Imbunatatirea Conditiilor de Trai a Cetatenilor Comunei Danesti

Strategia de dezvoltare locală a comunei Dănești reprezintă instrumentul de lucru al administrației publice locale. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală pe termen mediu și lung a avut la bază cerințele cetățenilor comunei Dănești.

Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trai a cetățenilor comunei Dănești.

Obiective:

Susținerea și creșterea veniturilor populației;

Creșterea gradului de coeziune prin combaterea discrepanțelor dintre favorizații și defavorizații comunității;

Stimularea, cointeresarea și antrenarea actorilor locali în dezvoltarea comunității;

Creșterea economică prin stimularea și dezvoltarea antreprenoriatului local;

Susținerea și dezvoltarea complexă a economiei rurale (agricultură, silvicultură, meșteșuguri, artizanat);

Combaterea fenomenului de îmbătrânire prin implicarea tinerilor în economia locală;

Creșterea gradului de acces a locuitorilor comunei la valorile umanității (acces la învățământ și cultura prin școală, bibliotecă, cămin cultural; acces la bunuri economice prin drumuri, șosele, instalații de apă, canalizare, utilități, piețe);

Păstrarea și dezvoltarea valorilor culturale;

Păstrarea și protecția mediului înconjurător;

Combaterea fenomenului de insecuritate personală prin creșterea gradului de acces al populației la serviciile de sănătate, sociale, de apărare și juridice.

Rezultate:

Fiecare obiectiv în parte este evaluat cantitativ și calitativ prin indicatori măsurabili.

Spre exemplu, pentru obiectivul 1 – prin măsurile adoptate se așteaptă o creștere medie anuală a veniturilor populației de 8%.

Pentru obiectivul 2 – se dorește reducerea numărului de asistați social și implicarea acestora în activități economice puse la dispoziție de comunitate.

Pentru obiectivul 3 – actorii economici locali (întreprinderi, școala, primăria, parohia etc.) vor fi implicați, prin Grupul de Acțiune Locală Ștefan cel Mare din care comuna face parte, în dezvoltarea comunității.

Pentru obiectivul 4 – antreprenoriatul local reprezentat prin diferite categorii sociale va fi instruit prin proiecte de formare continuă.

Pentru obiectivul 5 – se vor finanța cu precădere cel puțin 20 proiecte în domeniul non-agricol (mică industrie, artizanat, meșteșuguri, servicii).

Pentru obiectivul 6 – prin informarea tinerilor și facilitarea accesului acestora la primele de instalare în mediul rural (dorim să avem cel puțin 20 beneficiarii ai Măsurii Instalarea tinerilor fermieri).

Pentru obiectivul 7 – prin identificarea surselor de finanțare a proiectelor de infrastructură tehnică (asfaltarea drumului județean DJ 247, a drumurilor comunale și a ulițelor, rețea de canalizare a apelor uzate în proporție de 100%, alimentarea cu apă curentă în proporție de 100%, iluminat public) și infrastructură socială (modernizarea școlilor, a bibliotecii, reconstrucția căminului cultural, spații de joacă pentru copii, parc în centrul comunei).

Pentru obiectivul 8 – înființarea și susținerea unui grup folcloric.

Pentru obiectivul 9 – prin condiționarea proiectelor de investiție să respecte valorile mediului înconjurător.

Pentru obiectivul 10 – prin atragerea în comună a câte un cadru medical pentru specialitățile medicină generală și stomatologie, prin implicarea susținută a Poliției și a Bisericii în menținerea echilibrului social și prin conectarea populației la realitățile juridice ale momentului (va fi un birou permanent juridic în cadrul primăriei).

Argumente privind necesitatea strategiei de dezvoltare locală

Comuna reprezintă, din punct de vedere administrativ, celula de bază a economiei naționale. Aceasta este reprezentată de spațiul rural, care din punct de vedere social și economic reprezintă un spațiu pentru viață și pentru producție. Argumentele pentru dezvoltarea spațiului rural și definirea unei strategii de dezvoltare rurală rezultă din:

Spațiul rural este locația de producție pentru agricultură și silvicultură;

Spațiul rural este spațiu rezidențial;

Spațiul rural este un spațiu defavorizat economic în raport cu spațiul urban (în general este marginalizat și dominat de o economie periferică, cu piețe foarte slab dezvoltate);

Spațiul rural este un tampon vital ce echilibrează relația aglomerat – noxe – rar – sălbatic;

Factorii defavorabili dezvoltării cu caracter permanent (altitudine, panta, precipitații) au un efect puternic asupra economiei (fapt neîntâlnit în spațiul urban);

Spațiul rural este sursa culturală și vitală a națiunii;

Spațiul rural este grevat de depopulare și îmbătrânire;

Spațiul rural este sursa de peisaj, de întindere, de orizont și liniște;

Economia rurală se dezvoltă prin sâmburi de creștere economică, iar aceștia trebuie susținuți prin politici de finanțare;

Indicele dezvoltării umane din spațiul rural este mai scăzut în raport cu mediul urban.

Obiectivele prezentei strategii de dezvoltare se vor materializa în proiecte viitoare ale administrației publice locale.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Dănești este subordonată politicilor naționale și Strategiei de Dezvoltare a regiunii Nord – Est.

Ne exprimăm pe această cale dorința ca în anul 2020 să fie implementate cu succes toate aceste proiecte care acum sunt fie în stadiul de idee, fie sunt în execuție.

CAPITOLUL 1

SURSELE DE FINANȚARE A PROIECTELOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ – ORIZONT 2014-2020

Finanțarea proiectelor de dezvoltare locală se va realiza din următoarele surse principale:

Fonduri europene nerambursabile (spre exemplu, FEDR, FSE, Fondul de Coeziune, FEADR, FEPAM);

Fonduri de la bugetul de stat;

Bugetul local;

Alte fonduri atrase (spre exemplu, credite, sponsorizări, fonduri atrase prin parteneriate public – privat).

În data de 20.12.2013, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 18 Regulamente care constituie cadrul legislativ european al Politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020.

Comisia a propus mai multe schimbări importante ale modului în care politica de coeziune este concepută și pusă în aplicare, și anume:

concentrarea asupra priorităților Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

recompensarea performanțelor;

sprijinirea programării integrate;

accentul pus pe rezultate – monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor convenite;

consolidarea coeziunii teritoriale și simplificarea aplicării.

Aceste schimbări vin ca urmare a adoptării de către Comisie, în iunie 2011, a unei propuneri referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru aceeași perioadă. În propunerea sa, Comisia a decis că politica de coeziune ar trebui să rămână un element esențial al următorului pachet financiar și a subliniat rolul său esențial în ceea ce privește aplicarea Strategiei Europa 2020.

Bugetul total propus pentru perioada 2014–2020 va fi de 376 miliarde EUR, inclusiv fondurile pentru noua facilitate „Conectarea Europei”, concepută în vederea creșterii numărului proiectelor transfrontaliere în domeniile energiei, transporturilor și tehnologiei informației.

Arhitectura legislativă a politicii de coeziune cuprinde:

un regulament general de stabilire a unor dispoziții comune referitoare la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM), precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind FEDR, FSE și Fondul de Coeziune;

trei regulamente specifice privind FEDR, FSE și Fondul de Coeziune și două regulamente privind obiectivul de cooperare teritorială europeană și Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT).

Comisia propune o serie de principii comune aplicabile tuturor fondurilor. Printre acestea se numără parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri, respectarea legislației UE și a legislației naționale aplicabile, promovarea egalității între femei și bărbați, nediscriminarea și dezvoltarea durabilă.

Programare strategică consolidată: concentrare tematică asupra Strategiei Europa 2020

Pentru a maximiza impactul politicii în ceea ce privește realizarea priorităților europene, Comisia propune consolidarea procesului de programare strategică. Aceasta implică introducerea unui cadru strategic comun, a unor contracte de parteneriat și a unei liste de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020 și cu orientările integrate ale acesteia.

Cadrul Strategic Comun, care urmează să fie adoptat de către Comisie, va stabili acțiuni cheie pentru realizarea priorităților UE, va oferi orientări privind programarea aplicabilă tuturor fondurilor, inclusiv FEADR și FEPAM și va promova o mai bună coordonare a diverselor instrumente structurale ale UE.

Contractele de parteneriat, convenite la început între Comisie și statele membre, vor stabili contribuția generală la nivel național, corelată cu obiectivele tematice și cu angajamentele legate de acțiuni concrete în vederea realizării obiectivelor Europa 2020.

Sprijinirea Programării Integrate

Comisia propune o abordare mai integrată a investițiilor UE, inclusiv norme comune de eligibilitate și financiare și introducerea, ca opțiune, a unor programe finanțate din fonduri multiple pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune. Propunerea stabilește, de asemenea, o abordare integrată a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, care stimulează punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare de către grupuri comunitare, inclusiv autorități locale, ONG-uri și parteneri economici și sociali, pe baza abordării LEADER utilizate în cadrul dezvoltării rurale.

Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 ‐ 2020

În luna februarie 2014, Ministerul Fondurilor Europene din Romania a publicat al doilea proiect pentru Acordul de Parteneriat pentru Perioada de Programare 2014‐2020 pentru a fi transmis Comisiei Europene. Acest document stabilește prioritățile de finanțare din Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru a susține competitivitatea, convergența și cooperarea, pentru a încuraja dezvoltarea inteligentă, bazată pe creștere economică și incluziune socială.

Guvernul României a stabilit anumite priorități de finanțare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (ESI) în Acordul de Parteneriat 2014‐2020, cu obiectivul global de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială între România și statele membre

ale UE. Efectele potențiale care pot fi generate de Fondurile ESI prin investiția în infrastructură, capital uman sau ajutor direct către sectorul privat ar putea fi estimate prin aplicarea modelării economice. Pentru a atinge aspirațiile de creștere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

II. Oamenii și societatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Conform Acordului de Parteneriat pentru perioada 2014-2020, contribuția Uniunii Europene pentru fiecare program de finanțare este prezentată în Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

Alocările financiare pentru România în perioada 2014 – 2020,

la nivel de fond (sume brute – euro) (date estimative)

Tabelul 1.2

Alocările financiare pentru România în perioada 2014 – 2020, la nivel de fond și obiective tematice (sume brute – euro) (date estimative)

*Pentru FEPAM (Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime) nu există Regulament Specific în vigoare și nu este comunicată o alocare financiară la nivel de țară; **Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) urmărește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. FEDR sprijină dezvoltarea regională și locală pentru a contribui la toate obiectivele tematice, prin stabilirea unor priorități detaliate în vederea unui mai mare accent pus pe:

cercetare, dezvoltare și inovare;

îmbunătățirea accesului la informații și a calității acestora, precum și la tehnologiile comunicațiilor;

schimbările climatice și trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;

sprijinul comercial acordat IMM-urilor;

serviciile de interes economic general;

infrastructurile de telecomunicații, energie și transport;

consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă;

infrastructurile de sănătate, educație și sociale;

dezvoltarea urbană durabilă.

Consolidarea concentrării tematice

Pentru a asigura concentrarea investițiilor la nivelul UE pe aceste priorități, se stabilesc alocări minime pentru un anumit număr de zone prioritare. De exemplu, în regiunile mai dezvoltate și de tranziție, cel puțin 80% din resursele FEDR la nivel național ar trebui să fie alocate pentru eficiența energetică și energii regenerabile, inovare și sprijin pentru IMM-uri, din care cel puțin 20% ar trebui să fie alocate pentru eficiența energetică și energii regenerabile. Regiunile mai puțin dezvoltate ar trebui să dispună de o paletă mai largă de priorități de investiții, care să reflecte nevoile mai mari de dezvoltare ale acestora. Însă acestea vor trebui să aloce cel puțin 50% din resursele FEDR pentru eficiența energetică și energii regenerabile, inovare și sprijin pentru IMM-uri.

În aceste condiții, autoritățile locale trebuie să facă față unor noi provocări, să se adapteze strategic la noile tendințe susținute de Uniunea Europeană dar și să răspundă nevoilor comunității locale. Viziunea strategică devine astfel un factor important în dezvoltarea armonioasă a tuturor direcțiilor importante: infrastructură, educație, sănătate, cultură, turism, agricultură

Fondul Social European (FSE)

Fondul social european (FSE) reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii în oameni. Acesta conferă cetățenilor europeni oportunități mai mari de angajare, promovează o educație mai bună și îmbunătățește situația persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie.

FSE să vizează patru obiective tematice în întreaga Uniune:

(i) promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;

(ii) promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

(iii) efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții; și

(iv) consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

Consolidarea concentrării tematice

În conformitate cu angajamentul UE față de creșterea favorabilă incluziunii, cel puțin 20% din sumele alocate FSE ar trebui să fie utilizate pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. În plus, în cadrul programelor, finanțarea ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de priorități de investiții care stabilesc detaliile fiecărui obiectiv tematic.

Fondul de Coeziune

Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27 pentru realizarea de investiții în rețelele de transport TEN-T și în domeniul mediului. În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investițiile în adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor, investițiile în sectoarele apei și deșeurilor. În conformitate cu propunerile Comisiei privind cadrul financiar multianual, investițiile în energie sunt, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de contribuție, cu condiția ca acestea să aibă efecte pozitive asupra mediului. Prin urmare, investițiile în eficiența energetică și energia regenerabilă sunt, de asemenea, sprijinite. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investițiile în rețeaua transeuropeană de transport, precum și la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Intervențiile PNDR pentru perioada 2014-2020 vor contribui la consolidarea dezvoltarii pe termen mediu și lung a sectorului agricol și de dezvoltare rurală.

FEADR contribuie la Strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, într-o manieră care completează celelalte instrumente ale PAC, politica de coeziune și politica comună în domeniul pescuitului. FEADR contribuie la dezvoltarea în Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din punct de vedere teritorial și ecologic, mai benefic pentru climă, mai rezilient, mai competitiv și mai inovator. FEADR contribuie de asemenea la dezvoltarea teritoriilor rurale.

În cadrul general al PAC, sprijinul pentru dezvoltare rurală, inclusiv pentru activități din sectorul alimentar și nealimentar și din silvicultură, contribuie la atingerea următoarelor obiective:

favorizarea competitivității agriculturii;

asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;

obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.

În strategia PNDR 2014 – 2020, sunt abordate urmatoarele 3 provocari: Competitivitatea, Resursele, Oamenii și societatea, dezvoltarea locală. Nevoile prioritizate în această ultima categorie se referă la: reducerea sărăciei și riscului de excluziune socială, un nivel mai bun de educație, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor de bază, sprijin pentru mediul de afaceri și pentru extinderea pe piața locală, conservarea și promovarea patrimoniului local, precum și încurajarea și consolidarea dezvoltării locale prin abordarea LEADER. PNDR are ca obiectiv îmbunătățirea standardului de viață în mediul rural, inclusiv prin dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii, prin oferirea de servicii de bază comparabile cu zonele urbane și prin reducerea decalajului de venituri intre rural și urban. Necesitatea de a aborda această provocare socială este o prioritate, în special pentru a asigura transferul persoanelor ocupate în agricultura de subzistență, în activități nonagricole dacă sunt asistați de o formare profesională specializată în vederea atingerii unor standarde de viață mai înalte. Renovarea și dezvoltarea satelor și mai ales, îmbunătățirea infrastructurii, protejarea resurselor de apă și aer nu sunt doar o cerință esențială pentru îmbunătățirea calității vieții și creșterea atractivității zonelor rurale, ci și un element esențial în utilizarea eficientă a resurselor și protecția mediului. Îmbunătățirea/ extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare/ tratare a apei reziduale, precum și a unor activități de protejare a moștenirii rurale pot contribui la eforturile comune de asigurare a dezvoltării durabile în comunitățile rurale. Realizarea unei infrastructuri rurale adecvate contribuie în mod esențial la dezvoltarea activităților economice în spațiul rural, la creșterea ponderii serviciilor și implicit a locurilor de muncă. Sprijinirea conservării patrimoniului local și a tradițiilor contribuie nu numai la sporirea calității vieții în zonele rurale, ci stimulează activitățile de turism rural, dezvoltarea mărcilor locale și crearea de locuri de muncă. Sprijinul pentru această nevoie stimulează și continuă progresul înregistrat prin sprijinul alocat prin PNDR 2007-2013. Direcțiilor menționate anterior li se adaugă abordarea LEADER, care este destinată să ajute populația rurală să-și cunoască mai bine nevoile de dezvoltare, resursele naturale de care dispun în vederea adoptării unor decizii colective pentru dezvoltarea și îmbunătățirea potențialul de care dispun, pe termen lung. Implementarea cu succes a PNDR 2014 – 2020 va depinde, pe lângă sprijinul pentru abordarea nevoilor prioritare descrise mai sus, de disponibilitatea și de sprijinul pentru dezvoltarea ideilor, proiectelor și activităților noi, inovative, pentru promovarea dezvoltării afacerilor și comunităților rurale.

Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014 ‐ 2020 sunt urmatoarele:

Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare aproduselor agricole.

Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri.

Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural.

Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural.

Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat.

În cadrul PNDR 2014 – 2020 sunt incluse următoarele măsuri/ submăsuri de finanțare a proiectelor de utilitate publică din mediul rural:

Submăsura ”Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”;

Submasura “Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica”;

Submasura “Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

Submăsura 4.3 ”Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice

Tipul sprijinului:

Agricol: Înființare, extindere și modernizare a infrastructurii agricole de acces la fermă;

Silvic: Înființare, extindere și modernizare a căilor de acces în cadrul fondului forestier;

Irigații: Înființare, extindere și modernizare a infrastructurii de irigații din afara exploatațiilor.

Beneficiari eligibili:

Agricol: Unități administrativ teritoriale și/sau asociații ale acestora;

Silvic: Proprietari de pădure și/sau asociațiile acestora; Unități administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, proprietari de pădure; Administratorii fondului forestier de stat proprietate publică a statului;

Irigații: Organizații/ federații ale utilizatorilor de apă, proprietari /deținători de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Sprijinul public nerambursabil (comunitar și național) acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sprijinul public nerambursabil al unui proiect de investiție nu va putea depăși 1.000.000 Euro/ proiect, pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune și drumurile agricole de acces.

Sprijinul public nerambursabil al unui proiect de investiție nu va putea depăși 1.500.000 Euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de repompare precum și drumurilor forestiere.

Submăsura 7.2 “Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”

Tipul sprijinului

În cadrul submăsurii, sprijinul va fi acordat investițiilor corporale și necorporale pentru:

Înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local;

Înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă;

Înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă uzată;

Investiții în crearea, modernizarea sau extinderea infrastructurii educaționale/ îngrijire, respectiv:

Înființarea și modernizarea (inclusiv dotare) grădinițelor și a creșelor;

Înființare și modernizare (inclusiv dotare) after-school;

Extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar cu profil agricol.

Investiții aferente serviciilor medicale și sociale:

Înființarea și/ sau modernizarea dispensarelor medicale rurale și a centrelor comunitare de îngrijire.

Beneficiari eligibili:

Comunele și asociațiile acestora;

ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (gradinițe) și socială (afterschool).

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt negeneratoare de profit și nu va depăși:

1.000.000 Euro/ comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri, apă sau apă uzată);

2.500.000 Euro/ comună, pentru investiții care vizează înființarea infrastructurii de apă și apă uzată și 1.500.000 Euro/ comună pentru investiții care vizează extinderea infrastructurii de apă și apă uzată;

500.000 Euro, pentru proiectele de infrastructură educațională/ socială/ infrastructura aferentă serviciilor medicale;

4.000.000 euro, pentru proiectele colective (ADI din care fac parte comune) (proiecte care vizează mai multe comune) fără a depăși valoarea maximă/ comună/ tip de sprijin.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi de max. 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit aplicate de ONG-uri care vizează infrastructura educațională (gradinițe) și socială (afterschool) și nu va depăși 100.000 euro.

Submăsura 7.6 “Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”

Această sub-măsură va oferi sprijin financiar pentru protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, inclusiv așezăminte monahale. Sprijinirea conservării patrimoniului local și a tradițiilor are drept scop stimularea activităților de turism rural, dezvoltarea mărcilor locale, precum și menținerea tradițiilor și a moștenirii spirituale contribuind astfel la atractivitatea zonelor rurale.

Tipul sprijinului

În cadrul sub-măsurii, sprijinul va fi acordat investițiilor corporale și necorporale pentru:

Restaurarea, conservarea și accesibilizarea patrimoniului cultural imobil de interes local (clasa B);

Restaurarea, conservarea și accesibilizarea așezămintelor monahale.

Beneficiari eligibili:

În cadrul acestei submăsuri beneficiarii sunt:

Comunele sau asociațiile acestora;

ONG-uri;

Unități de cult;

Persoane fizice autorizate și societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de clasă B, de utilitate publică.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit și nu va depăși 500.000 euro.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit și nu va depăși 200.000 euro.

ALTE SURSE DE FINANȚARE

Programul Național de Dezvoltare Locală

Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, stabilește cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio – educativă. PNDL a fost aprobat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/ 2013.

Programul cuprinde urmatoarele 3 subprograme:

Subprogramul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale comunelor.

Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor”: beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale municipiilor și orașelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora.

Subprogramul „Infrastructură la nivel județean”: beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale județene.

Subprogramul „Modernizarea satului românesc”

Obiective de investiții

Obiectivele de investiții care pot fi finanțate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare/ extindere/ reabilitare/ modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice: 

sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei;

sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate; 

unități de învățământ preuniversitar; 

unități sanitare din mediul rural;

drumuri publice clasificate și încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților;

poduri, podețe sau punți pietonale; 

obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;

platforme de gunoi; 

piețe publice, comerciale, târguri, oboare; 

modernizarea bazelor sportive. 

Compania Națională de Investiții S.A.

CNI S.A. este o societate comercială pe acțiuni înființată în anul 2001, care se autofinanțează și care funcționează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Echipa este formată din specialiști în domeniul construcțiilor, economic sau juridic și implementează programele CNI S.A., prin inițierea procedurilor de achiziție publică și urmărirea derulării contractelor publice în vederea finalizării obiectivelor de investiții.

În perioada 2002 – 2013, CNI S.A. a finalizat aproximativ 1.300 de obiective de investiții în cadrul programelor derulate.

Dintre programele derulate de CNI S.A. se remarcă „Programul social cultural și sportiv” cu următoarele subprograme:

Construcții săli de sport;

Rebilitare săli de sport (construite înainte de anul 2000);

Bazine de înnot;

Patinoare artificiale;

Reabilitare sedii așezăminte culturale.

CAPITOLUL 2

METODOLOGIA REALIZĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI DĂNEȘTI

Continuarea procesului de integrare în mecanismul Uniunii Europene solicită coordonarea politicilor economice, sociale și de mediu ale României cu cele ale Uniunii Europene, solicitând administrației utilizarea de noi forme de planificare și de management a resurselor existente și a celor puse la dispoziție prin programele operaționale și regionale.

Spațiul rural reprezintă o resursă importantă, atât prin potențialul de dezvoltare economică, rezerve de teren, cât și prin condițiile valoroase de patrimoniu cultural și de mediu.

Pentru realizarea programelor finanțate de Uniunea Europeană, administrațiile locale au nevoie de pachete de proiecte rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice și de o creștere a capacității organizaționale și umane de a gestiona aceste proiecte.

Acest document coordonează elemente din Cadrul Strategic Național de Referință, Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 – Regiunea Nord – Est, Planul Operațional Regional și Planul Național pentru Dezvoltare Rurală.

Strategia se bazează, de asemenea, pe consultarea și comunicarea dintre Primăria, Consiliul Local și populația comunei Dănești.

Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanților Primăriei Dănești, județul Vaslui și reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatea de dezvoltare a Administrației Locale pe următorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscută utilizând metodele de cercetare formală cu cele două ramuri: cantitativă și calitativă. Astfel, în ceea ce privește cercetarea calitativă, operatorii au utilizat interviuri, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin utilizarea anchetelor. Instrumentul de colectare a datelor din ancheta este chestionarul aplicat cetățenilor comunei Dănești, județul Vaslui.

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor, care reflectă nevoile actuale ale comunității și atingerea acestora în viitor.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acțiuni în consens cu aspirațiile locuitorilor comunei Dănești. Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunității în implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală, cât și de posibilitatea asumării depline și conștiente a acesteia.

În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare, administrația publică locală lansează procedura de consultare a comunității din localitatea Dănești asupra propunerii finale.

Metodologic, prezenta strategie are la bază și se fundamentează pe următoarele instrumente și proceduri de lucru:

analiza de conținut;

analiza de date statistice din surse organizate și realizate de consultant;

interviuri în profunzime cu factorii decizionali și de opinie din structura domeniilor cheie analizate în cadrul studiului;

analiza SWOT;

interpretări aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică, strategie și norme europene, naționale, regionale, județene și locale.

Etapele de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Dănești:

Constituirea Comitetului de Dezvoltare Locală;

Analiza situației actuale din comună;

Analiza SWOT a comunei Dănești;

Definirea obiectivelor, a priorităților;

Redactarea documentului;

Analiza Strategiei de către Consiliul Local;

Modificări, completări, aprobare, finalizare document;

Punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare.

Etapa 1: Constituirea Comitetului de Dezvoltare Locală

Activități în cadrul etapei:

Desemnarea de către CL/Primar a 4 membri în cadrul CDL:

Primarul comunei – Domnul Neculai CIOFU;

Viceprimarul comunei – Domnul Viorel COMAN;

Secretarul comunei – Domnul Marius BUIMAC;

Contabilul comunei – Doamna Rădița COMAN

Aprobarea planului de activități ce se vor desfășura în procesul de elaborare a Strategiei.

Etapa 2: Analiza situației actuale

Activități în cadrul etapei:

Colectarea informațiilor referitoare la comună (așezare geografică, relief, vegetație, faună, istoricul comunei);

Stadiul actual de dezvoltare al comunei (populația, starea rețelei de drumuri, infrastructura tehnico-edilitară, economia comunei, cultură, învățământ, sănătate, etc.);

Identificarea resurselor care pot contribui la dezvoltarea comunei Dănești.

Etapa 3: Analiza SWOT

Activități în cadrul etapei:

Analizarea tuturor informațiilor colectate în primele trei etape;

Realizarea analizei SWOT.

Etapa 4: Definirea obiectivelor, a priorităților

Activități în cadrul etapei:

Identificarea obiectivelor stabilite la nivel regional;

Formularea obiectivelor locale, în funcție de nevoile identificate de administrația locală și de celelalte părți interesate;

Corelarea obiectivelor stabilite la nivel local cu cele la nivel regional;

Stabilirea direcțiilor strategice, obiectivelor și priorităților pentru perioada 2014 – 2020.

Etapa 5: Redactarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Dănești

Activități în cadrul etapei:

Structurarea informațiilor și datelor obținute;

Tehnoredactarea documentului.

Etapa 6: Analiza Strategiei de către Consiliul Local

Activități în cadrul etapei:

Analiza documentului;

Emiterea concluziilor.

Etapa 7: Modificări, completări, aprobare, finalizare document

Activități în cadrul etapei:

Analiza sugestiilor și propunerilor;

Reformulări, completări, modificări;

Aprobarea formei finale a documentului de către Consiliul Local;

Informarea populației asupra finalizării documentului;

Punerea documentului la dispoziția cetățenilor (afișare pe site-ul Primăriei).

Etapa 8: Punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare (2014 – 2020)

Activități în cadrul etapei:

Alocarea resurselor umane, materiale, financiare necesare derulării proiectelor;

Derularea proiectelor propuse în cadrul Strategiei.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII NORD – EST, A JUDEȚULUI VASLUI ȘI A COMUNEI DĂNEȘTI

3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII NORD – EST

3.1.1 Localizare geografică

Regiunea Nord – Est acoperă zona de nord – est a țării și este parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, fiind compusă din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Suprafața regiunii este de 3.684.983 hectare (36.850 kmp, reprezentând aproximativ 15,46% din suprafața României), cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8.553 kmp și Bacău cu 6.621 kmp.

3.1.2 Relieful regiunii

Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.

Din punct de vedere al formelor de relief, regiunea este împărțită în trei zone:

zona montană carpatică în vest, ocupând 28% din teritoriu;

zona subcarpatică în partea mediană spre sud, cu 12% din teritoriu;

zona de podiș în est, ocupând cea mai mare suprafață – 60% din teritoriu.

Județele Botoșani, Iași și Vaslui se află integral în această ultimă zonă. O secțiune longitudinală asupra regiunii se prezintă sub forma unei pante care coboară dinspre vest spre est, cu numeroase variații datorită fragmentării reliefului.

3.1.3 Unități administrative componente ale regiunii

Regiunea Nord – Est este alcătuită din șase județe (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui), cu o populație de 3.302.217 locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale țării (16,4% din populația totală a României).

Tabelul 3.1

Unități administrativ – teritoriale și localități

Sursă: Strategia de Dezvoltare Regională – Nord – Est 2014 – 2020

3.1.4 Potențialul demografic al regiunii

Conform datelor statistice existente la 1 iulie 2013, regiunea Nord – Est avea o populație stabilă de 3.302.217 locuitori, reprezentând 15,46% din populația totală a țării. Sub acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord – Est are cel mai mare număr de locuitori.

Distribuția pe județe este următoarea:

Bacău – 616.168 locuitori;

Botoșani – 412.626 locuitori;

Iași – 772.348 locuitori;

Neamț – 470.766 locuitori;

Suceava – 634.810 locuitori;

Vaslui – 395.499 locuitori.

3.1.5 Infrastructura rutieră

Regiunea Nord – Est este străbătută de o serie de coridoare rutiere europene, după cum urmează:

București – Bacău – Roman – Suceava – Siret (punct de control și trecere a frontierei) – drumul european E85;

Suceava – Vatra Dornei – Cluj (E576) care face legătura cu drumul european E60 Cluj Napoca – Oradea;

Bacău – Brașov – Pitești drumul european E574 (care face legătura cu drumul internațional E70 Craiova – Vidin – Scopje);

București – Bârlad – Albița – Chișinău – drumul european E581 care străbate județul Vaslui.

Roman – Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași – Sculeni (E 583).

Infrastructura de transport – Regiunea Nord – Est

3.1.6 Economia regiunii

Conform analizei economico-sociale a Regiunii Nord-Est (2013), principalele aspecte cheie ce vizează economia regiunii sunt:

Scăderea Produsului Intern Brut Regional cu 5,6% în 2009 și 3,3% în 2010;

Aportul Produsului Intern Brut

Regional la cel național reprezintă doar 10% (2009-2010);

Disparități intraregionale în formarea Produsului Intern Brut Regional – județele Iași și Bacău asigură 50% din PIBR, în timp ce județele Botoșani și Vaslui asigură 18% – 2010;

Cel mai mic număr de întreprinderi active la mia de locuitori dintre toate regiunile – 13,1/1000 locuitori, cu 38% mai puțin decât media națională – 2011;

Diminuarea numărului de noi întreprinderi create ca urmare a efectelor negative ale crizei economice-financiare – scăderea cu 21% în 2010 și cea mai mică rată de creștere înregistrată (4,1% în 2010);

Regiunea contribuie cu 16,84% la formarea valorii adăugate brute naționale din agricultură;

Ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIBR realizat în județul Iași (0,85%) este dublă față de ponderea existentă la nivel național;

Dinamica pozitivă a centrelor de excelență și cercetare din învățământul superior – în perioada 2001-2006 au fost create 12 noi centre de excelență în instituțiile de învățământ superior din Iași;

Infrastructura de afaceri dezvoltată, diversificată, bine distribuită teritorial;

Creșterea ratei de supraviețuire a întreprinderilor la un an de la înființare – perioada 2008-2010.

3.2 PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI VASLUI

3.2.1 Așezarea geografică

Județul Vaslui este situat în estul României, la granița cu Republica Moldova. În cadrul Regiunii Nord – Est, se situează în partea de sud-est a acesteia, pe cursul mijlociu al râului Bârlad.

Se învecinează cu județul Iași în partea de nord, cu Republica Moldova în partea de est, cu județul Galați în partea de sud, iar în partea de vest cu județele Neamț, Bacău și Vrancea.

Punctele extreme ale județului sunt: la nord – Tăcuta – Protopopești 46°40’ latitudine nordică, la sud – Tutova -Pochidia 46° latitudine nordică, la est – Stănilești – Săratu 28°15’ longitudine estică și la vest – Dragomirești – Vlădia 27°30’ longitudine estică.

Începând cu anul 2002, județul Vaslui este parte componentă a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru.

Suprafața totală a județului este de 5.318 kmp, din care 401,85 km2 (7,55%) este cumulată în zonele urbane ale județului (municipiul Vaslui, municipiul Bârlad, municipiul Huși, orașul Murgeni și orașul Negrești). Ca teritoriu, județul Vaslui are mărime mijlocie, reprezentând 2,23% din suprafața țării.

Cele trei municipii, Vaslui, Bârlad și Huși reprezintă județul din toate punctele de vedere: administrativ, economic, cultural, edilitar.

Cele două orașe, Negrești și Murgeni, întregesc aspectul acestui județ. La acestea se mai adaugă 22 localități și sate componente ale municipiilor și orașelor, 81 comune și 443 sate.

Județul Vaslui

3.2.2 Organizarea administrativă

Organizarea administrativă a județului Vaslui, la 1 ianuarie 2008, era următoarea:

3 municipii: Vaslui, Bârlad, Huși;

2 orașe: Negrești, Murgeni;

22 localități și sate componente ale municipiilor și orașelor;

81 comune;

443 sate.

3.2.3 Geografia teritoriului

Întinzându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad, județul Vaslui străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc; în partea australă separă Colinele Tutovei de Dealurile Fălciului.

Relieful județului este format în întregime din ansambluri de culmi și văi largi orientate, în majoritatea situațiilor, pe direcția nord-sud.

Ca principale unitați de relief prezente pe teritoriul județului Vaslui se pot evidenția: Podișul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu, toate fiind subunitați fizico-geografice ale Podișului Bârladului.

Din punct de vedere al altitudinii, relieful județului Vaslui variază între înălțimile cele mai mari ce se găsesc în bazinul Racovei (485 m – Dealul Mângaralei, 465 m în Dealul Răzești, 461 m în Dealul Schitului) și înălțimea minimă de 10 m din lunca Prutului. Aspectul general al podișului este de dealuri înalte cu plaiuri ușor ondulate. Spre văile Bârlad și Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanți abrupți, modelați intens prin procese de alunecare și torențialitate. În partea de sud, culmea se lățește aproape ca un podiș în Colinele Mălușteniului. Către Valea Elanului văile torențiale coboară spre est și sud-est de la 250 m la 100 m.

Între colinele Tutovei și cele ale Fălciului se desfășoară Culoarul Bârladului (circa 152 km lungime) format dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km ) spre aval (3-4 km) și din mai multe niveluri de terase; versanții, drept în cursul superior și stâng, în aval de Crasna sunt abrupți. În partea de est a județului, pe o lungime de circa 150 km, se află Valea Prutului cu un șes aluvial larg și mai multe terase.

3.2.4 Rețeaua hidrografică

Județul Vaslui este traversat de următoarele cursuri de apă: Prutul pe o distanță de 138 km, Bârladul pe o distanță de 123 km, Tutova pe o distanță de 67 km, Crasna pe o distanță de 47 km și Vaslui pe o distanță de 35 km.

Sub aspect hidrografic, teritoriul județului Vaslui aparține bazinului râului Prut, care colectează afluenții din partea de est și sud-est, și bazinului râului Siret, din care râul Bârlad drenează cea mai mare suprafață a județului (peste 2/3). Râul Bârlad, afluentul Siretului, izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie de la izvoare la vărsare de 1,38%. Afluenții principali pe partea stângă sunt Sacovăț, Durduc, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Jarovăț și pe partea dreaptă Buda, Racova, Simila și Tutova.

Râul Prut izvorăște de pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina). La intrarea în județ, imediat în amonte de sistemul hidrogafic Drânceni, totalizează o suprafață de bazin de 22630 kmp și o lungime de 675 km, iar la ieșire, în amonte de vărsarea râului Elan, o suprafață de bazin de 25768 kmp și o lungime de 846 km. Principalii afluenți pe care îi primește Prutul din județ sunt: Sărata și Elanul.

Lacurile de pe teritoriul județului Vaslui sunt preponderent de natură antropică, construite în scopul satisfacerii diverselor folosințe și combaterii inundațiilor. Cele mai importante sunt acumulările: Căzănești pe râul Durduc, Solești pe râul Vasluieț, Pușcași pe râul Racova, Mânjești pe râul Crasna, Râpa Albastră pe râul Simila și Pereschiv, care au toate prevăzute și volume de apărare împotriva inundațiilor.

În afara acestora există o serie de acumulări construite special pentru prevenirea inundațiilor ca de exemplu: Delea pe râul Delea, Tăcuta, Rediu pe Rediu, Moara Domnească pe râul Ferești, Pungești pe Gârceanca și Roșiești pe Idriciu și încă circa 80 de iazuri, crescătorii sau alte acumulări mici, amplasate pe diverse râuri: Simila, Racovița, Buda, Gugești etc. Lacurile naturale sunt puține la număr. Mai importante sunt cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscăria și Hârtești.

3.2.5 Clima

Teritoriul județului Vaslui este situat în estul țării, cu o largă deschidere spre Europa răsăriteană; datorită acestei poziții, formele de relief specifice sunt acoperite iarna de masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara de aerul uscat continental sau tropical; clima are astfel un caracter temperat continental cu accentuări mai mari în sudul Podișului Moldovei, limita de sud a județului.

Temperaturile medii anuale au valori de 9,2°C la Negrești, 9,5°C la Vaslui, 9,6°C la Huși și 9,7°C la Bârlad. Precipitațiile atmosferice sunt neuniform repartizate atât spațial cât și în timp. În sectoarele cu masive deluroase din nordul, nord-vestul, vestul și nord-estul județului cantitatea medie anuală de precipitații este de aproximativ 600 mm, pe cand în sectoarele cu relief mai jos (depresiunile Huși și Elan) acestea au valori cuprinse între 400 – 500 mm anual. Cele mai însemnate cantități de precipitații se înregistrează în lunile mai, iunie și iulie (aproximativ 36% din totalul anual); lunile februarie și martie sunt cele mai sărace în precipitații (aproximativ 17% din totalul anual). Determinante pentru procesele de eroziune a solului sunt cantitățile maxime de precipitații înregistrate în lunile mai și iunie, sub formă de ploi torențiale cu agresivitate pluvială importantă. Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din nord – nord – vest și sud – sud – est.

3.2.6 Resursele naturale

Județul Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate:

Ape minerale sulfuroase și feruginoase: Drânceni, Murgești, Pungești, Gura Morii;

Resurse ale subsolului: sunt puțin variate și reprezentate aproape în totalitate de materiale de construcții exploatate mai mult cu caracter local – gresii, calcare, nisip din albia râurilor, argile și loess.

3.2.7 Populația stabilă a județului Vaslui

Conform rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor realizat în anul 2011, populația stabilă a județului Vaslui este de 345.886 locuitori, dintre care 172.251 persoane de sex masculin (49,80%) și 173.635 persoane de sex feminin (50,20%).

Populația urbană (care provine din munciipii și orașe) este reprezentată de 135.884 locuitori (39,29% din populația stabilă a județului Vaslui) – 48,22% persoane de sex masculin și 51,79% persoane de sex feminin. Populația rurală este reprezentată de 210.002 locuitori (60,71% din populația stabilă a județului Vaslui) – 50,82% persoane de sex masculin și 49,18 persoane de sex feminin.

La nivelul județului, se remarcă ponderea mai ridicată a personelor de sex feminin, comparativ cu cele de sex masculin.

La nivelul municipiilor și orașelor, se păstrează aceeași tendință, respectiv ponderea persoanelor de sex feminin este mai ridicată decât cea a persoanelor de sex masculin. În mediul rural, se remarcă faptul că ponderea persoanelor de sex masculin este mai ridicată decât ponderea persoanelor de sex feminin în total populație stabilă.

De asemenea, se poate spune faptul că la nivelul județului Vaslui, populația rurală deține o pondere mai ridicată, comparativ cu populația urbană.

3.2.8 Fenomenele demografice înregistrate în județul Vaslui

În anul 2012 s-au născut 4.564 copii (+218 față de anul 2011) și au decedat un număr de 5.521 persoane (-255 față de anul 2011), conducând la un spor natural de -957 persoane. Astfel, rata natalității a fost de 13,19‰, iar rata mortalității a fost de 15,96‰.

În anul 2012 s-au încheiat un număr de 1.916 căsătorii (față de 1.793 căsătorii în anul 2011) și s-au desfăcut un număr de 744 căsătorii, cu 80 mai puține față de anul 2011 (când s-au înregistrat 824 divorțuri). Rata de nupțialitate a fost de 5,53‰în anul 2012, în timp ce rata de divorțialitate a fost de 2,15‰.

3.2.9 Infrastructura de transport și comunicații

Rețeaua de drumuri a județului Vaslui cuprinde:

8 trasee de drumuri naționale, din care:

1 traseu de drum european: E 581 – coridorul paneuropean nr. IX;

5 trasee de drumuri naționale principale: DN 2F, DN 11A, DN 24, DN 26 și DN 28;

2 trasee de drumuri naționale secundare: DN 15D și DN 24.

21 trasee de drumuri județene;

213 trasee de drumuri comunale.

Drumurile județene și comunale reprezintă aproximativ 82% din lungimea totală a drumurilor. Din cadrul drumurilor județene și comunale, în lungime de 1.794 km, doar 26,5% sunt modernizate sau sunt prevăzute cu îmbrăcăminte rutiere ușoare.

Lungimea drumurilor publice din județ este de 2.170 km, având o densitate de 40,8 km/100 kmp, fiind peste densitatea pe țară care este de 33,5 km/100 kmp și regiune – 36,3 km/100 kmp. Aproximativ 60% din drumurile județene nu au îmbrăcăminte asfaltice, iar cele comunale dețin îmbrăcăminte asfaltice în proporție de aproximativ 3%.

Lungimea totală a rețelei de căi ferate pe teritoriul județului este de 258 km, din care 255 km linii cu ecartament normal și 3 km linii cu ecartament larg. Densitatea căilor ferate este de 48,5 km/1.000 kmp, fiind peste media pe țară (45,9 km/ 1.000 kmp) dar și peste cea de la nivelul Regiunii Nord Est (44,3 km/1.000 kmp).

Pe granița cu Republica Moldova, județul Vaslui are:

un punct de control și trecere a frontierei – Albița – Leușeni, pentru traficul internațional de călători și marfă;

un punct de control și trecere a frontierei pe cale ferată – Fălciu – Cantemir, pentru traficul sezonier de marfă și călători, cu transbordare pe teritoriul Republicii Moldova.

3.2.10 Economia

Economia județului are un caracter preponderent agrar, dacă luăm în considerare ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței judetului și a ponderii populației care se ocupă cu agricultura. Suprafața agricolă a județului Vaslui deține o pondere de peste trei sferturi din suprafața fondului funciar (75,4%). Astfel, din 531.840 ha cât însumează suprafața totală județeană, în anul 2008, 401.182 ha era suprafață agricolă. Odată cu evoluția temporară a fost înregistrată și o involuție a suprafeței agricole, care a scăzut din anul 2004 până în anul 2008 cu 327 ha sau 0,1%. Referitor la persoanele care lucrează în agricultură, Conform rezultatelor Recensământului General Agricol realizat în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011, numărul persoanelor care lucrează în agricultură este de 201.325 (58,21% din populația stabilă a județului).

În anul 2011, produsul intern brut (PIB) realizat de județul Vaslui a atins valoarea de 4,979 miliarde lei (cu 0,21 miliarde in plus față de anul 2010), situându-se pe ultimul loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord – Est, cu o contribuție de 8,61% la valoarea produsului intern brut regional (PIBR).

3.2.11 Forța de muncă

În perioada ianuarie – iunie 2013, la nivelul județului Vaslui, efectivul de salariați a avut dinamica și structura prezentate în Tabelul 3.2. Se remarcă ponderea ridicată a salariaților din sectorul serviciilor (59,18% din total efectiv de salariați), urmată de salariații din industrie și construcții (36,8%). Ponderea angajaților în agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit reprezintă 4,02% din total efectiv de salariați ai județului Vaslui.

Tabelul 3.2

Efectivul salariaților din județul Vaslui (persoane)

Sursă: http://vaslui.insse.ro

Câștigul salarial mediu brut lunar a înregistrat în perioada ianuarie – iunie 2013 dinamica prezentată în Tabelul 3.3. Se remarcă faptul că cel mai ridicat nivel al câștigului salarial mediu brut se înregistrează în luna aprilie 2013 în sectorul “Agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit” – 1.906 lei.

Tabelul 3.3

Câștigul salarial mediu brut lunar din județul Vaslui (lei)

Sursă: http://vaslui.insse.ro

3.2.12 Turismul

Conform “Listei structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate” publicată de către Autoritatea Națională pentru Turism pe pagina web http://turism.gov.ro, în județul Vaslui sunt înregistrate și clasificate, conform Ordinului nr. 65/10.06.2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licentelor si brevetelor de turism, 27 de unități de primire turistică cu funcțiuni de cazare, cu următoarea structură:

Hotel – 5 unități;

Motel – 4 unități;

Hostel – 1 unitate;

Pensiune turistică – 13 unități;

Pensiune turistică rurală – 1 unitate;

Pensiune agroturistică – 1 unitate;

Popas turistic – 1 unitate;

Camere de închiriat – 1 unitate.

3.3 PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI DĂNEȘTI

3.3.1. Așezarea geografică și accesul

Comuna Dănești, județul Vaslui

Comuna Dănești este situată în partea de nord a județului Vaslui , la o distanță de 25 km față de municipiul Vaslui și la 40 km față de orașul Negrești și are ca vecini:

În partea de nord – comuna Tăcuta;

În partea de est – comuna Codăești;

În partea de sud-est – comuna Ferești;

În partea de vest – comunele Zăpodeni și Rebricea.

Din punct de vedere al așezării geografice, comuna Dănești este situată la intersecția paralelei 46º84’ latitudine nordică cu meridianul 27º66’ longitudine estică.

Accesul în comună, dinspre Municipiul Vaslui, se realizează prin satul Bereasa, pe drumul județean DJ 247, care traversează teritoriul comunei de la nord la sud, facilitând accesul către reședința comunei – satul Dănești și către satul Emil Racoviță.

Din DJ 247 pornește drumul comunal DC 151, care facilitează accesul către satele Bereasa și Boțoaia. Accesul în satul Râșcani se realizează prin intermediul drumului comunal DC 4, care pornește din DJ 247. Accesul în satul Tătărăni se realizează prin intermediul drumului județean DJ 246A.

3.3.2 Repere istorice

Comuna Dănești s-a format în urma aplicării legii nr. 2 din anul 1968, având în componență satele Dănești, Boțoaia, Emil Racoviță (fost Șurănești), Râșcani și Tătărăni.

Pe teritoriul comunei Dănești au fost descoperite 28 de urme de locuire omenească, începând din epoca paleolitică.

Satul Dănești este atestat documentar în anul 1429. Pe teritoriul satului s-au descoperit urme de locuire omenească din epoca paleolitică.

Satul Bereasa este atestat documentar în anul 1462. Pe teritoriul satului s-au descoperit urme de locuire omenească, începând cu epoca neolitică (Cultura Criș). Numele Bereasa venea de la Berea, proprietarul locurilor. După moartea lui averea a fost administrată de soția sa, căreia localnicii i-au zis Bereasa.

Satul Boțoaia este atestat documentar în secolul XV. Pe teritoriul satului s-au descoperit urme de locuire omenească din secolul IV e.n. Boțoaia era soția unuia Boț, deci avea aceeași origine ca și Bereasa.

Satul Tătărăni se numea în trecut Gălășești. Pe teritoriul satului s-au descoperit urme de locuire omenească încă din epoca paleolitică. Tătărăni a fost, probabil, o așezare de tătari sau de robi tătari.

Satul Râșcani este atestat documentar în anul 1495. Satul se află pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca Paleolitică. Râșcani își trage numele de la cei care au fost urmașii locuitorului satului, numit Râșcan.

Satul Emil Racoviță (fost Șurănești) este locul de proprietate funciară a părinților savantului român, localnicii mândrindu-se cu casa memorială-muzeu „Emil Racoviță”. Șurănești, cunoscut încă de pe la anul 1400, își trage numele după C. Chiriță, autorul Dicționarului geografic al județului Vaslui, de la cuvântul „șuri” care înseamna „adăposturi pentru vite”. Această ipoteză a fost respinsă de I. Tanoviceanu, iar Gh. Ghibănescu și M. Costăchescu cred că satul și denumirea lui vin de la cuvântul slav Surin – care în limba română se traduce prin cumnat.

3.3.3 Organizarea administrativ -teritoriala a comunei

Comuna Dănești este alcătuită din șase sate componente, după cum urmează:

Satul Dănești – reședința comunei, situat spre izvoarele pârâului Ferești, afluent de dreapta al pârâului Vaslui.

Satul Bereasa – situat pe versantul stâng al văii pârâului Botoaia; se află la o distanță de 4 km față de localitatea de reședință a comunei.

Satul Boțoaia – situat pe versantul drept al văii pârâului Boțoaia, afluent de dreapta al pârâului Bereasa; se află la o distanță de 6 km față de localitatea de reședință a comunei;

Satul Emil Racoviță – se află la o distanță de 4 km față de localitatea de reședință a comunei;

Satul Râșcani – situat la nord-vest de satul Danești și la o distanță de 6 km față de acesta, spre izvoarele pârâului Telejna;

Satul Tătărăni – situat la sud de satul Dănești și la o distanță de 7 km față de acesta, spre izvoarele pârâului Sărata, afluent de dreapta al pârâului Ferești.

Suprafața comunei Dănești este de 5.793,33 ha, din care 554,78 ha intravilan și 5,238,55 ha extravilan.

Intravilanul localităților componente:

Dănești – 138,52 ha;

Bereasa – 69,05 ha;

Boțoaia – 31,90 ha;

Enil Racoviță – 223,53 ha;

Râșcani – 22,24 ha;

Tătărăni – 69,54 ha.

Cadrul natural al comunei

Relieful și geomorfologia

Relieful aparține Podișului Central Moldovenesc, subunitatea Platourile Repedea – Tansa. Versanții văilor sunt afectați de pornituri de teren cu râpi (ravene). Înălțimea maximă a reliefului este de 375 m la nord-vest de satul Emil Racoviță, iar cea minimă este de 145 m în șesul pârâului Ferești.

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Dănești se desfășoară pe depozite argilo-nisipoase și calcaroase de vârsta Sarmațianului mijlociu, spre baza dealurilor și a Sarmațianului superior și Meotianului, spre culmea dealurilor. În albiile majore ale pâraielor Telejna și Ferești există aluviuni argilo-nisipoase cuaternare (Holocen). Învelișul de sol este alcătuit din soluri cenușii de pădure și din cernoziomuri (tipice și levigate). Pe șesuri se întâlnesc soluri aluviale.

Flora și fauna

Vegetatia este formată din păduri de foioase (stejar, cu exemplare de gorun, în amestec cu carpen, jugastru, frasin, tei ș.a.), iar pe dealurile din partea de nord-vest a comunei, silvostepa (naturală și antropică) ocupă suprafețe întinse. Pe șesul pârâurilor crește vegetație higro și hidrofilă.

Fauna comunei este bogată și caracteristică zonelor de deal. Dintre mamiferele cele mai răspândite menționăm: căprioara, vulpea, mistrețul, iepurele, bursucul.

Rețeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic teritoriul aparține de bazinul Bârladului cu afluentul, Vaslui. Râul Bârlad, afluentul Siretului izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie de la izvoare la vărsare de 1.38%0. Afluenții principali pe partea stângă sunt Sacovăț, Durduc, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Jarovăț și pe partea dreapta Buda, Racova, Simila și Tutova.

În arealul comunei se află izvoare minerale, care din punct de vedere al compoziției chimice sunt sulfato -bicarbonate și magneziano – sodice. Izvoarele minerale constituie o bogăție a subsolului terestru și sunt recunoscute pentru proprietățile lor curative și terapeutice, fiind totodată valorificate și în industria alimentară.

Apele sulfato – bicarbonate și magneziano-sodice sunt benefice pentru eliminarea durerilor reumatice, eliminarea durerilor musculare și osoase, reducerea obezității și a greutății excesive, boli de piele, afecțiuni ginecologice cronice, etc.. Ca urmare a acestor proprietăți, apele minerale vor reprezenta o potențiala resursă naturală importantă pentru dezvoltarea economică a comunei Dănești.

Clima

Datorită așezării geografice, comuna Dănești beneficiază de un climat temperat – continental, cu veri calde, secetoase și ierni geroase.

Continentalismul în această zonă este extrem de pronunțat, fapt ce o demonstrează și amplitudinea termică foarte mare a valorilor extreme. Media temperaturii anuale este de 9,2° C, vara înregistrându-se temperaturi cuprinse între 21,7°- 22° C, iar iarna, temperaturile medii sunt cuprinse între -4°,-5°C.

Precipitațiile au o medie de 512,8 mm/an, iar în nordul județului, unde se află amplasată comuna Dănești, acestea sunt mai abundente. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, fiind în cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual). Seceta constituie o problemă datorită frecvenței acesteia. În acestă perioadă cantitatea de precipitații este de 200 mm/an.

Vânturile se caracterizează printr-o frecvență a celor de N-V (17%) și de N (19%) urmate de cele de S-E (13,5%). Viteza medie a vântului are valori de 1,6-6,5 m/s.

CAPITOLUL 4

ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A COMUNEI DĂNEȘTI

4.1 ASPECTE DEMOGRAFICE

Conform rezultatelor Recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Dănești număra 2.205 locuitori, reprezentând un procent de 0,56% din totalul populației stabile a județului Vaslui. Din structura populației pe sexe rezultă preponderența persoanelor de sex masculin (51,20% , 1129 persoane) față de cele de sex feminin (48,80%, 1076 persoane).

Tabelul 4.1

Structura populației pe grupe de vârstă

Sursa: http://insse.ro

1= sub 5 ani; 2=5-9 ani; 3=10-14 ani; 4= 15-19 ani; 5= 20-24 ani; 6= 25-29 ani; 7= 30-34 ani; 8= 35-39 ani; 9= 40-44 ani; 10= 45-49 ani; 11= 50-54 ani; 12= 55-59 ani; 13= 60-64 ani; 14= 65-69 ani; 15= 70-74 ani; 16= 75-79 ani; 17=80

84 ani; 18= 85 ani și peste.

Structura populației pe grupe cincinale de vârstă relevă ponderi mai ridicate deținute de populația din grupa de vârstă de 30 – 34 ani (173 persoane), urmată de grupa de vârstă 35-39 ani (171 persoane). Ponderi mai reduse se înregistrează în cazul grupelor cincinale de vârstă din intervalul 80-84 ani (84 persoane), precum și din intervalul 85 de ani și peste (55 persoane).

Structura populației pe grupe mari de vârstă (tineri – 0-14 ani, adulți – 15-59 ani, vârstnici – 60 de ani și peste) relevă ponderea ridicată deținută de populația adultă – 1.092 locuitori – 49,52% din total populație stabilă.

Populația tânără reprezintă aproximativ 24,04% din total populație stabilă a comunei Dănești (530 locuitori), în timp ce populația vârstnică reprezintă 29,16% din total populație stabilă (643 locuitori).

Tabelul 4.2

Structura populației după starea civilă

Sursa: http://insse.ro

Tabelul 4.3

Structura populației după religie – număr locuitori

Sursa: http://insse.ro

Tabelul 4.4

Structura populației după etnie – număr locuitori

Sursa: http://insse.ro

Din informațiile prezentate reiese că cea mai mare parte a locuitorilor comunei Dănești sunt de confesiune ortodoxă (95,78 %), informația rămânând nedisponibilă pentru un procent de 4,08% din populația stabilă.

Din punct de vedere al structurii populației după etnie, românii dețin ponderea cea mai mare de 95,83% din totalul locuitorilor comunei. În urma Recensământului nu au fost înregistrate persoane de altă etnie, existând totuși pentru un procent de 4,17%, acestă informație nedisponbilă.

Tabelul 4.5

Forme de proprietate

Sursa: http://insse.ro

Tabelul 4.6

Dotarea cu instalații și dependințe

Sursa: http://insse.ro

Conform informațiilor prezentate în tabelele de mai sus, rezultă că locuitorii comunei Dănești dețin ponderea ce mai mare, de 99,6%, a formelor de proprietate reprezentate de proprietățile private particulare și doar 0,3% sunt reprezentate de locuințele convenționale de stat.

În ceea ce privește alimentarea cu apă în localitate și instalațiile de canalizare, un procent relativ mic al locuințelor (4,1%, respectiv 45 locuințe) se bucură de această dotare.

Din urma centralizării datelor mai reiese și faptul că 0,5% din totalul numărului de locuințe au încălzire centrală.

Tabelul 4.7

Structura gospodăriilor pe sate

4.2 DOTAREA TEHNICO – EDILITARĂ

4.2.1 Rețeaua de drumuri

În comuna Dănești se găsesc 2 categorii de drumuri: drumuri județene și drumuri comunale, neasfaltate si nemodernizate.

Drumul județean DJ 247 trece prin satele Emil Racoviță, Dănești și Bereasa și străbate comuna pe o distanță de 5 km. Acest drum asigură legătura dintre Codăești cu satul Dănești.

Din DJ 247 pornește drumul comunal DC 151, care facilitează accesul către satele Bereasa și Boțoaia. Accesul în satul Râșcani se realizează prin intermediul drumului comunal DC 4, care pornește din DJ 247. Accesul în satul Tătărăni se realizează prin intermediul drumului județean DJ 246 A.

În afară de drumurile enumerate mai sus, comuna Dănești mai beneficiază de o rețea de drumuri și străzi de interes local care fac legătura zonelor rezidențiale cu drumurile principale. Unele dintre ele au structură de pământ, iar în consecință în anotimpurile ploioase devin impracticabile. Astfel, în satul Dănești există 9.735 m de drum pietruit, în satul Emil Racoviță, 14.835 m de drum pietruit și de pământ, în Bereasa, 5.455 m de drum pietruit și de pământ, în satul Tătărăni se găsesc 5.050 m de drum pietruit și de pământ, în Boțoaia există 2.550 m de drum pietruit și de pământ, iar în satul Râșcani se află 2.105 m de drum pietruit și de pământ.

Principala prioritate a administrației locale și cea mai mare dorință a locuitorilor pentru perioada 2014 – 2020 o constituie reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri. În acest sens, un unul din viitoarele proiecte presupune investirea în asfaltarea unui segment de drum intravilan de 5.5 km între satele Emil Racoviță – Bereasa.

4.2.2 Rețeaua de alimentare cu apă potabilă

Până în prezent, comuna Dănești nu beneficiază de sisteme centralizate pentru alimentarea cu apă potabilă a locuințelor.

Alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor se realizează prin intermediul puțurilor forate. Doar 45 de locuințe sunt racordate la propriul sistem de alimentare cu apă constituit din hidrofoare sau pompe de submersie.

În anul 2007 Asociația Crescătorilor de Animale a construit, cu ajutorul subvenției pentru pășune, cișmele pe pășuni (pentru adăparea animalelor) fapt ce a ușurat situația localnicilor în timpul secetei din acea perioadă.

În prezent, se află în derulare proiectul „Alimentare cu apă și amenajare poduri în localitațile Dănești și Emil Racoviță”. Valoarea proiectului este de 2.392.133,57 lei conform OUG 7/2006, iar lucrările sunt executate în procent de 20%.

Un interes primordial al administrației locale și al localnicilor comunei pentru perioada 2014-2020 îl constituie alimentarea centralizată cu apă potabilă. Această utilitate este absolut necesară pentru creșterea nivelului de trai al locuitorilor și pentru dezvoltarea economică a comunei.

4.2.3 Rețeaua de canalizare

În comuna Dănești nu există rețea centralizată de canalizare pentru evacuarea și tratarea apelor uzate, menajere sau pluviale. Populația folosește latrine cu bazine vidanjabile, iar apele pluviale se scurg prin șanțuri și rigole. Doar 45 de locuințe sunt racordate la propriul sistem de canalizare a apelor uzate, constând în fose septice sau bazine vidanjabile.

4.2.4 Rețeaua de alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică pentru iluminat și forță se face din rețeaua de distribuție de joasă tensiune dezvoltată în cadrul fiecărei localități și racordată la rândul ei la rețelele de transport de medie tensiune. Conform rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor realizat în anul 2011, la rețeaua de alimentare cu energie electrică a comunei sunt racordate 971 locuințe, reprezentând 88,3% din numărul total de locuințe.

Alimentarea cu energie electrică este pusă la dispoziție de E.O.N Moldova.

4.2.5 Servicii publice comunale

vezi proiectul.

4.3 EDUCAȚIA

În comuna Dănești funcționează un număr de 5 unități de învățământ constituite din 5 școli generale cu învățământ primar și gimnazial și 3 grădinițe. La școlile de pe teritoriul comunei se află înscriși un număr de 310 elevi, iar educația acestora este asigurată de cele 30 de cadre didactice care își desfășoară activitatea în școlile din satele componente. Școlile sunt dotate cu biblioteci, calculatoare, hărți, pentru o desfășurare optimă a procesului didactic.

În satul Tătărăni funcționează Școala cu clasele I-IV. Clădirea este dotată cu un singur corp.

Școala cu clasele I-IV Tătărăni

În satul Râșcani funcționează Școala cu clasele I-IV care este constituită dintr-un singur corp.

Școala cu clasele I-IV Râșcani

Satul Bereasa beneficiază de Școala primară cu clasele I-IV.

Școala cu clasele I-IV Bereasa

În satul Dănești funcționează școala cu clasele I-VIII – Grigore T. Popa Dănești denumită astfel după academicianul și omul de știință născut în acest sat. De asemenea, Universitatea de Medicină și Farmacie din Municipiul Iași îi poartă numele datorită cercetărilor și descoperirilor din domeniul endocrinologiei din anul 1930.

Clădirea școlii găzduiește elevii claselor primare și gimnaziale și este formată dintr-un singur corp modernizat, activitatea didactică desfășurându-se în condiții optime.

.

Școala cu clasele I-VIII – Grigore T. Popa Dănești

Satul Boțoaia nu beneficiază de instituții de învățământ, iar școlarii din sat merg pentru activitatea didactică în satul Bereasa (clasele I-IV) sau în satul Dănești (clasele V-VIII).

Școala cu clasele I-VIII din satul Emil Racoviță funcționează într-o clădire modernizată cu un singur corp care beneficiază și de un teren sportiv.

Școala cu clasele I-VIII Emil Racoviță

Transportul copiilor din comună către instituțiile de învățământ se realizează cu un microbuz școlar pus la dispoziție de administrația locală.

În perioada 2004 – 2008, s-au modernizat toate școlile din comună. Cu alte cuvinte, se manifestă interes din partea Consiliului Local pentru dezvoltarea și îmbunătățirea stilului de viață al localnicilor și pentru facilitarea accesului la educație.

4.4 ASISTENȚA MEDICALĂ

În satul Emil Racoviță se află un dispensar medical în cadrul căruia funcționează și o farmacie care oferă servicii de asistență medicală locuitorilor din comună. Personalul este constituit dintr-un medic, un asistent și un farmacist.

Asistența medicală veterinară din comuna Dănești este asigurată de Circumscripția Sanitar Veterinară din satul Emil Racoviță.

Circumscripția sanitar veterinară Emil Racoviță

4.5 ASISTENȚA SOCIALĂ

La nivelul comunei Dănești au fost identificate următoarele grupuri vulnerabile:

Persoanele cu dizabilități, neinstituționalizate, reprezintă acele persoane cu handicap fizic și/sau psihic care sunt îngrijite în familia naturală sau lărgită. La nivelul comunei Dănești sunt înregistrate 62 de astfel de persoane.

Persoanele vârstnice neinstituționalizate reprezintă o categorie vulnerabilă prin prisma gradului de dependență socială. Populația vârstnică trebuie privită din două perspective: atât ca grup vulnerabil care necesită îngrijiri și protecție specială, cât și ca resursă umană care poate fi valorificată prin implicarea în diferite activități, oferind astfel posibilitatea unei bătrâneți active și care ar fi în concordanță cu obiectivele Comunității Europene.

Șomerii reprezintă, de asemenea, o categorie vulnerabilă prin prisma implicațiilor pe care lipsa veniturilor stabile le poate avea asupra vieții de familie și a vieții personale a individului. La nivelul comunei Dănești, sunt înregistrați 10 șomeri indemnizați. În ceea ce privește șomerii neindemnizați, cuantificarea acestora este mai dificil de realizat deoarece după finalizarea perioadei de indemnizare aceștia nu mai figurează în evidențele autorităților.

În general, în mediul rural accesul la piața muncii este limitat, fapt ce determină instabilitatea veniturilor și nivelul limitat al acestora. Venitul minim garantat este o modalitate de a asigura un venit minim pentru familiile aflate în dificultate.

La nivelul comunei Dănești, un număr de 91 persoane primesc venitul minim garantat.

4.6 CULTURĂ ȘI CULTE

Comuna Dănești beneficiază de lăcașuri de cult în toate satele ce o compun, cu excepția satului Râșcani, de un Cămin Cultural, de o Bibliotecă Comunală și o Casă Memorială.

În cadrul Căminului Cultural din localitatea Dănești se află Biblioteca Comunală care deține un număr de 10.000 volume. Consiliul Local și Primăria comunei Dănești doresc să modernizeze Căminul Cultural printr-un proiect de investiție.

Populația comunei Dănești este în majoritate ortodoxă (95,78%). Ca urmare a acestui fapt, lăcașurile de cult de pe teritoriul comunei sunt de rit ortodox.

Astfel, în satul Dănești se află construită Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae care dispune de cimitir și casă praznicală.

„Biserica Sf. Nicolae” Dănești

Casa praznicală și Cimitirul Bisericii Sf. Nicolae

Biserica este construită din cărămidă roșie în stilul specific moldovenesc, având o singură turlă și a suportat unele modernizări. În cimitirul din sat au fost identificate morminte care aparțin veteranilor de război, amenajate într-un mod prin care se identifică ușor.

La 500 m de sat, pe pășunea „La Islaz” a fost identificat un sit arheologic care datează din Epoca Medievală (sec. IX-XV). Așezarea se află înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice sub codul VS-I-s-B-06666.

Biserica cu hramul Sfântului Gheorghe se află în satul Emil Racoviță și anual comemorează sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe. Biserica nu are cimitir sau casă praznicală, înmormântările realizându-se în satele învecinate.

„Biserca Sf. Gheorghe” Emil Racoviță

Tot aici se mai află și Casa Memorială Emil Racoviță înscrisă în Lista Monumentelor Istroice din anul 2004 având codul VS-II-a-B-06795 și este formată din 4 obiective:

Corpul Vechi – datează din sec. al XIX-lea și are codul VS-II-m-B-06795.01;

Corpul Nou – datează de la începutul sec. al XX-lea și are codul VS-II-m-B-06795.02;

Ruinele beciurilor – datează din sec. al XIX-lea și are codul VS-II-m-B-06795.03;

Parcul cu arbori seculari (10 ha) – aflat în partea de est a satului, datează din sec. al XIX-lea și are codul VS-II-m-B-06795.04.

Casa memorială Emil Racoviță este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a trăit omul de știință Emil Racoviță (1868-1947).

Prin accesarea fondurilor europene se urmărește punerea în valoare a Casei Memoriale “Emil Racoviță”. Acest fapt poate aduce mari avantaje în comună prin perspectiva promovării turismului în zonă.

Casa Memorială „Emil Racoviță” – monument istoric

– DE PUS POZE

În satul Tătărăni se află Biserica Ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului în incinta căreia funcționează cimitirul și o casă praznicală.

Biserica „Adormirii Maicii Domnului” Tătărăni

Biserica Ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae este monument istoric și a fost construiă în anul 1757 în satul Boțoaia și reconstruită în 1857. Este situată în centrul satului, iar în Lista Monumentelor Istorice se află în categoria B – monument istoric de interes local, având codul VS-II-m-B-06766. Biserica este construită în formă de corabie din vălătuci de pământ, iar pe dinafară pereții sunt pardosiți cu scândură și acoperită cu tablă zincată.

„Biserica Sf. Nicolae” Boțoaia – monument istoric

În satul Râșcani nu există biserică, enoriașii deplasându-se în satele din împrejurimi pentru participarea la slujbele săptămânale.

În satul Bereasa se află construită Biserica Ortodoxă cu hramul Sfintei Parascheva, care se sărbătorește anual pe data de 14 octombrie. În incinta bisericii se află cimitirul. Biserica nu dispune de casă praznicală.

„Biserica Sf. Parascheva” Bereasa

Anual în comuna Dănești se desfășoară o serie de evenimente:

Ziua „Emil Racoviță” – se sărbătorește la data de 15 noiembrie, ziua nașterii omului de știință;

Hramul satului Emil Racoviță – se sărbătorește la data de 23 aprilie, la praznicul Sfântului Mucenic Gheorghe;

Hramul satului Tătărăni – se sărbătorește la data de 15 august, la praznicul Adormirii Maicii Domnului;

Hramul satului Boțoaia – se sărbătorește la data de 6 decembrie, la praznicul Sfântului Nicolae;

Hramul satului Bereasa – se sărbătorește la data de 14 octombrie, la praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva.

4.7 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Conform Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comuna Dănești sunt Consiliul Local format din 11 consilieri, ca autoritate deliberativă, și Primarul, ajutat de un viceprimar, ca autoritate executivă. Atribuțiile și modul de funcționare o acestora sunt stabilite prin aceeași lege republicată și actualizată. Sediul Primăriei și a Consiliului Local al comunei se află într-o clădire nouă, modernă, situată în localitatea Dănești.

Lucrările de construire a clădirii Primăriei au fost finanțate de la bugetul local.

Sediul Primăriei și Consiliului Local al comunei Dănești

În cadrul Primăriei funcționează și Serviciul Voluntar Pentru Situații de Urgență compus din 1 șef S.V.S.U. și 37 voluntari.

4.8 CARACTERISTICI GENERALE ALE ECONOMIEI

Principalele activități economice desfășurate în comuna Dănești sunt:

Agricultura;

Creșterea animalelor;

Pomicultura;

Apicultura.

Economia comunei se bazează pe agricultură și zootehnie.

Tabelul 4.8

Lista agenților economici din comuna Dănești

Din datele prezentate în Tabelul 4.8 se poate observa că cel mai mare interes în desfășurarea unei activități economice îl constituie domeniul agriculturii, acesta fiind favorizat de climă, relief și amplasamentul teritorial al comunei.

Agricultura comunei Dănești

Comuna Dănești nu se află înscrisă în lista zonelor defavorizate de condiții naturale specifice rezultând că aceasta se bucură de o bună productivitate agricolă.

Tabelul 4.9

Potențialul pentru cultura vegetală și creșterea animalelor

în comuna Dănești – PNDR

Sursa: www.apdrp.ro

După destinație, suprafața comunei este împărțită astfel:

Teren agricol: 4.605 ha, clasificat astfel:

Teren arabil: 3.170 ha;

Vii: 109 ha;

Pășuni și fânețe: 1.314 ha;

Livezi: 12 ha

Teren neagricol: 1.191 ha, din care:

Suprafața împădurită: 873 ha;

Terenuri cu ape: 9 ha;

Drumuri: 112 ha;

Curți, construcții: 102 ha;

Teren degradat: 95 ha.

Conform rezultatelor Recensământului General Agricol realizat în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011, principalele culturi practicate la nivelul comunei Dănești erau următoarele:

Cereale pentru boabe (grâu, orz, ovăz, porumb): 1.524,86 ha;

Floarea soarelui: 565,96 ha;

Plante pentru nutreț: 125,22 ha.

Tabelul 4.10

Parcul de mașini și utilaje agricole în proprietate – comuna Dănești

Sursa: http://insse.ro

Suprafața mare a fânețelor și pășunilor (28,53% din total teren agricol) oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea sectorului zootehnic.

Efectivele de animale deținute de localnicii comunei Dănești au următoarea structură:

Bovine – 568 capete;

Ovine –1.969 capete;

Caprine –158 capete;

Porcine – 815 capete;

Păsări –18.251 capete;

Cabaline – 371capete;

Iepuri de casă – 201 capete;

Albine – 209 familii.

Conform rezultatelor Recensământului General Agricol 2010, situația persoanelor care au lucrat în agricultură, în comuna Dănești, este următoarea:

total persoane care au lucrat în agricultură: 1.795 persoane, din care 934 persoane de sex masculin și 861 persoane de sex feminin;

persoane care au lucrat în exploatații agricole fără personalitate juridică: 1.783 persoane, din care 922 persoane de sex masculin și 861persoane de sex feminin;

persoane care au lucrat în exploatații agricole cu personalitate juridică: 12 persoane de sex masculin.

CAPITOLUL 5

ANALIZA SWOT A COMUNEI DĂNEȘTI

Analiza SWOT reprezintă o metodă de audit al comunității, fiind considerată prima etapă a planificării strategice. Metoda ne ajută să ne concentrăm asupra aspectelor relevante, iar odată identificate, acestea se transformă în obiective.

Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) reflectă capacitatea mediului intern de a răspunde factorilor de macromediu în sensul fructificării oportunităților și diminuării amenințărilor.

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum și identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului și este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administrațiilor publice. Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situației existente pentru ca în cadrul discuțiilor toți participanții să aibă o “bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivelul comunității dispun de o informare asimetrică și au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.

Tehnica SWOT de discuție/analiză și cercetare se bazează pe metoda “brainstorming-ului”, care s-ar traduce printr-o discuție între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.

Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunității pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi “punctele tari – grele (hard)” și “punctele tari – ușoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuții ulterioare sau din activități de cercetare.

Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus față de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Și în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem distincția între “punctele slabe – grele” și “punctele slabe – ușoare”.

Al treilea parametru se referă la zona oportunităților. Acestea pot fi studiate și discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari și oportunitățile se suprapun. Există o diferență clară între acești doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o disticție clară între punctele tari și oportunități.

Amenințările includ implicațiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităților și a amenințărilor implică un melanj al efectelor interne și externe ale politicii. Efectele externe pot genera într-un fel de amenințări.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

Construiește pe Punctele tari;

Elimină Punctele slabe;

Exploatează Oportunitățile;

Îndepărtează Amenințările.

Analiza SWOT a comunei Dănești vizează următoarele aspecte:

Poziționarea comunei în teritoriu;

Infrastructura tehnico-edilitară;

Capitalul uman al comunei;

Educație, asistență medicală, asisitență socială, cultură și culte;

Economia comunei.

1. Poziționarea comunei în teritoriu

2. Infrastructura tehnico-edilitară

3. Capitalul uman al comunei

4. Educație, asistență medicală, asistență socială, cultură și culte

5. Economia comunei

CAPITOLUL 6

DEZVOLTAREA STRATEGICĂ A COMUNEI DĂNEȘTI

6.1 VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A COMUNEI DĂNEȘTI

Viziunea de dezvoltare are ca scop final îmbunătățirea condițiilor de trăi a cetățenilor comunei Dănești.

Condițiile de trai sunt înțelese prin termenii: mod de viață, stil de viață, calitatea vieții și nivelul de trăi.

Practic, din analiza realităților locale prezente rezultă direcții de acțiune concrete al căror rezultat final este în corelație cu scopul și obiectivele strategice.

Dezvoltarea viitoare a comunei va fi legată de dezvoltarea municipiului Vaslui, de influența economică pe care acest oraș o va avea în regiune și de impactul politicilor europene asupra teritoriului.

În viziunea reprezentanților autorității publice locale, comuna Dănești va deveni o comună prosperă și durabilă, care:

Va realiza creștere economică prin atragerea de noi investitori în agricultură, servicii, industrie, prin oferirea de consultanță orientată către toate categoriile de populație și întreprinzători, prin atragerea de noi fonduri nerambursabile, prin creșterea gradului de pregătire a resurselor umane din comună;

Va oferi oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, a parteneriatelor, a consultărilor permanente între parteneri;

Va îmbunătăți condițiile de viață ale populației comunei prin asigurarea accesului la utilitățile de bază, dezvoltarea infrastructurii de transport și crearea de noi locuri de muncă;

Va sprijini transformările din învățământul local și va menține calitatea actului didactic și a condițiilor de derulare a acestuia, prevenirea și combaterea abandonului școlar și promovarea conceptului de învățare continuă, astfel încât toate categoriile socio-profesionale și de vârstă să participe și să se identifice cu comunitatea;

Va îmbunătăți accesul la bunăstare al grupurilor dezavantajate;

Va garanta protecția factorilor de mediu și utilizarea eficientă a resurselor naturale locale.

6.2 DIRECȚIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Prioritățile din cadrul Strategiei de Dezvoltare sunt:

Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale;

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității, conectivității și atractivității regiunii;

Îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării, accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale;

Optimizarea utilizării și protejarea resurselor și patrimoniului natural.

În concordanță cu prioritățile stabilite de către Agenția de Dezvoltare Regională Nord – Est, dezvoltarea comunei Dănești se va realiza urmărind următoarele direcții strategice:

Dezvoltare rurală durabilă;

Susținerea mediului de afaceri și atragerea investițiilor;

Conservarea și protecția mediului;

Dezvoltarea capacității administrative.

La nivel de comună, prioritățile menționate urmăresc dezvoltarea unui mediu rural atractiv și prosper, printr-o abordare integrată și echilibrată în ceea ce privește dezvoltarea comunității și a economiei rurale, favorizând contribuția pozitivă a acestui mediu la prosperitatea regională.

DIRECȚIA STRATEGICĂ 1

DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

Dezvoltarea rurală constituie o prioritate la nivel local, regional și național. Dezvoltarea rurală trebuie să aibă în vedere îmbunătățirea infrastructurii de transport, a infrastructurii tehnico-edilitare, creșterea gradului de accesibilitate a populației la serviciile de bază – rețea de drumuri, alimentare cu apă, canalizare, servicii medicale, de educație, culturale și sociale.

Obiectivele încadrate în această direcție strategică se referă la:

1. Modernizarea infrastructurii de transport;

2. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

3. Modernizarea infrastructurii și serviciilor de educație, sănătate, culturale și sociale.

Obiectivul nr. 1 – Modernizarea infrastructurii de transport

Între infrastructura de transport a unei zone și dezvoltarea sa economică există o relație biunivocă. Din cele mai vechi timpuri, regiunile cele mai prospere s-au situat fie de-a lungul căilor importante de comunicație, fie la întretăierea lor.

Potențialul de dezvoltare al unei zone este cu atât mai mare cu cât aceasta zonă dispune de o infrastructură de transport mai dezvoltată. Fără îndoială, infrastructura de transport se numără printre factorii cei mai importanți ai competitivității economice.

Plecând de la aceste considerente, considerăm că infrastructura trebuie să rămână una dintre prioritățile locale, indiferent de constrângerile economice sau bugetare.

Se dorește ca modernizarea infrastructurii de transport să aibă ca finalitate îmbunătățirea accesului în zonele rurale și a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil și rapid pentru toți locuitorii comunei, atragerii investitorilor și diversificării economiei locale.

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

1) Asfaltare drum intravilan Emil Racoviță – Bereasa;

2) Modernizarea prin asfaltare a căilor de acces comunale (drumuri, ulițe etc.).

Scopul măsurilor propuse în cadrul obiectivului strategic ”Modernizarea infrastructurii de transport” se concretizează în:

Îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază a localităților comunei Dănești;

Creșterea nivelului de trai pentru comunitate;

Creșterea gradului de siguranță a circulației și reducerii tipului de călătorie prin fluidizarea traficului.

Motivația măsurilor propuse

Modernizarea infrastructurii de transport va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare a comunei, prin conectarea diferitelor zone greu accesibile la drumurile locale, prin îmbunătățirea legăturilor rutiere cu comunele învecinate. Prin efectele pe care le produc, măsurile propuse conduc la:

creṣterea atractivității turistice a zonei;

creṣterea competitivității comunei;

creșterea eficienței activităților economice de pe raza comunei;

fluidizarea traficului/ asigurarea siguranței și confortului în trafic;

îmbunătățirea accesului populației si al echipajelor de intervenție (poliție, pompieri) în caz de forță majoră.

Obiectivul nr. 2 – Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

Se dorește ca dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare să aibă ca finalitate creșterea standardului de viață al cetățenilor și asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene. Acest lucru se poate obține prin asigurarea accesului la utilități (apă potabilă, canalizare, iluminat public și casnic, servicii pentru populația rurală) pentru toți locuitorii comunei.

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Înființarea rețelei de alimentare cu apă potabilă în toate satele componente ale comunei Dănești, județul Vaslui;

Înființarea rețelei publice de canalizare și stații de epurare în toate satele componente ale comunei Dănești, județul Vaslui;

Achiziționarea de utilaje și echipamente pentru serviciile publice din comuna Dănești, județul Vaslui (sărăriță, autogreder, echipament pentru toaletarea și întreținerea spațiilor verzi, autospecială pentru stingerea incendiilor, autogunoieră).

Scopul măsurilor propuse în cadrul obiectivului strategic ”Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare” se concretizează în:

Asigurarea calității și disponibilității serviciilor de alimentare cu apă si canalizare conform principiilor bazate pe maximizarea eficienței costurilor, a calității în furnizare și a suportabilității populației;

Creșterea calității vieții locuitorilor comunei Dănești.

Motivația măsurilor propuse

Înființarea rețelei de alimentare cu apă în sistem centralizat va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare a comunei, prin creṣterea accesibilității comunității la serviciile de apă, prin conservarea, protejarea si îmbunătățirea mediului înconjurator si, nu in ultimul rând, prin protejarea sănătății populației.

Existența unui sistem centralizat de alimentare cu apă în comuna Dănești conduce la formarea unor debite însemnate de ape uzate, încărcate cu substanțe organice care, deversate liber în mediul natural, în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare și epurare corespunzătoare generează impurificarea apelor de suprafață și subterane, a solului și a subsolului. Măsura propusă constituie abordare integrată în rezolvarea problematicii legate de infrastructura de apă ṣi canal a localității, în concordanță cu legislația în vigoare care impune soluționarea problemei apelor uzate concomitent cu racordarea populației la rețeaua de alimentare cu apă.

Achiziționarea utilajelor pentru dotarea serviciilor publice comunale permite îmbunătățirea infrastructurii fizice ṣi a serviciilor de bază oferite cetățenilor din comuna Dănești, județul Vaslui, măsura achiziționării acestor utilaje fiind identificată ca nevoie stringentă la nivelul comunității. Îmbunătățirea infrastructurii de bază este esențială pentru asigurarea unui nivel de trai decent, pentru creșterea gradului de confort material ṣi psihologic, aducând comunității considerabile beneficii economice, sociale și de mediu.

Obiectivul nr. 3 – Modernizarea infrastructurii și serviciilor de educație, sănătate, culturale și sociale

Pentru stabilirea măsurilor ce vor fi incluse în cadrul acestui obiectiv, s-a realizat o împărțire pe următoarele domenii:

Educație

Sănătate și protecție socială

Cultură

Educație

În accepțiune modernă, în contextul dezvoltării durabile, școala este privită ca un sistem complex, o organizație a învățării, care stimulează noi căi de gândire, într-un climat în continuă schimbare.

Școala este din ce în ce mai integrată comunității locale, iar într-o școală care funcționează bine competența acesteia depășește suma competențelor personalului care o deservește De aceea, și implicarea comunității și a autorității locale în viața școlii se impune a fi pe măsură, astfel încât să asigure îmbunătățirea continuă a condițiilor în care se desfășoară procesul de învățământ, crescând atractivitatea școlii din comunitate și diminuând riscul migrației elevilor către mediul urban.

Se dorește ca investițiile în domeniul educațional să aibă ca finalitate dezvoltarea sistemului de învățământ la nivelul comunei Dănești, prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, crearea cadrului pentru desfășurarea de activități extracurriculare, creșterea calității și diversificarea serviciilor educaționale.

În cadrul acestui domeniu au fost incluse următoarele măsuri:

1) Lucrări de reparații și modernizare școală gimnazială “Grigore T. Popa” Dănești

2) Construirea sau înființarea unor grădinițe cu program normal în satele în care nu există, pentru preșcolari;

3) Construirea unei școli primare și a unei grădinițe cu program normal pentru copiii din satul Boțoaia pentru a nu mai fi nevoiți să se deplaseze în afara localității lor de reședință;

4) Înființare centru de tip after school pentru copii;

5) Dotarea școlilor și grădinițelor cu materialele didactice necesare;

6) Înființare unei săli de sport în comuna Dănești, județul Vaslui;

7) Măsuri de instruire permanentă și învățare pe tot parcursul vieții, concretizate în:

dezvoltarea de parteneriate cu furnizorii de formare profesională;

sprijinirea reconversiei forței de muncă disponibile.

Scopul măsurilor propuse în cadrul domeniului ”Educație” se concretizează în:

Îmbunătățirea calității infrastructurii de educație din satele comunei și dotarea unităților de învățământ, în vederea asigurării unui proces educațional la standarde europene ṣi asigurării creṣterii participării populației ṣcolare la procesul educațional;

Educarea permanentă a populației și sprijinirea reconversiei profesionale, prin facilitarea accesului la cursuri de formare/ inițiere/ specializare/ perfecționare profesională.

Motivația măsurilor propuse

Prin implementarea măsurilor propuse se asigură creșterea calității serviciilor de educație și stimularea participării copiilor la procesul instructiv – educativ. Beneficiile obținute în urma implementării acestor măsuri constau în:

Creșterea gradului de satisfacție a populației, prin utilizarea unei infrastructuri școlare moderne, adecvate desfășurării procesului de învățământ;

Reducerea cauzelor de îmbolnăvire a populației școlare, prin asigurarea tuturor condițiilor igienico-sanitare.

Prin construirea grădinițelor și a unei școlii în satele Boțoaia și prin lucrările de reparație și modernizare a școlii gimnaziale „Grigore T. Popa” din Dănești se urmărește crearea unei infrastructuri școlare moderne, adecvată desfășurării procesului de învățământ. La momentul actual, în comuna Dănești grădinițele funcționează în cadrul școlilor. Plecând de la faptul că educația preșcolarilor este diferită de cea a școlarilor, dotările și activitățile desfășurate de cele două cicluri de învătământ sunt diferite, iar programul instructiv-educativ este mai redus în cazul preșcolarilor, autoritățile publice locale și cetățenii comunei au identificat nevoia construirii acestor două instituții de învățământ. Se dorește de asemenea crearea unui cadru adecvat de educație, în condiții de siguranță pentru populația preșcolară și asigurarea condițiilor igienico-sanitare adecvate în vederea reducerii cauzelor de îmbolnăvire a copiilor.

Necesitatea înființării unui centru de tip after school pentru copiii din comuna Dănești rezultă din faptul că majoritatea locuitorilor comunei lucrează în agricultură, fără un program fix și bine definit și fără a avea posibilitatea de a petrece foarte mult timp în preajma copiilor. Având în vedere aceste elemente, se justifică înființarea unui centru pentru copii, în care aceștia să poată desfășura activități specifice vârstei, să rezolve temele sau să învețe o limbă străină. Implementarea acestei măsuri ar avea ca efecte atât diversificarea activităților elevilor din comună, cât și reducerea șomajului în comuna Dănești (proiectul ar conduce la crearea unor locuri de muncă atât temporare – în faza de execuție a lucrărilor de construcție, cât și permanente – angajații centrului).

Prin înființarea unei săli de sport, copiii și tinerii din această comună își pot desfașura activitățile sportive, în condiții optime de confort și siguranță. Totodată se pot organiza diferite competiții sportive, fapt ce poate duce la diversificarea activităților turistice ale comunei.

Sănătate și protecție socială

Starea de sănătate a populației este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, și de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte.

Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali. Accesul la îngrijiri de sănătate este influențat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesul la serviciile de îngrijire medicală este determinat de convergența dintre oferta și cererea de astfel de servicii sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităților de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparitățile în accesul la îngrijiri apar din cel puțin patru motive:

etnice sau rasiale;

economice, aici incluzând costurile directe suportate de populație (co-plăți, costuri legate de tratamente și spitalizare) precum și cele indirecte (cost transport, timpi de așteptare);

așezare geografică inadecvată a facilităților de îngrijiri;

calitatea inegală a serviciilor de același tip.

În contextul legislativ actual misiunea autorității locale este aceea de a asigura accesul egal al membrilor comunității la serviciile de îngrijiri de sănătate furnizate în plan local.

Se dorește ca investițiile în domeniul sănătății și al protecției sociale să aibă ca finalitate dezvoltarea infrastructurii de sănătate și a serviciilor medicale și sociale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de bază.

În cadrul acestui domeniu au fost incluse următoarele măsuri:

1) Înființarea unui cabinet stomatologic în comuna Dănești, județul Vaslui

2) Înființarea Centrului de Permanență Dănești;

3) Înființare unui centru-adăpost pentru femeile si copiii agresați fizic;

4) Înființare cămin pentru bătrâni;

5) Amenajarea unor spații de joacă pentru copii.

Scopul măsurilor propuse în cadrul domeniului ”Sănătate și protecție socială” se concretizează în:

Reabilitarea clădirii în care funcționează dispensarul medical;

Dotarea disensarului cu aparatură medicală modernă;

Asigurarea permanentă a serviciilor de urgențe medicale;

Sprijinirea bătrânilor din comuna Dănești, prin oferirea de servicii de alimentație, sănătate si asistență socială;

Sprijinirea femeilor și copiilor agresați fizic, din comuna Dănești, prin oferirea de servicii de cazare, asistență socială si medicală;

Inființarea unor spații de joacă pentru copii.

Motivația măsurilor propuse

Autoritățile publice locale au identificat necesitatea asigurării unui sistem medical care să corespundă standardelor de sănătate publică și cerințelor Uniunii Europene, prin implementarea acestor măsuri garantându-se dreptul cetățenilor de a beneficia de servicii medicale la cele mai înalte standarde.

În ceea ce privește centrul – adăpost pentru femeile și copiii agresați fizic, autoritățile publice locale consideră oportună înfiiințarea unei astfel de structuri din următoarele considerente:

În ultima perioada a crescut foarte mult numarul cazurilor de violență în familie;

Comunitatea are responsabilitatea morală de a asigura un adapost acestor persoane lipsite de aparare.

Înființarea acestor spații de joacă special amenajate, duc la desfasurarea activităților de joacă în siguranță, sub supraveghere strictă si totodată la prevenirea multor accidente.

Cultură

Abordarea acestui domeniu își propune să găsească un răspuns la o întrebare esențială: cum se poate concretiza rolul culturii în ecuația dezvoltării durabile a comunității, în susținerea creației artistice și valorificarea patrimoniului din perspectiva protecției și promovării diversității culturale specifice spațiului european.

Într-o societate în continuă dinamică, în care ținta generală devine profitul, este de cele mai multe ori neglijat aspectul „hrănirii” culturale a populației. Prin atributul său legal însă, autoritatea locală din comuna Dănești își propune să redea culturii locul său în dezvoltarea generală durabilă a comunității.

Se dorește ca investițiile în domeniul cultural să aibă ca finalitate dezvoltarea culturii locale.

În cadrul acestui domeniu au fost incluse următoarele măsuri:

Renovare cămin cultural din sat Dănești, comuna Dănești, județul Vaslui

Înființarea unui muzeu etnografic în comuna Dănești, județul Vaslui

Înființarea și susținerea unui grup folcloric care să reprezinte comuna Dănești

Valorificarea casei memoriale „Emil Racoviță”

Valorificarea culturală a sitului arheologic „La Islaz” din satul Dănești

Scopul măsurilor propuse în cadrul domeniului ”Cultură” se concretizează în:

Crearea unor condiții adecvate pentru realizarea de evenimente cu caracter cultural și de divertisment pe raza comunei;

Stimularea înființării de ansambluri folclorice, grupuri de muzică și dans, care să permită locuitorilor de pe raza comunei practicarea în cadru organizat a diferitelor activități de divertisment;

Creșterea nivelului de educație, de socializare și de cultură a tuturor cetățenilor (copii, tineri, adulți, vârstnici și persoane cu handicap), prin participarea la evenimente de divertisment, festivaluri folclorice, etc.;

Creșterea participării tuturor locuitorilor de pe raza comunei la activități cu caracter cultural;

Dezvoltarea interesului, pentru turismul local al comunei Dănești, cetățenilor din județul Vaslui și a celor din afara lui.

Motivația măsurilor propuse

Necesitatea reabilitării căminului cultural, precum și înființarea unui muzeu etnografic și a unui grup folcloric vine din faptul că satul românesc este o entitate culturală tradițională ce are nevoie de promovarea imaginii socio-culturale. Reabilitarea căminului cultural și înființarea muzeului sătesc vor facilita accesul populației la cultură și educație, iar înființarea grupului folcloric va contribui la promovarea obiceiurilor și tradițiilor specifice comunei Dănești. Implementarea măsurilor propuse va duce la dezvoltarea comunei din punct de vedere social și cultural.

Valorificarea sitului arheologic „La Islaz” din satul Dănești și a Casei Memoriale „Emil Racoviță” din satul Emil Racoviță reprezintă o bună oportunitate de a atrage turiști dornici să viziteze vechile așezări din Epoca Medievală. În urma acestui fapt comuna ar beneficia de o creștere economică determinată de activitatea turistică

.

DIRECȚIA STRATEGICĂ 2

SUSȚINEREA MEDIULUI DE AFACERI ȘI ATRAGEREA INVESTIȚIILOR

Mediul de afaceri reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunități. Celelalte domenii ce completează sfera socio-economică sunt cu siguranță definitorii pentru evoluția unei unități teritoriale bine delimitate geografic și administrativ, dar fundamentul dezvoltării globale îl reprezintă sectorul economic.

Practic, activitățile sociale, culturale etc, trebuie susținute din punct de vedere financiar de activitatea economică. Altfel spus, ca să putem dezvolta serviciile sociale, cultura, sportul etc, trebuie să dezvoltăm mediul de afaceri.

Economia de piață funcțională nu poate fi dezvoltată decât prin intermediul mediului de afaceri. Pentru a avea o economie funcțională, comuna Dănești trebuie să se bazeze pe experiența și capacitatea mediului de afaceri. Mediul de afaceri este o componentă extrem de importantă pentru comunitate, deoarece este generator de locuri de muncă și de venituri pentru populația rurală.

Economia locală, bazată în majoritate pe activitățile agricole și comerț, trebuie să fie încurajată în direcții al căror efect sinergic aduce bunăstare rezidenților.

Relansarea economică și accelerarea dezvoltării durabile reprezintă obiectivul esențial pentru asigurarea depășirii condiției actuale. Aceasta vizează crearea infrastructurilor necesare pentru favorizarea mediului de afaceri, precum și sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, dezvoltarea spiritului antreprenorial. De o importanță strategică este prezervarea și dezvoltarea selectivă a potențialului industrial existent pentru promovarea amplasării în zonă a ramurilor cu productivitate ridicată.

Obiectivele încadrate în această direcție strategică se referă la:

Sprijinirea antreprenoriatului

Promovarea oportunităților de investiții

Obiectivul nr. 1 – Sprijinirea antreprenoriatului

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Înființarea unui birou specializat de informare și comunicare în relația cu mediul de afaceri, inclusiv cu acces on-line

Introducerea unor facilități fiscale pentru investitori

Simplificarea procedurilor de autorizare, certificare, funcționare și comunicare cu mediul de afaceri

Aplicarea unui sistem de facilități pentru retenția populației tinere active și pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial

Instituirea unui sistem eficient de emitere a certificatelor, autorizațiilor și a altor permise de funcționare

Obiectivul nr. 2 – Promovarea oportunităților de investiții

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Identificarea posibilităților de exploatare și valorificare a terenurilor și clădirilor aflate în proprietatea administrației publice locale

Informarea cetățenilor și agenților economici cu privire la sursele de finanțare europene și guvernamentale

La nivelul comunei Dănești au fost identificate următoarele oportunități de finanțare a mediului privat de afaceri (prin măsurile de finanțare propuse în PNDR 2014 – 2020), în corelare directă cu resursele (naturale, tehnice, financiare și umane) existente în această comună:

Investiții în exploatații agricole – cel puțin 10 proiecte:

înființarea/ modernizarea de ferme zootehnice de ovine, bovine, păsări, porcine etc.;

înființarea/ extinderea de plantații viticole;

înființarea de sere și solarii pentru legume;

achiziția de utilaje și echipamente agricole;

investiții în procesarea produselor agricole obținute în fermă (spre exemplu, abatoare, fabrici de prelucrare a laptelui, moară de cereale etc.).

Ponderea sprijinului nerambursabil este cuprins între 50% – 90%.

Investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole – cel puțin 5 proiecte:

înființarea unităților de procesare a produselor agricole vegetale și animale (spre exemplu, unități de morărit, abatoare și fabrici de procesare a cărnii, fabrici de prelucrare a fructelor și legumelor, înființare brutărie/ patiserie etc.);

achiziționarea de mijloace de transport specializate pentru comercializarea produselor (spre exemplu, cisternă de transport lapte, mașină frigorifică de transport carne etc.).

Ponderea sprijinului nerambursabil este cuprins între 50% – 90%.

Instalarea tinerilor fermieri ca șefi de exploatație și demararea unei activități agricole – cel puțin 20 proiecte (valoare maximă nerambursabilă = 50.000 euro);

Ponderea sprijinului nerambursabil este de 100%.

Sprijin pentru ferme mici – cel puțin 10 proiecte (valoare maximă nerambursabilă = 15.000 euro);

Ponderea sprijinului nerambursabil este de 100%.

Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea de activități nonagricole – cel puțin 20 proiecte:

înființarea de fabrici de producție nonagricolă (spre exemplu, fabrici pentru producerea de: peleți/ brichete, mobilă, confecții textile, unelte agricole etc.);

înființarea de ateliere meșteșugărești/ de artizanat;

înființarea de pensiuni agro-turistice;

înființarea de unități pentru prestarea de servicii nonagricole (spre exemplu, service auto, salon de înfrumusețare etc.).

Ponderea sprijinului nerambursabil este cuprinsă între 90 -100%.

Se va susține finanțarea cu precădere a cel puțin 20 proiecte în domeniul non-agricol (mică industrie, artizanat, meșteșuguri, servicii) și 25 de proiecte în domeniul agricol și de procesare a produselor agricole. De asemenea, primăria va lua măsuri pentru informarea tinerilor și facilitatarea accesului acestora la primele de instalare în mediul rural (dorim să avem cel puțin 20 beneficiarii ai Măsurii Instalarea tinerilor fermieri).

Proiectele care vor fi realizate de către actorii mediului privat al comunei Dănești, vor contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Dănești, județul Vaslui, pentru perioada 2014 – 2020. Primăria Dănești va susține acei actori privați care doresc să investească în cadrul comunei Dănești, prin colaborarea permanentă cu aceștia, eliberarea de documente necesare și punerea la dispoziția acestora a informațiilor necesare implementării unor proiecte viabile.

Scopul măsurilor propuse în cadrul acestor obiective se concretizează în:

Dezvoltarea durabilă a econoniei rurale prin încurajarea activităților economice, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor populației;

Crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural;

Încurajarea inițiativelor de afaceri promovate de populația tânără a comunei;

Îmbunătățirea performanțelor întrepriderilor care își desfășoară activitatea pe raza comunei Dănești;

Creșterea gradului de informare a cetățenilor cumunei Dănești.

DIRECȚIA STRATEGICĂ 3

CONSERVAREA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Dezvoltarea durabilă urmărește dezvoltarea economică și socială în concordanță cu menținerea unui echilibru rațional între elementele evoluției societății umane și integritatea mediului natural. Prin Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, România și-a asumat dezvoltarea durabilă ca „singura perspectivă rațională a devenirii naționale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluența factorilor economici, sociali și de mediu”.

Administrația publică locală a comunei Dănești are ca principală preocupare protecția mediului înconjurător și dezvoltarea serviciilor pentru populație, adoptând o atitudine de limitare a efectelor poluante ale intervenției omului în natură.

Obiectivele încadrate în această direcție strategică se referă la:

Managementul deșeurilor

Utilizarea energiilor alternative

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Realizarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor (spre exemplu, dotarea comunei cu pubele de colectare selectivă a deșeurilor, achiziția unei autogunoiere etc.);

Educația ecologică a cetățenilor comunei;

Responsabilizarea agenților economici.

Scopul măsurilor propuse în cadrul obiectivului ”Managementul deșeurilor” se concretizează în:

Reducerea poluării solului, apelor și aerului;

Respectarea legislației în domeniul managementului deșeurilor;

Contribuirea la respectarea angajamentului României față de Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor.

Motivația măsurilor propuse

Managementul deșeurilor reprezintă o prioritate pentru autoritățile publice locale ale comunei Dănești. Se dorește ca măsurile propuse să contribuie în primul rând la reducerea poluării mediului și mai apoi la creșterea gradului de atractivitate a comueni. Măsurile propuse în cadrul obiectivului sunt necesare și contribuie la dezvoltarea comunei Dănești.

Obiectivul nr. 2 – Utilizarea energiilor alternative

Îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea resurselor regenerabile sunt componente esențiale ale creșterii competitivității economice, care conduc la scăderea costurilor și disponibilizează fonduri pentru alte domenii. Valorificarea resurselor regenerabile de energie este esențială atât pentru utilizarea potențialului natural al țării, cât și pentru reducerea impactului negativ pe care energia convențională îl are asupra mediului.

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Construirea unui complex de energie neconvențională;

Implementarea unui sistem de iluminat public cu panouri solare;

Organizarea de sesiuni de informare a cetățenilor cu privire la sursele alternative de energie.

Scopul măsurilor propuse în cadrul acestui obiectiv se concretizează în:

Creșterea eficienței energetice prin utilizarea rațională a resurselor de energie electrică;

Creșterea calității vieții, prin implementarea unui sistem de iluminat public stradal modernizat, ecologic, eficient din punct de vedere energetic;

Realizarea de importante economii de energie electrică și de resurse financiare de la bugetul local;

Protecția mediului înconjurător.

DIRECȚIA STRATEGICĂ 4

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE

Dezvoltarea capitalului uman și a capacității instituționale în administrația publică este esențială pentru a preveni apariția disparităților între regiuni. O cerință importantă este implicarea tuturor actorilor locali. Implicarea acestora este importantă pentru respectarea principiului transparenței, al participării active și al responsabilizării.

Obiectivele identificate în cadrul acestei direcții strategice se referă la:

Îmbunătățirea coeziunii dintre administrația publică locală și administrația publică județeană și alți factori interesați, în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare locală

Crearea unui sistem modern și eficient de administrație publică

Crearea de condiții optime pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul administrației publice locale Dănești

Creșterea capacității administrative de atragere a finanțărilor externe

Obiectivul nr. 1 – Îmbunătățirea coeziunii dintre administrația publică locală și administrația publică județeană și alți factori interesați, în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare locală

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Coordonarea proceselor de elaborare, actualizare, implementare și monitorizare a strategiilor de dezvoltare la nivelul comunei Dănești;

Colaborarea între autoritățile administrației publice locale și județene în vederea realizării obiectivelor din planul de Acțiuni al Programului de Dezvoltare Economică și Socială a județului Vaslui.

Obiectivul nr. 2 – Crearea unui sistem modern și eficient de administrație publică

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Perfecționarea managementului în administrația publică;

Profesionalizarea resurselor umane în administrația publică locală Dănești;

Implementarea și dezvoltarea serviciului e-administrație.

Obiectivul nr. 3 – Crearea de condiții optime pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul administrației publice locale Dănești

În cadrul acestui obiectiv au fost stabilite următoarele măsuri:

Modernizarea și extinderea sediului Primăriei Dănești (sediul vechi al primăriei)

Dotarea sediului Primăriei pentru oferirea condițiilor optime de lucru

Obiectivul nr. 4 – Creșterea capacității administrative de atragere a finanțărilor externe

În cadrul acestui obiectiv au fost incluse următoarele măsuri:

Identificarea de programe/ cursuri de instruire și oportunități de finanțare pentru acestea;

Instruirea unui număr optim de angajați din cadrul Autorității Publice Locale pentru accesarea și gestionarea programelor cu finanțare externă;

Realizarea de parteneriate și schimburi de experiență cu alte comunități rurale din țară sau din străinătate.

Scopul măsurilor propuse este acela de a crea o administrație publică mai eficientă și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești, cu impact asupra calității serviciilor din acest domeniu.

Principii de bază ale Strategiei de dezvoltare locală a comunei Dănești pentru perioada 2014 – 2020

Egalitate de șanse

Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea de șanse constituie unul dintre principiile de intervenție ale Fondurilor Europene. Problematica promovării egalității de șanse în viața socială pentru ambele sexe constituie o cerință esențială pentru societatea românească, fiind considerată o componentă de bază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor.

În elaborarea strategiei s-a urmărit coordonarea programelor și politicilor sectoriale (servicii sociale, educație, sănătate) în funcție de problemele teritoriale în vederea eliminării disparităților de dezvoltare prezente în zonele rurale și incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului.

În procesul de definire a problemelor prioritare s-a avut în vedere analizarea situațiilor discriminatorii și promovarea șanselor egale între bărbați și femei, tineri și vârstnici, majoritari și minorități etnice, nevoilor persoanelor cu dezabilități și promovarea integrării lor în viața socială și economică.

Dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul ”Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: ”dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții. Dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite de mediul înconjurător și de resursele planetei.

Dezvoltarea durabilă a reprezentat punctul de plecare în definirea direcțiilor de dezvoltare ale comunei Dănești prezentate în Strategie, direcții prin care se urmărește transformarea comunității analizate într-o societate durabilă.

O societate durabilă este una puternică, sanătoasă și justă. Îndeplinește nevoile tuturor oamenilor, precum și pe cele ale comunităților viitoare, promovând bunăstarea personală, coeziunea și incluziunea socială și facilitând oportunități egale pentru toată lumea.

Pentru aceasta, s-au propus atât măsuri de dezvoltare a infrastructurii cât și măsuri pentru construirea unei societăți și economii puternice, stabile și susținute, capabilă să asigure prosperitate și oportunități pentru toți cetățenii, în care costurile sociale și de mediu sunt suportate de cei care le creează, iar consumul eficient de resurse este încurajat.

CAPITOLUL 7

ANALIZA FACTORILOR INTERESAȚI

Actorii locali sunt indivizii sau grupurile care pot influența o anumită politică, ori care pot fi afectați de aceasta. Un actor interesat poate fi o persoană (un cetățean), o instituție (aici incluzând diferitele departamente ale administrației), grupuri specifice sau categorii de persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, bogați, săraci), sau chiar întreaga comunitate.

Unul dintre principalii actori ai Strategiei de dezvoltare locală a comunei Dănești este populația. Aceasta are capacitatea de a influența buna implementare a strategiei, tocmai acest fapt aducându-i numeroase beneficii de ordin material, economic, social, cultural, etc. Populația poate avea și un impact fundamental asupra bunei implementări a strategiei, fiind necesar un grad ridicat de acceptabilitate al populației vis-à-vis de prioritățile și direcțiile propuse. Mai mult decât atât, implicarea populației este necesară pentru crearea unei societăți civile puternice, un pion esențial în deciziile luate de autoritățile publice la nivel local.

Mediul de afaceri reprezintă un alt actor important care, asemenea populației, nu este doar influențat de implementarea strategiei, ci poate și influența măsurile și acțiunile din cadrul acesteia. Consultările publice au relevat o serie de probleme și obstacole pe care le întâmpină în prezent antreprenorii din comuna Dănești, principalul interes al mediului de afaceri din comună fiind tocmai rezolvarea dificultăților întâmpinate în dezvoltarea afacerilor deținute.

Autoritățile publice reprezintă unul dintre cei mai importanți actori în implementarea Strategiei de dezvoltare locală comunei Dănești, acestea deținând nu doar resursele materiale și financiare, ci și legitimitatea necesară demarării unor investiții la nivel local.

Per ansamblu, modul în care autoritățile publice pot interveni în implementarea strategiei rezidă chiar din natura atribuțiilor deținute. Astfel, Consiliul Local Dănești este unul dintre actorii cei mai importanți ai acestei strategii deoarece:

adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială a comunei sau a unor zone din cuprinsul acesteia;

aprobă bugetul propriu al comunei, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare;

hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau, după caz, a serviciilor publice de interes local;

stabilește proiectele de organizare și amenajare a teritoriului comunei, precum și de dezvoltare urbanistică generală a unității administrativ-teritoriale;

aprobă construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;

aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local;

asigură condițiile materiale și financiare necesare în vederea bunei funcționări a instituțiilor de cultură, a instituțiilor și serviciilor publice de educație, ocrotire socială și asistență socială, precum și a altor activități;

hotărăște cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale a autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Instituțiile publice locale reprezintă un alt factor interesat în dezvoltarea comunei Dănești în următoarea perioadă, fie că avem în vedere instituțiile de cultură, educație, sănătate, mediu, etc.

De altfel, Strategia de dezvoltare locală a comunei Dănești cuprinde și planuri de acțiune pentru mediu, sănătate, educație și cultură. Spre exemplu, instituțiile de sănătate au interesul de a beneficia de lucrări de reabilitare și modernizare a clădirilor în care își desfășoară activitatea, dar și de înnoirea echipamentelor și aparaturii, cea existentă în prezent fiind, în mare parte, uzată fizic și moral. Instituțiile educaționale vor avea, de asemenea, o serie de beneficii în urma implementării strategiei, precum: reabilitarea clădirilor, construirea unei grădinițe, săli de sport, terenuri de sport, etc.

Prin implementarea prezentei strategii se va dezvolta și moderniza infrastructura în care își desfășoară activitatea în prezent instituțiile culturale și se va recurge la sprijinirea activităților culturale de la nivel local.

Pe de altă parte, instituțiile publice locale pot contribui la dezvoltarea comunei atât prin furnizarea informațiilor necesare privind problemele și necesitățile de dezvoltare din fiecare sector, cât și prin parteneriate cu autoritățile publice locale în proiectele de finanțare pentru susținerea investițiilor.

În cadrul actorilor interesați de implementarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Dănești intră și organizațiile non-guvernamentale. ONG-urile pot contribui în proiectele propuse a se realiza în cadrul acestui document strategic prin parteneriate cu autoritățile publice locale, ori chiar prin dezvoltarea pe cont propriu a unor proiecte de finanțare prin fonduri europene pentru domenii precum: mediu, social, cultură, etc.

CAPITOLUL 8

IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI DĂNEȘTI

8.1 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI DĂNEȘTI

Implementarea strategiei reprezintă faza practică, de planificare și monitorizare a procesului de punere în operă a deciziilor exprimate prin programe și proiecte de dezvoltare. Aceasta trebuie să asigure atingerea obiectivelor strategice formulate, prin implementarea proiectelor.

Pentru demararea planurilor de acțiune ale proiectelor identificate, trebuie îndeplinite o serie de condiții esențiale. Acestea au rolul de a reduce riscurile implementării legate de etapizare, finanțare, coordonare între parteneri, etc.

Condiția nr. 1: Existența unei strategii de dezvoltare acceptate de comunitate și aprobate de Consiliul Local

Pentru implementarea strategiei este necesară dezbaterea și acceptarea acesteia de către factorii de decizie ai comunei. Dezbaterea documentului strategiei trebuie să

aducă o contribuție reală la prioritizarea proiectelor, însemnând angajarea partenerilor (organizații publice și/sau private), identificarea surselor de finanțare și pregătirea activităților.

Condiția nr. 2: Identificarea surselor de finanțare a proiectelor incluse în Strategia de Dezvoltare Locală

Intervențiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a comunei

Dănești pot fi realizate prin:

susținerea financiară din bugetul local;

din fonduri nerambursabile guvernamentale;

din fonduri nerambursabile europene;

din fonduri rambursabile (de tipul creditelor, sponsorizărilor).

La aceste surse de finanțare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluția potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate.

Fiecare dintre aceste posibile modalități de susținere a proiectelor locale prezintă avantaje și dezavantaje. În primul rând, susținerea proiectelor din bugetul local este cea mai puțin recomandată soluție deoarece fondurile din această sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este relativă.

Finanțarea nerambursabilă din fonduri europene. Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare și temporale) aferente documentațiilor pentru cererea de finanțare și raportărilor tehnice și financiare. În plus, este necesară cofinanțarea locală a proiectelor și finanțarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile (printre care și TVA), ceea ce pentru administrația publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanțare care prevăd cote mari ale contribuției locale.

Finanțarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată modalitate de susținere financiară a proiectelor cuprinse în Strategie. De aceea, în continuare sunt indicate posibilitățile orientative de a finanța intervențiile propuse din surse de finanțare europene.

Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale, pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creșterea economică a statelor membre ale Uniunii și de a conduce la reducerea disparităților dintre regiuni. Ele nu acționează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuții din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanțate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară și contribuția financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.

Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune

(FC), la care se adaugă Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acțiuni complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor operaționale și sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare.

Având în vedere că orizontul strategiei se întinde pe termen lung, respectiv pe perioada 2014-2020, se vor avea în vedere finanțările nerambursabile europene aferente perioadei de programare 2014 – 2020, prezentate în capitolul 1 al prezentului document – Sursele de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală – orizont 2014-2020.

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluție general recomandată și promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariția Legii nr. 178/2010 care reglementează parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii și activități, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât și sectorul non-profit.

Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obținere a finanțării pentru proiectele de investiții. Costurile aferente creditelor sunt mari și implică și un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situație de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităților de investiții pe termen scurt și mediu, deoarece administrația publică devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât și pentru atragerea de fonduri nerambursabile.

Fondurile guvernamentale reprezintă o sursă importantă de finanțare a proiectelor.

În acest sens, există o serie de programe derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cum ar fi:

Programul de construcții de locuințe pentru tineri

Programul de construcții de locuințe sociale

Programul de reabilitare termică

Programe social-culturale și sportive

Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii

La acestea se adaugă și alte programe cum ar fi cele derulate de Administrația Fondului pentru Mediu.

Condiția nr. 3: Prioritizarea proiectelor

Implementarea programelor și proiectelor propuse în documentul strategiei trebuie să înceapă cu o prioritizare a acestora. Capacitatea administrației publice locale nu poate acoperi pe termen scurt întreaga cerere de investiții. De aceea este necesară dezbaterea și selectarea unor proiecte prioritare pentru a fi propuse spre finanțare.

Condiția nr. 4: Existența unei capacități organizaționale pentru implementarea strategiei

Complexitatea aspectelor dezvoltării reclamă crearea unei structuri organizaționale cu responsabilități clare în gestiunea procesului, apte să coordoneze implementarea strategiei, să capaciteze resurse financiare publice sau private, să dialogheze și să negocieze cu alți actori implicați, să formuleze și să monitorizeze planurile de acțiune.

Condiția nr. 5: Comunicarea proiectelor

O altă condiție pentru implementarea strategiei se referă la comunicarea intențiilor de dezvoltare conținute în proiectele prioritare și asigurarea suportului din partea comunității.

Condiția nr. 6: Monitorizarea proiectelor

Monitorizarea este un instrument de management și o etapă a oricărei strategii de dezvoltare, care evaluează o serie de aspecte aflate în plină desfășurare, cum ar fi: activități, rezultate parțiale, buget, performanțe ale organizației ce asigură implementarea, riscurile identificate inițial. Existența unor activități bine formulate, a indicatorilor de performanță aferenți acestora și a unui buget propriu fiecărei activități constituie factori de succes în procesul de monitorizare.

8.2 MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Monitorizarea și evaluarea strategiei sunt procese corelate și interdependente. În contextul ciclului politicilor publice, monitorizarea și evaluarea depind de etapele de identificare, formulare a problemei și de cea a alegerii celei mai bune alternative.

Monitorizarea este procesul de colectare periodică și analiză a informației cu scopul de a fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitați, asigurând transparența în luarea deciziei și furnizând o bază pentru viitoarele acțiuni de

evaluare.

Monitorizarea evoluției implementării strategiei și a planurilor de acțiuni este în principiu o practică formală puțin cunoscută și asumată în mediul instituțional public.

Pe de altă parte, această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de colectare, prelucrare și raportare) și o pregătire specifică (definirea indicatorilor cantitativi și calitativi, corelat cu potențialele surse de colectare/ producere a acestora). Monitorizarea furnizează informația necesară evaluării.

Pentru a putea monitoriza implementarea strategiei și pentru a aprecia performanțele ei în raport cu obiectivele stabilite, este necesară stabilirea unui set de indicatori. Pentru acuratețea datelor obținute în urma procesului de monitorizare este necesară o colectare sistematică și atentă a indicatorilor. Modalitatea de colectare și corectitudinea datelor sunt importante în condițiile în care monitorizarea activează ca un sistem de avertizare timpurie și adesea punctează probleme sau arii care au nevoie de evaluare.

Construirea unui sistem de monitorizare a strategiei de dezvoltare este necesară pentru a urmări în mod continuu implementarea și pentru a putea acționa rapid și eficient în cazul apariției unor eventuale probleme.

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei se va efectua folosind un sistem unic bazat pe indicatori calitativi și cantitativi.

Comuna Dănești va utiliza strategia de dezvoltare în vederea asumării unei abordări locale a dezvoltării integrate rurale. Această abordare implică un proces complex de integrare a demersurilor de planificare și implementare pe următoarele niveluri:

La nivelul documentelor care fundamentează strategia: dezvoltarea strategică, dezvoltarea spațială și programul de investiții publice aferente.

La nivelul domeniilor/sectoarelor care conduc la dezvoltare rurală: accesibilitatea fizică, deservirea cu utilități și servicii, locuirea, dezvoltarea economică, regenerarea rurală, calitatea mediului și vieții rurale etc.;

La nivelul sectoarelor implicate în dezvoltarea rurală: sectorul public, sectorul privat și comunitatea;

Din perspectiva necesității asigurării colaborării pe verticală și orizontală;

La nivelul entităților instituționale care cooperează în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării rurale;

Din perspectiva dezvoltării interne simultan cu dezvoltarea rolului regional.

Impactul strategiei va fi evaluat în ceea ce privește eficacitatea sa de a se rezolva problemele comunei și de a dezvolta structuri pentru angajarea comunității locale în procesele de dezvoltare. Pentru asigurarea impactului durabil al strategiei, abordarea integrată va fi consolidată printr-un proces de consultare continuă cu comunitatea locală asupra priorităților viitoare, precum și cu beneficiarii proiectelor, implicați în evaluarea succesului proiectelor.

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte semestriale/anuale întocmite de către un departament desemnat prin dispoziția primarului comunei. În raport se va preciza:

stadiul în care se află diversele acțiuni programate pentru perioada pe care se face raportarea;

indicatorii care descriu caracteristicile măsurabile ale acțiunilor din plan;

revizuirea acțiunilor, acolo unde este cazul;

timpul estimat până la îndeplinirea acțiunilor;

alte aspecte.

În vederea realizării activităților de monitorizare este esențială existența unui grafic al desfășurării în timp a proiectelor precum și a unui set de indicatori de monitorizare și evaluare.

Activitatea de monitorizare a Strategiei are un caracter sistematic și include elaborarea în baza indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de progres și a raportului final de evaluare după ultima etapă de implementare.

Evaluarea este aprecierea activităților sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând informațiile obținute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei și eficienței acesteia.

Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităților realizate și în ce măsură rezultatul răspunde așteptărilor.

Strategia va fi evaluată anual prin intermediul:

rapoartelor de monitorizare;

unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor;

organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul, partenerii,reprezentanții beneficiarilor și ai comunității, unde vor fi comunicate și evaluate rezultatele implementării proiectelor.

Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conține situația indicatorilor de evaluare. În funcție de aceste rapoarte, se vor lua deciziile privind eventualele modificări sau actualizări ale prevederilor Strategiei.

… și alergăm doar pentru a fi desăvârșiți!

DATE DE CONTACT:

PRIMĂRIA COMUNEI DĂNEȘTI

JUDEȚUL VASLUI

Localitatea Dănești, cod poștal 73716

Telefon: 0235-341517, 341520

Fax: 0235-341496

ELABORATOR:

S.C. YXS ROMEST S.R.L.

Iași, Bulevardul Carol I, Nr. 4, județul Iași

Telefon: 0745/ 640 793 Fax: 0232/ 255 143

E-mail: [anonimizat]