Îmbunătățirea potențialului productiv al S.C. SILVANIA INTERNATIONAL PROD S.R.L. prin utilizarea metodei 6 Sigma CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC, ABSOLVENT,… [628586]

1

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MANAGEMENTUL CALITĂȚII

Anexa 1

LUCRARE DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]

2020

2

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MANAGEMENTUL CALITĂȚII

Anexa 2
LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îmbunătățirea potențialului productiv al
S.C. SILVANIA INTERNATIONAL PROD S.R.L.
prin utilizarea metodei 6 Sigma

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC, ABSOLVENT: [anonimizat].DR.ING.DRAGOMIR MIHAI FLĂMÎND SILVIA
AN II IMC BN

2020

3

Anexa 3
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MANAGEMENTUL CALITĂȚII
Catedra:……………………………….

Vizat, Aprobat,
DECAN ȘEF CATEDRĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Absolvent: [anonimizat]:
Promoția:
Forma de învățământ: – Ingineria Managementul Calității
– 2018 -2020
– ZI
Tema propusă:

Tema a fost propusă de: a) facultate;
b)
c) institut de
cercetare societate comercială;
-proiectare. d) X proprie
Scurtă descriere a stadiului
actual al temei (cca 50…60
cuvinte)
Originalitatea temei: a) la prima abordare;b) îmbunătățirea soluției
existente;c) a mai fost dată la examenul de licență; d)
brevet de invenție.
Oportunitatea rezolvării
temei (cca 20…30 cuvinte)
Data primirii temei:
Locul de documentare:
Conducător științific: (Prof.dr.ing. … sau Dr.ing. …, Numele și prenumele, locul
de muncă)
Consultanți:

Data susținerii lucrării:
Notă: Absolvent: [anonimizat]
50% în ansamblul lucrării
Conducător științific,
Prof. dr. ing. Dragomir
Mihai
………….. ……………………..

(semnătura) Absolvent: [anonimizat]: 16.07.2020
…………………………………………..

(semnătura)

4

Anexa 4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI

SPECIALIZAREA………………………….
FIȘA DE APRECIERE a
lucrării de disertație
Absolvent: (Numele și prenumele)
Specializarea:
Promoția:
Forma de învățământ: –
–
–
Tema abordată:

Concordanța între conținutul lucrării și temă: a) Bună;b) Medie; c) Slabă;
d) Nu există.
Corectitudinea soluțiilor propuse: a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Corectitudinea utilizării bibliografiei: a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Ritmicitatea în elaborarea lucrării: a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Nivelul științific al lucrării: a) Înalt;b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentației întocmite a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Execuție practică/sau dezvoltare software: a) Da;b) Nu.
Originalitatea soluțiilor propuse
(scurtă descriere de cca 30…50 cuvi nte)
Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) redactare;b) proiectare;c) total.
Aplicabilitatea lucrării în: a) societăți comerciale;b) institute de cercetare;c) nu
au aplicabilitate
Contribuția absolvent: [anonimizat]: a)
60%;b) < 60%
d) 0;
Decizia conducătorului științific care a analizat
lucrarea, este de: a) Acceptare;b) Refacere;
c) Respingere
Notă: Indrumatorii lucrărilor de disertație răspund solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității
conținutului acestora conform art.143 pct. 4 din legea educației naționale în vigoare. Conducătorul
științific poartă întreaga responsabilitate privind r ecenzarea și completarea fișei de apreciere a lucrării de
licență.
Conducător științific: Prof. dr. ing.
Dragomir Mihai
Data: 16.07.2020
Semnătura: Absolvent:
Flămînd Silvia
Data: 16.07.2020
Semnătura:

5

Anexa 5
REZUMAT

Prezenta lucrare are ca scop reducerea numărului de reclamații în cadrul SC SILVANIA
INTERNA ȚIONAL PROD SRL utilizând metoda Six Sigma pentru îmbunătățirea procesului
de producție a construcțiilor case din lemn.
Pentru o companie producătoare de case din l emn este extrem de important să tindă
spre perfecțiunea serviciilor, perfecțiune care poate fi atinsă prin val oarea scăzută a PPM -ului
extern, scăderea numărului de defecte și calitatea personalului care produce casele din lemn,
Industria construcțiilor di n lemn este o industrie care cere excelență în calitate ,
siguranța clienților fiind pusă pe primul plan. Excelența î n calitate este obținută prin
implementarea diferitelor metode și filozofii precum filozofia Zero defecte, metoda Six Sigma
și alte instrum ente ale calității.
În domeniul industriei construcțiilor din lemn îmbunătățirea continuă constituie un
factor important în siguranța si menținerea credibilității clientului , iar metodologia Six Sigma
este metoda cea mai potrivită pentru orice tip de îmbu nătățire.
Apariția unor defecte la construcțiile din lemn poate duce la producerea uno r accidente
grave care produc ră nirea sau decesul celor din jur . Costrucțiile din lemn produse de către
compania S.C. SILVANIA INTERNAȚIONAL PROD S.R.L au un impact foarte mare in
siguranța clientului final prin difer itele sistemele de siguranță .
Avant ajele îmbunătățirii procesului de productie a acaselor din lemn :
 detectarea mai multor tipuri de defecte pe produs înainte de a ajunge la client
 creșterea efici enței produsului
 creșterea credibilității î n fața clientului
 îmbunătățirea calității produsului

6

SUMMARY
The present paper aims to reduce the number of complaints within SC SILVANIA
INTERNAȚIONAL PROD SRL using the Six Sigma method to improve the process of
wood houses constructions .
For a company that produce wood houses it is extremely important to strive for service
perfection, a perfection that can be achieved through the low value of external PPM , the
decrease in the number of defects and the quality of the personnel that produces the wood
houses .
The wood construction industry is an industry that demands excellence in quality, customer
safety being at the forefront. Excellence in quality is achieved by implementing various
methods and philosophies such as the Zero Defects philosophy, the Six Sigma method and
other qual ity tools.
In the wood construction industry, continuous improvement is an important factor in the
safety and maintenance of customer credibility, and the Six Sigma methodology is the most
appropriate method for any type of improvement.
The occurrence of w ood houses can lead to serious accidents that cause injury or death of the
peoples around . The wood house produced by S.C. SILVANIA INTERNAȚIONAL PROD
S.R.L has a very high impact on the safety of the end customer through the various safety
systems.
Adva ntages of improving the electrical testing process of car wiring:
 Detection of several types of defects on the wood house before reaching the customer
 increasing the efficiency of the product
 increasing credibility in front of the client
 improving product quality

7

Anexa 6
Declarație

Prin prezenta decla r că Lucrarea de diserație cu “ Îmbunătățirea potențialului productiv
al firmei S.C. SILVANIA INTERNAȚIONAL PROD S.R.L PRIN METODA SASE
SIGMA ” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată nici odată la o altă facultate sau
instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate
sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea
regulilor de evitare a plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Bistrița ,
16.07.20

Absolvent ,
Flămînd V. Silvia

–––––––––––
( semnătura în original )

8

Anexa 7
CUPRINS:

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.1 Sc urtă prezentare a companiei SC SILVANIA INTERNATIONAL PROD SRL ………………………….. . 10
1.2 Fluxul de productie a Caselor din lemn ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.3 Alegerea procesului care urmează să fie îmbunătățit ………………………….. …………………….. 13
1.4 Fluxul procesului de testare tehnica ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
Capitolul 2 -Metodologia Six Sigma ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
2.1 Aplicarea metodologiei Six Sigma în compania SIP ………………………….. ………………………… 17
2.1.1 Informații generale ale proiectului ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
2.1.2 Descrierea problemei, obiectivelor și rezultatelor p roiectului ………………………….. …………. 18
2.1.3 Definirea pietrei de temelie ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
2.1.4 Definirea resurselor si a costurilor proiectului ………………………….. ………………………….. ….. 20
2.1.5 Definirea beneficiilor proiectului și clienții ………………………….. ………………………….. ……… 21
2.1.6 Descrierea riscurilor din proces ………………………….. ………………………….. ……………………… 22
2.1.7 Analiza părților implicate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
2.1.8 Diagrama SIPOC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
2.1.9 Diagrama Pareto ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
2.1.10 Calculatorul Six Sigma ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
2.2.11 Diagrama Fishbone și analiza celor „5 De ce ?” ………………………….. ………………………….. . 29
2.2.12 Error proofing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
2.2.13 Plan de actiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 37
2.2.14 Plan de instruire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
2.3 Soluții de implementat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 42
Capito lul 3 –Concluzii și Contribuții proprii ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………………………….9
ANEXE – cercetari numerice si experimentale ……………………………………………………………………… 45-54

9

Anexa 8

BIBLIOGRAFIE

[1] “2016 -2017 -iaasb -handbook -volume -1”
https://www.kacr.cz/file/4133/2016 -2017 -iaasb -handbook -volume -1.pdf
[2] “AuditQualityQa Fundamentals – Audit purpose ,July 2006 Institute of Chartered
Accountants in England & Wales Dissemination “
https://www.icaew.com/ -/media/corporate/files/technical/audit -and-assurance/audit –
quality/au dit-quality -forum -fundamentals/fundamentals -audit -purpose
[3] “Framework -for-Audit -Quality -Full-Version ”
https://www.ifac.org/system/files/uploads/ IAASB/Framework -for-Audit -Quality -Full-
Version.pdf
[4] FCAM_2012_EN
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/FCAM_2012/FCAM_2012_EN.PDF

10

Capitolul 1 – Descrierea procesului

1.1 Scurtă prezentare a companiei SC SILVANIA INTERNAȚIONAL
PROD SRL
1.DATE GENERALE

-DENUMIREA UNITAȚ II: SC Silvania Internaț ional Prod SRL, Lunca Ilvei , str.Fabricii
nr.1, jud.Bistrița -Năsăud, tel.0263.377.779, fax 0263.377.781;
-AMPLASAMENTUL : Fabrica de c ase lemn este amplasat ă în com.Lunca Ilvei str.Fabricii
nr.1 , jud. Bistrița -Năsăud;
– PROFILUL DE ACTIVITATE : construire case din lemn
– FORMA DE PROPRIETATE : integral privat ă
– REGIMUL DE LUCRU : se desfășoară în trei schimburi de 8ore/zi X 5zile/sapt. X 52
sapt./an=260 zile/an.

2.DATE SPECIFICE ACTIVITATII

a).ACTIVITATEA DESFASURATA
Activitatea de debitare a materialului lemnos (cod CAEN 1610) se desfășoară în Hala
de debitare(10 +21) , în care se debiteaz ă bușteni de rășinoase , ace știa se exploateaza de
către societate din fondul forestier al Directiilor Silvice Bistrita -N.,Suceava și Mures prin
licitaț ie, sau procurat de la alte persoane juridice de ținătoare de propriet ăți forestiere pe baza
de acte de provenien ță legale.

11

Buștenii exploata ți și achizitiona ți sunt transportaț i cu mijloace auto proprii sa u
vagonabile prin CFR , pâ nă la Fabrica de cherestea Lunca Ilvei, în depozitul fabricii . În
depozit bustenii sunt desca rcați și stivui ți (cod CAEN 5210) cu ajutorul a doua încărcătoare
frontale tip Vol ă marca Volvo. În continuare bu ștenii sunt depu și pe transportoare cu lan ț și
dirijați spre cele două puncte fixe dotate cu un cojitor tip MCBR(26+20) și unul de ultimă
gener ație , marca VALON KONE VK -600 dotat ă cu camera de control modernă cu comandă
electronic ă, unde buș tenii sunt coji ți și dirija ți în continuare spre cele doua puncte fixe dotate
fiecare cu un fierastrau electric de retezat, fiind reteza ți la dimensiunile solicitate pentru
cherestea , bu ștenii coji ți și reteza ți sunt transporta ți în Hala pentru debitare .
In Hala cu suprafata de 1291 mp(10) exista montat un fierastrau tip panglica model
BBS:V -ML 1600 care prelucreaz ă buștenii rotunzi. Utilajul este destina t prelucr ării
buștenilor cu diametru cuprins între 25 -100 cm iar lungimea bu ștenilor poate fi cuprinsă între
250-600 cm; Capacitatea maximă de debitare este de 60.000 mc.
Utilajul se compune din urm ătoarele maș ini individuale: transportor transversal,
sistem de prelu are cu discuri, transportor bușteni , încărcător hidraulic de bu șteni, fier ăstrău
panglică de bu șteni, circular de pre -tăiere, cap tensionare, transportor cu role, re -încarcator,
re-încarcator cu lan ț transportor, transportor cu role, transportor transversal de evacuare,
acționare hidraulic ă.
După debitare, cheresteaua rezultat ă este tivit ă prin cele doua circulare de tivit și
spintecat sau în caz de defectare a unuia , printr -un circular multilamă , fiind retezata cu
ajutorul a doua pendule hidraulice, după care cheresteaua este sortat ă dimensinal ș i calitativ și
apoi pachetizata cu ajutorul unei instala ții complexe.
Hala (16) – produc ție case și sarpante din lemn – cu regim de înălțime P, par țial
etajată , cu su=1092.80 mp, dezafectat ă în cursul anului 2010 și apoi mo dernizată , serve ște
drept hal ă de produc ție șarpante și case din lemn cu ajutorul unei prese hidraulice, aceasta
fixeaza elementele metalice multicui în vederea confec ționării elementelor șarpanta .
În hală se mai găsesc urmă toarele echipamente: pendula de retezat x 2 buc ăti, abric x 1
bucat ă, mașină de rindeluit pe grosime x 1 bucată , mașină de șlefuit x 2 buc ăti, mașină
circular ă cu mas ă de despicat, circular mobil de t ăiat în unghi .

12

Tot î n hala de case lemn este montat un bazin în vederea imers ării elementelor din lemn cu
soluție ignifug ă, de capacitate 4000 litrii. Substan țele ignifuge, lacuri,vopsele se depoziteaz ă
într-o încăpere din interiorul halei cu suprafa ța de 47,80mp , hala mai este prevazuta cu o sal ă
de mese și un birou, construite deasupra spa țiilor de depozitare, au în total -Su=47 mp.

Sectia stratificate(7) , cladire tip parter cu su= 1283,50 mp cu urmatoarea
dotare : Linie tehnologic ă de fabricare a str atificatului pentru u și și ferestre din lemn format ă
din: instala ție de retezat ș i eliminat defecte cu optimizare automat ă a retez ării prin marcare cu
creta – 1 bucatĂ , Instala ție pentru îmbinare în din ți pentru lemn masiv turbo S 1000 – 1
bucat ă, mașină de prelucrat și profilat pe patru fe țe powermat 2400 – 1 bucata, Maș ina de
ascutit Rondamat 980 – 1 bucata, Presa hidraulic ă compact pentru încleierea lemnului
recostituit pentru binale System 2000 -2 bucati, Sistem Exhaustare -1 bucată , ,,Instala ție de
aer comprimat 1 bucat ă, Soft pentru produc ție-1 bucat ă, band ă transportoare, toc ător, ciclon
de depozitare provizorie, aparat de brichetat.
Secția tâmplărie(3) , cu suprafa ță de 369 mp, cu urmă toarea dotare: circular de tivit
și spintecat, maș ina de îndrept at, mașina de rindeluit, mașina de ș lefuit, ma șina de găurit,
mașina de îmbalotat.

1.2 Fluxul de productie a ca selor din lemn
În spatele livrărilor de ca se din lemn se afla o succesiune de procese care asigură clientul
de calitatea serviciilor și a produselor.
1. Comanda componente
2. Primirea componentelor si verificarea acestora de către inspectorii din magazie
3. Debitarea și secționarea elementelor pentru case lemn
4. Verificare skip lot a caselor
5. Transf erul componentelor către segmentul de producție
6. Alimentarea staților cu componente
7. Asamblarea elementelor pentru case lemn

13

8. Testarea tehnică a materialelor la intemperii ș i adaugarea etichetei de test
9. Verificarea produs ului către inspectorul din segment
10. Împachetarea caselor din lemn

1.3 Alegerea procesului care urmează să fie îmbunătățit
Pentru alegerea procesului care este prioritar îmbunătățirii am efectuat studii pe baza
unor grafice unde am introdus ultimele reclamații externe oficiale primite în ultimele 6 luni de
la client .
Topul reclamaților ne -a dovedit că procesul de testare tehnică este cel mai problematic.
Cele mai multe reclamații externe puteau fi evitate cu ajutorul mesei de test.
Conform topului de mai jos, cea mai des întâlnită problemă ajun să la client este lipsa
etichetei de test.

1.Detectia etichetei de test 21
2.Impachetare finala 12
3.Afisarea planurilor de inserare pe bord 17

1.4 Fluxul procesului de testare tehnică
Procesul de testare tehni că presupune testarea elementelor de construcție din lemn pe tot
parcursul fluxului de producție a caselor din lemn . Este de departe cel mai important proces
pentru că prin acesta noi ca producăto ri asigurăm calitatea caselor livrate la client.
Tot în cadrul societății SILVANIA INTERNATIONAL PROS S.R.L avem si un centru de
cercetare tehnică, pentru testare si încercare epruvete lemn. Este singurul centru de cercetare
tehnică din sistemul privat.

Testarea tehnica a epruvetelor din lemn este compusa din 2 pași:
 Testarea tehnică propriu -zisă.
 Adăugarea etichetei de test epruvetei de lemn .

14

1. Primul pas pe care operatorul de la masa de test îl face înainte de începerea testării
unei variante de epruvete din lemn este selectarea programului din tr-o listă din program unde
acesta nu poate sa efectueze modificări.
2. Operatorul preia din lada de pe paletul cu intrări de lângă masa de test o ladă cu
varianta de epruvetă din lemn pe care trebuie să o testeze, o aș ează pe cărucior și își ia prima
epruvetă din lemn pe care o așează pe masa de test.
3.Odata selectată varia nta care urmează să fie testată , masa de test indică cum
trebuie să procedeze operatorul .
4. După ce toate instrucțiunile cerute de către sistem au fost respectate , operatorul
astea ptă câteva secunde ca testul să ruleze automat.
5.Dacă epruveta a trecut testul , sistemul printează și scaneaza automat eticheta de
test. Scanarea etichetei se face pentru a asigura lizibilitatea codului de bare și pentru a număra
etichetele de test ca mai apoi la câte bucăți sunt definite să fie puse int -o ladă să f ie printată și
eticheta de ladă. Dacă epruveta nu trece testul din diferite moti ve, masa de test va indica eroarea
iar operatorul va anunța șeful de schimb si inspectorul de calitate. Epruveta va fi înlocuită iar
mai apoi verificat ă de către inspectorul de calitate după care va fi din nou distribuit ă pe masa
de test urmând pașii mai sus menționați.
6. După printarea etichetei , sistemul indică locația unde trebuie pus a epruveta
pentru a adăuga eticheta de test la dimensiunea cerută de către client.
7. Odată aș ezată epruveta în locația corectă, se adaugă eticheta de test pe epruveta ..
Specimenul din lemn standardizat pentru încercarea la încovoiere statică si Echipamentul de încercare și
poziționarea epruvetei pentru încercarea la încovoiere statică
Fig.1 -2

15

Fig.3 Încercarea la încovoiere statică, diagramele forță – deplasare și modurile de cedare ale epruvetelor din
lemn .
Rezultatele testului la încovoiere/ Static bending (flexural) test data Tabel 1

No. of
specimens rel
[kg/m3]
W
[%]
Pmax
[N] max
[mm]
S
[mm] max,real
[mm] bW
[MPa] b12
[MPa]
E
[MPa]
E12
[MPa]
1 472.16 7.4 1730 7.5 0.30 7.20 74.54 111.95 7120 7596.47
2 478.64 7.4 2090 6.5 0.30 6.20 83.84 127.26 8200 8748.74
3 502.02 8.0 1830 5.8 0.25 5.55 74.11 103.89 7130 7544.90
4 490.39 7.0 2030 6.1 0.30 5.80 80.94 128.78 8850 9493.74
5 508.48 7.2 2120 5.9 0.15 5.75 88.74 138.75 9200 9842.43
6 521.10 7.6 2340 7.3 0.20 7.10 95.91 143.56 10300 10959.30
7 498.11 7.2 2000 6.3 0.35 5.95 85.89 133.92 8840 9457.29
8 524.76 7.0 2430 7.3 0.35 6.95 93.26 150.26 9400 10083.74
9 487.16 7.4 1880 5.9 0.35 5.55 76.93 115.88 7800 8321.97
10 502.04 7.8 1960 6.4 0.15 6.25 80.76 116.57 7510 7968.87
Valoarea
medie
Mean value
498.50
7.4
2041
6.5
0.27
6.23
83.49
127.08
8435
9003.46

Datele din Tabelul 1 reprezintă:
rel – densitatea relativă a epruvetelor;
W – umiditatea epruvetelor, măsurată conform SR
EN 13183 -1, [9]; Pmax – sarcina la rupere;
max – săgeata aparentă la rupere;
2000

1500

1000

500

Displacement, [mm]

16

Fig.3 – Epruvetele din lemn standardizate pentr u întindere paralelă cu fibrele

Fig.4 -Întindere paralelă cu fibrele, diagrama forță – deplasare și m odurile de cedare ale epruvetei

Rezultatele încercării la întindere paralelă cu fibrele/ Tensile parallel to grain test data Tabel 2

No. of
specimens rel
[kg/m3] b
[mm] hc
[mm] W
[%] Pmax
[N] tr//
[MPa] tr//12
[MPa]
1 533.11 20.2 4.2 5.5 9510 109.4 224.61
2 496.35 20.6 4.2 5.5 9050 103.7 181.24
3 531.96 20.8 4.5 6.4 9830 103.2 196.11
4 522.75 20.2 4.0 6.6 10000 121.8 188.54
5 504.40 20.8 4.5 6.0 9800 104.7 235.54
6 476.41 20.7 4.3 6.2 10150 112.8 196.64
7 535.05 20.2 4.9 6.0 10340 101.1 211.42
8 522.75 21.0 4.2 6.6 8080 90.90 211.18
9 502.16 20.9 4.4 6.2 11810 127.2 206.35
10 542.07 20.4 4.0 6.4 8000 96.10 152.69

Mean values
516.70
20.6
4.3
6.14
9595
107.09
167.35

100

80

60

40

Strain, [%]
0.008
0.006
0.004
0.002

17

Capitolul 2 -Metodologia Six Sigma

“ Importanța produselor de calit ate în industria construcțiilor din lemn primează în fața
numărului mare de construcții de orice fel . Prioritiz area calit ății produselor este mai mult decât
un slogan. Producătorii din industria de construcții din lemn cunosc importanța calității în
satisfacerea clientului și în creșterea credibilității în fața clientului.
Six Sigma trebuie să fie ceva mai mult decât o poveste promovată de către conducer ea unei
companii. Angajații trebuie instruiți pentru a fi conștienți de importanța calității și a
îmbunătățirii continue a proceselor. ” [HOW SIX SIGMA HAS IMPROVED THE AUTOMOBILE INDUSTRY]

2.1 Aplicarea metodologiei Six Sigma în compania SIP
2.1.1 Informații generale ale proiectului

General Project Information
Project Name Îmbunătățirea p otențialului productiv al firmei SIP
Project Sponsor SILVANIA INTERNATȚIONAL PROD S.R.L
Project Manager Flămînd Silvia
Email Address silvia_tofana@yahoo.com
Phone Number 0760889756
Organizational Unit CASE LEMN
Process Impacted ÎNCERCĂRI EPRUVETE LEMN
Expected Start Date 03.10.2019
Expected Completion
Date 30.07.2020
Expected Savings $7,300
Estimated Costs $4,800

18

Proiectul de îmbunătățire este numit : “Îmbun ătătirea potențialului productiv al firmei
SIP pr in metoda Six Sigma ” , sponsorul proiectului fiind chiar compania în cadrul căreia se va
desfășura S.C. SILVANIA INTERNAȚIONAL PROD S.R.L .
Data de start a proiectului a fost 30 Octombrie 2019 cu deadline 30 Iulie 2020 . Costurile
acestui proiect sunt de aproximativ 4.800 € . Toate costurile vor impacta procesul de testare
electrică a cablajelor auto din BU BMW LU .
2.1.2 Descrierea problemei, obiectivelor și rezultatelor proiectului

Describe the Problem or Issue, Goals, Objectives, and Deliverables of
this Project
Problem or Issue La masa de test operatorul poate sa treac ă peste pasul de adaugare a etichetei de
test prin apasarea switch -ului de test cu degetul sau alte obiecte. (Ex. Scule de
deblocare)
Purpose of
Project Catalog de instruire. Reducerea PPM -ului intern. Reducerea PPM -ului extern.
Reducerea num ărului de reclama ții. Cre șterea eficien ței.
Business Case In urma analizelor de fezabilitate efectuate și a rapoartelor întocmite, s -a
considerat că este necesar efectuarea investi ților prin achizi ționarea unor noi
module de detec ție a etichetei de test și a unui nou concept de program pentru a
putea ajunge l a un nivel ridicat de calitate ș i pentru a reduce riscurile de
neconformit ăți.
Goals / Metrics Disponibilitatea de resurse în calificarea intern ă și a evalu ărilor periodice.
Instruirea personalului 2 persoane/saptamâ nă. Misiunea rezolv ării problemei lipsei
etichetei de test este de a scadea PPM -ul extern cu 50 % la nivel general în SIP în
urmatorul an, fa ță de anul 2019.
Expected
Deliverables PPM scazut

19

Pentru alegerea optimă a problemei am efectuat studii pe bază de grafice, aparent
problema prioritară este riscul ridicat de trimitere a produsului către client fără eticheta de test.
Scopul proiectului va fi eliminarea acestui risc si implicit reducerea PPM -ului intern și extern,
reducerea numărului de reclamații dar si creșterea eficienței operatorului și a echipamentului
de testare.

2.1.3 Definirea p ietrei de temelie

Define the Project Scope and Schedule
Within Scope Acest proiect se desfașoară î n procesul de testare tehnică de încercare a
epruvetelor din lemn .
Outside of Scope Nu este cazul, nu exist ă suprapuneri, interferen țe.
Tentative Schedule Key Milestone Start Complete
Form Project Team / Preliminary Review
/ Scope 3-Oct-19 15-Oct-19
Finalize Project Plan / Charter / Kick Off 30-Oct-19 15-Nov-19
Define Phase 20-Nov-19 29-Nov-19
Measurement Phase 29-Nov-19 15-Jan-20
Analysis Phase 20-Jan-20 10-Feb-20
Improvement Phase 13-Feb-20 13-Jul-20
Control Phase 13-Jul-20 13-Sep-20
Project Summary Report and Close Out 14-Sep-20 23-Dec-20

20

2.1.4 Definirea resurselor ș i a costurilor proiectului
Define the Project Resources and Costs
Project Team Flămînd Silvia
Support
Resources Inginer calitate, Inginer de produc ție, Segment Leader, resurse materiale și financiare
Special Needs Training extern de folosire a noului concept de testare

Cost Type Vendor / Labor Names Rate Qty Amount
Furnizor Pop Ioan $100.00 13 $1,300
Furnizor Marginean Sergiu $100.00 17 $1,700
Furnizor Vrasmas Alexandru $200.00 9 $1,800

$0
Total Costs $4,800

În proiect ul studiului de caz pe lângă managerul de proiect și echipa de proiect , vom
avea și alte departamente suport care vor fi implicate pe parcurs când este nevoie. Costurile
proiectului pe parte a de furnizori se ridică la aproximativ 4800 € acestea implică trainingurile
efectua te de către firma externă.

21

2.1.5 Definirea beneficiilor proiectului și clienții

Define the Project Benefits and Customers
Process Owner Managerul calităț ii deține toate informa țile cu privire la reclama țiile
clienților și le distribuie la subordona ții săi pentru a le rezolva cât mai
repede. Fiecă rui ingi ner de calitate i se atribuie câ te o recl amație pe care
acesta trebuie să o dezbat ă, să o remedieze și să vina cu p ropuneri pentru
eventuala apariț ie.
Key Stakeholders Managerii de proiect, Departamentul de cal itate, Departamentul de
producț ie, Departametul de Dezvoltare și Investi ții, Departamentul
Economic.
Final Customer S.C. SILVANIA INTERNATIONAL PROD S.R.L
Expected Benefits Scăderea PPM -ului intern și extern , reducerea reclamaț iilor
Type of Benefit Describe Basis of Estimate Est Benefit
Specific Cost Savings Economie de costuri prin eliminarea reclamaț iilor și
costurilor specifice $5,500
Enhanced Revenues Nu este aplicabil $0
Higher Productivity (Soft) Câștigarea timpilor î n produc ție $1,000
Improved Compliance Conformitate cu cerinț ele, fără sancțiuni și pierderi din
buget $800
Better Decision Making $0
Less Maintenance $0
Other Costs Avoided $0
$7,300

Beneficiarul proiectului, compania care va beneficia de îmbunătațiri în cadrul acestui
proiect este S.C. SILVANIA INTERNATIONAL PROD S.R.L , în urma acestui proiect , se
așteaptă reducerea PPM -ului intern ș i extern cu până la 50 % în următoarele 6 luni. Estimarea
benefit -ului în urma acestui proiect este de aproximativ 7300 €.

22

2.1.6 Descrierea riscurilor din proces

Describe Project Risks, Constraints, and Assumptions
Risks 1. Nealocarea de resurse financiare din partea conducerii.
2. Am ânarea procesului de instruire și reprogramarea acestuia.
3. Demisionarea personalului cu experien ță.
Constraints 1. Fluctuaț ia de personal prin angajarea unor operatori f ără experiență și
demisionarea angajaților cu experiență în domeniu.
2. Respingerea instruirilor și nealocarea de resurse de c ătre birou
economic și aprovizionare.
3. Limitarea aloc ărilor de resurse în aplicarea acestui proiect.
Assumptions 1. Proiectul urmează o aplicare Six Sigma. Organizația nu are experien ță
în abordarea acestor metodologii. Această aplicație pre supune
implicarerea tuturor parț ilor interesate și mai ales înțelegerea abor dării
celor 6 sigma de produs, proces ș i rezultate ale acestora.
2. Acest proiect este susținut de către managerul de calitate și directorul
de producț ie însă proiectul preconizeaz ă că este necesar în implementarea
cu succes a acesteia și obținerea unor rezultate în timp.

Prepared by: Flămînd Silvia Date: July 16 , 2020

În proc es sunt anumite riscuri care pot să ducă la amânarea îmbunătățirilor din proces
sau chiar la imposibilitatea de realizare a acestuia. Aceste riscuri trebuie analizate și soluționate
pentru a evita eventualele turbulențe din proiect, astfel că s -au luat măsuri pntru fiecare risc în
parte:

1. Nealocarea de resurse financiare din partea conducerii – S-au realizat ședințe de
stabilire a resurselor financiare și banii au fost virați la începutul proiectului,
urmând mai apoi să se vireze bani pentru cheltuielile imprevizibile.

23

2. Amânarea procesulu i de instruire ș i reprogr amarea acestuia compania a
încheiat un contract de colaborare cu firma externă de training care implică
clauze de întârzierea termenului de finalizare a instruirii.
3. Demisionarea personalului cu experien ță – S-au realizat studii pe bază de
chestionare pentru a afla stadiul de mulțumire a angajaților iar angajații vor intra
în multiple traininguri care au ca scop motivația lor.

2.1.7 Analiza părților implicate

Stakeholder Stakeholder Interest Influence
/ Power Level of
Interest Where do we
need them Strategy /
Communication
to Stakeholder
Director General
Încrederea reciproc ă,
deschide rea spre cele
mai noi solutii tehnice și
apropierea de client,
garat ând o afacere pe
termen lung. 9 9 Intensificarea
relațiilor cu
clientul. Abordarea
subiectului în
sedințele din
decursul
săptămâ nii.
Director Tehnic Găsirea de noi solu ții în
securizarea proceselor
următoare.
9 8 Implementarea
de noi sisteme
atât pentru
proiectul în
derulare cât și
pentru celelalte
părți din procesul
de fabrica ție a
cablajelor. Abordarea
subiectului în
ședintele
săptamanale.
Manger calitate/
Inginer calitate Monitorizarea pr ocesului.
Centralizarea
reclamaț iilor și
rezolvarea acestora prin
reducerea sa u chiar
eliminarea
neconformităț ilor din
procese. 7 7 Satisfacerea
cerinț elor
clientului În sedin țele și
analizele de
calitate zilnice.

Fiecare parte implicată va avea rolul său în proiect cu activități clar stabilite, fiecare
parte implicată având un interes. Fiecare membru al echipei lucrează pentru atingerea scopului
și a obiectivelor stabilite dar și a intereselor departamentului din c are face parte.

24

2.1.8 Diagrama SIPOC

Diagrama SIPOC este un instrument folosit pentru a identifica elementele relevante a
unui proiect de îmbunătățire a unui proces înaint de începerea proiectului. Diagrama SIPOC
ajută la definirea scopului unui proiect complex este de obicei utilizată în faza de măsurare a
metodologiei Six Sigma DMAIC .
“SIPOC reprezintă un acronim:
S (supplier) = furnizorul (intern sau extern), cel care se frunizează materi a prim ă, informați a
ce intră în proces
I (input) = materialele și datele de intrare în proces. Resursele de care avem nevoie în proces
P (process) = procesul pe care dorim să -l analizam și a cărui schem ă logică o putem
reprezenta pe coloana centrală
O (output) = datele și produsele (serviciile) rezultate din proces
C (customer) = clientul procesului

25

2.1.9 Diagrama Pareto

Diagrama Pareto este o diagramă de bare combinată cu un grafic cumulativ. Barele sunt
ordonate descrescător și prin înălțimea lor reflectă frecvența sau impactul unei anumite
probleme. Graficul cumulativ arată care este contribuția procentuală a barelor.

26

Diagrama Pareto în cazul de față este o tehnică statistică de clasificare a problemelor care
conduc către reclamația externă .
După cum se poate observa î n diagrama pareto de mai su s, cauza cu ponderea cea mai mare
este “Sistemul permite trecerea la urmatorul proces fă ră adăugarea etichetei pe epruvetă ”.
Pornind de la cele două cauze, s -a elaborat un plan de ac țiuni prin care în primul rand
se va încerca rezo lvarea unei reclamaț ii specifice acestei probleme.
În continuarea planului de acț iuni stabilit ca și prim pas pentru rezolvarea reclama ției
se va continua pe baza cauzelor stabilite, cu stabilirea posibilelor alternative și definirea
planului de îmbună tățire.
Contributor % Impact
Rebuturi 40%
Intarzieri livrare 35%
Costuri debitare
extra 15%
Cheltuieli angajati 10%

Total 100%

Tabel 2.9 Contr

27

2.1.10 Calculatorul Six Sigma

Calculul nivelului Sigma este bazat pe numărul defectelor pe milionul de oportunit ăți
(DPMO)
Pentru a calcula DPMO, avem nevoie de urm ătoarele trei puncte de informație:
a) numărul de unități produse
b) numă rul de oportunităț i de defecte pe produs
c) numărul de defecte
Formula actual ă este:
𝐷𝑃𝑀𝑂 =Număr de defecte x 100000
Numărul de oportunități de defecte pe produs x număr de unități produse
(Formula 2.1)

28

Defecte 35 DPMO 1590,909
Oportunit ăți 1100 Nivelul Sigma 4,4
numarul de oportunităț i de defecte
pe produs 20

Tabel six sigma: 1 690.000
2 308.000
3 66.800
4 6.210
5 320
6 3,4
Calculator Six Sigma

A. Toate valorile cerute pentru a calcula nivelul Sigma
Defecte: 35 DPMO: 1.591
Unităț i: 1.100 Nivel Sigma: 4,45
Oportunităț i pe produs: 20

B. Sigma calculat bazat pe defecte ș i numar de
oportunit ăți
Defecte: 35 DPMO: 1591
Numar de oportunitati: 22.000 Nivel Sigma: 4,45

C. Introduceț i doar DPMO cunoscut
Enter DPMO 1.591 Nivel Sigma: 4,45

Nivelul Sigma la care se află o companie este sistemul de măsurare central Six Sigma
și se defineste pe o scară de l 0 la 6. Nivelul 6 Sigma este considerat perfecțiunea, însă autorul
(Pyzdek T., 2010) spune că majoritatea companiilor sunt la nivel Sigma 4.

29

Conform calculelor mai sus efectuate, com pania S.C. SILVANIA INTERNATIONAL
PROD S.R.L este la un nivel Sigma foarte bun și anume 4,4 însă îmbunătățirea este necesară
datorită numărului tot mai mare de reclamații primite de la client cu problema lipsă etichetă de
test Încercare epruvetă lemn .

2.2.11 Diagrama Fishbone și analiza celor „5 De ce ?”
Pentru identificarea cauzei rădăcină vom folosi Diagrama Fishbone și analza celor „5
De ce?”.
“Diagrama Fishbone este o metodă simplă de analiză care ajută la definirea cauzelor
rădăcină a unei problem e analizând cei 5 M (Echipament, Om, Metodă, Material, Mediu) .
Este numită și ,,diagrama Ishikawa”, întrucât a fost dezvoltată de către Kaoru Ishikawa sau
,,diagrama os de pește”, deoarece seamănă cu scheletul unui pește.”1
În cazul de față , am analizat pr oblema „ Lipsă etichetă de test pe varianta 318 “
cauzele identificate au fost:
 Echipament
 Eticheta de test nu se scanează după adăugarea acesteia pe epruvetă lemn
o Procesul a fost definit astfel, eticheta se scaneaza automat dupa ce
este printat
 Lipsa rola de hârtie pentru etichet ă/ neprintare etichet ă
o Dacă rola de h ârtie este terminat ă exist ă posibilitatea ca ultima
etichetă să nu fie printat ă.
 Om
 Operatorul apasă switch -ul de test cu degetul
o Modulul de test permite acest lucru
 Operatorul trișează sistemul sărind peste primul pas
o Operatorul testează mai multe epruvete , după care adaugă eticheta

30

 Operatorul nu respectă instrucțiunea de lucru

o Operatorul nu testează epruveta de lemn trecând prin toți pașii din
instrucțiunea de lucru

 Metoda
 Metoda de lucru nu este ergonomică
o Operatorul alege calea mai ușoară pentru a testa epruvetele de
lemn .
 Schimbarea operatorilor atunci cand merg la pauza de masa
o În momentul în care operatorii se schimb ă exist ă posibilitatea s ă nu
fie predate activităț iile curente, astfel operatorul care îl înlocuie ște
nu știe exact care sunt pa șii care trebuie s ă ii fac ă și care sunt pa șii
care au fost f ăcuți deja. Lipsa de comunicare

 Material
Nu are influență deoarece lip sa etich etei de test poate apărea indif erent de
materialul folosit .

 Mediu
Nu are influență deoarece zona este bine iluminată, operatorul lucrează în
condiții optime .
 Concurenț a cu celelalte mese de test (care are productivitatea mai
mare)
o Deoarece concuren ța dintre angajaț i este mare, pentru a face cât
mai multe produse aceștia nu execută toți pașii, astfel apar gre șeli
grave, precu m nelistarea și nelipirea etichetei pe epruvetă .
 Mesele de test sunt prea apropiate – operatorii comunică între ei astfel
posibilitatea de a nu lipi eticheta este mare
o Operatorii sunt tenta ți să discute cu ceilal ți operatori ast fel
concentrarea pentru activităț iile desf ășurate scade .

31

Analiza celor „5 De ce?” este analiza următoare diagramei Fishbone. După cum ii
spune și numele, metoda constă în adresarea întrebării „De ce?” de 5 ori pentru a afla cauza
fundamentală a cauzelor identificate în diagrama Fishbone.
În cazul de față am folosit această metodă pentru a ajunge la cauza de bază care să ne
răspundă la întrebarea “De ce s -a întâmplat?” (Occurrence) și “De ce nu s-a detectat?” (Non –
detection).
După folosirea analizei mai sus menționate am ajuns la următoarele cauze de bază:
Occurence – Pentru c ă eticheta este testat ă doar ca prezen ță, nu se ș i scaneaz ă
la urm ătorul process

Non detection – Pentru c ă eticheta este testat ă doar ca prezen ță, nu se ș i
scaneaz ă la urmă torul proces

32

FISHBONE
1
OM
1.Operatorul apasă switch -ul de test cu degetul
2.Operatorul trișează sistemul sărind peste primul
pas
3.Operatorul nu respectă instrucțiunea de lucru
Echipament
1.Eticheta de test nu se scanează după
adăugarea acesteia pe epruveta de lemn
PROBLEMA:
Lipsă etichetă de
test pe varianta 318
Material
Fără influență
Metoda
1.Metoda de lucru nu este
ergonomică

Mediu
Fără influență
LEONI -BU BMW –

33

Analiza celor 5 "De Ce?"
Ocurența

1 De Ce?
Pentru că operatorul nu a adaugat
eticheta de test pe epruveta de lemn

↓
2 De Ce?
Pentru că operatorul nu a folosit
modulul de test pentru adaugarea și
testarea etichetei de test

↓
3 De Ce?
Pentru c ă la pasul 2 operatorul a
apăsat switchul de test cu degetul
trișând astfel sistemul

↓
4 De Ce?
Pentru ca sistemul permite acest
lucru

↓
5 De Ce?

Pentru ca eticheta este testată doar
ca prezența, nu se ș i scaneaza la
urmatorul proces
Acțiune corectiv ă
Nivelul celor 5 De ce

Acțiuni imediate:
1. Implementarea unui nou sistem care va atribui
fiecare eticheta unei epruvete , astfel pentru a
putea fi pus ă în lada, epruveta va trebui sa fie
scanat ă înainte.

34

Analiza celor 5 "De Ce?"
Non detec ție

1 De Ce?
Pentru c ă operatorul nu a adaugat eticheta
de test pe epruveta de lemn

↓
2 De Ce?
Pentru c ă operatorul a e fectuat doar primul
pas al testă rii și anu me a testat mai multe
epruvete sărind peste pasul 2 (adaugarea
și testarea prezen ței etichete de test)

↓
3 De Ce?
Pentru c ă la pasul 2 ope ratorul a apă sat
switchul de test cu degetul trișâ nd astfel
sistemul

↓
4 De Ce?
Pentru c ă sistemul permite acest lucru

↓
5 De Ce?

Pentru c ă eticheta este testat ă doar ca
prezenț a, nu se și scaneaz ă la urm ătorul
proces
Acțiune corectiv ă
Nivelul celor 5 De ce

Acțiuni imediate:
1. 1. Implementarea unui nou
sistem care v a atribui fiecare
epruvetă unei lă zi, astfel pentru
a putea fi pus î n lad ă, epruveta
va trebui să fie scanat ă înainte.

35

2.2.12 Error proofing

Error Proof Critical Processes

Testarea epruvetelor de lemn

1. Care este defectul?
Casele pot fi livrate la client fă ră etichet ă de test a epruvetei de lemn și în cantit ăți
greșite .

2. De ce este aceasta o problemă?
Sistemul de asamblare a elementelor de construcții la client client este automat,
înainte de asamblarea elementelor de construcții pentru casa fiecare element este
scanat si marcat conform schiței de asamblare .

3. Cum se remediază la client?
Defectul nu poate fi remediat la client. În cazul acestui defect clientul trebuie să
introducă manual informațiile de pe codul de bare.

4. Ce costuri implică remedierea la client?
Deoarece asamblarea este un process automat , scanarea etichetei de test fiind
imposibilă linia de asamblare se oprește.
Un minute de staționare a liniei de asamblare la client implică costuri de peste 300 €.

5. Este posibil ca defectul sa fie detectat automat ?
Lipsa etichetei poate fi detectată automat prin obligarea scan ării acesteia ca sa poată
trece la urmatorul proces

6. Este posibil să se emită un avertisment persoanei sursă implicate?
După îmbună tățirea procesului, noul concept va afi șa pe ecranul mesei de test un mesaj
în momentul în care un element a fost scanat fă ră a fi atribuit unei schițe de asamblare.

7.Este posibil ca eroarea să fie corectat ă ca parte a procesului buclă ?
Da- După scanarea elementului și a etichetei de lad ă, procesul poate fi continuat fără
să fie nevoie de implicarea Serviciului tehnic .

36

37

2.2.13 Plan de actiuni

Plan de acț iuni corective
Imbun ătățirea procesului de testare electric ă a cablajelor auto

Număr de
referință Descrierea acțiunii Scopul acțiunii Responsabil Echipa suport Rezultatul
acțiunii Este
necesarTraining? Update
plan de
control Update
FMEA Data de
implementare

Acțiuni imediate

VS.1 Informare întregului
personal implicat Întreg personalul
implicat trebuie sa
cunoască riscul de a
trimite elemente de
construcții etichetă
la client QE SGL, SHL,
TS Întregul
personal a fost
informat Nu este necesar Nu este
necesar Nu este
necesar 2 Iulie 20 20

VS.2 Verificarea stocului
din producție pentru a
identifica potențiale
elemente de
construcții cu eticheta
lipsă Împiedicarea
elementelor de
construcții cu
potențiale
neconformități să
ajungă în magazie. SGL QI,QE, SHL Au fost
verificate 250
elemente de
constru cții
dintr e care nu
s-a găsit niciun
element de
construcții cu
eticheta lipsă Este necesară
instruirea
oamenilor care
sortează
cablajele pentru
identificarea
defectului Nu este
necesar Nu este
necesar 15 Iulie 20 20

38

VS.3 Verificarea stocului
din magazie pentru a
identifica potențiale
elemente de
construcții cu eticheta
lipsă Securizarea
clientului SGL QI,QE,SHL Au fost
verificate 530
elemente de
construcții
dintre care 5
elemente de
construcții cu
eticheta lipsă Este necesare
instruirea
oamenilor care
sortează
elementele de
construcții
pentru
identificarea
defectului Nu este
necesar Nu este
necesar 31 Iulie 20 20

VS.4 Simularea defectului
prin încercarea de a
trimite elemente de
construcții fara
eticheta în următorul
proces Testarea sistemului QE,TS SGL,SHL Sistemul poate
fi trișat de către
operator, Nu este necesar Nu este
necesar Nu este
necesar 5 August 20 20

Acțiuni pe termen lung

VL.1 Dezvoltarea si
implementarea unui
nou concept de testare
electrică pr in care
epruveta se va scana
dupa testarea tehnică
pentru a fi atribuit ă
unei lăzi
Să asigure
trasabilitatea
epruvetelor și să
evite greșeala de
etichetare TS,QE SGL,SHL,AV Noul concept
va fi
implementat
până în 1
August 201 9 Update FMEA Update
plan de
control Update
FMEA 10 August
2020

39

2.2.14 Plan de instruire

Îmbunătățirea procesului de încercare a epruvetelor din lemn și testare tehnică a
elementelor de construcții implică și traininguri pe care vor trebui să îl parcurgă operatorii ,
implicați în procesul îmbunătățit.
Planul de instruire implică două traininguri:
 Training pentru efectua rea corectă a pașilor de efectuare a testării tehnice cu
noul concept.
 Training pentru cunoașterea interpretării erorilor pe care masa de test le afisează
în urma detectării unei neconformități.
Ambele traininguri vor fi efectuate de către o fi rmă externă cu partea practică și mai
apoi partea teoretică precum scrie mai jos:
2.2.14.1 Training pentru efectuarea corectă a pașilor de efectuare a nou lui concept de testare
tehnică .
A. Obiectivul trainingului
În urma trainingului, operatorul iși va re înnoi cunoștintele în procesul de test are electrică
și va cunoaș te toți pașii de setare a echipamentelor de testare electrică.
B. Titlul trainingului
Training pentru efectuarea corectă a procesului de testar e tehn ică și reglarea
echipamentelor de testare tehnică.
C. Metoda de training
Operatorii vor participa la un curs pe baza unui material de instruire în urma căruia vor
primi un test de evaluare a cunoștin țelor, iar apoi urm ează evaluarea practic ă. În urma
punctajului obț inut ace știa vor fi considera ți califica ți sau dac ă punctajul est e sub 70
puncte aceș tia vor fi reinstrui ți.

40

D. Limita programului de training
Operatorii vor fi califica ți până in 20 Septembrie 201 9.
E. Scopul trainingului
Calificarea intregului personal care execut ă opera ția de testare tehnică a elementelor de
construcții .
F. Resurse folosite
Trainingul va fi efectuat de către o firma externă, sponsorizat de către firma S.C.
SILVANIA INTERNAȚIONAL PROD S.R.L . Resursele necesare sunt: sala de curs,
material de instruire, test de evaluare, trainer,echipament de testare tehnică, program de
testare tehnică , mostre de lemn pentru testare, operatori, centru de cost.
G. Durata trainingului
Cursul va dura 4 ore / zi teorie, 4 ore practic ă timp de 1 saptamana pe 2 grupe în
săptămâni diferite.
H. Surse de training
Firma care furnizează echipamentele de testare tehnică și servicii de întreținere a
acestora.
I. Situații neprevăzute care pot impiedica operatorii s ă participle la training
Concediu medical, concediu de odihn ă sau comenzile prea mari pot impiedica
participarea operatorilor la curs.

2.2.14.2 Training pentru cunoașterea interpretării erorilor pe care masa de test le poate afișa.

41

A. Obiectivul trainingului
În urma trainingului, operatorul își va re înnoi cunoștintele în procesul de testare tehnică
și va cunoa ște toate erorile pe care masa de test le afișează în urma detectării unei
neconformități și planul de reacție care trebuie să îl respecte în urma detectării erorilor.
B. Titlul trainingului
Training pentru interpretarea corectă a erorilor la masa de test .
C. Metoda de training
Operatorii vor participa la un curs pe baza unor exerciții practice de instruire în urma
căruia vor primi un test de evaluare a cunoștintelor, iar apoi urm ează evaluarea practică.
În urma punctajului obț inut ace știa vor fi considerați califica ți sau dacă punctajul este sub
80 puncte ace știa vor fi reinstruiti.
D. Limita programului de training
Operatorii vor fi califica ți până în 20 Septembrie 201 9.

E. Scopul trainingului
Calificarea întregului personal care executa opera ția de testare tehnică a epruvetelor din
lemn pentru elemente de construcții case din lemn .

F. Resurse folosite
Trainingul va fi efectuat de către o firm ă externă, sponsorizat de către firma S.C.
SILVANIA INTERNAȚIONAL PROD S.R.L . Resursele necesare sunt: sala de curs,
material de instruire, test de evaluare, trainer,echipament de testare tehnică, program de
testare tehnică, mostre de lemn cu diferite tipu ri de defecte, operatori, centru de cost.

42

G. Durata trainingului
Cursul va dura 4 ore / zi teorie, 4 ore practic ă timp de 1 saptamana pe 2 grupe în
săptămâni diferite.

H. Surse de training
Firma care furnizează echipamentele de testare electrică și servicii de întreținere a
acestora.

I. Situații neprevăzute care pot impiedica operatorii sa participe la training
Concediu medical, concediu de odihn ă sau comenzi le prea mari pot î mpiedica
participarea operatorilor la curs.

2.3 Soluții de implementat

Pentru îmbunătățirea sistemului de testare tehnică a epruvetelor de lemn pentru elemente
construcții case de lemn din companie, se propune implementarea unui nou sistem de testare.
Pașii noi de proces în sistemul îmbunătățit sunt:
1. Selectarea variantei care urmează să fie testată.
2. Sistemul printează o etichetă de ladă provizorie.
3. Se parcurg pașii de testare tehnică din fluxul de proces din vechiul proces.
4. După adaugarea etichetei de test pe epruvetă , operatorul va scana eticheta de
ladă provizorie și eticheta de test pentru atribuirea epruvetei în ladă.
5. După atribuirea numărului de e lemente de construcții maxim care încape într -o
ladă sistemul printează și eticheta finală de ladă.
Operatorul va primi o cartelă cu un user cu cod de bare, iar la scanarea acestui cod de
bare acesta poate af la oricând cantitatea de elemente de construcții din ladă. Aceeiași cartelă
va fi folosită prin scanare și pentru logarea operatorului pe calculator.

43

Noul concep t de testare tehnică implică o serie de acțiuni care trebuie realizate pentru
implementarea acestuia:
1. Alocarea bugetului pentru noul concept – Managerul de producție va aloca din
centrul său de cost bugetul necesar.
2. Achiziționarea unui program de test care să includă pașii de mai sus – Inginerul de
test tehn ic a cerut oferta de program.
3. Implementarea programului de test pe masa de test – După primirea programului ,
un reprezentant de la firma externă împreună cu ingi nerul de la test tehn ic vor
implementa prog ramul în sistemul nostru de testare.
4. Achizi ționarea unui scanner de tehnologie nouă –Scannerul a fost achiziționat
5. Instalarea scanner -ului la masa de test – Instalarea se va face de către tehnicianul de
test electric înainte de implementarea programului.
6. Aprobarea mesei de test – acțiunea se va face de către inginerul de calitate, Inginerul
de test tehnic și Inginerul de producție . Se vor face teste și simulări cu noul
program.
7. Instruirea personalului implicat în procesul de testare referitor la noul concept de
testare cu fișă de prezență – Inginerul de test tehnic va instrui întregul personal
implicat.
8. Balansarea postului de testare electrică deoarece timpul de testare crește pentru că
se adaugă pași de testare în plus – Un inginer Ratio va lua timpi în noul proces și se
va stabili un nou target de testare.
9. Revizuirea planului de control al procesului de testare tehnică- Inginerul de
calitate va adăuga în planul de control noii pași din proces pe ntru care se vor
defini caracteristic i de produs, metode de control ș i plan de reacție.
10. Revizuirea FMEA -ului – responsabilul de FMEA va stabili sedința în cadrul
căreia întreaga echipă va participa la revizuire.

44

După implementarea noului concept de testare tehnică a elementelor de construcții
case din lemn, urmează o perioadă de monitorizare în care vor avea loc îmbunătățiri ale
conceptului pentru că acesta se află în p rima lui formă de implementare ș i unele detalii pot fi
puse la punct doar după rularea acestuia.

45

Capitolul 3 –Concluzii și Contribuții proprii

Scopul proiectului de reducere a PPM -ului intern și extern a fo st în urma derulării
proiectului, urmărit prin îmbunătățirea procesului de testare tehnică a elemnetelor de
construcții case din lemn. .
Metodologia Six Sigma s -a dov edit a fi foarte eficientă prin care am reușit să
identificăm procesul prioritar îmbunătățirii.
Pe lângă îmbunătățirea procesului de testare tehnică a elementelor de construcții case
de lemn, automat a fost îmbunătățită și relația cu clientul. Prin aplica rea unor astfel de
metodologii precum Six Sigma compania crește din punct de vedere al calității. PPM -ul intern
și cel extern au s căzut imediat după aplicarea ac țiunilor imediate.
Soluțiile propuse au fost stabilite în urma unei ședințe de brainstorming , noul concept
fiind în prima lui formă de implementare, acesta va fi pe parcurs îmbunătățit pe ntru că unele
detalii pot fi îmbunătățite doar dup ă implementarea conceptului.
Noul concept de testare tehnică va avea un impact puternic în îmbunătățirea timpului
de testare deoarece operatorul nu va mai fi nevoit s ă numere e lementele de construcții din ladă,
doar cu o simplă scanare a codul de bare pe care operatorul îl va primi se poate afla în timp real
cantitatea testat ă din ladă.
Proiectul elimină pe lângă cos turile eventualelor reclamații și costurile acțiunilor
imediate :
Operatorul punctează eticheta de test cu un p unct verde pentru a dovedi
verificarea etichetei de test
Trainerul împreună cu inspectorul de calitate verifică rola de hartie de pe care
se dezlipesc etichetele de test pentru a verifica dacă nu a r ămas vreo etichetă
nelipită pe elementele de construcții.
Timpul de testare va crește cu aproximativ 4 secunde/ cablaj , cât durează scanarea
etichetei de ladă și a etichetei de test.

46

ANEXE – CERCETARI NUMERICE SI EXPERIMENTALE

47

48

49

50

51

52

53

54