Imbatranirea Populatiei Provocare Majora Pentru Uniunea Europeana Unde Este Romania Astazi
ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI – PROVOCARE MAJORĂ PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ – UNDE ESTE ROMÂNIA ASTĂZI?
Cuprins
Introducere
Această temă este de o însemnătate deosebită deoarece tratează importanța și efectele procesului de modificare a structurii pe vârste a populației, în sensul creșterii ponderii segmentului vârstnic, în detrimentul celui tânăr, ca tendință fermă și de lungă durată. În prezent atât în România cât și în Uniunea Europeană, persoanele active care au în familie membri dependenți alocă un timp important îngrijirii acestora, dar insuficient și necalificat, cu repercusiuni atât asupra celui dependent, care nu beneficiază de îngrijire specializată permanentă, cât și asupra calității muncii și vieții persoanelor care au în familie membri cu diferite dezabilități sau a persoanelor singure.
Prezenta temă este structurată pe trei capitole având următoarea succesiune:
Primul capitol intitulat ,,Presiunea îmbătrânirii populației la nivelul Uniunii Europeneʼʼ descrie impactul pe care îl are populația vârstnică asupra sistemului social și economic european și o analiză a unor indicatori demografici.
În următorii ani se va înregistra o creștere a numărului persoanelor în vârstă și un regres pentru persoanele tinere și persoanele apte de muncă. Acestea sunt două probleme importante cu care se vor confrunta toate țările Uniunii Europene. Îmbătrânirea populației va avea repercusiuni în sistemul de protecție socială și în sistemul economic ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene, în timp ce o realizare majoră a societăților europene o reprezintă creșterea duratei de viață.
Estimările privind costurile generate de îmbătrânirea populației se referă la pensii, la asistența medicală pe termen lung, la educație și alocațiile de șomaj și alimentează o serie de dezbateri politice la nivelul Uniunii Europene. În mod special, aceste estimări sunt folosite în cadrul evaluării anuale a viabilității finanțelor publice potrivit ,,Pactului de stabilitate și creștereʼʼ. În acest context, metoda de coordonare aplicată în domeniul pensiilor, asistenței medicale și incluziunii sociale analizează impactul îmbătrânirii populației asupra pieței muncii și asupra creșterii economice potențiale care este relevantă pentru ,,Strategia de la Lisabonaʼʼ și pentru orientările generale de politică economică.
Cel de-al doilea capitol intitulat,,Consecințele îmbătrânirii populației la nivelul Românieiʼʼ prezintă câteva aspecte despre sistemul de servicii sociale din România, precum și măsurile care ar trebui luate pentru îmbunătățirea acestora. Astfel că, se poate concluziona că ,,un nivel bun – sau chiar acceptabil – al sănătății și protecției cetățenilor și un standard ridicat al serviciilor sociale oferite este condiția indispensabilă pentru funcționarea adecvată a societățiiʼʼ. Prin urmare, această măsură este direct legată de orice metodă de dezvoltare, fie în sectorul productiv, fie în cel al serviciilor. Tot în acest capitol sunt evidențiate informații generale despre Programul Operațional Regional precum și despre axele sale prioritare. În acest capitol au fost descrise modul și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a depune un proiect în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3 ,,Îmbunătățirea infrastructurii socialeʼʼ, Domeniul major de intervenție 3.2 ,,Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor socialeʼʼ.
Ultimul capitol prezintă etapele parcurse în finanțarea unui proiect în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenție 3.2, finanțarea proiectului ,,Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Sf. Spiridon Galațiʼʼ
Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea infrastructurii serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice din municipiul Galați.
Obiective specifice:
asigurarea accesului egal al persoanelor de vârsta a treia din municipiul Galați la servicii sociale de calitate de tip rezidențial;
creșterea calității serviciilor sociale specializate prin Căminul pentru Persoane Vârstnice pentru un număr de 160 de beneficiari;
asigurarea reinserției sociale pentru 100 de persoane vârstnice din municipiul Galați, prin transformarea/ adaptarea unor spații existente având ca rezultat înființarea cabinetului de psihologie și a cabinetului de kinetoterapie;
creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea parametrilor de funcționare a centralei termice existente și a instalațiilor sanitare, electrice și de ventilație a clădirii căminului, conform standardelor în domeniu;
îmbunătățirea gradului de confort și funcționalitate al imobilelor în care funcționează căminul;
reorganizarea/ recompartimentarea internă a imobilului principal al căminului, în vederea depășirii standardelor minime de furnizare a serviciilor sociale, prin înființarea secției de persoane dependenteși semi-dependente.
Proiectul asigură, de asemenea, și implementarea politicilor sociale prevăzute în documentele strategice adoptate de țara noastră. Astfel, proiectul se integrează în Strategia de creștere a capacității sistemului de asistență socială de a soluționa problemele persoanelor în dificultate, așa cum este stipulat în Planul Național de Dezvoltare.
CAPITOLUL I
Presiunea îmbătrânirii populației la nivelul Uniunii Europene
Termenul de îmbătrânire desemnează în primul rând, un fenomen individual, cel al incidenței vârstei, în dimensiunile sale biologice și psihologice, asupra persoanei, de la nașterea sa până la deces.
Îmbătrânirea demografică reprezintă în esență un joc de ponderi în ceea ce privește compoziția unei populații pe cele trei grupe mari de vârstă: „tânără”, „adultă” și „vârstnică”.
În Europa, îmbătrânirea populației din punct de vedere cultural, organizațional și economic afectează în mod clar societatea și economia acesteia. Factorul politic de decizie se teme despre modul în care vor fi afectate standardele de viață ale persoanelor în vârstă deoarece fiecare lucrător trebuie să furnizeze un venit mai mare menit să asigure nevoile de consum ale acestei categorii de persoane. Gravitatea problemei depinde de modul în care economiile statelor Uniunii Europene răspund și se adaptează la aceste condiții demografice în schimbare. Privind în perspectivă, factorii de decizie politică trebuie să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen lung în fața marilor provocări. De curând, Europa a experimentat cea mai profundă recesiune din ultimele decenii care a pus o presiune fără precedent asupra muncitorilor și a întreprinderilor și care a avut un impact negativ major asupra finanțelor.
1.1. Impactul îmbătrânirii populației asupra economiei
La nivelul Uniunii Europene, într-o varietate de dezbateri politice, se analizează impactul îmbătrânirii populației asupra pieței forței de muncă. În special, aceste proiecții sunt utilizate în evaluarea anuală a sustenabilității finanțelor publice efectuate în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și în analiza privind impactul îmbătânirii populației asupra pieței forței de muncă și o potențială creștere economică.
Graficul 1 prezintă o privire de ansamblu a întregului exercițiu de proiecție a cheltuielilor publice. Punctul de plecare este proiecția populației EUROPOP2010 pentru perioada 2010- 2060. Centrul de politică europeană a convenit asupra unui set comun de ipoteze și metodologii în scopul de a face previziuni cu privire la un set de variabile
macroeconomice exogene, care acoperă forța de muncă (participarea, ocuparea forței de muncă și rata șomajului ), productivitatea muncii. Acest set combinat de proiecții economice a permis estimarea Produsului Intern Brut pentru toate statele membre până la 2060 (Comisia Europeană, Raport de Îmbătrânire, 2012)
Pe baza acestor ipoteze, previziuni bugetare separate au fost executate pentru elementele legate de vârstă, cheltuieli (pensii, de sănătate, de îngrijire pe termen lung, educație și ajutoare de șomaj).
Previziunile pentru pensii sunt conduse de către statele membre utilizând propriul lor model național. Îngrijirea pe termen lung, educația și șomajul sunt conduse de serviciile Comisiei (DG ECFIN), pe baza unui model comun de proiecție pentru fiecare articol de cheltuieli.
Previziunile demografice și economice Previziunile bugetare
Figura 1. Privire de ansamblu în anul 2012 asupra previziunilor bugetare pe termen lung
(Sursă:Adaptare după Serviciile Comisiei, Centrul de Politică Europeană)
Deoarece prestațiile de șomaj sunt mai afectate de fluctuațiile ciclice, două tipuri de cheltuieli sunt considerate în prezent a fi rezultatele unor scenarii de risc AWG:
cheltuieli publice totale legate de vârstă;
cheltuieli strict legate de vârstă.
Pentru a înțelege provocările reprezentate prin viitoarele schimbări demografice din Europa, este necesar să se ia în considerare vârsta, structura populației de astăzi și cum va arăta în următoarele decenii, astfel încât să se facă lumină asupra provocărilor economice pe care clasa politică le va avea de înfruntat. Previziunile pe termen lung oferă un indiciu privind amploarea schimbărilor economice care ar rezulta din îmbătrânirea populației într-un scenariu fără schimbare politică. Ele arată unde, când, și spre ce se îndreaptă, presiunea îmbătrânirii populației, respectiv„generația baby boom” va descrește. Prin urmare, proiecțiile sunt utile în evidențierea provocărilor tendințelor demografice asupra politicilor imediate și pe termen lung ale guvernelor statelor membre.
Previziunea evoluțiilor economice în următorii 50 de ani este una dintre sarcinile analitice cele mai dificile cu care se confruntă clasa politică. Incertitudinea asociată acestor proiecții este mare și cu cât perioada de proiecție este mai mare cu atât mai mult crește gradul de incertitudine. Deși știm foarte multe despre muncitori și beneficiarii de pensii pentru următorii 20 de ani, există incertitudini semnificative privind:evoluția productivității, șomajul, fluxurile de migrație, starea de sănătatea persoanelor în vârstă. Rezultateleacestor previziuni sunt puternic influențate de ipotezele pe care se fundamentează.Din acest motiv, o serie de teste au fost efectuate, pentru a ilustra măsura în care previziunile privind cheltuielile publice sunt influențate de diferite ipoteze. Din motive de transparență, ipotezele au fost publicate în anul 2012 (Comisia Europeană, Raport de Îmbătrânire, 2012). Având în vedere conjunctura actuală a crizei financiare și economice, există incertitudini în ceea ce privește evoluțiile economice pe termen mediu.
În Uniunea Europeană, în perioada 2010-2020, este previzionat ca numărul de persoane angajatesă înregistreze o rată anuală de creștere de doar 0,25%, față de aproape 1%, rata de creștere înregistrată în perioada 2000-2009. În acest context, este de așteptat ca în perioada 2020-2060, rata de creștere anuală să fie de o amploare similară, dar negativă.
Rezultatul acestor tendințe opuse este faptul că ocuparea forței de muncă va atinge numărul de 217,6 milioane de lucrători în anul 2022, respectiv 195,6 milioane de lucrători în anul 2060. Acest lucru implică o scădere de aproximativ 15,7 milioane lucrători în perioada 2010 – 2060. Perspectivele negative, generate de îmbătrânirea rapidă a populației, vor fi parțial compensate prin creștereafluxurilor de migrație și declinul șomajului, ceea ce va conduce la o reducere a numărului de persoane angajate în perioada 2022 – 2060 (22 milioane).
1.2 Evoluțiile demografice
Evoluțiile demografice au un impact major asupra evoluției pieței forței de muncă. În cadrul Uniunii Europene pot fi observate trei perioade distincte:
Figura 2. Impactul evoluțiilor demografice asupra pieței muncii
(Sursa: Prelucrare după Raportul de îmbătrânire 2012, Comisia Europeană)
În Uniunea Europeană, a celor 28 de state, se presupune ca rata șomajului va scădea cu 3,2 puncte procentuale (de la 9,7% în 2010 la 6,5% în 2060). În Zona Euro, rata șomajului este previzionat să scadă de la 10,1% în 2010 la 6,7% în 2060.
În 2010, statele membre cu cea mai mare populație au fost: Germania (82 milioane), Franta (65 milioane), Regatul Unit (62 milioane), Italia (60 milioane) și Spania (46 milioane). În 2060, Marea Britanie va deveni cea mai populată țară a Uniunii Europene (79 milioane), urmată de Franța (74 milioane), Germania (66 milioane), Italia (65 milioane) și Spania (52 milioane).Schimbările demografice transformă structura populației Uniunii Europene. Amploarea și viteza de îmbătrânire a populației depind de tendințele viitoare în speranța de viață, fertilitate și migrație. Factorii demografici sunt supuși pe termen scurt unor variații mai puține decât factorii economici, cu toate acestea pe termen lung să zicem pe 25 de ani ei au prezentat mult mai puțină stabilitate.
1.3 Speranța de viață
Unul din elementele de bază ale indicelului dezvoltării umane(IDU) este speranța de viață. Longevitatea sau speranța de viață înseamnă durata potențială de viață a unei persoane și este în funcție de patrimoniul său genetic și de condițiile de mediu în care trăiește. Progresele rapide ale medicinei și biologiei au reprezentat cele mai mari realizări din secolul trecut și, prin urmare, se trăiește mai mult. Dacă la începutul secolului al XX-lea, o persoană la vârsta de 60 de ani era considerată la sfârșitul vieții, în prezent, aceasta abia se apropie de pragul pensionării. Astfel, în ultimele decenii de reculul mortalității au beneficiat în principal persoanele vârstnice, dintre care un număr important trăiesc până la vârste avansate. Deși ideea de a trăi mai mult poate fi atrăgătoare, totuși creșterea constantă a numărului de ani adăugați lavârsta unei persoane începe să devină o problemă: ce va deveni viața pentru o populație tot mai bătrână? Este chiar o idee atât de bună să trăiești un deceniu în plus dacă această perioadă înseamnă 10 ani de boală șidecrepitudine? "Ceea ce dorim este ca speranța noastră de viață să se apropie cât mai mult de speranța desănătate, astfel ca să trăim mai mult și să murim fără suferințe prelungite" afirmă d-na LornaLayward,manager cercetător la Asociația Caritabilă de Cercetări în Domeniul Imbătrânirii (SUA).Este oare posibil? Este dificil, pentru că fiecare persoană va contacta anumite boli și fiecare va suferi în felulsău. Evoluția în timp a stării oaselor, inimii, creierului și a sistemului imunitar depinde de un număr mare de factori, de la cei genetici și de mediu în care am trăit, până la îngrijirea medicală de care am avut parte și chiar de nivelul nostru de educație. Totuși, înaintarea în vârstă reprezintă singurul și cel mai important factor de risc pentru o serie de boli, de la demență până la cancer.Deși calcularea șanselor de menținere a sănătății la vârsta a treia este foarte dificilă, cercetătorii încep sădescopere că, la nivel de populație, timpul petrecut ca bolnavi în perioada finală a vieții se va scurta datorităprogreselor dobândite de știința medicală (medicamente și tratamente care vizează rezolvarea problemelor de bătrânețe:deteriorarea masei musculare, degradarea masei osoase, uzura articulațiilor etc) și a conștientizării la nivel de persoană a cerințelor impuse de păstrarea sănătății.Potrivit declarațiilor d-nei LornaLayward, ameliorarea calității vieții la bătrâni va trebui să devină ocomponentă critică și stringentă a cercetării medicale: "Dacă oamenii sunt sănătoși,ei vor dori să continue să muncească, să fie consumatori de bunuri, vor contribui la taxe și nu se vor pensiona prea devreme".
1.4 Rata de fertilitate
Un alt factor de care trebuie să se țină cont este rata de fertilitate. Ea este previzionată pentru creștere în perioada următoare în aproape toate statele membre, cu excepția Irlandei, Franței, Suediei și Regatului Unit, unde scade. În Belgia, Danemarca și Finlanda rata de fertilitate se estimează a rămâne stabilă. Cele mai mari creșteri ale ratelor de fertilitate sunt previzionate să aibă loc în Letonia, Ungaria și Portugalia, țări care aveau cele mai mici rate de fertilitate din Uniunea Europeană în 2010.
Figura 3. Factori care influențează fertilitatea în diferite regiuni
(Sursa: Adaptare după Eurostatistica Regională 2014)
Mai multe forțe vor forma tendințele viitoare în fertilitate, de exemplu tendința în mărimea ideală de familie și puterea de dorința de a avea copii în comparație cu alte obiective în viață, tendința în educație și muncă, schimbarea politicilor guvernamentale, facilități de îngrijire a copilului și a locuinței.Creșterea populației este determinată de dorința de a avea copii, schimbarea politicilor guvernamentale, acordarea de facilități pentru îngrijirea copiilor, a locuinței, etc.
În Uniunea europeană, femeile au din ce în ce mai puțini copii. Acest lucru contribuie la încetinirea creșterii populației și poate avea un efect ireversibil asupra creșterii naturale a populației.
Tabel 1 Tendințele ratei de fertilitate în trecut
Sursă: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Eurostat, raport de îmbătrânire 2012
Tabel 2 – Previziuni ale ratelor de fertilitate
(Sursă:Serviciile Comisiei, pe baza datelor Eurostat, Europop 2013)
Diferența dintre speranța de viață la bărbați și speranța de viață la femei s-a diminuat din 1990 în țările membre ale Uniunii Europene.Acest proces a început deja în 1980 în Statele membre din Zona Euro, iar decalajul dintre bărbați și femei, de asemenea, este mai mic decât în UniuneaEuropeană ca un întreg. Din anul 2000, creșterea speranței de viață a fost 2.6 ani pentru femei și 3.3 ani pentru bărbați.S-au înregistratcâștiguri diferite în speranța de viață la naștere în unele țări între anii 1960 și 2012, astfel:
femeile au câștigat la speranța de viață cu 11 ani sau mai mult în țări precum: Germania, Irlanda, Spania, Franta Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovenia și Finlanda. Creșteri mai mici de 8 ani sau mai puțin au fost observate în: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Letonia, Olanda și Slovacia.
speranța de viață în aceeași perioadă pentru bărbați au fost 11 ani sau mai mult în Germania, Belgia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Regatul Unit.Creșteri de 8 ani sau mai puțin au avut loc în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Olanda, Polonia și Slovacia.
Nu există un consens printre demografi pe tendințele pe termen foarte lung,deoarece acestea pot fi influențate de o serie de factori:
limită biologică naturală de longevitate;
impactul descoperirilor medicale;
impactulprogramelor de sănătate publică;
comportamentul social, cum ar fi: reducerea fumatului, ratele sau creșterea prevalenței obezității.
Reducerea ratei de fertilitate a fost cauza de bază a procesului de îmbătrânire, deoarece pe măsură ce atinge nivele cât mai scăzute, cetățenii aflați la vârstele de reproducere au mai puțini copii, determinând reducerea proporției copiilor și a tinerilor în total populație, ceea ce conduce la creșterea ponderii populaței vârstnice. In prezent, cinci țări din Uniunea Europeană (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia și Slovenia) au nivelul ratei de fertilitate de 1,2 copii la o femeie, nivel fără precedent în istoria umanității. Situația acestora nu se va îmbunătăți nici în viitor.
În perspectiva anilor 2025-2050 se preconizează o ușoară creștere a ratei de fertilitate și în unele țări majorarea procentului populației din grupa (0-14) ani. Nivelul de înlocuire al generațiilor ar putea fi asigurat de o rată generală a fertilității de 2,1 copii la o femeie, nivel ce nu va fi atins de nici o țară, nici în anul 2050, rezultând că declinul demografic, va fi ameliorat, dar nu va începe stoparea acestuia.
1.5 Speranța de viață la naștere
Estimările statistice au subestimat creșterile în speranța de viață la naștere astfel că este greu de imaginat că reducerea mortalității va continua la același nivel petermen lung. Unii analiști au susținut că acest luctu este o consecință a faptului că guvernele au subestimat impactul asupra bugetului datorită îmbătrânirii populației.
Previziunile oficiale, în general, presupun că vor încetini câștigurile în speranța de viață la naștere în comparație cu tendințele istorice. Acest lucru se datorează faptului că ratele de mortalitate la vârste mai mici sunt deja foarte reduse și câștigurile viitoare în speranța de viață necesită îmbunătățiri în ratele de mortalitate la vârste mai mari (care statistic au un impact mai mic asupra speranței de viață la naștere). Pe de altă parte, există o speranță de viață mai mare printre statele membre ale Uniunii Europene în comparație cu alte țări. În anul 2012 speranța de viață la naștere pentru femei era de 77,9 ani în Bulgaria și de 85,5 ani în Spania, iar la bărbați de 68,4 ani în Lituania și de 79,9 ani în Suedia.
Tabel 3- tendințe pentru speranța de viață la naștere 1950-2012, la femei
(Sursă: Prelucrare după Serviciile Comisiei, bazat pe datele Eurostat 2012, Raport de îmbătrânire)
În ultimii 50 de ani, speranța de viață la naștere a crescut în medie cu 10 ani în țările Uniunii Europene. Acest lucru a fost posibil, în mare parte, datorită îmbunătățirii mediului socio- economic și a ameliorării tratamentului și a îngrijirii medicale. Deși sunt dovezi că la nivelul Uniunii Europene discrepanțele dintre sexe au scăzut treptat, totuși continuă să existe diferențe semnificative cu privire la speranța de viață la femei și bărbați.
Tabel 4 – Tendințe pentru speranța de viață la naștere 1950-2012, la bărbați
(Sursă: Prelucrare după Serviciile Comisiei, bazat pe datele Eurostat 2012, Raport de îmbătrânire)
1.6 Previziunile ONU asupra populației
Statisticile și proiecțiile ONU asupra populației oferă o sursă pentru tendințele demografice într-o perspectivă globală. Ponderea populației în actualele state membre ale U.E. s-a înjumătățit de la 14,7% în 1950 la 7.2% în 2010, și se așteaptă să scadă aproape 5,0% în 2060, în ciuda fluxurile migratorii previzionate.
Tabel 5 – Distribuția geografică a populației lumii bazată pe previzuirea ONU 2012
(Sursă: ONU- Perspectivele populației lumii: Revizuirea din anul 2012)
Populația din Japonia, China și SUA a fost, de asemenea, în scădere în ultimele șase decenii. Aceste tendințe de scădere în perioada 1950-2010 sunt în contrast cu populația în creștere din Africa, Asia și America Latină.Cota populației lumii Africii este estimată să creascăcel mai rapid(rata de creștere la peste 28% în 2060). În Asia, se așteaptă o ușoară scădere deși se estimează că aceasta va reprezenta în continuare peste 50% din populația lumii în anul 2060. Declinul este evident mai ales pentru China, unde se estimează ca ponderea populațieiacesteia în populația lumii să scadă de la 19,6% la 13,2% între anii 2010 și 2060. Populația continentului european va deveni relativ mai mică în anul 2060, înregistrând o scădere cu 3,7 puncte procentuale(de la 10,6% la 6,9%). Populația din America de Nord și Statele Unite ale Americii va scădea doar marginal. Celelalte regiuni ale lumii vor păstra ponderea lor în populația mondială aflată brusc în creștere (o creștere de peste 3 miliarde de persoane sau 44%, de la 5,9 miliarde în 2010 la aproape 10 miliarde în 2060).
Privind la structura de vârstă în proiecțiile ONU, se poate observa că Europa este în prezent cea mai îmbătrânită,continentul cu cea mai mare rată de dependență de vârstă, și va rămâne astfel până în 2060. Alte părți ale lumii, de asemenea, se confruntă cu o îmbătrânire dramatică a populației lor, cu rapoarte de dependență pentru limita de vârstă care se ridică la niveluri clare peste cele din Europa, cu excepția Africii. Schimbările demografice sunt pronunțate în special în China, unde dependența de vârstă se află la niveluri similare comparativ cu Europa la aproximativ 50% în 2060. Raporturile de dependență pentru limită de vârstă ajung între 30% și 40% pentru Asia, precum și Oceania, America de Nord și America Latină. Africa rămâne singurul continent cu un raport relativ scăzut de dependență de vârstă, la sfârșitul perioadei de proiecție (la 15%).
Tabel 6- Dependența persoanelor cu o vârstă foarte înaintată(80+), raport bazat pe revizuirea ONU2012
(Sursă:ONU- Perspectivele populației lumii: Revizuirea din anul 2012)
Previziunile ONU arată că Europa este în prezent și va rămâne până în anul 2060 cel mai vechi continent din lume, având un procent foarte mare de populație de ,,vârstă foarte înaintatʼʼ (populație în vârstă de peste 80 de ani). Acest raport de dependență este proiectat sa crească între 20% și 25% în U.E., în timp ce în alte continente, este de așteptat să rămână sub 14%, cu Africa din nou la cel mai mic nivel (la 1,8%). Creșterea în proporție a vârstei de peste 80 de ani este deosebit de pronunțată în Japonia, în cazul în care se estimează ca raportul de dependență să crească la peste 37% până în 2060.
În anul 2013 populația din Uniunea Europeană a fost cu 3,223,000 de persoane mai mică în comparație cu populația din anul 2010. Până în anul 2030 se estimează ca populația să fie mai mică cu aproximativ 7,9 milioane și în anul 2060 cu aproximativ 2,6 milioane mai mare (+ 0,5%). Se presupune că în anul 2060 populația ceam mai numeroasă este în mare parte concentrată pe tineri (0-14 ani) și pe populația aptă de muncă (15-64 de ani), în timp ce numărul persoanelor în etate (65+) va fi fi mai mic.
Creșterea raportului de dependență de vârstă (persoane în vârstă de peste 65 de ani în raport cu persoanele cu vârste cuprinse între 15-64 de ani) în perioada de previziune (2013- 2060), în previziunea din 2013 este mai mică decât în previziunea din 2010 (22,3 puncte procentuale și 26,5 puncte procentuale respectiv). Datorită modificărilor ipotezelor, creșterea preconizată în raportul de dependență de vârstă este semnificativ mai mică în Letonia, Lituania, precum și România și semnificativ mai mare în Portugalia.
CAPITOLUL II
CONSECINȚELE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAȚIEI LA NIVELUL ROMÂNIEI
2.1. Infrastructura socială în România
Ținta națională este reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în pragul sărăciei și la limita excluziunii sociale, până în anul 2020. Comparând cu anul 2008 această reducere înseamnă aproximativ 15% din numărul total al persoanelor aflate în aceste situații.
Începând cu anul 1990, România a suferit transformări profunde, care au modificat radical profilul dezvoltării sociale. Transformările respective au generat nu numai schimbarea perspectivei de ansamblu asupra modalităților de susținere economică a sectorului social, dar au și mărit, la cote fără precedent, incidența diferitelor riscuri sociale.
De-a lungul perioadei de tranziție sărăcia a constituit o problemă constantă a societății românești aflată continuu, pe de o parte, sub presiunea aspirațiilor de aliniere cu societățile vest-europene dezvoltate, iar pe de altă parte, influențată de moștenirea subdezvoltării din anii anteriori. În cazul României, explozia fenomenului sărăciei din anii tranziției nu a reprezentat atât un cost al dezvoltării, cât, mai degrabă, un produs al subdezvoltării.
Figura 4. Obiective naționale și comparație cu media U.E.- România.
(Sursă: Adaptare după Eurostat)
De aceea, o soluție strategică la această problemă nu putea veni atât dinspre constituirea unui sistem mai eficient de protecție socială, cât în crearea unor premise majore de dezvoltare socio-economică globală a țării, inclusiv prin asimilarea acelor instituțiieuropene menite să amelioreze și să perfecționeze organismul social în ansamblu(Strategia Post Aderare a României).
În ultimii ani România s-a confruntat cu un proces socio-demografic complex. Scăderea natalității, a mortalității generale și emigrarea populației cu vârstă de muncă au condus atât la îmbătrânirea populației cu vârstă de muncă, cât și la scăderea populației totale a țării.
Toate aceste aspecte au condus la reducerea dimensiunii populației active și au impus o regândire a sistemului serviciilor de sănătate și de protecție socială, în vederea prelungirii vieții active a populației atât din punct de vedere al calității serviciilor oferite, cât și al dotărilor infrastructurale.
Sistemul de servicii sociale este coordonat în România de Ministerul Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Potrivit legislației, sistemul acoperă „complexul de măsuri și acțiuni necesare pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale și pentru promovarea incluziunii”.
Sistemul de servicii sociale este flexibil și interacționează cu serviciile medicale, educaționale, de locuințe și de ocupare, în funcție de situația beneficiarilor. Serviciile sociale pot fi furnizate în comunități, la domiciliul beneficiarului, în centre de zi și centre rezidențiale. Serviciile sociale sunt furnizate de personal calificat care utilizează facilități și echipamente adecvate.
Centrele rezidențiale furnizează cazare pentru o perioadă mai mare de 24 de ore și sunt finanțate din trei surse: bugetul de stat, bugete locale și surse private. Acestea sunt foarte eficiente în ceea ce privește grija față de persoanele în vârstă dependente, contribuind la îmbunătățirea calității vieții și promovarea independenței persoanelor pe piața muncii.
Restructurarea instituțiilor de tip rezidențial a avut loc în strânsă legătură cu efortul de a furniza servicii alternative de tip familial la instituțiile de tip rezidențial. Au fost restructurate instituțiile clasice de mare capacitate (între 100 și 400 locuri), încercându-se reducerea capacității și modularea acestora, pentru a oferi mai mult spațiu pentru fiecare persoană, într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Însă, nu toate centrele de plasament și cele rezidențiale au fost transformate în acest fel; lipsa banilor și a experienței au făcut acest proces unul lent, în câteva faze, depinzând de fondurile existente sau de prioritățile stabilite. Astfel, infrastructura serviciilor rezidențiale pentru diverse grupuri sociale defavorizate are o situație precară, deoarece echipamentele sunt depășite, iar clădirile necesită reabilitare.
Serviciile sociale, componentă a sistemului de protecție socială, reprezintă măsuri de sprijin țintite asupra unor nevoi strict individualizate, având drept rezultat soluționarea mai rapidă și cu mai mare eficiență a situațiilor de risc social. Situația actuală a sistemului de asistență socială se poate caracteriza printr-un cadru legislativ care favorizează incluziunea socială și accesul la drepturile fundamentale, cum sunt: asistența socială, ocuparea, sănătatea, educația etc. Totodată, au fost dezvoltate programe destinate susținerii familiei, copiilor și altor categorii de persoane defavorizate. Cu toate eforturile depuse, sistemul actual înregistrează o serie de aspecte defectuoase.
Figura 5. Părți slabe ale sistemului actual
(Sursă:Adaptare după Planul Național de dezvoltare)
Sistemul de protecție socială vizează asigurarea unui standard de viață de bază, pentru toți cetățenii, indiferent de mijloacele de care aceștia dispun. Acest sistem de dezvoltare a serviciilor sociale furnizează un set complet de măsuri care trebuie să fie cuprinzător, să funcționeze operativ și adecvat.Un sistem de protecție socială eficace nu reprezintă doar o exigență de ordin moral și politic, ci și una de ordin economic. De aceea, politica socială specifică perioadei de tranziție trebuie să reflecte, în primul rând, protecția socială pentru a putea asigura individului posibilitatea traversării, în condiții cât mai bune, a unei perioade de timp ce se caracterizează prin perturbații cu efecte sociale dure. Se au în vedere investiții în infrastructura de sănătate prin reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a clădirilor ce adăpostesc centre de prim ajutor, spitale și servicii de urgență medicală și tehnică, pentru crearea unui sistem modern și funcțional de sănătate, bazat pe creșterea capacității și calității serviciilor medicale oferite.
O prioritate distinctă în domeniul serviciilor de sănătate este aceea de dezvoltare a centrelor de diagnostic și de prevenire a bolilor profesionale, care vizează recuperarea forței de muncă și creșterea gradului de sănătate a populației.
Ținând cont de creșterea numărului de pensionari și de veniturile în general foarte reduse ale acestora, este necesară revizuirea sistemului serviciilor sociale prin creșterea ponderii economiei sociale în totalitatea sectorului serviciilor.
În acest sens, este necesară întărirea instituțiilor, a serviciilor de protecție socială, fie din cadrul autorităților locale, fie organizate ca unități distincte ale sistemului centralizat de stat.
În contextul dezvoltării economiei sociale este necesară dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu dizabilități, a centrelor de recuperare și de integrare în societate și în muncă a acestora (Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est 2007 – 2013, p.86).
Un nivel bun – sau chiar acceptabil – al sănătății și protecției cetățenilor și un standard ridicat al serviciilor sociale oferite este condiția indispensabilă pentru funcționarea adecvată a societății. Prin urmare, această măsură este direct legată de orice măsură de dezvoltare, fie în sectorul productiv, fie în cel al serviciilor.
2.2. Infrastructura socială în Galați
Județul Galați face parte alături de județele: Brăila, Buzău, Constanța, Tulcea și Vrancea din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est având un număr de 372 proiecte, în valoare de 414 milioane de euro, finanțate Programul Operațional Regional.În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de peste 12 milioane euro, reprezentând peste 56% din valoarea totală alocată regiunii pentru acest domeniu major de interventie.
Realizarea acestor proiecte a condus la îmbunătățirea serviciilor medicale acordate pacienților și totodată aceste unități medicale au fost mornizate și echipate cu aparatură medicală de înaltă performanță.
Tabel 7. Proiecte realizate prin POR în Regiunea de Dezvoltare S-E
(Sursă: Adaptarea după proiecte realizate în Regiunea S-E)
Realizarea acestor proiecte a condus la îmbunătățirea serviciilor medicale acordate pacienților și totodată aceste unități medicale au fost mornizate și echipate cu aparatură medicală de înaltă performanță.
Fondurile Structurale, prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii acestora, constituie instrumente financiare vitale pentru municipiul Galați în atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare urbană, de promovare a creșterii durabile, concurenței și ocupării forței de muncă, așa cum se prevede în Strategia de la Lisabona.
Pentru utilizarea cât mai intensivă a fondurilor disponibile prin cele 5 Programe Operaționale Sectoriale (POS) și prin Programul Operațional Regional (POR), Primăria municipiului Galați este preocupată de creșterea capacității de elaborare, promovare, finanțare și gestionare a proiectelor de investiții aferente infrastructurii urbane, protecției mediului, cultură și artă, protecție socială și întărire instituțională.
Aspectele care trebuie urmărite în elaborarea cererilor de finanțaresunt următoarele:
Alegerea corectă a axei prioritare și a domeniului de intervenție;
Respectarea criteriilor de conformitate, eligibilitate a solicitantului, activităților și a cheltuielilor;
Identificarea surselor proprii de finanțare pentru asigurarea sumelor necesare pentru cofinanțare și pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente implementării proiectului;
Estimarea cât mai corectă a graficului de achiziții de servicii, bunuri, lucrări necesare implementării proiectului, având în vedere prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice;
Identificarea echipei de proiect care va implementa activitățile proiectului, stabilirea unui manager de proiect, care va răspunde de coordonarea tuturor aspectelor de ordin administrativ, financiar și tehnic asociate implementării proiectului;
Indicatorii de performanță identificați și valoarea țintelor propuse trebuie să fie relevante și riguroase, deoarece sunt elemente esențiale ale aprobării, monitorizării și evaluării proiectului.
În același timp, temele orizontale sunt cerințe obligatorii ale Comisiei Europene pentru toate proiectele:
Dezvoltarea durabilă – maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative asupra tuturor celor trei zone: economică, socială și mediu înconjurător;
Egalitatea de șanse – nediscriminarea pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilități, vârstă, în elaborarea și implementarea proiectului / activităților proiectului / managementului proiectului;
Societatea informațională – creșterea utilizării tehnologiilor de informare și comunicare;
Inovația – folosirea tehnologiilor de ultimă generație, la cele mai înalte standarde.
Strategia Programului Operațional Regional (POR) reflectă politica României de dezvoltare regională – care a stat la baza elaborării Legii Dezvoltării Regionale – și procesul de descentralizare, reglementat prin Legea Cadru privind Descentralizarea. De asemenea, această Strategie ia în considerare Orientările Strategice ale Comunității și politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007–2013, precum și Strategia Lisabona, care pune un accent deosebit pe sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării.
Strategia POR este în concordanță cu obiectivele Planului Național de Dezvoltare și ale Cadrului Național Strategic de Referință (CNSR) 2007-2013, contribuind la atingerea obiectivului global și a obiectivelor specifice ale CNSR, privind diminuarea disparităților de dezvoltare dintre România și celelalte state membre ale U.E..
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile și echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor și resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiții.Dezvoltarea ponderată a tuturor zonelor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale
Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Axa prioritară 6 – Asistență tehnică
Programul Operațional Regional a fost finanțat în perioada 2007 – 2013 din bugetul de stat și bugetele locale, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Cofinanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) nu poate depăși 85% din alocarea financiară totală a Programului.
2.3.Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastucturii serviciilor sociale
Situația precară a infrastructurii serviciilor sociale au evidențiat necesitatea realizării de investiții în reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirilor în care se desfășoară acestea. Totodată, necesitatea investițiilor apare și ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidențiale.
În multe situații, calitatea slabă a infrastructurii și lipsa dotărilor cu echipamente obligă persoanele aparținând grupurilor sociale defavorizate să apeleze la servicii sociale din alte zone, îndepărtate de domiciliu. În același timp, această situație afectează și desfășurarea în condiții normale a activităților de pe piața muncii din două motive:
pe de o parte, din cauza faptului că nu se acordă asistență calificată și suficientă persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, care ar putea fi reinserate pe piața muncii;
pe de altă parte, persoanele active care au în familie membri dependenți alocă un timp important îngrijirii acestora, dar insuficient și necalificat, cu repercusiuni atât asupra celui dependent, care nu beneficiază de îngrijire specializată permanentă, cât și asupra calității muncii și vieții persoanelor care au în familie membri cu diferite dizabilități sau a persoanelor singure care au în îngrijire copii minori.
Centrele sociale cu destinație multifuncțională pot acoperi o gamă variată de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate, începând cu acceptarea lor în centru, până la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confruntă, temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice și administrative, relaționale, ocupaționale, medicale).
În același timp, organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independente și a competențelor profesionale, precum și furnizarea activităților de sprijinire pentru persoanele din grupuri dezavantajate va avea o contribuție directă la dezvoltarea activităților economiei sociale și, astfel, la descreșterea excluziunii sociale și, în paralel, la creșterea accesibilității pe piața forței de muncă.
Prin urmare, implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive, atât din punct de vedere umanitar, cât și din punct de vedere al reinserției pe piața muncii a numeroase persoane aflate în dificultate.
Identificarea la nivel regional a proiectelor de reabilitare, modernizare și dotare a infrastructurii centrelor sociale și rezidențiale se va realiza în concordanță cu prioritățile stabilite prin ,,Strategia Națională privind Serviciile Socialeʼʼ, precum și cu nevoile identificate prin strategiile județene de incluziune socială și strategiile și ,,Planurile de Dezvoltare ale Regiunilorʼʼ.
Proiectul ,,Modernizarea Clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galațiʼʼ a fost realizat sub egida Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ: ,,Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Sf. Spiridon Galațiʼʼ
3.1.Optimizarea infrastructurii sociale
Axa prioritară ,,Îmbunătățirea infrastructurii sociale” vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populației cu servicii esențiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale, prinîmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educație, sociale și pentru siguranță publică în situații de urgență.
Investițiile care pot fi realizate prin Programul Operațional Regional pentru această axă prioritară au ca scop îmbunătățirea calității și ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicații pozitive asupra gradului de sănătate și al participării populației la piața muncii, precum și în ceea ce privește general de atractivitate al regiunilor.
Figura 6. Sectoare de intervenție în cadrul Axei prioritare ,, Îmbunătățirea infrastructurii sociale”
(Sursă: Adaptare după POR 2007-2013)
Strategiile naționale ale României, în domeniile sănătății, serviciilor sociale, intervențiilor în situații de urgență, educației, sunt în concordanță cu ,,Orientările Strategice Comunitareʼʼ, care prevăd necesitatea reducerii disparităților în ceea ce privește calitatea și gradul de acces al populației la servicii de sănătate și servicii sociale la nivel regional, precum și necesitatea unor activități concrete pentru creșterea calității și eficacității sistemului educațional și de training.
3.2. Cererea de finanțare
AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE:
PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL
AXA PRIORITARĂ 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”
DOMENIUL DE INTERVENȚIE 3.2 „Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale
LOCALIZAREA PROIECTULUI:ROMÂNIA-REGIUNEA: Sud- Est, JUDEȚUL: GALAȚI, LOCALITATEA: GALAȚI
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectivul general al proiectului constă în modernizarea infrastructurii serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice din municipiul Galați
Obiective specifice:
asigurarea accesului egal al persoanelor de vârsta a treia din municipiul Galați la servicii sociale de calitate de tip rezidențial;
creșterea calității serviciilor sociale specializate prin Căminul pentru Persoane Vârstnice pentru un număr de 160 de beneficiari;
asigurarea reinserției sociale pentru 100 de persoane vârstnice din municipiul Galați, prin transformarea/adaptarea unor spații existente, în vederea înființării cabinetului de psihologie și a cabinetului de kinetoterapie;
creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea parametrilor de funcționare a centralei termice existente și a instalațiilor sanitare, electrice și de ventilație a clădirii Căminului pentru Persoane Vârstnice, conform standardelor în domeniu, în timp de 14 luni de la data demarării proiectului;
îmbunătățirea gradului de confort și funcționalitate al imobilelor în care funcționează Căminul pentru Persoane Vârstnice, în timp de 14 luni de la data demarării proiectului;
reorganizarea/recompartimentarea internă a imobilului principal al căminului, în vederea depășirii standardelor minime de furnizare a serviciilor sociale, prin înființarea secției de persoane dependente și semidependente, în timp de 14 luni de la data demarării proiectului.
Proiectul a asigurat, de asemenea, și implementarea politicilor sociale prevăzute în documentele strategice adoptate de țara noastră. Astfel, proiectul s-a integrat în Strategia de creștere a capacității sistemului de asistență socială de a soluționa problemele persoanelor în dificultate, așa cum este stipulat în Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013. Prin activitățile proiectului s-au susținut egalitatea de șanse pentru accesul la serviciile publice prin dezvoltarea și perfecționarea infrastructurii sociale, conform Strategiei post aderare a României. De asemenea, proiectul de modernizare a clădirilor căminului a susținut ideea de securitate socială (Carta Socială Europeană).
3.3.Necesitatea implementării proiectului
Proiectul de față a reprezentat faza inițială a unui plan managerial–instituțional de modernizare a clădirilor căminului, în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial, după cum urmează:
modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați (2009 – 2010);
amenajarea clubului social (2009);
dotarea căminului cu echipamente specifice (2010 – 2011).
De la darea în funcțiune a căminului în anul 1977 s-a constatat că nu există un spațiu și un mod organizat de petrecere a timpului liber de către vârstnicii beneficiari ai serviciilor sociale. Evoluția conceptuală a asistenței sociale moderne impune ca, în centrele rezidențiale ce oferă servicii de lungă durată, să se înființeze spații dedicate petrecerii activităților de ergoterapie, programe artistice și activități de club.
Calendarul activităților de management al căminului ordonează ca prioritar, după implementarea primelor două etape detaliate mai sus (proiectul de față și amenajare club) îndeplinirea fazei a treia a planului și anume dotarea acestui cămin cu echipamente specifice:
de informare și comunicare;
monitorizare;
de preparare a hranei și servirea mesei;
de spălătorie;
mobilier și aparatură specifică pentru cele trei secții ale căminului – independenți, semidependenți și dependenți, în conformitate cu prevederile art.18, alin.3 din Legea nr.17/2000, republicată, privind asistența socială a persoanelor vârstnice.
Referitor la stadiul implementării planului managerial, precizăm că punctul secund a fost aprobat prin H.C.L. nr.21 din 10.07.2008, iar în 2009 s-a implementat această etapă cu finanțare de la bugetul Consiliul Local Galați.
Criteriile folosite la delimitarea proiectului de celelalte investiții prevăzute la ultimele puncte sunt:
gradul de asigurare a serviciilor de primă necesitate;
importanța implementării fazelor descrise;
sursa de finanțare și consistența finanțării;
Finanțarea și implementarea proiectului de modernizare a clădirilor căminului a fost o condiție fără de care nu se putea avansa logic în etapele doi și trei ale planului managerial.
3.4. Justificarea necesității implementării proiectului
Sistemul rezidențial de asistență socială al persoanelor vârstnice a devenit o componenta tot mai importantă în cadrul sistemului național de asistență socială, fiind accesat de un număr crescând de vârstnici care se regăsesc în situații de risc social (venituri insuficiente, imposibilitatea gestionării resurselor financiare și materiale, polipatologia specifică vârstei a treia, lipsa susținerii familiale și/sau neadaptarea mediului familial la incapacitatea vârstnicului, scăderea importanței rol-status-ului vârstnicului în comunitate, lipsa spațiului corespunzător de locuit sau menținerea la domiciliu nu este posibilă din motive socio – medicale, abuzuri fizice).
Căminul pentru Persoane Vârstnice a fost înființat în anul 1977, în temeiul Hotărârii Consiliului Județean Galați nr.34/29.04.1977. Din anul 1993, prin Legea bugetului de stat, instituția a trecut în subordonarea Consiliului Local, lucru consfințit și prin H.G. nr.562/2002 privind atestarea domeniului public al județului Galați, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Galați – poziția nr.7500. În perioada 1980 – 1997 au fost date în folosință spălătoria și centrala termică. De asemenea, în anul 1999 a avut loc igienizarea generală. Imobilul principal în care funcționează căminul a fost dat în folosință în anul 1977, perioadă de timp în care nu au fost efectuate investiții/reparații capitale, fapt ce a avut drept consecință degradarea sa de ansamblu.
Evaluarea tehnică de specialitate a relevat faptul că această clădire, de importanță maximă pentru municipiul Galați, a necesitat intervenții în ceea ce privește refacerea instalațiilor de la subsolul tehnic, refacerea fațadelor, refacerea izolației hidrotermice a terasei clădirii, înlocuirea tuturor instalațiilor de apă rece, de apă caldă menajeră, înlocuirea instalațiilor termice și modernizarea centralei termice, a tubulaturii de canalizare, refacerea integrală a instalațiilor electrice, înlocuirea lifturilor. Toate acestea nu mai corespundeau standardelor tehnice de exploatare și a Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice și pentru centrele rezidențiale pentru persoanele vârstnice, aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 246/2006.
Justificarea prezentului proiect a fost susținută și de prevederile legale în vigoare. Astfel, Legea nr.47/2006 privind sistemul național de asistență socială stipulează la art.31, alin.1 faptul că „instituțiile de asistență socială acreditate au obligația să respecte standardele de calitate pentru serviciile acordate, iar proiectele de construcție și modernizare a așezămintelor sociale trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor”.
Conform Hotărârii Consiliului Local Galați nr.181/10.04.2008, în organigrama Căminului pentru Persoane Vârstnice au fost prevăzute 62 de posturi. Serviciile furnizate beneficiarilor au fost asigurate în mod direct de: 2 asistenți sociali;1 consilier juridic; 1 medic și 5 asistente medicale;1 kinetoterapeut;3 bucătari și 6 ajutori de bucătari;12 infirmiere;11 îngrijitoare;4 spălătorese;5 muncitori întreținere.
Gradul de calificare a angajaților: din totalul celor 62 de salariați: 8 au studii superioare de lungă durată, 3 au studii superioare de scurtă durată, 6 au studii postliceale, 20 au studii medii, iar un număr de 25 au studii generale.
Figura7. Caracteristicile serviciilor sociale primare
(Sursa: Contribuție proprie)
Serviciile sociale specializate acordate în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice sunt:
pregătirea și servirea hranei;
găzduire pentru perioadă nedeterminată;
socializare și petrecere a timpului liber în raport cu capacitatea psiho-afectivă;
consiliere juridică și administrativă;
asistență paleativă.
După implementarea proiectului, lista de servicii sociale a fost completată cu serviciile de consiliere psihologică (postul de psiholog a fost ocupat prin concurs), prin crearea spațiului necesar, care asigură intimitatea și confidențialitatea necesară ședințelor de consiliere, conform Standardelor minime de calitate.
De asemenea, după implementarea proiectului, lista de servicii socio-medicale a fost completată și cu servicii de kinetoterapie, deoarece s-a creat spațiul cu această destinație.
În ansamblu, după implementarea proiectului, structura serviciilor sociale furnizate prin cămin a asigurat promovarea unei culturi proactive și participative pentru vârstnicii beneficiari de servicii sociale.
Figura 8.Servicii socio- medicale ale căminului
(Sursa: Contribuție proprie)
Capacitatea căminului a fost de 160 de locuri, din care funcționale doar 144. Diferența de locuri neocupate a fost justificată prin existența degradărilor cauzate de infiltrațiile prin hidroizolație, lipsa izolației termice, defectarea instalațiilor interioare, lipsa etanșeității tâmplăriei de lemn existente etc., beneficiarii fiind mutați în camere în care s-au putut asigura condiții minime de locuit. Numărul cererilor de internare în cămin, care se află în așteptare la nivelul lunii septembrie 2008 a fost de 20.
Clădirea căminului a reprezentat o construcție cu regim de înălțime și construcție subsol + parter + 4 etaje, având o suprafață construită de 714,55 mp (conform măsurătorilor efectuate la fața locului în vederea realizării Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții), iar suprafața construită desfășurată de 3.033,56 mp. Structura de rezistență alcătuită din cadre de beton, diafragme și planșee prefabricate din beton armat. Zidăria realizată din GBN 35, cu grosimea de 35 de cm. Acoperișul de tip terasă cu termoizolație din umplutură de zgură cu grosimea medie de 20 de cm și plăci BCA GBN-T de 10 cm. Tâmplăria de lemn, dublă, cuplată, cu rezistența termică de 0,35mp.k/W. Placa peste subsol izolată cu plăci de BCA cu grosimea de 10 cm. Alimentarea cu energie termică (apă caldă menajeră și agent de încălzire) a fost asigurată de centrala termică proprie, amplasată într-o construcție comună cu spălătoria. Termoizolația conductelor din subsolul tehnic al clădirii căminului prezentau semne de deteriorare.
În urma analizei efectuate s-au constatat stări de uzură și degradări ale clădirii căminului, după cum urmează:
la instalațiile sanitare s-au constatat pierderi de apă din conducte, datorită deteriorării armăturilor din cămine și subsoluri, accentuarea fenomenului de coroziune, defecțiuni la armăturile obiectelor sanitare, furnizarea apei la parametri necorespunzători, deteriorarea izolației sau a conductelor de distribuție, livrarea neritmică a apei în timpul zilei. Pierderile din instalații pot afecta structura de rezistență a clădirilor căminului;
instalația de încălzire a căminului prezenta defecțiuni ale corpurilor de încălzire (neetanșeitate, blocarea circulației agentului termic datorită depunerilor de piatră sau mâl, fisuri la elementele radiatoarelor datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, coroziune avansată), deteriorarea izolației termice a conductelor , fapt ce a dus la pierderi importante de căldură și majorări inutile ale consumului de combustibil;
înlocuirea instalațiilor electrice. Instalațiile electrice au fost executate din conductori de aluminiu de fiabilitate redusă și sunt subdimensionate, avându-se în vedere faptul că, pe timp de iarnă, beneficiarii utilizează radiatoare electrice pentru a se încălzi. Instalația electrică era depășită și din punct de vedere moral, nefiind în acord cu standardele tehnice actuale;
tâmplăria exterioară din lemn degradată, fapt ce permitea pătrunderea aerului încărcat cu vapori și praf; iar pierderile de căldură în anotimpul rece fiind importante; prezenta lufturi, avea cercevele vincevite și/sau mucegăite, feroneria degradată și scoasă din fabricație; prezenta rezistență scăzută la solicitări mecanice și la agenți de mediu;
tâmplăria interioară deteriorată;
fațadele cu fisuri, crăpături, desprinderi;
trotuarele desprinse de clădiri, tasate parțial permițând infiltrarea apelor din precipitații;
pardoselile din camerele de locuit uzate și deteriorate, prezentând lufturi;
subsolul tehnic fără izolație termică;
elevatoarele care asigură deplasarea beneficiarilor între etaje nu erau adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități;
Prin modernizarea clădirilor căminului s-a urmărit:
înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu ferestre cu izolare termică ridicată și etanșă la infiltrațiile de aer rece;
refacerea izolațiilor hidro și termo ale teraselor;
refacerea trotuarelor de protecție din jurul clădirilor, pentru prevenirea pătrunderii apelor din precipitații la terenul loessoid de sub fundații;
refacerea izolațiilor hidro și termo la copertină;
refacerea grupurilor sanitare, după efectuarea reabilitării instalațiilor prin prevederea de faianță la pereți, gresie la pardoseli și ghene pentru instalații;
refacerea treptelor de acces și a rampei pentru persoanele cu dizabilități
spălarea corpurilor statice cu jet de apă sub presiune sau chimic pentru eliminarea mâlului și a depunerilor de nisip;
probarea radiatoarelor și înlocuirea celor care nu rezistă la probe;
înlocuirea radiatoarelor fisurate și a țevilor colmatate;
înlocuirea tuturor robinetelor defecte de pe conductele de distribuție;
înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte;
dotarea corpurilor statice de la ultimul nivel cu robinete automate de aerisire;
izolarea termică a conductelor de distribuție din subsolul clădirii cu materiale eficiente;
înlocuirea lifturilor după cum urmează: lift materiale;lift persoane.
Pentru instalațiile sanitares-au aplicat măsurile indicate mai sus, la care s-au adăugat:
înlocuirea obiectelor sanitare defecte;
înlocuirea armăturilor din cămine și subsol;
înlocuirea conductelor corodate;
eliminarea porțiunilor de conducte din subsol și a coturilor, care prezintă obturări sau pietrificări;
înlocuirea instalațiilor electrice.
Creșterea eficienței energetice a clădirii a permis reducerea costurilor de întreținere și exploatare a clădirii pe timpul sezonului rece cu 10%, conform calculelor efectuate în cadrul Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție.
După implementarea proiectului, a cărui principală finalitate a fost îmbunătățirea condițiilor de locuire și diversificarea serviciilor, indicele de ocupare a căminului va fi de 100%, numărul de beneficiari ajungând la cifra de 160 de persoane vârstnice.
Valoarea adăugată a acestui proiect a constat în:
adaptarea mediului construit la incapacitatea beneficiarilor;creșterea gradului de confort fizic și psihic al beneficiarilor;
atenuarea impactului post-instituționalizare;scăderea costurilor utilităților publice, fapt ce duce la menținerea unor costuri pentru serviciile acordate la un nivel scăzut, suportabil pentru beneficiari;
creșterea eficienței energetice a imobilelor căminului;
scăderea impactului negativ asupra mediului înconjurător, prin reducerea noxelor emise de centrala temică proprie, modernizată;
prelungirea duratei de viață a clădirilor căminului.
După anul 1989, datorită schimbărilor la nivel macroeconomic, care au avut rezonanță în plan social, s-a modificat structura tradițională a familiei. Generația a treia din cadrul acesteia a devenit o parte importantă a populației, nu numai din punct de vedere numeric, fiind percepută de generațiile mai tinere tot mai mult ca pe o povară socială și economică. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Galați, la data de 01.07.2008 existau în județ un număr de 108.655 persoane cu vârsta de peste 60 de ani, din care 42.245 locuiesc în municipiul Galați.
Acest proiect a reprezentat premisa pentru înființarea unui club social multifuncțional în care s-au derulat activități de ergoterapie, terapii individuale și de grup. Având în vedere momentul în care a fost proiectat și construit acest cămin (1975 – 1977), nu au fost luate în considerare nevoile specifice ale grupului țintă, la acel moment neexistând legislație privind Standardele minime de calitate pentru serviciile furnizate în regim rezidențial.
Procesul de furnizare a serviciilor sociale la nivelul căminului nu a fost afectat prin acest proiect. Pentru asigurarea siguranței individuale și colective a tuturor beneficiarilor, coroborat cu faptul că menținerea nivelului de confort al beneficiarilor reprezintă o prioritate pentru echipa managerială a proiectului s-au luat măsuri în acest sens, după cum urmează:
Lucrările la interior au fost efectuate urmând traseul vertical al coloanelor instalațiilor de apă rece, apă caldă menajeră și de încălzire (subsol – etaj 1 – etaj 2 – etaj 3 – etaj 4). În acest sens beneficiarii din cămin care locuiau în camerele respective au fost mutați, existând o rezervă de 16 locuri în 8 camere care au fost ocupate de vârstnicii ale căror spații de locuit au fost supuse modernizării. Au fost eliberate câte 2 camere pe fiecare etaj, fie cele situate față în față (est-vest), fie câte 2 camere situate pe aceeași fațadă (est sau vest). Persoanele beneficiare redistribuite inițial au fost mutate apoi în camerele modernizate, procesul de modernizare continuând în aceeași manieră. S-au creat spații tampon care au împiedicat accesul vârstnicilor în spațiile supuse modernizării, asigurându-se totodată izolarea mediului de lucru de cel locuit.
Intervențiile la centrala termică și instalația termică au fost efectuate numai în afara sezonului rece.
S-au asigurat în mod constant apa rece și apa caldă menajeră. Deoarece centrala termică era dotată cu 2 cazane, lucrările de modernizare la cele 2 cazane au fost efectuate în perioade de timp diferite; lucrându-se exclusiv în sezonul cald la centrala termică. Precizăm că un cazan avea capacitatea de a asigura întreg fluxul necesar de apă caldă menajeră.
Pe perioada de realizare a lucrărilor de modernizare a bucătăriei s-a asigurat constant hrană caldă tuturor beneficiarilor prin cantina de ajutor social, cu respectarea alocației zilnice de hrană pentru persoanele vârstnice din cămin.
Experiența anterioară – igienizarea generală a căminului din anul 1999 – a constituit un element de suport în privința asigurării succesului lucrărilor de intervenții concomitent cu asigurarea unui grad superior de confort al beneficiarilor.
3.5. Potențialii beneficiari ai proiectului
Grupul țintă a fost reprezentat de segmentul de populație cu vârsta minimă de 65 de ani din municipiul Galați, aflate în situație de risc social.
Beneficiarii direcți ai proiectului au fost persoane vârstnice selectate pe baza următoarelor criterii:
A) statut de asistat al căminului:
să aibă vârsta legală de pensionare;
să aibă calitatea de pensionar;
domiciliul în municipiul Galați;
nu are spațiu corespunzător de locuit sau menținerea la domiciliu nu este posibilă din motive socio – medicale;
starea psihică să îi permită inserția în colectivitate;
nu și-a înstrăinat de bunăvoie locuința, înainte de depunerea cererii de internare;
necesită îngrijire specializată din punct de vedere medical;
nu are familie sau susținători legali, iar în cazul în care există susținători legali, aceștia nu-și pot îndeplini obligațiile de întreținere datorită stării de sănătate, situației economice sau sarcinilor familiale.
B) vârsta minimă de 65 de ani;
Număr total de beneficiari direcți: 160 de vârstnici.
Beneficiarii indirecți:
au fost cei 62 de salariați ai căminului, salariați care își vor îndeplini sarcinile de serviciu în condiții superioare de microclimat;
familiile vârstnicilor;
comunitatea locală, comunitate care este indirect influențată pozitiv de condițiile de îngrijire a vârstnicilor din acest cămin.
De asemenea, beneficiarii indirecți sunt și viitorii beneficiari ai serviciilor sociale care în următorii ani vor avea acest statut, beneficiari care vor fi îngrijiți într-o unitate de asistență socială modernizată și dotată la standarde europene.
3.6.Activitățile proiectului
A. Activități efectuate anterior depunerii Cererii de finanțare:
Realizarea expertizei tehnice,
Realizarea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții
Obținerea certificatului de urbanism nr.1698 din 09.09.2008
B. Activități efectuate după depunerea Cererii de finanțare și până la semnarea contractului de finanțare:
1. Selectarea proiectantului în vederea întocmirii proiectelor tehnice și a caietului de sarcini necesar executării lucrărilor
Întocmirea documentației de atribuire;
Aplicarea procedurii de achiziție, conform prevederilor OUG nr.34/2006;
Încheierea contractului cu ofertantul câștigător.
2. Întocmirea documentației tehnice
3. Obținerea avizelor și a autorizațiilor de construire
C. Activități efectuate după semnarea contractului de finanțare:
1. Stabilirea unității de implementare a proiectului și încheierea contractului de audit, emiterea dispoziției primarului cu privire la componența unității de implementare a proiectului. Această echipă a inclus: manager de proiect, responsabil cu monitorizarea și raportarea; responsabil tehnic; responsabil financiar
2. Instruire pentru utilizarea procedurilor aferente achizițiilor de servicii, produse și lucrări
3. Întocmirea programului de derulare a achizițiilor de servicii, bunuri și lucrări, inclusiv întocmirea documentelor de fundamentare a
3.1. – Întocmirea graficului de derulare a achizițiilor
3.2. – Solicitarea alocărilor financiare
4. Contractarea activităților de informare și publicitate
5. Lansarea proiectului
5.1. – Realizarea de prezentări privind obiectivele și rezultatele care se urmăresc prin proiect; achiziționarea de: pliante, broșuri, mape de prezentare, bannere; alegerea locației unde va avea loc conferința de presă
5.2. – Conferința de lansare a proiectului, prezentarea factorilor implicați în realizarea acestora, conferință de presă
6. Încheierea contractului de audit
6.1. – Întocmirea documentației de atribuire
6.2. – Aplicarea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr.34/2006
6.3. – Încheierea contractului cu ofertantul câștigător
7.Desemnarea consultantului care va asigura asistența tehnică și supervizarea
7.1. – Întocmirea documentației de atribuire
7.2. – Aplicarea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr.34/2006
7.3. – Încheierea contractului cu ofertantul câștigător
8. Selectarea contractorului pentru execuția lucrărilor
8.1. – Întocmirea documentației de atribuire
8.2. – Aplicarea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr.34/2006
8.3. – Încheierea contractului cu ofertantul câștigător
9. Derularea contractului de execuție lucrări
9.1. – Execuție lucrări pregătitoare, inclusiv organizarea de șantier
9.2. – Execuție lucrări de bază
10. Derularea contractului de asistență tehnică și supervizare
10.1. -Asigurarea asistenței tehnice
10.2.- Efectuarea de probe, recepții
10.3.- Întocmirea cărții tehnice
10.4.- Recepție la terminarea lucrărilor
10.5. – Recepția punerii în funcțiune
11. Obținerea autorizațiilor de funcționare
12. Gestiunea financiară, urmărirea graficului de derulare a activităților, întocmirea rapoartelor de inspecție
13. Informare și consultare beneficiari direcți
14. Publicitatea proiectului
14.1. – Realizarea materialelor de promovare a proiectului (mape de prezentare, broșuri, pliante, panouri pentru șantierele în construcții, bannere, plăci permanente, comunicate de presă)
14.2. – Conferința de prezentare a rezultatelor proiectului
15. Raportarea – se va realiza semestrial și la finalul implementării proiectului, se vor întocmi rapoarte de progres pentru fiecare solicitare de rambursare
15.1. – Întocmirea cererilor de rambursare, a rapoartelor de progres și a rapoartelor financiare
15.2. – Întocmirea raportului final
15.3. – Aprobarea raportului final
16. Auditul proiectului
3.7.Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
Pentru realizarea proiectului au fost alocate următoarele resurse materiale:
– sediile aferente activităților prevăzute în proiect au fost cele în care își desfășura activitatea Primăria municipiului Galați, respectiv Direcția de Programe și Proiecte Europene, Serviciul Investiții, Serviciul Financiar Contabil și Evidență Angajări Bugetare, Biroul Licitații, precum și în Căminul pentru Persoane Vârstnice Galați.
În vederea asigurării unui management eficient, Primăria municipiului Galați, împreună cu căminul, au pus la dispoziția echipei de implementare următoarele echipamente: – 4calculatoare, programele informatice aferente, conexiune Internet cu viteza de transfer >2Mb/s; 4 imprimante; 2 scannere; 2 copiatoare; telefon, fax; materiale de birotică și consumabile aferente tehnicii de calcul.
Unitatea de implementare a proiectului a fost alcătuită din specialiști în domeniile solicitate de implementarea proiectului, respectiv asistență socială, tehnic, economic, juridic. Această unitate și-a desfășurat o parte dintre activități în cadrul serviciilor specializate din Primăria Municipiului Galați.
Rezultate anticipate
1. Modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați, după cum urmează:
2. Rezultate obținute în urma desfășurării activităților:
Cinci contracte (de proiectare; de furnizare a materialelor de informare și publicitate; de audit; de asistență tehnică și supervizare; de lucrări).
Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții – nr. 3205/2008, livrat pe 08.09.2008
Proiect tehnic (inclusiv detalii de execuție și caiet de sarcini necesar executării lucrărilor)
3. Proiectul a determinat creșterea numărului de beneficiari și accesibilizarea serviciilor oferite, după cum urmează:
Numărul vârstnicilor beneficiari de servicii a crescut de la 144 la 160
Număr de locuri de muncă create în faza de execuție: 25
Număr centre sociale modernizate – 1
Acces crescut la serviciile sociale oferite în cămin modernizat – 5%
Creșterea eficienței energetice a imobilului reabilitat și modernizat – 10%
3.8.Managementul proiectului
Unitatea de implementare a proiectului a fost formată din:
1. manager de proiect – A asigurat coordonarea tehnică și financiară a implementării proiectului, a desfășurat activități de conducere a echipei de proiect, de planificare, monitorizare, și control a implementării acestuia. A coordonat desfășurarea activităților proiectului, a verificat respectarea documentației tehnice și încadrarea în bugetul alocat, respectarea contractelor de către Consultant și Contractor, a gestionat cu responsabilitate resursele umane și materiale implicate în proiect. A asigurat publicitatea proiectului la nivel local și regional. A analizat în fiecare etapă a proiectului, riscurile apărute sau potențiale, a căutat soluții împreună cu echipa de implementare, soluții pentru a micșora impactul acestora asupra bunei derulări a proiectului.
2. responsabil monitorizare și raportare–A realizat derularea activităților de raportare, conform procedurilor prevăzute de Programul Operațional Regional, a asigurat monitorizarea periodică și prin sondaj a stadiului implementării proiectului, aplicarea și monitorizarea aplicării eventualelor măsuri corective; evaluarea, în raport cu obiectivele asumate, pe baza indicatorilor și prin analize la fața locului, a rezultatelor obținute pe parcursul și la finalul finanțării proiectului pentru a asigura durabilitatea rezultatelor obținute.
3. responsabil financiar – A gestionat bugetul proiectului, urmărirea analitică și sintetică a conturilor proiectului, responsabil cu verificarea cheltuielilor și transmiterea către organismul responsabil cu plățile a cererilor de rambursare a cheltuielilor. A ținut legătura cu serviciul de plăți, responsabil cu aspectele privind co-finanțarea, rambursări, nivelul cheltuielilor și raportarea financiară.
4. responsabil tehnic – A asigurat supervizarea și monitorizarea, împreună cu Consultantul, implementării proiectului; a verificat întocmirea și respectarea de către Proiectant și Contractor a specificațiilor tehnice, clauzelor contractuale și condițiilor tehnice speciale. A verificat existența și respectarea permiselor și autorizațiilor necesare pe tot parcursul lucrărilor.
Supervizarea lucrărilor de modernizare a fost realizată de către un Consultant (inspector de șantier), care a fost contractat conform legislației în vigoare.
Consultantul a făcut dovada că este autorizat conform procedurii de autorizare reglementată de actele normative în vigoare și că avea o experiență relevantă în cel puțin două contracte similare realizate în ultimii 5 ani. Personalul Consultantului a inclus ingineri cu experiență și calificare corespunzătoare care să aibă competența de a-și îndeplini responsabilitățile.
Consultantul a asigurat asistența tehnică pentru Beneficiar în supervizarea contractului de lucrări și sprijin pentru echipa de implementare a proiectului, astfel:
– Consultantul a acționat în orice moment în care îndeplinea sarcini sau își exercita atribuțiile specificate prin contract în interesul Beneficiarului, raportând în permanență Managerului de proiect.
– Consultantul avea responsabilitatea asigurării unei legături eficiente între toate părțile implicate în executarea lucrării, fapt ce presupunea întâlniri ale acestuia cu Beneficiarul, Constructorul, Proiectantul și Inspectoratul de Stat în Construcții. Avea responsabilitatea organizării întâlnirilor de lucru lunare, precum și ori de câte ori era nevoie în timpul executării lucrărilor, cu Beneficiarul și Constructorul, pentru care se consemnau în minuta ședinței toate discuțiile purtate.
– A verificat și amendat programul de lucrări prin verificarea și avizarea graficului de eșalonare a lucrării înaintat de către Constructor, de comun acord cu responsabilul tehnic.
– În eventualitatea în care ritmul de execuție nu respecta, din motive imputabile Constructorului, graficul de eșalonare al lucrărilor propus, notifica Constructorului luarea de măsuri imediate pentru recuperarea întârzierilor. De asemenea,informa beneficiarul asupra măsurilor de remediere/recuperare propuse de Constructor.
– Împreună cu responsabilul financiar al Unității de Implementare a Proiectului realiza pe baza graficului de eșalonare a lucrărilor întocmit de către Constructor și a previzionării derulării fondurilor, planificarea plăților către acesta.
– Avea responsabilitatea întocmirii Certificatelor Intermediare de Plată pentru lucrările executate de Constructor.
– Întocmea Jurnalul de Șantier al lucrării și înregistra zilnic toate informațiile relevante care puteau, la un moment dat, să se dovedească foarte utile pentru rezolvarea problemelor de orice natură sau pentru rezolvarea reclamațiilor ce ar fi putut apărea cu privire la execuția lucrărilor. În Jurnalul de Șantier erau înregistrate cu acuratețe următoarele date și informații:
lucrările executate și locația exactă;
echipamentele, materialele și forța de muncă utilizate;
condițiile meteorologice;
evenimentele apărute;
defecțiunile apărute la echipamente și utilaje;
orice alți factori generali sau particulari care ar putea afecta desfășurarea execuției lucrărilor.
– Monitoriza și superviza lucrările de construcții, informându-l în permanență pe responsabilul tehnic conform prevederilor legislației române în vigoare. Derularea contractului de prestări servicii încheiat între Beneficiar și Consultant a urmărit prestarea serviciilor pentru următoarele faze tipice ale unui proiect:
preconstrucția lucrărilor;
mobilizarea;
execuția lucrărilor;
recepția lucrărilor;
perioada de garanție (de notificare a defectelor);
-Verifica conformitatea, din punct de vedere calitativ, a materialelor și produselor puse în lucrare cu cerințele proiectului;
-Verifica respectarea cerințelor reglementate legal și tehnic privind atestarea și controlul calității, privind utilizarea de produse noi;
-Verifica conformitatea documentației de execuție cu reglementările legale și tehnice specifice;
Durata proiectului
Durata de realizare a investițieiaa fost de 14 luni, din care 7 luni au reprezentat perioada de execuție a lucrării de modernizare a clădirilor căminului.
INDICATORI
RELAȚIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE
Figura 9. Mod de relaționare cu PND
(Sursă: Contribuție proprie)
Figura 10. Mod de relaționare cu Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est
(Sursă: Contribuție proprie)
Figura 11. Modul de relaționare cu Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Galați
(Sursă: Contribuție proprie)
Asistența financiară nerambursabilă a accelerat implementarea proiectului, întrucât modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galația constituit o prioritate pentru Consiliul Local Galați, finanțarea conducând astfel la diminuarea perioadei aferente realizării lucrărilor necesare.
În municipiul Galați funcționează 2 cămine pentru persoane vârstnice, cel care nu face obiectul proiectului de față fiind retrocedat. Din bugetul local pe anul 2008 al municipiului Galați, în sumă de 427.298.000 lei, suma destinată reparațiilor curente aferente căminului pentru Persoane Vârstnice a fost de 20.000 de lei. Având în vedere faptul că valoarea proiectului de reabilitare a căminului a fost de 3.499.473 lei, rezultă că, în medie, s-a putut reabilita acest cămin din resursele proprii ale municipalității timp de 174 de ani, dacă nu ar fi existat și resursele financiare de la bugetul de stat sau din finanțări europene nerambursabile.
Finanțarea nerambursabilă era esențială pentru implementarea proiectului „Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați”. Finanțarea nerambursabilă sprijinea respectarea pe viitor a Standardelor de calitate privind furnizarea serviciilor sociale, aprobate prin Ordinul ministrului muncii nr.246/2006. Prin acest proiect s-a susținut asigurarea dreptului la viață independentă și evitarea marginalizării sociale a persoanei vârstnice. Căminul pentru Persoane Vârstnice Galați este a treia unitate de asistență socială, ca mărime, din țară și a doua din Regiunea Sud-Est, destinată vârstnicilor.
3.9. Sustenabilitatea proiectului
Consiliul local a suportat cheltuielile de întreținere și de operare, prin alocări financiare anuale. Consiliul Local Galați a asigurat anual căminului dotări în valoare de 17.849 lei.
Întreținerea investiției de modernizare a clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați este asigurată astfel:
1. Administratorul căminului și echipa de întreținere urmăresc în permanență investiția, verificând tâmplăria exterioară și interioară, terasa, grupurile și instalațiile sanitare, instalația termică, instalația electrică. În cazul identificării de mici disfuncționalități, acestea sunt remediate din fonduri proprii și cu personalul propriu al căminului (electricieni, instalatori, mecanici de întreținere). De asemenea, beneficiarii vor fi înștiințați în mod special referitor la realizarea modernizării (prin acțiunile de publicitate a proiectului și prin sesiunile de informare trimestriale), solicitându-li-se totodată să informeze de îndată administratorul căminului sau orice membru al echipei de întreținere asupra disfuncționalităților constatate. Termenul de remediere al micilor disfuncționalități este de maximum 24 de ore de la data constatării lor.
2. În cazul constatării de avarii ale instalațiilor sau de degradări ale tâmplăriei datorită unor condiții meteo nefavorabile, vor fi sesizate Serviciile de Investiții și Reparații Clădiri din cadrul Primăriei Galați care vor evalua situația și să intervină în remedierea avariei. Avaria constatată este finanțată din bugetul local al municipiului Galați.
Operarea investiției constă în:
1. Utilizarea corespunzătoare a spațiilor modernizate de către personal și beneficiari, respectiv folosirea în mod civilizat a tuturor spațiilor – camere, grupuri sanitare, lifturi, precum și acționarea corespunzătoare a ferestrelor, întrerupătoarelor, instalației termice și sanitare.
2. Utilizarea dotărilor în procesul de asistare socială de către personal și beneficiari va îmbunătăți procesul de furnizare a serviciilor sociale desfășurat în cămin.
3. Datorită reabilitării termice a clădirilor căminului costurile la utilități vor scădea cu 10%. Astfel, contribuția de întreținere a beneficiarilor nu va înregistra creșteri datorită faptului că se vor diminua consumurile individuale și colective în condițiile păstrării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor sociale.Prin contribuția beneficiarilor și alocările de la bugetul local se va asigura întreținerea clădirilor, dar contribuția lor se va situa la nivele semnificativ mai mici datorită realizării investiției prevăzute prin acest proiect. În acest mod, beneficiarii își pot gestiona mai bine resursele financiare.
3.10. Concordanța cu politicile Uniunii Europene și legislația națională
Având în vedere faptul că există diferențe în ceea ce privește accesarea serviciilor de către beneficiari, lucru materializat în prezent în dotarea și întreținerea neuniformă și neunitară a spațiilor destinate beneficiarilor persoane de vârsta a treia, proiectul are ca finalitate principală, dincolo de modernizarea clădirilor în care funcționează căminul, asigurarea unui tratament egal pentru toți beneficiarii. Eliminarea diferențelor existente la ora actuală, creează posibilitatea oferirii unui tratament egal persoanelor beneficiare, unele dintre ele cu dizabilități.
Cadrul construit în care trăiesc beneficiarii căminului nu ține cont de criterii de rasă, religie, etnie, sex, dizabilitate sau vârstă. Prin implementarea proiectului se va asigura respectarea dreptului la confidențialitate, intimitate și viață privată. Principiile generale care stau la baza funcționării căminului, ca unitate de asistență și ocrotire socială, sunt elemente constitutive și ale proiectului și constau în: respectarea demnității umane; universalitate; solidaritate socială; parteneriatul.
Figura 12. Mod de relaționare cu Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
(Sursa: Contribuție proprie)
Figura 11. Mod de relaționare cu Strategia Post Aderare a României
(Sursă: Contribuție proprie)
Figura 14. Modul de relaționare cu Carta Socială Europeană
(Sursa: Contribuție proprie)
3.10.1.Egalitatea de șanse
Pornind de la aceste considerente, în termeni concreți, proiectul va asigura accesul egal la servicii și spații corespunzătoare pentru toți beneficiarii, după cum urmează:
accesibilizarea spațiului construit prin eliminare praguri, montare elevatoare cu facilități destinate persoanelor cu dizabilități, asigurarea în camerele de locuit a suprafeței minime necesare fiecărui beneficiar, asigurare microclimat;
facilitarea accesului tuturor beneficiarilor la serviciile furnizate în cadrul căminului: asistență socială, asistență medicală, asistență juridică, servirea hranei;
facilitarea accesului la servicii socio-medicale comunitare, care se asigură în afara căminului (spitalizare, tratamente specifice);
crearea la parterul clădirii a spațiului de vizită pentru rudele beneficiarilor, în vederea asigurării intimității discuțiilor.
Proiectul prevede adaptarea spațiului construit la nevoile cotidiene ale beneficiarilor, având în vedere că la vârsta a treia procesele degenerative sunt manifeste. Există riscul ca în perioada de implementare a proiectului să existe aspecte care pot duce la apariția elementelor discriminatorii. Principalul mecanism de rezolvare a acestor situații va fi informarea și consultarea beneficiarilor direcți, care se va realiza în etapele esențiale ale proiectului sau ori de câte ori se impune. Astfel, vor avea loc întâlniri periodice (trimestriale) cu reprezentanții beneficiarilor – ca grup de suport al echipei manageriale – sau cu întreg grupul de beneficiari. În cadrul acestor dezbateri se vor puncta elementele defavorizate pentru beneficiari, cerințele exprimate. Întâlnirile vor avea ca prim rezultat identificarea de soluții comune, care să satisfacă nevoile exprimate de vârstnici, se vor căuta soluții alternative care să corespundă soluțiilor tehnice impuse prin actele normative în vigoare. Considerăm important ca stadiul implementării proiectului să fie adus permanent la cunoștința grupului țintă, ca premisă a diminuării riscului de apariție a aspectelor legate de discriminare.
Activitățile proiectului care presupun atribuirea contractelor de achiziție publică au la bază principiul nediscriminării, a tratamentului egal, a recunoașterii reciproce, a transparenței, proporționalității, a eficienței utilizării fondurilor și asumării răspunderii prin asigurarea accesului egal la informații și resurse pentru ofertanții care vor participa la selecția de oferte privind furnizarea de servicii (proiectare, inspecție de șantier) și lucrări (de modernizare a clădirilor căminului). În acest sens se vor aplica cu strictețe prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, echipa de management și în special responsabilul cu achizițiile urmărind respectarea întregului algoritm privind achizițiile publice, respectiv anunț de intenție, anunț de participare, întocmirea documentației de atribuire, numirea comisiilor de evaluare, evaluarea propriu-zisă a ofertelor tehnico-financiare depuse, întocmirea proceselor-verbalede deschidere a ofertelor, redactarea hotărârii de atribuire a contractelor de achiziție publică, înștiințările privind rezultatele procedurilor, încheierea contractelor de achiziție publică și publicarea anunțurilor de atribuire a contractelor.
La etapa de întocmire a documentației de atribuire vom avea în vedere, ca mecanism de prevenire a riscului de discriminare a potențialilor ofertanți să nu restricționăm accesul acestora la procedurile de atribuire. În acest sens instrumentele utilizate pentru comunicarea electronică, precum și carateristicile lor tehnice vor fi nediscriminatorii, disponibile în mod facil oricărui operator economic, asigurând interoperabilitatea cu tehnologiile uzuale de informare și comunicare. Pentru asigurarea transparenței procedurilor de achiziții publice, anunțurile de atribuire publică se vor publica în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și în Monitorul Oficial al României partea a-VI-a – Achiziții publice și, după caz în Jurnalul Oficial al U.E. – pentru contracte a căror valoare depășesc pragurile valorice exprimate în Euro, conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. Toate anunțurile – de intenție, de participare și de atribuire – vor fi publicate numai în conformitate cu prevederile a legislației în vigoare privind achizițiile publice.
3.10.2. Dezvoltarea durabilă și eficiența energetică
Scăderea nivelului de poluare și îmbunătățirea eficienței energetice
– Prin reabilitarea instalațiilor sanitare și termice s-au redus pierderile de apă.
– Prin refacerea și protecția izolațieitermice a conductelor și a planșeului s-au redus pierderile termice.
– Prin înlocuirea tâmplăriei neetanșe cu tâmplărie etanșă s-a împiedicat pierderea de căldura din timpul iernii.
– Prin realizarea izolației termice a clădirii s-au redus costurile privind încălzirea pe timp de iarnă.
Îmbunătățirea nivelului și calității îngrijirii la standarde și condiții europene prin:
– Creșterea confortului termic și fonic.
– Îmbunătățirea condițiilor de igiena și de siguranță.
– Integrarea și facilitarea accesului la servicii a persoanelor cu dizabilități.
Creșterea confortului termic, fonic, a condițiilor de igienă și de siguranță a condus la îmbunătățirea condițiilor de studiu și au creat un cadru propice pentru desfășurarea activităților cotidiene.
Reducerea riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire a condus la diminuarea riscurilor privind îmbolnăvirile și la îmbunătățirea calității vieții.
Crearea condițiilor pentru accesul persoanelor cu handicap a permis facilitarea integrării acestora în mediul securizat, înscriindu-se in orientarea generală de integrare socială și egalitate de șanse.
Toate elementele materiale aveau o influență pozitivă asupra componentei comportamentale, vizând creșterea respectului beneficiarilor față de bunul comun, unitatea de asistență socială, față de comunitate în general.
Prin coroborarea tuturor influențelor pozitive asupra elementelor procesului de asistare socială, reabilitarea clădirilor căminului a condus la crearea unui cadru asistențial la nivelul standardelor europene, având ca finalitate implicarea beneficiarilor direcți în acest proces.
Prin certificatul de urbanism nr.1698/09.09.2008 emis de Primăria municipiului Galați în scopul obținerii Autorizației de construire pentru proiectul „Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galații” nu a fost solicitată Fișa tehnică privind condițiile de protecție a mediului.
3.10.3. Tehnologia informației
Îmbunătățirea infrastructurii căminului a facilitat introducerea de mijloace de supraveghere audio-vizuale moderne indispensabile asigurării securității beneficiarilor, după cum urmează:
sisteme de informare și alertă în caz de urgență care au fost introduse în fiecare cameră, astfel încât, în situații de urgență, personalul de serviciu să poată interveni operativ;
sisteme de comunicare și informare prin televiziune cu circuit închis, prin intermediul cărora s-au transmis informații de interes general;
sistemele electronice de siguranță ce au fost montate în centrala termică au asigurat reducerea costurilor la utilități și exploatarea în condiții de siguranță a echipamentelor aferente.
Toate sistemele descrise mai sus au respectat intimitatea persoanei, acestea fiind amplasate în spații comune.
3.11.FINANȚAREA PROIECTULUI
BUGETUL PROIECTULUI
Figura . Surse de finanțare ale proiectului
(Sursă: Contribuție proprie)
Detalierea surselor de finanțare ale proiectului, conform tabelului:
În care:
I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA
II Contribuția proprie în proiect = Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanțarea proiectului
Concluzii
Atât România cât și statele membre Uniunii Europene au cunoscut în ultimii ani modificări semnificative în structura populației, în parte datorită parcurgerii perioadei de tranziție demografică, cât și datorită modificărilor politice care au avut o influență puternică asupra evoluției fenomenelor demografice. Tranziția demografică a devenit un proces tot mai complex, fiind parte integrantă a procesului de dezvoltare social-economică, de modernizare a societății și aceasta deoarece interdependența dintre variabilele demografice și variabilele socio-economice devine tot mai pregnantă.
Prin atragerea de finanțări din Instrumente Structurale se urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale a Uniunii Europene extinse, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase, echilibrate și durabile a Comunității.
Instrumentele Structurale prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii acestora, constituie instrumente financiare vitale pentru România, respectiv municipiul Galați în atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare urbană, de promovare a creșterii durabile, concurenței și ocupării forței de muncă așa cum se prevede în Strategia de la Lisabona revizuită și Strategia Europa 2020.
Accesarea Instrumentelor Structurale este necesară la nivel local pentru îndeplinirea obiectivelor strategice de dezvoltare urbană, de promovare a creșterii durabile și ocupării forței de muncă printr-un sistem de management eficient, bazat pe monitorizare, evaluare și control.
Municipiul Galați, precum și majoritatea orașelor Europei, se confruntă cu probleme precum: poluarea aerului, nivel ridicat al traficului și congestionarea acestuia, consum energetic ridicat, nivel ridicat al zgomotului ambiant, terenuri abandonate, producerea de deșeuri și ape uzate etc.
Pentru rezolvarea acestor probleme și utilizarea cât mai intensivă a fondurilor prin Programe Operaționale, Consiliul Local Galați a fost preocupat de creșterea capacității de elaborare, promovare, finanțare și gestionare a proiectelor de investiții aferente infrastructurii urbane, protecției mediului, cultură și artă, sănătate și întărire instituțională.
Pentru aceasta a fost demarat procesul de analiză a situației pentru evidențierea problemelor și disfuncționalităților, în vederea identificării elementelor care condiționează dezvoltarea, cu consultarea tuturor actorilor implicați, respectând atât principiul comunitar al ,,parteneriatuluiʼʼ, cât și transparența decizională în administrația publică.
Una dintre problemele cu care se confruntă municipiul Galați este aceea a serviciilor sociale, care au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării și al cheltuielilor curente alocate acestora, cât și din punct de vedere al calității serviciilor.
Finanțarea infrastructurii de sănătate s-a realizat în cadrul Programului Operațional Regional – Axa Prioritară 3 ,,Îmbunătățirea infrastructurii socialeʼʼ, Domeniul major de intervenție 3.2 ,,Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii socialeʼʼ.
Consiliul Local Galați a fost eligibil în momentul solicitării unei finanțări în cadrul celei de-a doua operațiuni, respectiv ,,Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii socialeʼʼ.
După finalizarea proiectului Modernizarea Clădirilor căminului pentru Persoane Vârstnice Sf. Spiridon Galați:
s-au asigurat accesibilizarea spațiului construit prin eliminare praguri, montare elevatoare cu facilități destinate persoanelor cu dizabilități, asigurarea în camerele de locuit a suprafeței minime necesare fiecărui beneficiar, asigurare microclimat;
s-a facilitat accesul tuturor beneficiarilor la serviciile furnizate în cadrul căminului: asistență socială, asistență medicală, asistență juridică, servirea hranei;
s-a facilitat accesul la servicii socio-medicale comunitare, care se asigură în afara căminului (spitalizare, tratamente specifice);
s-a creat la parterul clădirii spațiul de vizită pentru rudele beneficiarilor, în vederea asigurării intimității discuțiilor;
s-arealizat scăderea nivelului de poluare și îmbunătățirea eficienței energetice prin: reabilitarea instalațiilor sanitare și termice, refacerea și protecția izolațieitermice a conductelor și a planșeului
s-a realizat îmbunătățirea nivelului și calitatea îngrijirii la standarde și condiții europene prin:
creșterea confortului termic și fonic.
îmbunătățirea condițiilor de igiena și de siguranță.
integrarea și facilitarea accesului la servicii a persoanelor cu dizabilități.
Creșterea confortului termic, fonic, a condițiilor de igienă și de siguranță au condus la îmbunătățirea condițiilor de studiu și au creat un cadru propice pentru desfășurarea activităților cotidiene.
Reducerea riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire a condus la diminuarea riscurilor privind îmbolnăvirile și la îmbunătățirea calității vieții.
Crearea condițiilor pentru accesul persoanelor cu handicapa permis facilitarea integrării acestora în mediul securizat, înscriindu-se în orientarea generală de integrare socială și egalitate de șanse.
Toate elementele materiale au avut o influență pozitivă asupra componentei comportamentale, au vizat creșterea respectului beneficiarilor față de bunul comun, unitatea de asistență socială, față de comunitate în general.
Prin coroborarea tuturor influențelor pozitive asupra elementelor procesului de asistare socială, reabilitarea clădirilor căminului a condus la crearea unui cadru asistențial la nivelul standardelor europene, având ca finalitate implicarea beneficiarilor direcți în acest proces.
Îmbunătățirea infrastructurii căminului a facilitat introducerea de mijloace de supraveghere audio-vizuale moderne indispensabile asigurării securității beneficiarilor, după cum urmează:
sisteme de informare și alertă în caz de urgență au fost introduse în fiecare cameră, astfel încât, în situații de urgență, personalul de serviciu să poată interveni operativ;
sisteme de comunicare și informare prin televiziune cu circuit închis, prin intermediul cărora se transmit informații de interes general;
sistemele electronice de siguranță care au fost montate în centrala termică au asigurat reducerea costurilor la utilități și exploatarea în condiții de siguranță a echipamentelor aferente.
Toate sistemele descrise mai sus au respectat intimitatea persoanei, acestea fiind amplasate în spații comune.
Bibliografie
Tratate:
1. Androniceanu Armenia, Abăluță Oana, CurteanuDoru, Popescu Irina, (2006)Managementul proiectelor cu finanțare externă, Metodologii de elaborare, Ed. Universitară, București.
2. Comisia Europeană, (2012) Îmbătrânirea activă și politicile de egalitate, Ed. U.E., Luxembourg.
3. Comisia Europeană, ( 2013) Europa Socială, Provocări curente și direcția de urmat, Raport Anual al Comitetului de Protecție Socială(2012), Ed. U.E., Luxembourg.
4. Comisia Europeană, (2015) Agenda Socială nr. 40, Politica economică a
U.E., Ed. U.E., Luxembourg.
5. Comisia Europeană, (2013) Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea socială(2013), Ed. U.E., Luxembourg.
6. Comisia Europeană, (2014) Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea socială(2014), Ed. U.E., Luxembourg.
7. Dubois Hans, Molinuevo Daniel, (2014) Accesul la asistență medicală în timp de criză, Ed. U.E., Luxembourg.
8. Lock Dennis, (2000) Management de proiect, Ed. Codecs, București.
9. Stoica Cristina, (2011) Managementul proiectelor, Ed. Tehnopress, Iași.
10. Straub Joseph T., (2001) Ghidul managerului începător, traducere de Smaranda Nistor, Ed. Teora, București
11. Szuder Andrei, (2001) Managementul proiectelor, Ghid pentru proiectarea și managementul proiectelor europenede cooperare, Ed. Bren, București.
12.Ștefănescu Dan, (2005) Managementul proiectelor europene, Ed. Fundației România de Mâine, București.
13. Turner J. Rodney, Simister J. Stephen, (2004) Manual Gower de Management de Proiect, Editura Codecs, București.
14. Vasilescu Ion, (2005) Managementul proiectelor, Ed. Eficon Press, București.
15. Vasilescu Ion, (2006), Pregătirea, evaluarea și auditul proiectelor, Ed. Eficon Press, București.
Legislație:
1. O.G.nr.68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial nr.619 din 30 august 2003, cu modificările ulterioare.
2. Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial nr.577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare.
3. Legea – Cadru nr.195 din 22 mai 2006 privind descentralizarea, publicată în Monitorul Oficial nr.453 din 25 mai 2006, cu modificările ulterioare.
Documente programatice:
1. Strategia Post – Aderare a României.
2. Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013.
3. Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est 2007 – 2013.
4. Programul Operațional Regional 2007 – 2013.
5. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional 2007 – 2013.
4. Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013.
Surse internet:
http://ec.europa.eu/economy_finance/structural_reforms/ageing/index_ro.htm.
http://bookshop.europa.eu/en/active-ageing-and-gender-equality-policies-pbDS3111371/
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Special%3ASearch&search=romania
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=10224&langId=en.
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/qr_euro_area/2011/pdf/qrea3_en.pdf.
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=7575
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1915&furtherNews=yes
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.pdf.
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/7.Social%20inclusion_23%20mai.pdf.
Bibliografie
Tratate:
1. Androniceanu Armenia, Abăluță Oana, CurteanuDoru, Popescu Irina, (2006)Managementul proiectelor cu finanțare externă, Metodologii de elaborare, Ed. Universitară, București.
2. Comisia Europeană, (2012) Îmbătrânirea activă și politicile de egalitate, Ed. U.E., Luxembourg.
3. Comisia Europeană, ( 2013) Europa Socială, Provocări curente și direcția de urmat, Raport Anual al Comitetului de Protecție Socială(2012), Ed. U.E., Luxembourg.
4. Comisia Europeană, (2015) Agenda Socială nr. 40, Politica economică a
U.E., Ed. U.E., Luxembourg.
5. Comisia Europeană, (2013) Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea socială(2013), Ed. U.E., Luxembourg.
6. Comisia Europeană, (2014) Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea socială(2014), Ed. U.E., Luxembourg.
7. Dubois Hans, Molinuevo Daniel, (2014) Accesul la asistență medicală în timp de criză, Ed. U.E., Luxembourg.
8. Lock Dennis, (2000) Management de proiect, Ed. Codecs, București.
9. Stoica Cristina, (2011) Managementul proiectelor, Ed. Tehnopress, Iași.
10. Straub Joseph T., (2001) Ghidul managerului începător, traducere de Smaranda Nistor, Ed. Teora, București
11. Szuder Andrei, (2001) Managementul proiectelor, Ghid pentru proiectarea și managementul proiectelor europenede cooperare, Ed. Bren, București.
12.Ștefănescu Dan, (2005) Managementul proiectelor europene, Ed. Fundației România de Mâine, București.
13. Turner J. Rodney, Simister J. Stephen, (2004) Manual Gower de Management de Proiect, Editura Codecs, București.
14. Vasilescu Ion, (2005) Managementul proiectelor, Ed. Eficon Press, București.
15. Vasilescu Ion, (2006), Pregătirea, evaluarea și auditul proiectelor, Ed. Eficon Press, București.
Legislație:
1. O.G.nr.68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial nr.619 din 30 august 2003, cu modificările ulterioare.
2. Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial nr.577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare.
3. Legea – Cadru nr.195 din 22 mai 2006 privind descentralizarea, publicată în Monitorul Oficial nr.453 din 25 mai 2006, cu modificările ulterioare.
Documente programatice:
1. Strategia Post – Aderare a României.
2. Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013.
3. Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est 2007 – 2013.
4. Programul Operațional Regional 2007 – 2013.
5. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional 2007 – 2013.
4. Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013.
Surse internet:
http://ec.europa.eu/economy_finance/structural_reforms/ageing/index_ro.htm.
http://bookshop.europa.eu/en/active-ageing-and-gender-equality-policies-pbDS3111371/
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Special%3ASearch&search=romania
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=10224&langId=en.
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/qr_euro_area/2011/pdf/qrea3_en.pdf.
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=7575
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1915&furtherNews=yes
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.pdf.
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/7.Social%20inclusion_23%20mai.pdf.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Imbatranirea Populatiei Provocare Majora Pentru Uniunea Europeana Unde Este Romania Astazi (ID: 121473)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.