exercițiul” prezent în cadrul altor
specialități, așa cum am subliniat anterior. Ele reprezintă principala grupă de instrumente
didactice. Exercițiul fizic se constituie în mijlocul, specific de bază pentru educație fizică
și sport. El este modelul opera țional cel mai frecvent folosit pentru realizarea obiectivelor
propuse .( G.Cârstea ,2000)15

13 Golu P., Verzea E., Zlate M. –Psihologia copilului, Ed. Didactică și Pedagogic ă R.A., București, 1993, [ 160].
14 Dragu A., Cristea S. –Psihologia și pedagogia școlară, Ed. Univer sity Pres, Constanța, 2002, [ 51].
15 G.Cârstea, Teoria și metodica educației fizice și sportului , Editura AN -DA, București 2000, [40]

Aparatura de specialitate – acest mijloc este important, atât în educația fizică, dar mai
ales în sport, în care este determinat și semnificativ pe plan performanția l. Prin aparatură
de specialitate înțelegem instalații (porți, panouri, gropa de sărituri, bară fixă, inele etc.),
aparate și materiale specifice (mingi, scări, bănci de gimnastică, saltele, bastoane,
eșarfe, cercuri, etc.). Toate acestea, prin calitatea lor și mai ales prin cantitate,
influențează, în mod evident eficiența practicării exercițiilor fizice, contribuie la
determinarea valorilor densității motrice pentru orice activitate, indicator de prim rang în
domeniu. Aparatura de specialitate este implicată nemijlocit în practicarea majorității
exercițiului fizice. Excepție fac exercițiile fizice libere și unele exerciții fizice în perechi
sau cu partener destinate infulențării selective a aparatului locomotor, o parte dintre
exercițiile motrice pentru însușirea unor deprinderi și priceperi motrice și evident,
exercițiile de front și formații.
Mijloacele și măsurile de refacere a capacității de efort a subiecților – refacerea
capacității de efort este o necesitate, deoarece practicarea exercițiilor fizice se face
întodeauna prin consum de enrgie și uneori apare starea de oboseală. Această refacere
este mult mai importantă în sport față de educația fizică, mai ales cea școlară. Oricum, în
contextul dezvoltării personalității umane, refacerii capacității de efort în educația fizică
școlară trebuie să i se reconsidere valențele, chiar dacă totuși condițiile materiale sunt în
majoritatea cazurilor nefavorabile. (G.Cârstea ,2000)16

Mijloacele nespecifice asociate:
Condiții igienice – acestea vizează mai multe aspecte referitoare la igiena individuală a
subiecților și la igiena bazelor materiale. Concretizarea igienei individuale constă în, cel
puțin, următoarele elemente:
-deprinderi și obișnuințe privind echipamentul sportiv;
-reguli de depunere a efortului predominant fizic;
-reguli precise de alimentație;
-cerințe minimale privind raportul dintre efort și odihnă;
-alte reguli de viață și activitate pe plan individual.
Întodeauna locul de desfășurare a activității de practicare a exercițiilor fizice trebuie să
fie curat, frumos și odihnitor prin modul de realizare a diferitelor „marcaje ” specific, aerisit în
cazul activității desfășurate în interior, cu luminuozitate s au culoare corespunzătoare sau cu o
acustică funcțională.
Factorii naturali de călire – este vorba despre călirea organismului celor care practică
systematic și științific exercițiile fizice. Apa, aerul și soarele sunt consemnați în toate
sursele bibliogr afice de specialitate ca fiind principalii factori naturali de călire. Folosirea
atentă a acestor factori, ori de câte ori este posibil, conduce la o eficiență deosebită în
sensul realizării temeinice a obiectivelor integrate specifice subsistemelor educa ției fizice
și sportului.

16 G.Cârstea, Teoria și metodica educației fizice și spor tului , Editura AN -DA, București 2000, [43 -44]

Mijloacele împrumutate din alte laturi ale educației generale – aceste mijloace
”associate”/”neasociate” sunt necesare și extrem de eficiente pentru a contribui la o
edcucație integrală a celor care practică sistematic și științif ic exercițiile fizice. Este
vorba de adaptarea în activități specific a unor mijloace din educația intelectuală(ca, de
exemplu, studeierea lucrărilor de specialitate și a celor literare sau artistice cu subiecte
din domeniul practicării exercițiilor fizice ), educație estetică(ca, de exemplu, muzica
mijloc de neînlocuit în perspectiva educației generate moderne și contemporane),
educația morală (ca, de exemplu, respectarea unor prevederi regulamentare și logice de
comportament în avtivitatea cotidiană și mai ales în competițiile de tip sportiv) sau
educația tehnico -profesională ( ca, de exemplu, îndeplinirea unor norme/baremuri pe baza
unor cunoștințe și calități specifice fiecărei activități).17

2.5. Organizarea activității de instruire

O activitate de instruire este eficientă atunci când posedă următoarele caracteristici (D.
Siedentop, 1984):
1. Claritatea – un profesor eficient trebuie să aibă în vedere un algoritm clar atât în
ceea ce priește pregătirea lecției (prin formularea obiectivel or instruirii în termini
accesibili elevilor), cât și în ceea ce privește conducerea acesteia (metode de
motivare, de instruire și evaluare utilizate).
2. Entuziasm – profesorul trebuie să participe afectiv la activitățile pe care le conduce.
În interacțiunea cu subiecții, profesorul trebuie să prezinte entuziasm față de lecție în
general și să acorde atenție fiecăruia.
3. Flexibilitate – pentru o instruire eficientă, profesorul își ajustează lecția conform
variabilelor neprevăzute, astfel încât să nu se piardă e ficiența activității pe care o
desfășoară.
4. Orientarea spre sarcină – profesorul trebuie să -și desfășoare activitatea astfel încât
să realizeze obiectivele propuse, utilizând un stil pozitiv, și nu unul coercitiv.
5. Oportunitatea exersării – exersarea este le gată de eficiența organizării timpului
alocat lecției. Cu cât se alocă un timp mai scurt conducerii, cu atât va fi mai mult timp
pentru exersare.
6. Feedbackul – profesorul trebuie să furnizeze elevilor feedbackul necesar pentru a fi
realizate obiectivele ins truirii. (Adrian Dragnea și colab., 2006)18
Pregătirea organismului pentru efort: În ceea ce privește durata acestei părți de pregătire a
organismului pentru efort, ea ar trebuie să fie cuprinsă între 5 și 10 minute. Se recomandă ca
această parte să includă exerciții de intensitate scăzută spre moderată, susține ACSM (2005;
2011) care să ridice temperatura corpului (American College of Sports Medicine, 2009). „Clinic
percepem producerea acestei „încălziri” când apare perspirația, iar ritmul cardiac crește
evident” (Sbenghe, 2005, p. 575). Durata pregătirii pentru efort trebuie relaționată cu intensitatea
din partea fundamentală a antrenamentului, ea fiind mai lungă dacă partea fundamentală este mai

17 G.Cârstea, Teoria și metodica educației fizice și sportului , Editura AN -DA, București 2000, [45 -46]

18 Adrian Dragnea și colab., (2006), Educație fizică și sport –Teorie și didactică -, Editura FEST, Bucure ști, [291]

16
intensă (American College of Sports Medicine, 2011). Murphy (2008) susține că partea
pregătitoare nu ar trebui, totuși, să depășească 20 de minute.19

2.6. Definirea și conținutul planului și planificării

Planificarea antrenamentului înseamnă prevederea științifică a cre șterii indicilor de
pregătire a echipei și jucătorilor în concordanță cu obiectivele de instruire și de performanță,
stabilite a fi obținute la anumite interval de timp.
Planificarea este o componentă a științei conducerii prin care scopurile și obiectivele
generale se concretizează în sarcini.
Planul este un produs, un rezultat al planificării, el indică ceea ce trebuie obținut în
fiecare etapă de dezvoltare pe baza unui sistem de indicatori cantitativi și calitativi.
Planul permite să se definească obiectivele și sarcinile fiecărei etape, mijloacele și
metodele, să se stabilească prioritățile, organizarea și orientarea colaborării între factorii angajați,
stimularea și mobilizarea acestora, asigurarea îmbunătățirii sistematice a rezultatelor
obținute.(Paul Cercel, 1983)20
În întocmir ea documentelor de planificare antrenorii trebuie să stabilească direcția
procesului instructiv -educativ, conținutul dezvoltării jocului de handbal.
Planificarea și evidența sistematică a procesului de instruire contribuie la stabilirea și
folosirea rațio nală și eficace a metodelor și mijloacelor de antrenament. Conținutul planificării
trebuie să exprime gândirea metodică a antrenorului, atitudinea creatoare a acestuia și a
sportivilor respectivi.(Trofin Eugen, 1970)21

19 http://prodea.ro/pregatirea -organismului -pentru -efort/
20 PAUL CERCEL, (1983), HANDBAL Antrenamentul echipelor masculine, Editura Sport -Turism, București, [90]
21 TROFIN EUGE N, (1970), CURS DE SPECIALIZARE HANDBAL Probleme de antrenament, CENTRUL DE
MULTIPLICARE AL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘI, [91]

17
2.7. Măsurile și mijloacele de refacere a capacității de efort a subiecților
Reprezintă tot un mijloc de categoria celor specifice educației fizice și sportului.
Refacerea capacității de efort este o necesitate, deoarece practicarea exercițiilor fizice se fac e
întodeauna prin consum de energie și uneori apare și starea de oboseală. În educația fizică, mai
ales în subsistemul școlar, refacerea capacității de efort a subiecților este mult mai puțin
importantă, prin comparație cu refacerea din antrenamentul sport iv sau din activitatea
competițional – sportivă. Prin prisma respectului față de indivizii umani care practică exercițiile
fizice prin activitatea de educare fizică, această refacere a capacității de efort nu trebuie neglijată.
Dimpotrivă, trebuie să i se reconsidere valanțele în contextul dezvoltării personalității umane.
După criteriul temporal, refacerea capacității de efort a subiecților ( elevi, studenți, sportivi
etc.) se realizează sub două forme sau modalități:
1. Refacerea pe parcursul activității res pective (lecție de educație fizică, lecție de
antrenament sportiv, concurs etc.) Această refacere se realizează – în majoritatea cazurilor
prin pauzele dintre exercițiile fizice practicate. Pauzele dintre exercițiile fizice sunt pasive
sau în majoritatea c azurilor active. Durata și conținutul pauzelor depind de componenta
metodică a capacității profesionale specifică celui care conduce procesul de instruire și
educație. În unele verigi sau secvențe din lecții, pauzele mai ales pasive sunt inevitabile, din
cauze organizatorice generate de condițiile materiale necorespunzătoare.Pentru un grup de
aproximativ 15 subiecți (elevi de exemplu) care efectuează săritura în lungime la groapa cu
nisip ( pentru că nu există, în România, unități de învățământ decât cu o s ingură groapă cu
nisip pentru sărituri, dacă mai există și nisipul!), sunt inevitabile pauzele dintre repetări,
pauze care se constituie în clasicii „timpi morți”. (G.Cârstea,1999) 22

2. Refacerea după încheierea activității respective, ar trebui realizată minimal prin duș cald
și mișcări de relaxare musculară, inclusiv automasaj. Pentru educația fizică școlară această
refacere este o utopie! Dotarea materială cu totul necorespunzătoare, dacă nu chiar
inexistentă, și durata pauzei pentru alte activități cotidiene se constituie în principalii factori
limitative pentru această formă/modalitate de refacere a capacității de effort a subiecților. În
antrenamentul sportiv, lucrurile stau cu totul altfel, mai ales la asociații și cluburile sporti ve
cu renume! De asemenea , în competițiile sportive specifice performanței și marei
performanțe. (G.Cârstea,1999)23

22 G.Cârstea, Educație fizică, Editura Casa de editură Petru Maior 1999,[48]
23 G.Cârstea, Educație fizică, Editura Casa de editură Petru Maior 1999,[49]

18
2.8. Aspecte definitorii ale jocului de handbal

Handbalul este un joc sportiv de echipă, practicat în competiții atât de fete cât și de băieți,
pe categorii de vârstă și nivele de instruire sportive.
Vom complete această definiție cu alte câteva trăsături ale jocului de handbal, care îl
definesc și îl deosebesc în același timp de celelalte jocuri sportive.
 Terenul de joc (fig.1) – este un dreptunghi cu latura lungă (linia de margine) de 40 cm. și
latura scurtă de 20 cm; la mijlocul celor două linii de poartă se găsește câte o poartă cu
dimeniunile de 2 m. înălțime și 3 m. lățime.; în fața porții se află două semicercuri unul
de 6 m. și celălalt de 9m. spațiul delimitat de semicercul de 6 m este rezervat în
exclusivitate portarulu; terenul este împărțit în două de linia de centru; de o parte și
cealaltă a liniei de centru, la 4,5 m distanță se află linia spațiului de schimb; la 7 m de
poartă se află linia aruncărilor de pedeapsă, iar la 4m de poartă, linia până la care are voie
portarul să iasă la aruncările de la 7m.
 Echipa – este alcătuită din 7 sporti vi (6 jucători de camp și un portar), iar pe banca de
rezerve pot lua loc alti 7 jucători de schimb.
 Schimbările – se pot efectua în orice moment al jocului – fără ca acesta să fie interupt –
dar numai prin propriul spațiu de schimb.
 Timpul de joc – pentr u jucători de peste 16 ani este de 2 reprize de 30 de minute cu o
pauză de 10 minute, pentru jucători cu vârstă cuprinsă între 12 și 16 ani, durata este de 2
reprize de 25 de minute cu o pauză de 10 minute, pentru jucători cu vârsta cuprinsă între
8 și 12 ani durata este de 2 reprize a 20 de minute cu o pauză de 10 minute, iar la
minihandbal – copii sub 8 ani – durata este de 2 reprize de 10 -15 minute cu o paiză de 10
minute.
 Jucarea mingiei – se efectuează cu mâna, numai în anumite condiții: poate fi ținut ă în
mână numai 3 secunde, se pot efectua cel mult 3 pași cu mingea în mănă, se poate pasa,
arunca la poartă, sau efectua dribling (împingeri repetate ale mingii în sol).(Constantin
Rizescu,2013)

Figura 1. Terenul de joc (marcaje și dimensiuni)
 Jucătorii – cei aflați în posesia mingii sunt în atac, ei numindu -se atacanți, repartizați pe
următoarele posturi – portar, extreme stânga și dreapta), interi (stânga și dreapta), centru
(conducător de joc) și pivot; cei care nu sunt în posesia mingii sunt în apărare și se
numesc apărători, fiind repartizați pe următoarele posturi – portar, apărători laterali
(sânga și dreapta), intermediari (stînga și dreapta), centrali (stânga și dreapta sau retras si
avansat, în funcție de sistemul folosit).
 Scopul jucul ui este de înscrierea golurilor. Echipa care înscrie mai multe goluri câștigă
jocul.(Constantin Rizescu,2013)24

24 Constantin Rizescu,(2013) Didactica Handbalului ,Editura Ovidius University Press,[6 -7]

20
Capitolul 3: Contribuții personale
3.1.Perioada și locul desfășurării cercetării
Am efectuat cercetarea în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 , la desfășurarea
cercetării au participat elevii clasei a VI -a C de la Școala Gimnaziala nr.16 „M.I. Dobrogianu„
din Constanța.
Întreaga desfășurare a activitații a avut loc în sala de sport și pe terenul din curtea școlii.
3.2.Subiecții
La desfășura rea cercetării au participat un număr de 18 elevi (10 fete și 8 băieți).
(Subiecții cercetării)Tabelul nr.1
Nr.crt. Numele și prenumele
1. A.D. B.
2. A.C.
3. B.R.
4. C.A.
5. C.E.L.
6. D.T.
7. D.M.
8. D.N.
9. F.R.
10. I.M.R.
11. I.R.
12. L.C.
13. M.O.
14. M.A.
15. N.A.
16. N.P.
17. R.M.
18. V.I.

21
3.3. Materiale folosite

Materialele folosite la realizarea cercetării au fost:
mingii de handbal
mingii de oină
bănci de gimnastică
trambulină
jaloane
saltele de gimnastică
ruletă
cronometrul

3.4. Metode de cerceatare

3.4.1.Metoda studiului bibliografic:
Pentru studiul bibliografic am folosit materiale cu caracter general din domeniul educației
fizice și sportului, a jocurilor sportive de mișcare și materiale cu caracter metodic privind
alcăt uirea și instruirea reprezentativei școlare de handbal.
3.4.2.Metoda observației pedagogice:
Subiecții supuși obervației au fost elevii clasei a VI -a C de la Școala Gimnazială nr.16
„M.I.Dobrogianu” Constanța.
3.4.3.Metoda experimentului:
Durata experim entului a fost de 5 luni, acesta a avut loc în sala de sport a Școalii
Gimnaziale nr.16 „M.I.Dobrogianu” Constanța și pe terenul din curtea școlii.
3.4.4.Metoda testelor:
La testarea initială și finală am folosit teste privind măsurarea indicilor antropometrici,
teste pentru pregătirea fizică generală și teste pen tru pregătirea fizică specifică

3.4.5.Metoda statistico -matematică:
Am folosit această metodă pentru prelucrarea și interpretare datelor. Prin această metoda
am aflat valorile mediei, coe ficientului de variabilitate, deviației standard și testului „t”.
3.4.6.Metoda reprezentării grafice:

22
Am folosit această metodă pentru a scoate în evidență diferența dintre media de la
testarea inițială și testarea finală.

3.5. Descrierea probelor de control
Proba nr.1:
Alergare de viteză cu dribling printre jaloane pe o distanță de 30 de metri, jaloanele
având o distanță de un metru între ele.
Proba nr.2:
Alergare de viteză cu dribling în linie dreaptă 2×30 metri.
Proba nr.3:
Forță abdominală: – poziția initială culcat dorsal cu mingea de handbal ținută cu ambele
mâini la nivelul piptului, s -a înregistrat numărul de repetări în 30 de secunde.
Proba nr.4:
Genuflexiuni cu mingea ținută la nivelul pieptului cu brațele întinse înainte, s -a
înregistra t numărul de repetări în 30 de secunde.
Proba nr.5:
Mers în echilibru pe banca de gimnastică cu mingea de handbal ținută cu ambele mâini
deasupra capului – la această proba elevii au trebuit să se deplaseze pe toată lungimea băncii de
gimnastică dus -întor s fără să coboare, la această probă s -a înregistrat numărul de repetări într -un
minut.
Proba nr.6:
Aruncarea la țintă: – la această probă elevii au trebuit să arunce la poarta de la mijlocul
terenului fără portar, fiecare având un număr de 5 repetări, s -a înregistrat numărul de goluri
înscrise.

23
3.6.Mijloace specifice jocului de handbal

Exerciții fizice și jocuri specifice handbalului:
Nr.1:
– mers cu trecerea mingii în jurul taliei – 2×40 m, pauză 30” .
– mers cu dribling alternativ cu ambele mâini – 2x40m , pauză 30” .
– alergare ușoară cu dribling – 2x40m, pauză 30” .
– alergare cu joc de glezne cu dribling – 2x40m, pauză 30” .
– alergare cu genunchii sus cu dribling – 2x40m, pauză 30” .
– alergare cu pendularea gambei înapoi cu dribing – 2x40m, pauză 30” .
– alergare cu pendularea gambei înainte cu dribling – 2x40m, pauză 30” .
– pas adăugat cu dribling – 2x40m. pauză 30” .
– pas săltat cu dribling – 2×40 m,pauză 30” .
Nr.2:
– dribling printre jaloane – 2x20m, pauză 1'.
– dribling pe jumătate de teren cu schimbări de direcți – 6-7', pauză 30".
– pase în trei din deplasare cu aruncare la poartă – 3-4x, pauză 30".
– pase în trei cu schimbarea locului între juc ători – 2-3x, pauză 30" .
– elevii situați pe linia semicercului de 6 m în poziție fundamentală, deplasări stânga –
dreapta, la fluierul profesorului aceștia simulează ieșirea în întâmp inarea adversarului la 9
m – 6', pauză 2 '.
– elevii poziționați la linia de 10 metri cu fața la poartă unul înapoia celuilalt pleacă în
dribling execută 3 pași și aruncă la poartă de pe picioare – 5-6x, pauză 1'.

Nr.3:
– aruncări la poartă din săritură cu ajutorul trambulinei, jucători poziționați unul înapoia
celuilalt cu minge fiecare pleacă pe rând în dribling execută 3 pași, excută o bătaie
puternică pe trambulina aflată la 9 metri și aruncă la poartă – 5-6x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia celuilalt fiecare cu minge pasează profesorulu i aflat la
linia de 9 m, reprimesc și aruncă la poartă – 8-10x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia celuilalt pasează profesorului reprimesc execută o
depășire și aruncă la poartă – 3-4x, pauză 1'.

24
– câte doi jucători față în față, fără minge, unul este atacant celălalt apărător, atacantul
simulează aruncarea la poartă, iar apărătorul îl blochează – 10x, pauză 1'.
– același exercițiu dar cu minge, pauză 1'.
– se formează patru coloane așezate față în față la o distanță de 3 -4 m, jucătorii pasează
între ei și se retrag la coada șirului propriu – 5', pauză 2'.
– se păstrează aceeași formație de lucru doar că de această dată jucătorul se deplasează la
coada șirului unde a pasat –5', pauză 2'.

Nr.4:
– jucători aflați în colțul terenlui unul înapoia celuilalt fiecare cu minge pasează portarului
apoi pleacă în alergare de viteză reprimesc mingea și aruncă la poartă – 5-6x, pauză 2'.
– două șiruri poziționate cu fața l a poartă în inter stânga și inter dreapta, jucătorii cu
minge ataca poarta se retrag și trec la coada șirului – 6-7x, pauză 2'.
– leapșa pe jumătate de teren, jucătorul se deplasează în alergare ușoară cu dribling pe
jumătatea terenului fără a fi prins de cel care este urmărit, dacă cel din urmă îl atinge
acesta îi i -a locul – 5', pauză 2'.
– colectivul împărțit în două, jumătate sunt apărători, iar ceilalți atacanți, cei din atac cu
minge simulează atacul și pasează mai departe fară să arunce la poartă –8', pauză 3'.
– încrucișări simple și pasarea mingii mai departe – 6', pauză 2'.
– elevii împarțiți în două echipe, aceștia pasează între ei în interiorul semicercului de 9 m,
la zece pase consecutive dacă cealaltă echipă nu reușește să intercepteze minge ex ecută
10 genoflexiuni -10', pauză 3'.
– aruncări de la 7 metri de pe piciore – 10x, pauză 30''.

Nr.5:
– ștafete cu: alergare cu f ața și cu spatele, întoarceri, sărituri, opriri – 3×20 m, pauză 1'.
– alergare cu pași adăugați cu dribling – 3x10m, pauză 30”.
– ștafete cu transpo rtul mingiilor – 3x20m, pauză 30”.
– mingea la țintă 2×5 min, pauză – 30”.
– aruncă cel strigat 2×5 min, pauză – 30”.
– aruncări la poartă de pe loc, lovirea bării verticale sau orizontale de la 7,9 și 10 m, –
10xfiecare, pauză 30”.
– aruncări la poartă din săr itură peste banca de gimnastică – 10 aruncări, pauză 30”.
– dribling pe loc cu brațul neîndemânatic – 2×30 m, pauză 30”.
– dribling din deplasare cu brațul neîndemânatic – 2×30 m, pauză 30”.
– ștafetă cu dribling în grupe de 3 elevi – 3×20, pauză 30”.
– leapșa cu ghemuire – 2×5 min, pauză 1 ’.

Nr.6:

– joc 2×2 în semicercul de 6 m – 2×4 min, pauză 30”.
– joc 3×3 în semicercul de 6 m -2×6 min, pauză 30”.
-joc 4×4 în semicercul de 9 m -2×5 min, pauză 30”.
– joc cu apărare om la om în semicercul de 9 m – 2×5 min, pauză 30”.
– deplasări în oglindă pe perechi – 2×4 min, pauză 30”.

25
– din alergare ușoară pe lungimea terenului, la fluierul profesorului elevii execută
schimbarea direcției, 4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge , aruncarea acesteia în sus, prindere și schimbarea direcției
de deplasare – 2x3min, pauză 30”.
– pe grupe un elev execută dribling iar celălalt se retrage pe direcția lui de înaintare, 4x
20m, pauză 30”.
– trei apărători în zona centrală care se deplasează după mingea pasată, între centru și cei
doi interi – 2×3 min, pauză 30”.
– patru apărători și patru atacanți ( doi interi și două extreme), atacanți pasează mingea iar
apărătorii, ținându -se de mâini încearcă să fie totdeauna pe direcția mingii, 3x 2 min de
lucru ca apărător, pauză 30”.

Nr.7:
– patru apărători și cinci atancanți, atacanții pasează mingea în pătrundere, apărători atacă
jucătorul cu minge și se retrag oblic în sensul de pasare a mingii, 2×4 min de lucru ca
apărător, pauză 30”.
– cinci apărători și cinci atacanți, atacanții pasează mingea în pătrundere cu schimbarea
direcției de pasarea, apărători atacă jucătorul cu mingea și se retrag oblic în sensul de
pasare a mingii, 3×2 min de lucru ca apărăt or, pauză 30”
Cercurile: -elevii așezți pe 3 coloane a câte 5 unul înapoia celuilalt, în fața
fiecărei coloane de elevi se află 5 cercuri de gimnastică așezate în linie dreaptă, la o
distanță de 3 metri față de elevi. La semnal sonor aceștia vor pleca în a lergare de viteză
până în dreptul primului cerc, apoi în primul, al treilea și al cincilea cerc elevii vor sări cu
ambele picioare în interiorul cercului, iar în al doilea și al patrulea cerc vor sări în afara
cercului cu genunchii ușor îndoiți și brațele ridicate sus ușor îndoite din coate.(2 -3x,
pauză 30 ")
Handbal tenis: -jucătorii așezați unul înapoia celuilalt pe mijlocul sălii cu fața la
poartă, la linia de 9 metrii se află o bancă de gimnastică, profesorul fiind situat pe
semicercul de 6 metrii, elevii vor pleca la semanl sonor în alergare ușoară, vor merge pe
banca de gimnastic ă apoi profesorul le va pasa o minge de tenis, iar aceștia va trebui să o
prindă cu ambele mâini, vor face 3 pași și vor arunca la poartă. (2 -3 x, pauză 30")
Dezechilibrarea adversarului: -elevii grupați câte doi fiecare cu minge, aceștia
vor ține mingea mâna îndemânatică și vor sări într -un picior având voie să atingă
adversarul doar cu mingea, încercând dezechilibrarea acestuia, facându -l să așeze și
celălalt picior jos.(2 -3x,pauză 30") .
Nr.8:
– alergare de viteză cu dribling, plecare din ghemuit – 2x15m , pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling, plecare din ghemuit cu spatele spre direcția de alergare –
2×15, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling, plecare din șezut – 2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling, plecare din șezut cu spatele spre direcția de deplasare –
2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling, plecare din sprijin înainte pe brațe – 2x15m, pauză 30”.

26
– alergare de viteză cu dribliing, plecare din sprijin înainte pe brațe cu spatele la direcția
de deplasare – 2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling, plecare din culcat – 2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling, plecare din culcat cu spatele la direcția de deplasare,
2x15m, pauză 30”.
– alergare d e viteză cu dribling, cu start din picioare sub formă de consurs, 2x15m, pauză
30”.

Nr.9:
Jocuri:
Aleargă cât ai timp: -jucătorii se afla în cerc. Unul î n centrul cercului, cu o
minge de handbal î n mână. Când acesta aruncă mingea în sus, toți ceilalți se deplasează
rapid cu un procedeu specific jocului de handbal în exteriorul cercului, când jucă torul care
a arunca t mingea o prinde, strigă „stai” , la acest semnal to ți jucătorii se opresc în poziție
fundamentală cu fa ța spre acesta. Jucătorul cu mingea aruncă î n cel mai apropiat, pe care
daca îl lovește schimbă locul cu el. Pentru evitarea lovituri lor, jucă torii se pot feri, fără
mișcarea tă lpilor de pe sol – 2x5mi n, pauză 30” între repetări.
Aleargă după minge: -două echipe de 8 -10 elevi așezați în linie. Profesorul
aruncă o minge de volei la distan ță și toți jucă torii alearg ă s-o prindă, cel care a prins
mingea aduce un punct echipei sale – 3×3 min, pauză 30” între repetări.
Leapșa în trei cu minge: -un jucător caută să atingă cu pa lma un altul care nu are
minge, pentru a fi salvat coechipierul îi pasează mingea – 3×2 minute, pauză 30” între
repetări.
Leapșa pe palmă: -jucătorii stau față în față î n centru l terenului de handbal, cu
palma întinsă, câ nd unul din tre ei este atins de a dversar cu palma trebuie sa fugă, fără să
fie atins, până la linia latera lă a teren ului, unde este salvat. Se joacă până ce un jucător
acumulează 20 de puncte – 2×2 minute, pauză 30” între repetări.
Urmărirea cu dribling: -un jucător urmarește pe altul, dacă în drumul său apare
un alt jucător, urmăritorul îl urmărește pe primul, urmă rindu-1 pe celălalt. Când
urmă ritorul este atins devine urmă ritor – 2×3 min, pauză 30” între repetări.

27
3.7. Planuri de pregătire fizică
Săptămâna nr.1
(Plan de pregătire săptămâna nr.1) Tabelul nr.2
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționare -exerciții specifice de încălzire.
nr.1: – mers cu trecerea mingii în
jurul taliei – 2×40 m, pauză 30” .
– mers cu dribling alternativ cu
ambele mâini – 2x40m , pauză 30” .
– alergare ușoară cu dribling –
2x40m, pauză 30” .
– alergare cu joc de glezne cu
dribling – 2x40m, pauză 30” .
– alergare cu genunchii sus cu
dribling – 2x40m, pauză 30” .
– alergare cu pendularea gambei
înapoi cu dribing – 2x40m, pauză
30”.
– alergare cu pendularea gambei
înainte cu dribling – 2x40m, pauză
30”.
– pas adăugat cu dribling – 2x40m.
pauză 30” .
– pas săltat cu dribling –
2x40m ,pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire .
-repetare exercițiile nr.1
– dribling printre jaloane – 2x20m,
pauză 1'.
– dribling pe jumătate de teren cu
schimbări de direcți – 6-7', pauză
30".

Săptămâna nr.2
(Plan de pregătire săptămâna nr.2) Tabelul nr.3
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționare -exerciții specifice de încălzire.
-repetare exercițiile nr.1
nr.2 – dribling printre jaloane –
2x20m, pauză 1'.
– dribling pe jumătate de teren cu
schimbări de direcți – 6-7', pauză
30".
– pase în trei din deplasare cu
aruncare la po artă – 3-4x, pauză
30".
– pase în trei cu schimbarea locului
între jucători – 2-3x, pauză 30" .
– elevii situați pe linia semicercului
de 6 m în poziție fundamentală,
deplasări stânga -dreapta, la
fluierul profesorului aceștia
simulează ieșirea în întâmp inarea
adversarului la 9 m – 6', pauză 2 '.
– elevii poziționați la linia de 10
metri cu fața la poartă unul înapoia
celuilalt pleacă în dribling execută
3 pași și aruncă la poartă de pe
picioare – 5-6x, pauză 1'.
-exerciții specifice de încălzire.
-repetare exercițiile nr.1
– aruncări la poartă din săritură cu
ajutorul trambulinei, jucători
poziționați unul înapoia celuilalt
cu minge fiecare pleacă pe rând în
dribling execută 3 pași, excută o
bătaie puternică pe trambulina
aflată la 9 metri și arunc ă la
poartă – 5-6x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt fiecare cu minge pasează
profesorului aflat la linia de 9 m,
reprimesc și aruncă la poartă – 8-
10x, pauză 1'.

Săptămâna nr.3
(Plan de pregătire săptămâna nr.3) Tabelul nr.4
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționare -exerciții specifice de încălzire.
-repetare exercițiile nr.1
– câte doi jucători față în față, fără
minge, unul este atacant celălalt
apărător, atacantul simulează
aruncarea la poartă, iar apărătorul
îl blochează – 10x, pauză 1'.
– același exercițiu dar cu minge,
pauză 1'.
– se formează patru coloane
așezate față în față la o distanță de
3-4 m, jucătorii pasează între ei și
se retrag la coada șirului propriu –
5', pauză 2'.
– se păstrează aceeași formație de
lucru doar că de această dată
jucătorul se deplasează la coada
șirului unde a pasat –5', pauză 2'.

-exerciții s pecifice de încălzire.
– dribling printre jaloane – 2x20m,
pauză 1'.
– dribling pe jumătate de teren cu
schimbări de direcți – 6-7', pauză
30".
– pase în trei din deplasare cu
aruncare la poartă – 3-4x, pauză
30".
– pase în trei cu schimbarea
locului între jucători – 2-3x, pauză
30".
– Joc – cercurile

Săptămâna nr.4
(Plan de pregătire săptămâna nr.4) Tabelul nr.5
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– aruncări la poartă din săritură cu
ajutorul trambulinei, jucători
poziționați unul înapoia celuilalt
cu minge fiecare pleacă pe rând în
dribling execută 3 pași, excută o
bătaie puternică pe trambulina
aflată la 9 metri și aruncă la poartă
– 5-6x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuila lt fiecare cu minge pasează
profesorului aflat la linia de 9 m,
reprimesc și aruncă la poartă – 8-
10x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt pasează profesorului
reprimesc execută o depășire și
aruncă la poartă – 3-4x, pauză 1'.

-exerciții specifice de încălzire.
– aruncări la poartă din săritură cu
ajutorul trambulinei, jucători
poziționați unul înapoia celuilalt
cu minge fiecare pleacă pe rând în
dribling execută 3 pași, excută o
bătaie puternică pe trambulina
aflată la 9 metri și aruncă la
poartă – 5-6x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt fiecare cu minge pasează
profesorului aflat la linia de 9 m,
reprimesc și aruncă la poartă – 8-
10x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt pasează profesor ului
reprimesc execută o depășire și
aruncă la poartă – 3-4x, pauză 1'.
– câte doi jucători față în față, fără
minge, unul este atacant celălalt
apărător, atacantul simulează
aruncarea la poartă, iar apărător ul
îl blochează – 10x, pauză 1'

Săptămâna nr.5
(Plan de pregătire săptămâna nr.5) Tabelul nr.6
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– aruncări la poartă din săritură cu
ajutorul trambulinei, jucători
poziționați unul înapoia celuilalt
cu minge fiecare pleacă pe rând în
dribling execută 3 pași, excută o
bătaie puternică pe trambulina
aflată la 9 metri și aruncă la poartă
– joc 2×2 în s emicercul de 6 m –
2×4 min, pauză 30”.
– joc 3×3 în semicercul de 6 m –
2×6 min, pauză 30”.

-exerciții specifice de încălzire.
– aruncări la poartă din săritură cu
ajutorul trambulinei, jucători
poziționați unul înapoia celuilalt
cu minge fiecare pleacă p e rând în
dribling execută 3 pași, excută o
bătaie puternică pe trambulina
aflată la 9 metri și aruncă la
poartă – 5-6x, pauză 1'.
-joc cu apărare om la om în
semicercul de 9 m – 2×5 min,
pauză 30”.
– deplasări în oglindă pe perechi –
2×4 min, pauză 30”.
– din alergare ușoară pe lungimea
terenului, la fluierul profesorului
elevii execută schimbarea
direcției, 4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge,
aruncarea acesteia în sus, prindere
și schimbarea direcției de
deplasare – 2x3min, pauză 30”.

Săptămâna nr.6
(Plan de pregătire săptămâna nr.6) Tabelul nr.7
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– jucători aflați în colțul terenlui
unul înapoia celuilalt fiecare cu
minge pasează portarului apoi
pleacă în alergare de viteză
reprimesc mingea și aruncă la
poartă – 5-6x, pauză 2'.
– două șiruri poziționate cu fața la
poartă în inter stânga și inter
dreapta, juc ătorii cu minge ataca
poarta se retrag și trec la coada
șirului – 6-7x, pauză 2'.
– leapșa pe jumătate de teren,
jucătorul se deplasează în alergare
ușoară cu dribling pe jumătatea
terenului fără a fi prins de cel care
este urmărit, dacă cel din urmă îl
atinge acesta îi i -a locul – 5', pauză
2'.
-colectivul împărțit în două,
jumătate sunt apărători, iar ceilalți
atacanți, cei din atac cu minge
simulează atacul și pasează mai
departe fară să arunce la poartă –
8', pauză 3'.

Săptămâna nr.7
(Plan de pregătire săptămâna nr.7) Tabelul nr.8
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– joc 2×2 în semicercul de 6 m –
2×4 min, pauză 30”.
– joc cu apărare om la om în
semicercul de 9 m – 2×5 min,
pauză 30”.
– deplasări în oglindă pe perechi –
2×4 min, pauză 30”.
– din alergare ușoară pe lungimea
terenului, la fluierul profesorului
elevii execută schimbarea
direcției, 4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge,
aruncarea acesteia în sus, prindere
și schimbarea direcției de
deplasare – 2x3min, pauză 30”.
– pe grupe un elev execută dribling
iar celălalt se retrage pe direcția
lui de înaintare, 4x 20m, pauză
30”.
– trei apărători în zona centrală
care se deplasează după mingea
pasată, între centru și cei doi interi
– 2×3 min, pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire.
– pe grupe un elev execută
dribling iar celălalt se retrage pe
direcția lui de înaintare, 4x 20m,
pauză 30”.
– trei apărători în zona centrală
care se deplasează după mingea
pasată, între centru și cei doi
interi – 2×3 min, pauză 30”.
– patru apărători și patru ataca nți (
doi interi și două extreme),
atacanți pasează mingea iar
apărătorii, ținându -se de mâini
încearcă să fie totdeauna pe
direcția mingii, 3x 2 min de lucru
ca apărător, pauză 30”.

Săptămâna nr.8
(Plan de pregătire săptămâna nr.8) Tabelul nr.9
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– joc 2×2 în semicercul de 6 m –
2×4 min, pauză 30”.
– joc cu apărare om la om în
semicercul de 9 m – 2×5 min,
pauză 30”.
– deplasări în oglindă pe perechi –
2×4 min, pauză 30”.
– patru apărători și cinci atancanți,
atacanții pasează mingea în
pătrundere, apărători atacă
jucătorul cu minge și se retrag
oblic în sensul de pasare a mingii,
2×4 min de lucru ca apărător,
pauză 30”.
– cinci apărători și cinci atacanți,
atacanții pasează mingea în
pătrundere cu schimbarea direcției
de pasarea, apărători atacă
jucătorul cu mingea și se retrag
oblic în sensul de pasare a mingii,
3×2 min de lucru ca apărător,
pauză 30”

-exerciții specifice de î ncălzire.
-joc 4×4 în semicercul de 9 m –
2×5 min, pauză 30”.
– joc cu apărare om la om în
semicercul de 9 m – 2×5 min,
pauză 30”.
– deplasări în oglindă pe perechi –
2×4 min, pauză 30”.
– din alergare ușoară pe lungimea
terenului, la fluierul profesorului
elevii execută schimbarea
direcției, 4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge,
aruncarea acesteia în sus, prindere
și schimbarea direcției de
deplasare – 2x3min, pauză 30”.
– pe grupe un elev execută
dribling iar celălalt se retrage pe
direcția lu i de înaintare, 4x 20m,
pauză 30”

Săptămâna nr.9
(Plan de pregătire săptămâna nr.9) Tabelul nr.10
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit – 2x15m,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit cu spatele
spre direcția de alergare – 2×15,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut cu spatele spre
direcția de deplasare – 2x15m,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din sprijin înainte pe brațe
– 2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribliing,
plecare din sprijin înainte pe brațe
cu spatele la direcția de deplasare
– 2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din culcat – 2x15m, pauză
30”.
-exerciții specifice de încălzire.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit – 2x15m,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit cu spatele
spre direcția de alergare – 2×15,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut cu spatele spre
direcția de depl asare – 2x15m,
pauză 30”.
-joc 4×4 în semicercul de 9 m –
2×5 min, pauză 30”.

Săptămâna nr.10
(Plan de pregătire săptămâna nr.10) Tabelul nr.11
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
-repetare ex. săpt.nr.9:
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit – 2x15m,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit cu spatele spre
direcția de alergare – 2×15, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut cu spatele spre
direcția de deplasare – 2x15m,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din sprijin înainte pe brațe
– 2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribliing,
plecare din sprijin înainte pe brațe
cu spatele la direcția de deplasare –
2x15m, pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire.
-repetare ex. săpt. nr.9:
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit – 2x15m,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit cu spatele
spre direcția de alergare – 2×15,
pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut cu spatele spre
direcția de depl asare – 2x15m,
pauză 30”.
-joc 4×4 în semice rcul de 9 m -2×5
min, pauză 30”.

Săptămâna nr.11
(Plan de pregătire săptămâna nr.11) Tabelul nr.12
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– ștafete cu: alergare cu fața și cu
spatele, întoarceri, sărituri, opriri –
3×20 m, pauză 1'.
– alergare cu pași adăugați cu
dribling – 3x10m, pauză 30”.
– ștafete cu transportul mingiilor –
3x20m, pauză 30”.
– mingea la țintă 2×5 min, pauză –
30”.
– aruncă cel strigat 2×5 min, pauză
30”.
– aruncări la poartă de pe loc,
lovirea bării verticale sau
orizontale de la 7,9 și 10 m, –
10xfiecare, pauză 30”.
– aruncări la poartă din săritură
peste banca de gimnastică – 10
aruncări, pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire.
-jucători aflați în colțul terenlui
unul înapoia celuilalt fiecare cu
minge pasează portarului apoi
pleacă în alergare de viteză
reprimesc mingea și aruncă la
poartă – 5-6x, pauză 2'.
– două șiruri poziționate cu fața la
poartă în inter stânga și inter
dreapta, jucătorii cu minge ataca
poarta se retrag și trec la coada
șirului – 6-7x, pauză 2'.
– leapșa pe jumătate de teren,
jucătorul se deplasează în alergare
ușoară cu dribling pe jumătatea
terenului fără a fi prins de cel care
este urmărit, dacă cel din u rmă îl
atinge acesta îi i -a locul – 5', pauză
2'.
– colectivul împărțit în două,
jumătate sunt apărători, iar ceilalți
atacanți, cei din atac cu minge
simulează atacul și pasează mai
departe fară să arunce la poartă –8',
pauză 3'.

Săptămâna nr.12
(Plan de pregătire săptămâna nr.12) Tabelul nr.13
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– repetare ex. săpt. 11:
– ștafete cu: alergare cu fața și cu
spatele, întoarceri, sărituri, opriri –
3×20 m, pauză 1'.
– alergare cu pași adăugați cu
dribling – 3x10m, pauză 30”.
– ștafete cu transportul mingiilor –
3x20m, pauză 30”.
– mingea la țintă 2×5 min, pauză –
30”.
– aruncă cel strigat 2×5 min, pauză
30”.
– aruncări la poartă de pe loc,
lovirea bării verticale sau
orizontale de la 7,9 și 10 m, –
10xfiecare, pauză 30”.
– aruncări la poartă din săritură
peste banca de gimnastică – 10
aruncări, pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire.
-repetare ex. săpt. 11:
-jucăt ori aflați în colțul terenlui
unul înapoia celuilalt fiecare cu
minge pasează portarului apoi
pleacă în alergare de viteză
reprimesc mingea și aruncă la
poartă – 5-6x, pauză 2'.
– două șiruri poziționate cu fața la
poartă în inter stânga și inter
dreapta, jucătorii cu minge ataca
poarta se retrag și trec la coada
șirului – 6-7x, pauză 2'.
– leapșa pe jumătate de teren,
jucătorul se deplasează în alergare
ușoară cu dribling pe jumătatea
terenului fără a fi prins de cel care
este urmărit, dacă cel din urmă îl
atinge acesta îi i -a locul – 5', pauză
2'.
– colectivul împărțit în două,
jumătate sunt apărători, iar ceilalți
atacanți, cei din atac cu minge
simulează atacul și pasează mai
departe fară să arunce la poartă –8',
pauză 3'.

Săptămâna nr.13
(Plan de pregătire săptămâna nr.13) Tabelul nr.14
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
-joc 4×4 în semicercul de 9 m -2×5
min, pauză 30”.
– joc cu apărare om la om în
semicercul de 9 m – 2×5 min, pauză
30”.
– deplasări în oglindă pe perechi –
2×4 min, pauză 30”.
– din alergare ușoară pe lungimea
terenului, la fluierul profesorului
elevii execută schimbarea direcției,
4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge,
aruncarea acesteia în sus, prindere
și schim barea direcției de deplasare
– 2x3min, pauză 30”.
– pe grupe un elev execută dribling
iar celălalt se retrage pe direcția lui
de înaintare, 4x 20m, pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire.
– aruncări la poartă din săritură cu
ajutorul trambulinei, jucători
poziționați unul înapoia celuilalt cu
minge fiecare pleacă pe rând în
dribling execută 3 pași, excută o
bătaie puternică pe trambulina
aflată la 9 metri și aruncă la poartă
– 5-6x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt fiecare cu minge pasează
profesorului aflat la linia de 9 m,
reprimesc și aruncă la poartă – 8-
10x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt pasează profesorului
reprimesc execută o depășire și
aruncă la poartă – 3-4x, pauză 1'.
– câte doi jucători fa ță în față, fără
minge, unul este atacant celălalt
apărător, atacantul simulează
aruncarea la poartă, iar apărătorul îl
blochează – 10x, pauză 1'.

Săptămâna nr.14
(Plan de pregătire săptămâna nr.14) Tabelul nr.15
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– leapșa î n trei cu minge : un jucător
caută să atingă cu pa lma un altul
care nu are minge, pentru a fi
salvat coechipierul îi pasează
mingea – 3×2 minute, pauză 30”
între repetări.
– leapșa pe palmă: jucătorii stau față
în față î n centru l terenului de
handbal, cu palma întinsă, câ nd unul
dintre ei este atins de a dversar cu
palma trebuie sa fugă, fără să fie
atins, până la linia latera lă a
teren ului, unde este salvat. Se joacă
până ce un jucător acumulează 20
de puncte – 2×2 minute, pauză 30”
între repetări.
– urmă rirea cu dribling: un jucător
urmarește pe altul, dacă în drumul
său apare un alt jucător, urmăritorul
îl urmărește pe primul, urmă rindu-1
pe celălalt. Când urmă ritorul este
atins devine urmă ritor – 2×3 min,
pauză 30” între repetări.

-exerciții specifice de încălzire.
– câte doi jucători față în față, fără
minge, unul este atacant celălalt
apărător, atacantul simulează
aruncarea la poartă, iar apărătorul îl
blochează – 10x, pauză 1'.
– același exercițiu dar cu minge,
pauză 1'.
– se formează patru coloane așezate
față în față la o distanță de 3 -4 m,
jucătorii pasează între ei și se retrag
la coada șirului propriu – 5', pauză
2'.
– se păstrează aceeași formație de
lucru doar că de aceast ă dată
jucătorul se deplasează la coada
șirului unde a pasat –5', pauză 2'.

Săptămâna nr.15
(Plan de pregătire săptămâna nr.15 ) Tabelul nr.16
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– dribling printre jaloane – 2x20m,
pauză 1'.
– dribling pe jumătate de teren cu
schimbări de direcți – 6-7', pauză
30".
– pase în trei din deplasare cu
aruncare la poartă – 3-4x, pauză 30".
– pase în trei cu schimbarea locului
între jucători – 2-3x, pauză 30" .
– elevii situați pe linia semicercului
de 6 m în poziție fundamentală,
deplasări stânga -dreapta, la fluierul
profesorului aceștia simulează
ieșirea în întâmp inarea adversarului
la 9 m – 6', pauză 2 '.
– elevii poziționați la linia de 10
metri cu fața la poartă unul înapoia
celuilalt pleacă în dribling execută 3
pași și aruncă la poartă de pe
picioare – 5-6x, pauză 1'.
-exerciții specifice de încălzire.
– leapșa î n trei cu minge : un jucător
caută să atingă cu palma un altul care
nu are minge, pentru a fi
salvat coechipierul îi pasează
mingea – 3×2 minute, pauză 30”
între repetări.
– leapșa pe palmă: jucătorii stau față
în față î n centru l terenului de
handbal, cu palma întinsă, câ nd unul
dintre ei este atins de adversar cu
palma trebuie sa fugă, fără să fie
atins, până la linia latera lă a
teren ului, unde este salvat. Se joacă
până ce un jucător acumulează 20 de
puncte – 2×2 minute, pauză 30” între
repetări.
– urmă rirea cu dribling: un jucător
urmarește pe altul, dacă în drumul
său apare un alt jucător, urmăritorul
îl urmărește pe primul, urmă rindu-1
pe celălalt. Când urmă ritorul este
atins devine urmă ritor – 2×3 min,
pauză 30” între repetări.

Săptămâna nr.16
(Plan de pregătire săptămâ na nr.16) Tabelul nr.17
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– elevii situați pe linia semicercului
de 6 m în poziție fundamentală,
deplasări stânga -dreapta, la fluierul
profesorului aceștia simulează
ieșirea în întâmp inarea adversarului
la 9 m – 6', pauză 2 '.
– elevii poziționați la linia de 10
metri cu fața la poartă unul înapoia
celuilalt pleacă în dribling execută 3
pași și aruncă la poartă de pe
picioare – 5-6x, pauză 1'.
– urmă rirea cu dribling: un jucător
urmarește pe altul, dacă în drumul
său apare un alt jucător, urmăritorul
îl urmărește pe primul, urmă rindu-1
pe celălalt. Când urmă ritorul este
atins devine urmă ritor – 2×3 min,
pauză 30” între repetări.
-exerciții specifice de încălzire.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din ghemuit cu spatele spre
direcția de alergare – 2×15, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din șezut cu spatele spre
direcția de deplasare – 2x15m, pauză
30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din sprijin înainte pe brațe –
2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribliing,
plecare din sprijin înainte pe brațe cu
spatele la direcția de deplasare –
2x15m, pauză 30”.
– alergare de viteză cu dribling,
plecare din culcat – 2x15m, pauză
30”.

Săptămâna nr.17
(Plan de pregătire săptămâna nr.17) Tabelul nr.18
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– din alergare ușoară pe lungimea
terenului, la fluierul profesorului
elevii execută schimbarea direcției,
4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge,
aruncarea acesteia în sus, prindere și
schimbarea direcției de deplasare –
2x3min, pauză 30”.
– pe grupe un elev execută dribling
iar celălalt se retrage pe direcția lui
de înaintare, 4x 20m, pauză 30”.
– trei apărători în zona centrală care
se deplasează după mingea pasată,
între centru și cei doi interi – 2×3
min, pauză 30”.
– patru apărători și patru atacanți (
doi interi și două extreme), atacanți
pasează mingea iar apărătorii,
ținându -se de mâini încearcă să fie
totdeauna pe direcția mingii, 3x 2
min de lucru ca apărător, pauză 30”.
-exerciții specifice de înc ălzire.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt fiecare cu minge pasează
profesorului aflat la linia de 9 m,
reprimesc și aruncă la poartă – 8-
10x, pauză 1'.
– jucători poziționați unul înapoia
celuilalt pasează profesorului
reprimesc execută o depăș ire și
aruncă la poartă – 3-4x, pauză 1'.
– câte doi jucători față în față, fără
minge, unul este atacant celălalt
apărător, atacantul simulează
aruncarea la poartă, iar apărătorul îl
blochează – 10x, pauză 1'.
– același exercițiu dar cu minge,
pauză 1'.
– se formează patru coloane așezate
față în față la o distanță de 3 -4 m,
jucătorii pasează între ei și se retrag
la coada șirului propriu – 5', pauză
2'.
– se păstrează aceeași formație de
lucru doar că de această dată
jucătorul se deplasează la coada
șirului unde a pasat –5', pauză 2'

Săptămâna nr.18
(Plan de pregătire săptămâna nr.18) Tabelul nr.19
Ziua Joi Vineri
Durata 50’ 50’
Sisteme de acționa re -exerciții specifice de încălzire.
– ștafete cu: alergare cu fața și cu
spatele, întoarceri, sărituri, opriri –
3×20 m, pauză 1'.
– alergare cu pași adăugați cu
dribling – 3x10m, pauză 30”.
– ștafete cu transportul mingiilor –
3x20m, pauză 30”.
– mingea la țintă 2×5 min, pauză –
30”.
– aruncă cel strigat 2×5 min, pauză –
30”.
– aruncări la poartă de pe loc,
lovirea bării verticale sau orizontale
de la 7,9 și 10 m, -10xfiecare,
pauză 30”.
– aruncări la poartă din săritură
peste banca de gimnastică – 10
aruncări, pauză 30”.
– dribling pe loc cu brațul
neîndemânatic – 2×30 m, pauză 30”.
– dribling din deplasare cu brațul
neîndemânatic – 2×30 m, pauză 30”.
– ștafetă cu dribling în grupe de 3
elevi – 3×20, pauză 30”.
-exerciții specifice de încălzire.
-joc 4×4 în semicercul de 9 m -2×5
min, pauză 30”.
– joc cu apărare om la om în
semicercul d e 9 m – 2×5 min, pauză
30”.
– deplasări în oglindă pe perechi –
2×4 min, pauză 30”.
– din alergare ușoară pe lungimea
terenului, la fluierul profesorului
elevii execută schimbarea direcției,
4x 20m, pauză 30”.
– din alergare ușoară cu minge,
aruncarea aces teia în sus, prindere și
schimbarea direcției de deplasare –
2x3min, pauză 30”.
– pe grupe un elev execută dribling
iar celălalt se retrage pe direcția lui
de înaintare, 4x 20m, pauză 30”.
– trei apărători în zona centrală care
se deplasează după mingea pa sată,
între centru și cei doi interi – 2×3
min, pauză 30”.

45
3.8. Prezentarea datelor
Valoarea indicilor antropometrici la testarea inițială:
(Valoarea indicilor atropometrici la T.I. ) Tabelul nr.19

Nr.crt. Numele și prenumele Vărsta Talia
(cm) Greutate
(kg) Palma
(cm)
1. A.D.B. 13 170 50 18
2. A.C. 13 165 49 15
3. B.R. 13 162 48 16
4. C.A. 13 172 52 16
5. C.E.L. 13 163 47 15
6. D.T. 14 170 51 17
7. D.M. 13 174 52 16
8. D.N. 14 168 51 15
9. F.R. 13 174 47 16
10. I.M.R 13 169 46 16
11. I.R. 13 165 54 18
12. L.C. 13 154 51 17
13. M.O. 12 163 56 18
14. M.A. 14 157 54 16
15. N.A. 12 162 55 19
16. N.P. 13 170 60 15
17. R.M. 13 165 54 16
18. V.I. 13 170 62 14

Valoarea indicilor antropometrici la testarea finală:
(Valoarea indicilor atropometrici la T.F. ) Tabelul nr.20
Nr.crt. Numele și prenumele Vărsta Talia
(cm) Greutate
(kg) Palma
(cm)
1. A.D.B. 13 170 50 18
2. A.C. 13 165 49 15
3. B.R. 13 162 48 16
4. C.A. 13 172 52 16
5. C.E.L. 13 163 47 15
6. D.T. 14 170 51 17
7. D.M. 13 174 52 16
8. D.N. 14 168 51 15
9. F.R. 13 174 47 16
10. I.M.R 13 169 46 16
11. I.R. 13 165 54 18
12. L.C. 13 154 51 17
13. M.O. 12 163 56 18
14. M.A. 14 157 54 16
15. N.A. 12 162 55 19
16. N.P. 13 170 60 15
17. R.M. 13 165 54 16
18. V.I. 13 170 62 14

47
Rezu ltate probe de control la testa rea iniț ial

(Rezultate probe de control la T.I. ) Tabelul nr.21

Nr.
crt. Nume și
prenume Proba
nr.1 Proba
nr.2 Proba
nr.3 Proba
nr.4 Proba
nr.5 Proba
nr.6
1. A.D.B. 8.5 16.23 19 23 7 2
2. A.C. 9.0 15.74 19 17 8 3
3. B.R. 9.1 15.44 20 17 10 3
4. C.A. 8.7 15.57 19 16 9 4
5. C.E.L. 9.1 15.39 16 16 7 2
6. D.T. 11.2 14.68 20 15 8 1
7. D.M. 9.3 15.39 17 20 11 3
8. D.N. 8.6 16.03 22 16 9 2
9. F.R. 9.7 15.57 20 16 8 3
10. I.M.R 9.3 15.86 23 22 6 3
11. I.R. 8.2 15.01 19 23 12 3
12. L.C. 7.5 15.86 20 21 10 4
13. M.O. 8 16.87 22 19 13 3
14. M.A. 8.6 16.05 20 22 8 2
15. N.A. 8.3 15.58 22 18 11 1
16. N.P. 8.4 16.05 20 17 9 2
17. R.M. 9.4 15.68 18 18 9 4
18. V.I. 8.2 15.74 21 20 8 3

48
Rezultate probe de control la testa rea finală

(Rezultate probe de control la T.F. ) Tabelul nr.22

Nr.
crt. Nume și
prenume Proba
nr.1 Proba
nr.2 Proba
nr.3 Proba
nr.4 Proba
nr.5 Proba
nr.6
1. A.D.B. 8.2 15.01 20 25 8 3
2. A.C. 9.0 16.03 19 18 8 3
3. B.R. 9.0 15.39 21 16 9 4
4. C.A. 8.4 15.86 18 17 10 4
5. C.E.L. 9.0 13.68 17 18 8 2
6. D.T. 11.2 15.39 19 16 9 1
7. D.M. 9.2 15.03 17 19 11 3
8. D.N. 8.6 15.57 23 17 10 3
9. F.R. 9.4 16.03 21 16 9 4
10. I.M.R 9.0 14.01 23 23 7 3
11. I.R. 8.2 15.05 20 25 11 3
12. L.C. 7.2 16.03 19 20 10 4
13. M.O. 8.1 16.05 21 19 14 3
14. M.A. 8.2 13.58 21 24 9 2
15. N.A. 8.3 16.05 23 19 12 1
16. N.P. 8.1 14.05 24 18 10 2
17. R.M. 9.1 15.74 19 18 10 4
18. V.I. 8.1 15.01 22 20 8 3

49
3.9.Prelucrarea și interpretarea datelor:

1. Proba nr.1 – Alergare de viteză c u dribling printre jaloane 30 m:
(Rezultate înregistrate la proba de alergarea de viteză cu dribling prinre jaloane pe 30 m)
Tabelul nr.23

Graficul nr.1(Dinamica rezultatelor înregistrate la proba de alergare de viteză cu
dribling printre jaloane pe 30 m. la testarea inițială și testarea finală)
Analizând datele din tabelul de mai sus (Tabelul nr.23) se observă o îmbunătățire a
mediei în urma rezultatelor obținute la testarea finală față de testarea initială, grupul fiind
omogen la ambele test ări. Valoarea testului „t”=4.279 fiind s emnificativ statistic la p˂ 0.0005.

Proba nr. 1
T.I. T.F.
X±DS 8.839± 0.814 8.683± 0.835
Cv 9.209 9.616
t 4.279
p p˂0.0005
9.2099.616
MEDIE T.I. -T.F.

50
2. Proba nr.2 – Alergare de viteză cu dribling în linie dreaptă 2×30 m:
(Rezultate înregistrate la proba de alergarea de viteză cu dribling în linie dreaptă 2x30m)
Tabelul nr.24

Graficul nr.2(Dinamica rezultatelor înregistrate la proba de alergare de viteză cu
dribling în linie dreaptă 2×30 m la testarea inițială și testarea finală)
Analizând datele referitoare la proba de „alergare de viteză cu dribling în linie dreaptă
2x30m” prezentate în tabelul nr.24 se observă o ușoară îmbunătățire a mediei de la T.F.=15.708
față de T.I,=15.198 , grupul fiind omogen în ambele cazuri, iar valoarea testului „t” semnificativ
statistică la p ˂0.025 .

Proba nr. 2
T.I. T.F.
X±DS 15.708± 0.478 15.198± 0.849
Cv 3.043 5.586
t 2.234
p p˂0.025
15.708
15.198
MEDIE T.I. -T.F.

51
3. Proba nr.3 – Forță abdominală:
(Rezultate înregistrate la proba de forță abdominală )Tabelul nr.25

Graficul nr.3(Dinamica rezultatelor înregistrate la proba de forță abdominală la testarea
inițială și testarea finală)

Având în vedere datele din tabelul de mai sus (Tabelul nr.25) referitor la nr. de abdomene
se observă o ev oluție pozitivă a mediei la T.F.=20.389, față de T.I.=19.833. Grup omogen la
ambele testări , iar testul „t” este semnificativ statistic la p˂0.05.

Proba nr. 3
T.I. T.F.
X±DS 19.833± 1.79 20.389± 2.09
Cv 9.025 10.251
t 1.966
p p˂0.05
19.83320.389
MEDIE T.I. -T.F.

52
4. Proba nr.4 – Genuflexiuni cu mingea ținută la piept:
(Rezultate înregistrate la proba de genuflexiuni cu mingea ținută la piept )Tabelul nr.26

Graficul nr.4(Dinamica rezultatelor înregistrate la proba de genuflexiuni cu mingea
ținută la piept la testarea inițială și testarea finală)
Din datele prezentate în tabelul nr.26 de mai sus, se observă e evoluție a mediei la
T.F.=20.389, față de T.I.=19.833.
Grupul a fost omogen la ambele testări, iar valoarea testului „t”=1.966 este semnificativ
statistică la p˂0.05.

Proba nr. 4
T.I. T.F.
X±DS 19.833± 1.79 20.389± 2.09
Cv 9.025 10.251
t 1.966
p p˂0.05
19.83320.389
MEDIE T.I. -T.F.

53
5. Proba nr.5 –Mers în echilibru pe banca de gimnastică:
(Rezultate înregistrate la proba de mers în echilibru pe banca de gimnastică )Tabelul nr.27

Graficul nr.5( Dinamica rezultatelor înregistrate la proba de mers în echilibru pe banca
de gimnastică la testarea inițială și testarea finală)

La această probă putem observa o evoluție a mediei de la T.I.=9.056 la T.F.=9.611,
grupul fiind omogen la ambele testări, iar valoarea testului „t” este semnificativ statistic la
p˂0.005.

Proba nr. 5
T.I. T.F.
X±DS 9.056± 1.83 9.611± 1.685
Cv 20.208 17.532
t 3.344
p p˂0.005
9.0569.611
MEDIE T.I. -T.F.

54
6. Proba nr.6 –Aruncare la țintă:
(Rezultate înregistrate la proba de aruncare la țintă)Tabelul nr.28

Graficul nr.6(Dinamica rezultatelor înregistrate la proba de aruncare la țintă la testarea
inițială și testarea finală)

La această probă se observă o creștere a mediei de la T.I.=2.667 la T.F.=2.889 . Din datele
prezentate în tabelul nr.28 reie se faptul că grupul este omogen, iar valoarea testului „t”=2.204
este semnificativ statistic la p˂0.025.

Proba nr.6
T.I. T.F.
X±DS 2.667± 0.907 2.889± 0.963
Cv 34.008 33.333
t 2.204
p p˂0.025
2.6672.889
MEDIE T.I. -T.F.

Concluzii

Bazându -ne pe studiul asupra bibliografiei de specialitate asupra procesului de
îmbunătățire a pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial folosind mijloace specifice
handbalului, precum și a datelor obținute în urma experimentului practic, prelucrarea și
interpretarea acestora putem concluziona următoarele:
1.Pentru îmbunătățirea pregătirii fizice a elevilor trebuie să pornim de la o atentă
planificare și elaborare a planurilor de lecție adaptate ni velului de pregătire al elevilor pentru a
ne putea atinge obiectivele propuse.
2.Referitor la eficiența procesului și m etodelor de pregătire folosite la cl asă, asupra căreia
a fost reali zat experimentul putem concluziona faptul că s -a realizat o îmbunătățire a rezultatelor
elevilor din punct de vedere fizic, care în final a condus la omogenitatea și unitatea grupului.
3.În conformitate cu prelucrarea statistică a rezultatelor se observă în finalul studiului
experimental că există diferențe semnificative statistic la p˂0.0005 la proba de alergare de viteză
cu dribling printre jaloane pe 30 de metri, la p˂0.025 la probele de alergare de viteză cu dribling
în linie dreaptă 2×30 de metri și la proba de aruncare la țintă, la p˂0.05 la proba de forță
abdominală și genuflexiuni cu mingea ținută la piept, la p˂0.005 la proba de mers în echilibru pe
banca de gimnastică.
Aceste rezu ltate semnificative statistic demonstrează viabilitatea programului elaborat și
aplicat în lecțiile de educație fizică.
4.Ipoteza studiului nostru: elaborarea și aplicarea în lecție a unor mijloace specifice
jocului de handbal vor contribui la îmbunătățire a pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial,
a fost confirmată.

56
Bibliografie

C.Bota, Fiziologie, Editura Globus,București,2000.
ENE -VOICULESCU, C., Educația fizică în învătământul superior. Ovidius University Press,2007.
Carp, I. (2000).
CERCEL, P., HANDBAL An trenamentul echipelor masculine, Editura Sport -Turism,București,1983.
Dragnea, A. și colab .,Educație fizic ă și sport –teorie și didactică, Editura FEST, București,2006.
D.Colibaba, I, Jocuri sportive, teoretice și metodică, Editu ra Aldin,București,1998.
Damian, M, Metodologia cercetării științifice în activități motrice. Editura Ovidius University Press,
Constanța,2011.
A.Demet., 1972.
Dragu A., Psihologia și pedagogia școlară, Editura University Pres,Constanța,2002.
G.Cârstea, Educație fizică, Editura Casa de editură Petru Maior,1999.
G.Cârstea, Teoria și metodica educației fizice și sportului, Editura AN -DA,București,2000.
Golu P., V. E., Psihologia copilului, Editura, Didactică și Pedagogică R.A. ,București,1993.
M.E.C., planuri cadr u de învățământ, pentru învățământul preuniversitar ,București,1999.
P.Cercel, Calitățile motrice în handbal, Editura Sport -Turism,1975.
Rizescu, C., Didactica Handbalului, Editura Ovidius University Press,Constanța,2013 .
TROFIN EUGEN, CURS DE SPECIALIZARE H ANDBAL Probleme de antrenament, Editura CENTRUL
DE MULTIPLICARE AL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI,București,1970.
http://articole.famouswhy.ro/pregatirea_fizica_a sportivului/.
https://pregatirefizica.wordpress.com/tag/pregatire -fizica/.
(http://infoatletism.ro/index.php/metodica/antrenamentul -sportiv -generalitati.
http://prodea.ro/pregatirea -organismului -pentru -efort/.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Îmbunătățirea pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial [609443] (ID: 609443)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Îmbunătățirea pregătirii fizice a elevilor din ciclul gimnazial [609443]

Copyright Notice

DECLARA ȚIA UNIVERSAL Ă A DREPTURILOR OMULUI [614839]

Scolioza In s Mtrn [306250]

Și atunci… ce e libertatea So, Whats F reedom – [609570]

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR SOCIALE LA COPIII CU CES [306753]

a artificială (AI) a fost studiată de zeci de ani ș i este încă unul dintre cele mai evazive subiecte din domeniul IT. Acest lucru se datorează în… [617687]

DOMENIUL INGINERIE ȘI MANAGEMENT PROGRAM DE STUDIU INGINERIE ECONOMICĂ ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ ANALIZA… [308068]

Copyright Notice

Similar Posts