Imbatrinirea Demografica A Populatiei Tendinte Si Optiuni [604499]

Akademos
82 – nr. 4 (27), decembrie 2012 ÎMBĂTRÂNIREA
DEMOGRAFIC Ă
A POPULA ȚIEI:
TENDIN ȚE ȘI OPȚIUNI
Dr., conf. Olga GAGAUZ
Institutul Integrare European ă
și Științe Politice, A ȘM
POPULATION AGEING: TRENDS AND
OPTIONS
In the present article, the problem of ageing and
its special features in the Republic of Moldova is examined. Based on the demographic analysis it is shown that a continuously increasing proportion of older people in the total population and the changes in population age structure were very favorable in ter-ms of socio-economic development over the last ten years. Among these one can mention the following: increase in numbers of working age population, pu-pils, students and women of childbearing age. It is noted that the depopulation phase with demographic dividend, when the reduction of population is accom-panied by increasing share of working age populati-on, will close up in the RM soon. In the near future, another stage – depopulation without demographic dividend – will start, when the number of working age population decreases continuously causing an in-crease in demographic burden.
Given the fact that the future changes in the popu-
lation age structure are de fi ned quite clearly, their an-
ticipation through developing the appropriate measu-res will allow all the structures and society as a whole to be adapted to these long-term demographic chan-ges. Even though the ageing process is inevitable, its consequences are largely determined by approach to this problem, elaborated regional programs.
În raportul ONU cu privire la analiza modi fi că-
rii structurii pe vârste a popula ției în anii 1950-2050
se menționează că secolul actual va fi martorul unei
îmbătrâniri rapide a popula ției, acesta fi ind un fe-
nomen global ce afecteaz ă viața tuturor oamenilor.
Problema principal ă, determinat ă de transformarea
structurii pe vârste a popula ției, constă în multitudi-
nea și complexitatea consecin țelor îmbătrânirii popu-
lației, iar rezolvarea lor poate fi împiedicat ă de faptul
că instituțiile sociale ale civiliza ției contemporane
s-au format în condi țiile unei popula ții tinere [1].
Îmbătrânirea demogra fi că reprezint ă o depla-
sare a structurii pe vârste a popula ției spre vârstele
mature și este determinat ă de procesul tranzi ției de-
mogra fi ce (tranzi ția de la niveluri înalte ale nata-lității și mortalit ății, speci fi ce regimului de repro-
ducere a societ ăților agrare, la niveluri sc ăzute ale
natalității și mortalit ății, caracteristice societ ăților
industriale).
Măsurarea îmb ătrânirii demogra fi ce se face în
baza de fi nirii pragului b ătrâneții – o noțiune condi-
țională, care, de regul ă, se stabile ște aproape de vâr-
sta modal ă de pensionare (cea mai frecvent ă vârstă),
pentru comoditate fi ind aleas ă vârsta care se împarte
la cinci. În prezent, în UE și OCDE pragul b ătrâneții
este stabilit la 65 de ani, în publica țiile ONU sunt
utilizate dou ă variante: 60 și 65 ani.
Pentru a m ăsura nivelul îmb ătrânirii, sunt ela-
borate formule de calcul, cea mai cunoscut ă apar-
ținând cercet ătoarei franceze J. Beaujeu-Garnier,
care ulterior a fost dezvoltat ă de savantul polonez
E. Rosset. Potrivit formulei lui Rosset, îmb ătrânirea
demogra fi că începe atunci când ponderea popula ției
în vârstă de 60 de ani și peste dep ășește pragul de
12%. Dup ă conceptul ONU, popula ția cu ponderea
persoanelor în vârst ă de 65 de ani și peste, la nivelul
de 4-7% se consider ă în pragul îmb ătrânirii demo-
grafi ce, 7% și mai mult – îmb ătrânită.
Ambele formule au fost elaborate în condi ții-
le în care popula ția celor mai dezvoltate state, din
punct de vedere economic, a fost înc ă relativ tân ără.
Pragul îmb ătrânirii de 7% pentru vârstele de 65 de
ani și peste a fost atins în multe țări dezvoltate la
începutul secolului XX, iar în Fran ța și Suedia înc ă
în secolul al XIX-lea. Noul prag al îmb ătrânirii, de-
terminat la valoarea de 14%, este dep ășit sau va fi
depășit de toate țările dezvoltate, de aceea, un nou
prag, de 21%, se examineaz ă ca fi ind noul hotar al
îmbătrânirii. În viitorul apropiat acesta va fi devan-
sat de cele mai îmb ătrânite demogra fi c țări europe-
ne, iar către anul 2050, conform prognozelor demo-
grafi ce, el va fi depășit în mai mult de 60 de țări ale
lumii. La indicatorul „ponderea popula ției în vârst ă
de 60 de ani și peste” în calitate de valoare limit ă
este propus pentru perspectiv ă, până în anul 2050,
pragul de 1/3 din popula ție [2]. Japonia, cu cea mai
îmbătrânită populație, se apropie de acest prag, iar
către anul 2050 propor ția populației în vârst ă de 60
de ani și peste poate ajunge la valoarea de 44%.
Sunt reexaminate nu doar hotarele îmb ătrânirii
demogra fi ce, ci și limitele de vârst ă ale bătrâneții.
Cercetările gerontologice și demogra fi ce demon-
strează că persoanele vârstnice în țările cu valori-
le înalte ale duratei medii a vie ții, în compara ție cu
persoanele de aceea și vârstă care au tr ăit jumătate
de secol în urm ă, au sănătatea mai bun ă și speranța
de viață mai mare. În prezent, la categoria „b ătrâ-
nilor tineri” se refer ă persoanele în vârst ă de până

nr. 4 (27), decembrie 2012 – 83 la 75 de ani, iar „b ătrânilor b ătrâni” – în vârst ă de
75 de ani și mai mult.
În afara de acestea, se propune ca indicatorii
tradiționali ai îmb ătrânirii demogra fi ce calcula ți în
baza vârstei cronologice s ă fi e înlocui ți de calcula-
rea prospectiv ă a vârstei. Cu alte cuvinte, s ă trecem
de la calcularea anilor tr ăiți la calcularea celor care
urmează să fi e trăiți la o anumit ă vârstă (de exem-
plu, la vârsta de 60 de ani). Aceasta va permite de a lua în calcul cre șterea considerabil ă a duratei medii
a vieții și variațiile acesteia pe regiuni și țări.
În Republica Moldova îmb ătrânirea demogra fi –
că s-a declan șat mai târziu în raport cu multe din
țările europene dezvoltate, nivelul procesului a fost,
și mai este înc ă, mai redus, dar viteza este mai ridi-
cată, pe fondul sc ăderii rapide și masive a natalit ății
după anii 1990 și menținerii acesteia la o valoare
extrem de mic
ă până în prezent.
Deși în Republica Moldova rata îmb ătrânirii po-
pulației constituie 14,8, fi ind în cre ștere constant ă
pe parcursul ultimilor 40 de ani, ea nu este cea mai îmbătrânită țară de pe continentul european: o bun ă
parte a țărilor europene economic dezvoltate sunt
cu mult mai îmb ătrânite, coe fi cientul de îmb ătrâni-
re având o valoare de circa dou ă ori mai mare (de
exemplu, Italia, Germania, Austria, Fran ța). Totoda-
tă, modi fi cările în structura pe vârste a popula ției
din ultimii 10 ani au fost deosebit de favorabile din punctul de vedere al dezvolt ării socio-economice.
Printre acestea urmeaz ă să menționăm următoarele:
în perioada 2000-2007, în vârsta de pensiona-•
re au intrat genera țiile puțin numeroase n ăscute în
anii postbelici, astfel, efectivul acestora mic șorân-
du-se cu 19 mii, ceea ce a avut un impact favorabil asupra sistemului de pensionare;
numărul popula ției cu vârsta apt ă de munc ă • a fost în cre ștere continu ă, datorită faptului c ă pe
pia
ța muncii intrau genera țiile numeroase n ăscute în
anii 1980-1990. În perioada anilor 2000-2011 efec-tivul acestui contingent a crescut cu circa 200 mii (9%). În plus, a avut loc întinerirea contingentului respectiv de popula ție;
creșterea popula ției cu vârsta economic activ ă •
și reducerea num ărului de persoane a fl ate în între ți-
nere (num ărul de copii în vârst ă 0-15 ani s-a redus
în anii 2000-2011 cu circa 290 mii) a condi ționat
reducerea semni fi cativă a ratei de dependen ță de-
mogra fi că (numărul persoanelor cu vârsta inapt ă de
muncă la 100 persoane cu vârsta apt ă de muncă) de
la 65,8 în anul 2000 la 50,1 în anul 2011;
până în 2005, num ărul de femei cu vârst ă re- •
productiv ă a atins valoarea maxim ă (1023,4 mii),
în toți acești ani men ținându-se la niveluri foarte
ridicate. În plus, începând cu anul 2005, a fost în creștere continu ă efectivul femeilor din principalul
segment de vârst ă pentru reproducere (20-30 ani),
atingând în anul 2011 valoarea maxim ă – 362,9 mii.
Aceste schimb ări conjuncturale au avut un impact
pozitiv asupra ratei natalit ății, care a crescut lent în-
cepând cu anul 2002.
În toți acești ani a continuat s ă
crească numărul
tinerilor – b ăieți și fete, care au intrat în vârsta stu-
denției, precum și a tinerilor care ajungeau la vârsta
militară. Astfel, coraportul dintre cele trei grupuri
mari de vârst ă (copii, adul ți și vârstnici) c ătre anul
2012 a evoluat în felul urm ător: ponderea copiilor în
structura general ă a popula ției a scăzut de dou ă ori
în compara ție cu anul 1959, iar ponderea persoane-
lor în vârst ă de 60+ ani a crescut de dou ă ori. Con-
statăm creșterea esen țială a contingentului popula ți-
ei în vârsta apt ă de muncă până la 68,9% ( fi g.1).
Această situație, când în structura popula ției
Fig.1. Structura popula ției pe grupe de vârst ă
Sursa: Calculat pe baza datelor recens ămintelor și a numărului popula ției la începutul anului 2012.
Notă: Anii 2004, 2012 – f ără populația din partea stâng ă a Nistrului și mun. BenderDemogra fi e

Akademos
84 – nr. 4 (27), decembrie 2012 crește ponderea adul ților, este condi ționată de redu-
cerea natalit ății, respectiv, sc ăderea ponderii copii-
lor în efectivul popula ției și creșterea speran ței de
viață la naștere. Ca rezultat, pe parcursul perioadei
anumite, num ărul lucrătorilor poten țiali raporta ți la
o persoan ă în întreținere (copiii și vârstnicii) este în
creștere, până la atingerea unei valori maxime. Din
punct de vedere economic, aceast ă situație este op-
timă, ținând cont de perspectiva bene fi ciilor apărute
ca urmare a sc ăderii sarcinii demogra fi ce (se consi-
deră că populația în vârsta apt ă de munc ă produce
mai mult decât consum ă, iar diferen ța se repartizea-
ză între persoanele între ținute – copii și vârstnici).
Având condi ții egale în ceea ce prive ște ocuparea
forței de munc ă, șomajul, productivitatea muncii
etc., asemenea situa ții conduc la cre șterea produ-
sului intern brut pe cap de locuitor, astfel oferind populațiilor „dividendul demogra fi c” la prima etap ă
a tranziției demogra fi ce [3], de fapt pentru sc ăde-
rea fertilit ății. În majoritatea țărilor europene etapa
respectivă în evoluția populației este practic înche-
iată, Republica Moldova îns ă mai are o rezerv ă în
acest sens.
De menționat că există dovezi empirice soli-
de care demonstreaz ă că factorii demogra fi ci au
un impact important, statistic semni fi cativ, asupra
coefi cienților agrega ți ai acumul ărilor și creșterii
economice. Estim ările dividendelor demogra fi ce
pentru diferite țări ale lumii au condus la concluzia
că dividendul demogra fi c potențial are o importan ță
deosebită pentru toate țările, rezultatul depinde îns ă
de valori fi carea acestuia. La nivelul macro, perioa-
da respectiv ă se caracterizeaz
ă prin majorarea po-
sibilităților de direc ționare a fondurilor publice în
sectorul de producere, cre șterea ocup ării forței de
muncă, precum și dezvoltarea infrastructurii sociale
(investiții suplimentare în ocrotirea s ănătății, educa-
ție etc.). La nivelul micro, dividendul demogra fi c se
manifestă prin creșterea posibilit ăților gospod ăriilor
casnice de ameliorare a standardelor de via ță, inves-
tiții în educa ție, acumularea surselor b ănești.
Cât prive ște Republica Moldova, acest divi-
dend demogra fi c, sau „fereastra oportunit ăților”,
după anii 1990 nu a fost utilizat în m ăsură cuveni-
tă. În primul rând, perioada respectiv ă a coincis cu
transform ările social-economice și politice radicale
însoțite de criza social-economic ă de lungă durată.
Lipsa locurilor de munc ă, deprecierea veniturilor și
a acumul ărilor, șomajul au împins o bun ă parte a
populației să emigreze peste hotare în c ăutarea unui
loc de munc ă. Aproape dou ă decenii migran ții mol-
doveni contribuie la dezvoltarea economiilor altor țări, în multe cazuri lucrând ilegal, f ără a fi protejați social atât din perspectiva actual ă, cât și din cea le-
gată de vârsta de pensionare.
În Republica Moldova perioada „ferestrei opor-
tunităților” încă nu s-a epuizat, îns ă această etapă
este foarte aproape. În prezent, se încheie etapa de-populării cu dividendul demogra fi c, când reducerea
numărului popula ției este înso țită de majorarea con-
tingentului în vârst ă aptă de muncă. În viitorul apro-
piat, după cum ne arat ă toate prognozele demogra-
fi ce, începe alt ă etapă – depopularea f ără dividendul
demogra fi c: popula ția în vârst ă aptă de muncă se va
reduce continuu, provocând cre șterea sarcinii de-
mogra fi ce.
Spre deosebire de țările europene economic
dezvoltate, procesul îmb ătrânirii demogra
fi ce în
Republica Moldova este cauzat preponderent de scăderea fertilit ății, pe când reducerea mortalit ății
are un rol nesemni fi cativ. Mortalitatea contribuie
la îmbătrânirea popula ției dacă se îndeplinesc dou ă
condiții: un num ăr mai mare de persoane ajunge la
vârste înaintate, iar la aceste vârste cre ște speranța
de viață. În Republica Moldova aceste dou ă condiții
nu se îndeplinesc, respectiv dinamica mortalit ății nu
a condiționat îmb ătrânirea popula ției.
Deși în ultimii ani observ ăm o evolu ție pozitivă
în domeniul mortalit ății, ceea ce se manifest ă prin
creșterea speran ței de viață la naștere, în compara ție
cu alte țări europene Republica Moldova se înscrie
în grupa statelor cu un nivel comparativ sc ăzut al
acesteia: 66,8 ani pentru b ărbați și 74,9 pentru femei
(în anul 2011). Valoarea medie a speran ței de viață
la naștere în 53 de țări a regiunii europene constituie
72 de ani pentru b ărbați
și 80 de ani pentru femei.
În afara de aceasta, valori sc ăzute ale parametrilor
standardului de via ță contribuie la men ținerea unei
valori scăzute a duratei medii de via ță sănătoasă
(HLY – healthy life years, sau DFLE – disability-
free life expectancy) și creșterea duratei medii de
viață cu incapacitate. În țările europene economic
dezvoltate valoarea acestui indicator dep ășește 70
de ani. În țările europene în tranzi ție, în schimb, el
variază în limitele de la 58 pân ă la 66 ani, cea mai
scăzută valoare a lui fi ind înregistrat ă în țările CSI:
Belarus, Ucraina, Rusia și Republica Moldova.
Speranța de viață sănătoasă la naștere, precum
și la vârsta de 65 ani, în țările europene economic
dezvoltate a crescut mai repede decât speran ța de
viață generală. Ca rezultat, europenii tr ăiesc mai
mult, crește durata medie a vie ții trăite fără mala-
dii și dezabilit ăți. Acest fapt este în concordan ță cu
progresul ob ținut în domeniul ocrotirii s ănătății și
promovarea modului de via ță sănătos. În spa țiul
CSI tranzi ția economic ă de lungă durată, reformarea

nr. 4 (27), decembrie 2012 – 85 sistemelor de s ănătate, scăderea nivelului de trai al
populației rămân în continuare factori determinan ți
care împiedic ă creșterea speran ței de viață la naștere
și a duratei medii de via ță sănătoasă.
Pe de altă parte, domeniul mortalit ății, spre de-
osebire de alte in fl uențe negative, nu provoac ă dis-
torsiuni în structura pe vârste a popula ției, însă are
un impact asupra evolu ției acesteia, împiedicând
îmbătrânirea popula ției pe contul cre șterii speran-
ței de viață, în special la vârstele adulte. În afar ă de
acestea, mortalitatea extrem de înalt ă a bărbaților cu
vârsta apt ă de munc ă implică dispropor ții semni fi –
cative pe sexe, provocând astfel îmb ătrânirea diferi-
tă a populației masculine și a celei feminine.
În același timp, men ținerea nivelului înalt al
mortalității nu a permis avansarea procesului de
îmbătrânire a popula ției. S-a creat o situa ție para-
doxală: pe de o parte, mortalitatea înalt ă este incon-
testabilă și reprezint ă un fenomen negativ, pe de alt ă
parte, ea împiedic ă amploarea îmb ătrânirii popula-
ției, care îngrijoreaz ă societatea prin consecin țele
sale economice și sociale.
Migrația populației, de asemenea, are un impact
negativ asupra dinamicii efectivului și structurii
populației, in fl uențând amploarea procesului de îm-
bătrânire demogra fi că. În cazul Republicii Moldo-
va, migra ția de munc ă a adus prejudicii considera-
bile dezvolt ării demogra fi ce, provocând importante
perturbații în desfășurarea corespunz ătoare a tuturor
fenomenelor demogra fi ce, începând cu natalitatea și
nupțialitatea și terminând cu mortalitatea. Dat fi ind
faptul că în majoritatea cazurilor peste hotare plea-
că persoane tinere în vârst ă aptă de munc ă, acest
contingent în structura popula ției se mic șorează și,
respectiv, se modi fi că raportul dintre cele trei gru-
puri mari de vârst ă (copii, adul ți, vârstnici).
În prezent, este di fi cil de estimat impactul
migrației asupra îmb ătrânirii popula ției din cauza
includerii în popula ția stabilă a tuturor migran ților
de muncă, inclusiv a celor care absenteaz ă din țară o
perioadă de lungă durată (mai mult de un an). Acest
lucru va fi posibil numai dup ă următorul recens ă-
mânt al popula ției.
Totodată, menținerea unui decalaj important
între standardul de via ță din Republica Moldova și
cel din țările dezvoltate în viitorul apropiat va în-
curaja în continuare migra ția popula ției. Pe de alt ă
parte, țările europene dezvoltate înregistreaz ă scă-
derea num ărului popula ției și politicile de imigrare
ale acestor țări se ajusteaz ă la condițiile respective,
vor fi majorate cotele de imigra ție în vederea com-
pensării consecin țelor negative ale reducerii num ă-
rului popula ției și asigurării sau men ținerii creșterii economice. Este evident faptul c ă sursa principal ă a
imigrației va fi constituit ă din țările Europei Centra-
le și de Est, din care face parte și Republica Moldo-
va. Statele europene dezvoltate acum și în viitor vor
avea nevoie de bra țe de munc ă și deja se contureaz ă
o tendință de a atrage imigran ții din Europa Centra-
lă și de Est, dat fi ind faptul c ă populația acestei regi-
uni este mai instruit ă comparativ cu alte regiuni, are
modele culturale și religioase asem ănătoare, ceea ce
asigură o adaptare și aculturație ușoară.
În următoarele decenii, în Republica Moldova
procesul de îmb ătrânire a popula ției va continua
cu ritmuri rapide, dezvoltându-se pe fundalul des-creșterii continue a popula ției. Conform prognoze-
lor demogra fi ce realizate în cadrul Sectorului de-
mogra fi e al IIEȘP al AȘM, propor ția vârstnicilor în
ansamblul popula ției se va majora pân ă la 16,7-17%
către anul 2020, 19,6-20,6% în 2030, 21,2-24,3% în
2040 și 27,4-30% în 2050.
Îmbătrânirea popula ției implic ă schimbări im-
portante în toate sferele sociale, provocând modi fi –
carea structurii generale a necesit ăților sociale. Dat
fi ind faptul c ă modi fi cările ulterioare ale structurii
pe vârste a popula ției se contureaz ă destul de clar,
ele pot fi anticipate prin elaborarea unor m ăsuri
adecvate, care vor permite adaptarea tuturor struc-turilor și a societății în întregime la aceste schimb ări
demogra fi ce de lung ă durată. Chiar dac ă procesul
de îmbătrânire a popula ției este inevitabil, consecin-
țele lui, în mare parte, sunt determinate de modul de
abordare a problemei vizate, de op țiunile și progra-
mele sectoriale elaborate [4].
De menționat că rezolvarea obiectivelor ce țin
de asigurarea vie ț
ii sănătoase și active a persoanelor
vârstnice, oferirea posibilit ăților de a ob ține un loc
de muncă decent, în virtutea necesit ății sau dorin ței
de a rămâne economic activ, precum și accesului la
serviciile medicale și asistența socială corespunz ă-
toare, va fi un lucru di fi cil. Dacă în țările economic
dezvoltate genera țiile persoanelor vârstnice actuale
și cele care urmeaz ă, în condi țiile stabilit ății econo-
mice și nivelului de trai înalt, au avut posibilitate
să-și acumuleze resurse materiale de rezerv ă și pot
achita, de exemplu, unele servicii de asisten ță socia-
lă, îngrijire la domiciliu etc., în Republica Moldova
vârstnicii actuali și generațiile următoare ale vârstni-
cilor sunt cei care și-au pierdut acumul ările bănești
în timpul crizei economice acute din anii 1990, au fost șomeri sau au muncit în sectorul agricol, având
salarii extrem de mici și, respectiv, aloc ări reduse
în fondul social sau au muncit peste hotare și n-au
contribuit la formarea fondurilor sociale. În cazul în care nu va fi ob
ținută o creștere economic ă și nu vor Demogra fi e

Akademos
86 – nr. 4 (27), decembrie 2012 fi sporite ritmurile acesteia, rezolvarea problemelor
ce țin de îmbătrânirea popula ției va fi pusă pe seama
populației în vârst ă aptă de muncă (majorarea impo-
zitelor sau altor contribu ții).
Dupa cum a fost men ționat, în prezent Republi-
ca Moldova dispune de o popula ție aptă de munc ă
relativ tân ără, statul având astfel un poten țial însem-
nat pentru asigurarea cre șterii economice. În aceste
condiții, politicile privind solu ționarea problemelor
demogra fi ce urmeaz ă să fi e axate nu pe m ăsurile ce
se vor impune când se va resim ți insu fi ciența forței
de muncă, ci pe crearea locurilor de munc ă pentru
generațiile economic active: atât pentru tinerii care
intră pe piața forței de munc ă, cât și pentru persoa-
nele mai în vârst ă care doresc s ă-și prelungeasc ă ac-
tivitatea economic ă. Prin urmare, efectele îmb ătrâ-
nirii popula ției pot fi contracarate de cre șterea ratei
de ocupare.
Creșterea productivit ății muncii este al doilea
factor esen țial în men ținerea și îmbunătățirea con-
tribuției forței de munc ă la dezvoltare. Schimb ările
pe piața muncii nu sunt determinate în mod decisiv
de efectele demogra fi ce. Situa ția țărilor economic
dezvoltate, cu un nivel de îmb ătrânire mult mai
înalt decât în Republica Moldova, indic ă faptul că
în ultimii ani sporirea productivit ății muncii a fost
singurul factor major care a in fl uențat creșterea ve-
nitului pe cap de locuitor. Cre șterea productivit ății
muncii ar putea s ă minimalizeze efectele cantitative
ale micșorării efectivului for ței de munc ă. Inovațiile
și shimbările tehnologice sunt o parte indispensabi-
lă în realizarea acestui deziderat.
Contează, de asemenea, dezvoltarea pie ței mun-
cii, stimularea ocup ării în sectorul formal al econo-
miei va contribui la cre șterea încas ărilor fi scale și
posibilităților pentru l ărgirea unor programe socia-
le destinate persoanelor în etate. Pe lâng ă acestea,
adaptarea pie ței muncii la îmb ătrânirea popula ției
include astfel de m ăsuri ca prevenirea pension ării
precoce, eliminarea discrimin ării pe pia ța muncii
a persoanelor vârstnice, cre șterea competitivit ă-
ții profesionale a persoanelor vârstnice, precum și
crearea condi țiilor favorabile pentru munc ă decentă
(iluminare, gra fi c de lucru etc.)
Investirea în educa ție și instruire pe întreaga du-
rată a vieții constituie un obiectiv principal pentru
societatea îmb ătrânită. O educa ție de bază de cali-
tate înaltă, în condi țiile dinamice ale societ ății con-
temporane, dezvolt ării rapide a tehnologiilor infor-
maționale, urmeaz ă să constituie acel fundament pe
care anagaja ții își vor putea sprijini noile cali fi cări.
Se impune consolidarea și adaptarea sistemu-
lui de înv ățământ (infrastructura și personalul) la schimbările considerabile în structura contingentu-
lui de „elevi” prin extinderea programelor educa ți-
onale, promovarea și încurajarea educa ției pe toat ă
durata vie ții pentru a r ăspunde astfel nevoii popula-
ției de a înv ăța la diferite vârste. Programele educa-
ționale urmeaz ă să fi e elaborate în conformitate cu
noile cerin țe impuse de evolu ția economic ă, precum
și a pieței muncii.
Este necesar ă încurajarea angajatorilor s ă ofe-
re instruire/recali fi care personalului propriu și altor
persoane, promovarea rela țiilor reciproc avantajoa-
se între institu țiile de înv ățământ și angajatori, dez-
voltarea sectorului privat în domeniul înv ățământu-
lui (cursuri de preg ătire profesional ă, recali fi care).
Un obiectiv speci fi c îl constituie formarea poten ția-
lului național pentru rezolvarea problemelor provo-
cate de îmb ătrânirea popula ției (pregătirea cadrelor
medicale și sociale).
Modernizarea sistemului de pensionare este
o problem ă ce trebuie solu ționată cât mai curând
posibil. Un obiectiv esen țial îl constituie asigura-
rea stabilit ății fondurilor de pensionare și creșterea
cheltuielilor pentru formarea acestora. Pentru Re-publica Moldova problema se complic ă prin faptul
că majoritatea persoanelor în vârsta de pensionare
benefi ciază de pensii, dar popula ția în vârsta apt ă de
muncă nu particip ă integral la completarea fonduri-
lor sociale. Cauzele sunt multiple: șomajul, inten-
sitatea proceselor migra ției nereglementate în scop
de muncă peste hotare, propor țiile considerabile ale
economiei tenebre ș.a. care, per ansamblu, reduc ca-
pacitățile Bugetului Asigur ărilor Sociale.
Din motive economice, pur și simplu din cauza
constrângerilor bugetare, majorarea vârstei de pen-sionare, probabil, va fi iminentă. Dar din punctul de
vedere al premiselor demogra fi ce, Republica Mol-
dova încă nu dispune de condi țiile necesare pentru
realizarea reformei respective. Experien ța mai mul-
tor țări arată că fenomenul îmb ătrânirii popula ției se
derulează în paralel cu întinerirea acesteia, se modi-
fi că hotarele b ătrâneței. Oamenii nu doar tr ăiesc mai
mult. Ei ajung la vârste înaintate, men ținându-și o
stare de sănătate mai bun ă, ceea ce creeaz
ă premise
pentru extinderea perioadei de activitate economic ă
a vârstnicilor. În Republica Moldova situa ția este
cu totul alta, s ănătatea popula ției caracterizându-se
printr-un nivel înalt de morbiditate și invaliditate.
În aceste împrejur ări, creșterea vârstei de pensi-
onare poate fi însoțită de multiple consecin țe econo-
mice și sociale. În prezent, acest segment al pie ței
forței de munc ă (angajații în vârsta de pensionare)
funcționează pe bază de auto-reglementare. Cine
poate, dore ște și își găsește de lucru – munce ște,

nr. 4 (27), decembrie 2012 – 87 restul – nu. Nici guvernul, nici angajatorii nu au
obligațiuni față de ei, lucr ătorii ine fi cienți, care,
inclusiv pe motiv de s ănătate, sunt în mod natural
eliminați de pe pia ța forței de munc ă.
În anii urm ători, oferta bra țelor de munc ă, odată
cu intrarea pe pia ța muncii a genera țiilor puțin nu-
meroase n ăscute dup ă anii 1990, va fi cu mult mai
redusă. În aceast ă situație, menținerea activit ății
economice a pensionarilor va fi foarte actual ă. To-
tuși, antrenarea larg ă a persoanelor vârstnice, care
deseori au probleme de s ănătate, în activitatea eco-
nomică, poate constitui o piedic ă în calea dezvolt ă-
rii economice. Nu este exlus ă, totodată, o creștere
a șomajului pe seama acelora și persoane vârstnice,
care nu-și pot găsi locuri de munc ă în funcție de
posibilitățile lor, ceea ce, la rândul s ău, va provoca
creșterea obliga țiunilor sociale ale statului fa ță de
segmentul respectiv al popula ției etc.
În prezent, în structura pensionarilor o pondere
însemnată le revine celor pensiona ți pe motiv de in-
validitate (20,6%). Anume starea de s ănătate a po-
pulației poate constitui unul din obstacolele în a pre-
lungi activitatea economic ă după ieșirea la pensie.
Pe lângă acestea, urmeaz ă să menționăm că
după 10-15 ani, Republica Moldova va avea mul ți
rezidenți în vârstă de pensionare care nu vor avea
dreptul la asigurare social ă, dat fi ind faptul c ă nu au
contribuit la formarea fondului social (migran ții de
muncă și alte categorii de angaja ți neasigura ți soci-
al). Aceste persoane vor trebui sus ținute prin m ăsu-
rile asisten ței sociale, iar sistemul actual al pensiilor
și asistență socială va trebui s ă fi e extins, astfel încât
să asigure persoanelor dreptul la protec ția socială
din partea statului.
Sănătatea popula ției. În prezent, popula ția
adultă (în vârsta apt ă de munc ă) se caracterizea-
ză prin rate de morbiditate și mortalitate ridicate.
De unde și supoziția că persoanele din grupul de-
mogra fi c dat care vor supravie țui în următoarele de-
cenii, vor ajunge la b ătrânețe fi ind mai vulnerabili
la boli. În acest context, învigorarea s ănătății popu-
lației în vârsta apt ă de muncă reprezint ă un obiectiv
important pentru sistemul actual de s ănătate, luând
în considerare cauzele morbidit ății și mortalității la
aceste vârste. O asemenea abordare implic ă faptul
că acțiunile din domeniu urmeaz ă a fi direcționate
spre pro fi laxie și promovarea unui mod de via ță mai
sănătos.
Pe lângă acestea, o importan ță deosebită consti-
tuie astfel de obiective ca asigurarea accesibilit ății
(fi zice, fi nanciare și sociale) serviciilor medicale;
adaptarea sistemului de s ănătate la tranzi ția epide-
miologică (prevalarea bolilor cronice); elaborarea programelor speciale de îmb ătrânire activ ă; pro-
movarea modului de via ță sănătos și alte metode de
profi laxie.
E nevoie s ă se pună accentul pe dezvoltarea in-
frastructurii de asisten ță pentru persoanele în vârst ă
înaintată: ajutorul și îngrijirea la domiciliu, progra-
me de deservire social ă la nivel comunitar, institu ții
care acord ă îngrijire de lung ă durată.
Un element cheie îl constituie promovarea soli-
darității între genera ții, elaborarea programelor spe-
ciale pentru familii care asigur ă îngrijiri informale
membrilor de familie în vârst ă, diversi fi carea servi-
ciilor sociale menite s ă acorde ajutorul necesar atât
familiilor care îngrijesc persoanele vârstnice, cât și
persoanelor vârstnice singuratice care nu sunt în sta-re să-și asigure îngrijirea respectiv ă sau din anumite
considerente nu pot avea ajutorul necesar din partea familiilor.
În activit
ățile strategice ce țin de îmb ătrânirea
populației trebuie luat în considerare caracterul in-
tersectorial al problemelor existente și al celor care
pot să apară. Identi fi carea solu țiilor în acest dome-
niu implic ă reforme consecutive pe pia ța muncii, în
sistemul de pensii, de educa ție, de sănătate, precum
și o dirijare mai bun ă a proceselor migra ționale. Ac-
tivitatea sau lipsa activit ății în unul din domeniile
enumerate va avea efectul de bumerang asupra al-tor sfere (reforma sistemului de pensionare nu va fi
efi cientă fără dinamica pozitiv ă în sănătatea popula-
ției, dezvoltarea pie ței muncii etc.).
Elaborarea, monitorizarea și evaluarea politi-
cilor în domeniul îmb ătrânirii popula ției urmeaz ă
să se bazeze pe cercet ările științifi ce, inclusiv cer-
cetările interdisciplinare, datele statisticii curente,
proiectările demogra fi ce. O aten ție deosebit ă trebu-
ie acordat ă legă
turilor de nivelul micro și macro în
economie și societate.
Bibliogra fi e
1. United Nations (UN). World Population Ageing:
1950-2050. www.un.org/esa/population/publications/worldageing19502050
2. Lutz W., Sanderson W. & Scherbov S. Global and
regional population ageing: HoW Certain Are We of its
dimensions? Population Ageing, 2008, nr.1, p. 75-97.
3. Mason Andrew. Demographic transition and de-
mographic dividends in developed and developing coun-
tries. United Nations Expert group meeting on social and
economic implications of changing population age struc-ture. Population Division DESA, Mexico City, Mexico 31 August – 2 September 2005.
4. Road Map for mainstreaming Ageing Republic
of Moldova /United Nations. – New York and Geneva,
2012. – 82 p.Demogra fi e