ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ ȘI IMPLICAȚII PE TERMEN LUNG ASUPRA EVOLUȚIEI ECONOMIEI ROMÂNEȘTI PROF. COORD : CONF. UNIV. DR. LUCIAN ANGHEL STUDENTĂ :… [624481]

ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ ȘI IMPLICAȚII
PE TERMEN LUNG ASUPRA EVOLUȚIEI
ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

PROF. COORD : CONF. UNIV. DR. LUCIAN ANGHEL
STUDENTĂ : MATEI MIHAELA – LARISA

BUCUREȘTI, 2017 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

1
Cuprins
ABSTRACT: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
CUVINTE CHEIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 2
LITERATURA DE SPEC IALITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
DEFINIREA CONCEPTULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ ȘI ÎMBĂTRÂNIRE
ACTIVĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
AMPLOAREA FENOMENULUI ȘI ASPECTE GENERALE ALE PROBLEMATICII ………….. 6
ANALIZA DEMOGRAFICĂ A ROMÂNIEI ÎN ANUL 2016 ………………………….. ……………………… 8
PRODUSUL INTERN BRUT AL ROMÂNIEI – ASPECTE GENERALE ………………………….. ….. 9
CONSUMUL ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE A PERSOANELOR VÂRSTNICE DIN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 10
DESCRIEREA SUCCINTĂ A SISTEMULUI DE PENSII ÎN ROMÂNIA ………………………….. … 11
RATA DE DEPENDENȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 12
METODOLOGIA LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
SCOPUL LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
TIPUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 13
METODA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
INSTRUMENTUL DE ANALIZĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
OBIE CTIVELE LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
IPOTEZA FUNDAMENTALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
IPOTEZE DE LUCRU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 15
LIMITELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
STUDIUL DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
PROIECTAREA PO PULAȚIEI ROMÂNIEI PÂNĂ LA ORIZONTUL ANULUI 2060 …………. 16
PROIECTAREA PIB -ULUI ROMÂNIEI PÂNĂ LA ORIZONTUL ANULUI 2020 ……………….. 24
RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ ECONOMICĂ ȘI DEMOGRAFICĂ ………………………….. …….. 30
EVOLUȚIA CONSUMULUI ÎN CONDIȚIILE ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE …………….. 31
PONDEREA CHELTUIELILOR CU PROTECȚIA SOCIALĂ ÎN TOTAL DATORIE DIN PIB
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 36
REZULTATELE STUDIULUI DE CAZ ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 40
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 42
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 45

2

ABSTRACT: Fenomenul îmbătrânirii demografice a devenit un subiect de interes atât la nivel
european , cât și la nivel național, acesta generând schimbări majore în structura populației și
implicit asupra mediului economic. Nucleul cercetării de față este reprezentat de determinarea
relației dintre îmbătrânirea și schimbările la nivel macroeconomic până la orizontul anului 2060.
Lucrarea este structurată în 4 mari capitole. În primul și al doilea capitol este menționat câmpul
teoretic consultat în vederea elaborării lucrării și aspectele generale ale problematicii surprinse în
literatura de specialitate. Capitolul 3 reprezintă esența lucrări, acesta fiind format din studiul de
caz și rezultatele cercetării, iar capitolul 4 cuprinde con cluziile, sursele de documentare și
anexele. Cercetarea realizată este de tip cantitativ, iar metoda de cercetare folosită este analiza de
documente precum cele furnizate de Institutul Naținal de Statistică și Eurostat. Datele au fost
prelucrate îndeosebi cu ajutorul funcțiilor average și forecast ale Excel -ului, care a generat apoi
out-put-uri sub formă de grafice despre modul în care indicatorii demografici îi influențează pe
cei economici.
CUVINTE CHEIE: Îmbătrânire demografică, consum, pensie, PIB, evol uție economică,
România

INTRODUCERE

În această lucrare voi discuta despre îmbătrânirea demografică ca fenomen în plină evoluție la nivel
mondial, dar și despre modificările pe care acest fenomen le aduce României la nivel macroeconomic.
Găsirea de soluții pentru problema îmbătrânirii populaț iei a devenit o prioritate, atât la nivel mondial și
european, cât și la nivel național, acest fenomen având fațete multiple și implicații socio -economice diverse.
Creșterea numărului de vârstnici în ponderea totalului de populație a României creează o ser ie de schimbări
majore asupra mediului economic precum : reprofilarea unor organizații pe alt domeniu de activitate,
orientarea managementului resurselor umane spre forța de muncă îmbătrânită și particularitățile acesteia,
dezvoltarea de noi mecanisme care să susțină sistemul de pensii, schimbări în structura consumului și
evoluția negativă a PIB -ului, dezvoltarea serviciilor de securitate și protecție.
Din punct de vedere socio -demografic, vârsta este o caracteristică importantă a unei populații.
Corelat cu vârsta este și randamentul oamenilor în activitățile lor profesionale precum munca fizică și
intelectuală. Factorul vârstă are o influență mare în definirea structurii sociale și este decisiv în distribuția

3
funcțiilor sociale, în modul de organizare al producției, dar și în consumul de produse și servicii. Până în
prezent s -au elaborat numeroase studii privind procesele și fenomenele demografice, însă în ceea ce privește
îmbătrânirea demografică a populației nu se cunosc foarte multe date referitoare la raportul consecințelor
economice, sociale și de perspectivă.
Vârsta individului este direct proporțională cu randamentul în muncă pentru majoritatea entităților
economice. Pe de o parte, oadată cu înaintarea în vârstă capacitățile fizice și senzoriale se diminuează, iar
iar persoanele nu mai pot susține anumite activități de la locul de muncă ducând la scăderea eficienței
angajaților ca producători de plus valoare pentru companie. Pe de altă parte, prelungirea activității acestor
persoane se poate face î n alte domenii care le solicită mai mult intelectual și mai puțin fizic. În acest context
devin mai apreciate aptitudinile interpersonale, serviabilitatea și preocuparea față de calitate ( Agenția
Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, 2016 ). Î n plus, un program de muncă flexibil sau redus
le poate crește randamentul persoanelor vârstnice.
Firmele care se confruntă cu o forță de muncă în curs de îmbătrânire au ca principală problemă
corelarea salariului cu productivitatea. În cazul în care sal ariile lucrătorilor vârstnici depășesc
productivitatea, aceasta se traduce ca pierdere pentru firme. Relația dintre factorul vârstă și productivitate
este detaliată în Teoria Capitalului Uman ( Backer, 1962). La nivel general, se crede că odată ce angajați i
îmbătrânesc firmele nu mai investesc așa mult în ei, ceea ce conduce o scădere medie a productivității
muncii la finalul carierei lor. Criza datorată unei forțe de muncă îmbătrânite poate fi de natură biologică
sau poate fi legată de aspecte economice pr ecum evoluțiile tehnologice cu care cei vârstnici nu țin pasul.
Skirbekk (2008) oferă o perspectivă amplă a modului în care vârsta are efecte asupra diferitelor abilități
fizice și cognitive ale lucrătorilor. Salariile și productivitatea sunt direct propor ționale și merg mână în
mână pe tot parcursul vieții active (Hutchens, 1989). Există și o altă teorie în ceea ce privește relația dintre
câștigurile pe parcursul carierei și productivitate, teorie bazată pe principiul vechimii. Astfel, în prima fază
a cari erei unui lucrător, veniturile sunt mai mici decât productivitatea, iar în a doua fază câștigurile sunt
mai mari decât productivitatea. Forța de muncă îmbătrânită crește dorința managerilor sau proprietarilor
de firme să scadă salariile forței de muncă îm bătrânite deoarece cresc costurile legate de concedii
suplimentare și scutiri de ore suplimentare de lucru. Stereotipurile negative legate de vârstă în rândul
angajaților pot influența politicile angajatorilor față de lucrătorii în vârstă ( Hilton și Von H ippel, 1996).
Stereotipurile negative legate de vârstă au stimulat sprijinul managerilor pentru pensionarea anticipată
(Henkens, 2005). Această scurtă introducere în teoria relației dintre vârstă și productivitate ridică o serie de
probleme. Primul și cel mai important aspect este aflarea în ce măsură acțiunile angajatorilor sunt orientate
spre abordarea consecințelor economice ale unei forțe de muncă îmbătrânite și dacă aceștia sunt dispuși să
ofere training suplimentar mai degrabă decât să retrogradeze sa u să disponibilizeze lucrătorii în vârstă. Al

4
doilea aspect este aflarea măsurii în care angajatorii se așteaptă ca o forță de muncă în curs de îmbătrânire
va mări diferența dintre salarii și productivitate.
Se dorește indentificarea de tehnici, metode, me canisme sociale de susținere a populației vârstnice
și de transformare a acestei categorii într -una activă în procesul muncii pentru a nu se creea dezechilibre
economice majore. Se cunoaște că din punct de vedere economic proporția mare a persoanelor vârst nice
necesită: mijloace financiare suplimentare precum pensii, servicii medicale ieftine și accesibile, servicii de
urgență, servicii de securitate și protecție, schimbarea obiectului de activitate a unor firme, dar și
oportunitatea dezvoltării de noi afa ceri destinate exclusiv nevoilor acestei categorii sociale.
La nivelul Uniunii Europene s -au luat măsuri asupra acestui aspect demografic. Scopul urmărit
este acela ca fenomenul să nu conducă la retragerea individului trecut de vârsta de 65 de ani din societate.
Se dorește dezvoltarea unor strategii de promovare a îmbătrânirii active, astfel încât persoana vârstnică să
aibă un rol activ în societate, să ducă o viață sănătoasă și independentă ( ONU, 2002).
România se încadrează în modelul demografic european având o populație îmbătrânită în creștere
, dar o populație vârstnică cu probleme grave de sănătate, ceea ce reduce veniturile prin cheltuieli cu
sănătatea. D in pricina migrației în masă de adulți români către alte state, a natalității scăzute și a creșterii
vârstei mortalității, Romania se află în top 5 state din Uniunea Europeană cu cel mai accelerat ritm de
îmbătrânire demografică. În urma ultimului recensăm ânt s-a concluzionat că față de recensământul din 2002
vârsta medie a populației este cu 3 ani mai mare, iar populația cu 2 milioane de locuitori mai mică (INS,
2011).
O altă consecință a îmbătrânirii demografice o reprezintă un posibil colaps al sistemul ui public de
pensii (de la Croix, D., Pierrard, O. & Sneessens, H. 2012 ). Sistemul de pensii din România se confruntă
cu efectele negative ale unor elemente specifice cum ar fi: ieșirile anticipate masive la pensie în 1990, care
au redus numărul de contri buabili cu circa 5% și au majorat numărul de pensionari cu peste 16%, creșterea
semnificativă a pensionărilor datorate încadrării în grupe de muncă, ieșiri la pensie cu cinci -zece ani mai
devreme decât vârsta standard de pensionare si ușurința cu care se obține o pensie de invaliditate fără bază
legală (Heer, B. & Irmen, A., 2009).
Criza financiară și economică din anul 2008 a agravat și mai mult problema de fond reprezentată
de îmbătrânirea populației. Toate sistemele de pensii se confruntă cu dificultă ți mari în a -și îndeplini datoria
privind pensiile, din cauza creșterii șomajului, a diminuării creșterii economice, al creșterii nivelurilor
datoriei publice și a volatilității piețelor financiare.

5
Proiecțiile economice și bugetare pe termen lung, real izate în ultima perioadă, scot în evidență o
creștere semnificativă, progresivă, a cheltuielilor totale cu pensiile până la orizontul anului 2060 ( Poterba,
J., 2004). Statele membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au derulat reforme în scop ul
reducerii generozității sistemelor publice de pensii, tocmai pentru a evita riscul falimentării acestora. Vârsta
de pensionare va continua să crească gradual pe termen lung, iar accesul la pensionare anticipată va continua
să fie restricționat, pe fondu l acordării de stimulente în condițiile prelungirii vieții active.
Scăderea populației și îmbătrânirea galopantă produc efecte economice majore precum : încetinirea
creșterii economice, menținerea dependenței României de capitalurile străine și creșterea p resiunii asupra
bugetului de stat pe termen lung. Astfel, unul din 7 români are vârsta pensionării, iar la o populație de 14 –
15 milioane, așa cum se prevede în lipsa creșterii natalității, se va aj unge ca unul din 3 români să aibă peste
65 de ani în anul 2060. Primele trei mari consecințe ale reducerii populației sunt: scăderea PIB-ului potential
prin diminuarea contribuției forței de muncă, dar și a capitalului, în condițiile afectării economisirii interne,
presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri prin afectarea creșterii economice,
cât și pe partea de cheltuieli, și afectarea ratei interne de economisire și implicit, a investițiilor.
Conform estimărilor Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (2015) , totalul populați ei
României se va diminua până la aproximativ 14,5 milioane în 2060. Această predicție este îngrijorătoare
deoarece înseamnă că în mai putin de 50 de ani , rata de dependență va fi de 1 la 9, adică un singur adult va
plăti pentru 9 persoane aflate în grupu rile vulnerabile: copii și bătrâni.
O soluție unică propriu -zisă pentru estomparea problemei nu există. Fiecare țară are particularitățile
sale demografice, culturale și economice, de aceea situația României va fi diferită de a celorlalte state
europene, deși, în esență , problema este aceeași.
Prin urmare, î n secțiunea practică a tezei se va analiza evoluția economiei românești în condițiile
îmbătrânirii de mografice, c el mai important obiectiv al cercetării fiind determinarea principalelor
consecințe pe care le va resimți economia românească în contextul îmbătrânirii populației .

LITERATURA DE SPECIALITATE

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ ȘI
ÎMBĂTRÂNIRE ACTIVĂ

Demografia este un concept provinit din limba franceză de la termenul demographie și este definit
ca „știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare

6
la numărul, repartiția geografică, structura , densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după
grupe de vârs tă, sex etc.”. ( Tănase A. , 2013) . Îmbătrânirea demografică reprezintă creșterea ponderii
populației vârstnice în totalul populației unei țări, în timp ce ponderea populației tinere scade ( Asandului,
L., 2012 ). Principalele cauze ale acestui dezechilibr u al structurii populației sunt reprezentare de scăderea
fertilității care a condus spre o rata a natalității scazute, mortalitatea infantilă mare și scăderea numărului
membrilor familiei concomitent cu creșterea speranței de viață.
Accesul facil la servic iile medicale, la medicamente eficinte și îmbunătățirea condițiilor de trai în
general au determinat creșterea speranței de viață în țările industrializate spre deosebire de țările slab
dezvoltate economic. ( Anghel, L., Dinu, M., 2014)
Conform OMS (2012) – conceptul de îmbătrânire activ ă reprezint ă acel proces prin care persoanele
vârstnice sunt încurajate s ă rămână în câmpul muncii și să împărtășească din experien ța lor celorlalte
genera ții. Totodat ă, presupune încurajarea seniorilor societ ății de a se implica voluntar în diverse activit ăți
culturale, comunitare și economice ce contribuie la dezvoltarea societ ății în care tr ăiesc. Îmbătrânirea
nu presupune retragerea individului din societate, ci a juca un rol activ prin a duce o via ță sănătoasă,
independent ă și împlinit ă.
Este cel de -al 27 -lea an în care România se confruntă cu declinul demografic ceea ce, în mod firesc,
conduce către o creștere în etate a întregii populații. Vârsta medie a populației Roma niei fiind de 40 de ani
în prezent.
AN VÂRSTĂ MEDIE A
POPULAȚIEI
2016 40 ani
2030 46 ani
2060 52 ani
Tabel 1 – Vârsta medie a populației României – predicție după Lazlo Andor ( comisar European pentru
ocuparea forței de muncă)

AMPLOAREA FENOMENULUI ȘI ASPECTE GENERALE ALE PROBLEMATICII

La nivel mondial fenomenul îmbătrânirii demografice este la fel de prezent ca și în România.
Japonia găzduia în anul 2015 nu mai puțin de 59.000 de centenari. Se estimează că anul 2030 va fi declarat
anul centenarilor deoarece populația planetei în vârstă de peste 100 de ani va depăși un million.

7
Populația dependentă, alcătuită preponderent din vârstnici și copii depășește populația activă ceea
ce conduce în viitorul apropiat la neputința societății de a asigura venit uri pentru cei inactivi. Cel mai afectat
va fi sistemul de pensii și cel de asistență medicală care sunt corelate în mod direct cu consumul mare de
resurse și dependența de veniturile populației active. Soluțiile statelor industrializate și implicit afecta te
puternic de fenomenul în discuție, variază de la menținerea persoanelor vârstnice cât mai mult timp pe piața
muncii, până la măsuri de stimulare a fertilității.
Studiile demografice atestă că în România numărul copiilor care se nasc este cu mult sub necesarul
înlocuirii generațiilor. Conform Institutului Național de Statistică în luna mai a anului 2016 comparativ cu
luna mai a anului 2015 s -au născut cu 1.135 mai puțini copii , numărul acestora fiind în 2016 de doar 14.
492 (INS, 2016), c eea ce denotă o scădere destul de mare a natalității de la un an la altul. Cu atât mai mult,
România se confruntă și cu o puternică migrație externă a persoanelor în vârstă de muncă și cu calificare.
Toate acestea agravează fenomenul de declin demografic a l țării.
Pentru a nu se crea confuzie, Organizația Națiunilor Unite ( ONU ) și Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) a propus o variantă de clasificare a persoanelor în funcție de vârstă.
VÂRSTĂ DENUMIRE CATEGORIE
0 – 14 Copil
15 – 18 Adolescent
19 – 25 Tânăr
26 – 65 Adult
66 – 75 Vârstnic
76 – 90 Bătrân
Peste 90 Longeviv
Tabel 2: Clasificarea populației pe grupe de vârstă conform studiilor ONU și OMS
Potrivit rezultatelor unui raport al Agenției Moody’s (2016), Europa îmbătrânește într -un ritm
nemaiîntâlnit până acum în istorie. Astfel, se așteaptă ca în anul 2020, 12 dintre țările europene să aibă 20%
din cetățeni trecuți de 65 de ani, dintre care cele mai afectate vor fi: Germania , Italia, Grecia, Finlanda,
Franța, S pania, Marea Britanie, Suedia și bineînțeles, România.
AN RAPORT
2016 1 din 7
2030 1 din 5
2060 1 din 3

8
Tabel 3: Predicție de creștere a numărului persoanelor peste 65 de ani până în anul 2060, conform
Moody’s
În prezent 1 din 7 români depășeste vârsta de 65 de ani, însă viitorul nu se anunță promițător.
Fenomenul este susținut și de ieșirea din câmpul muncii a generației Baby Boomers. Cei din această
generație sunt persoane care s -au născut în perioada imediat următoare celui de -al Doilea Război Mondial
datorită politicilor procreaționiste ale statelor. Imediat după lansarea acestei generații pe piața muncii
situația economică s -a îmbunătățit, înregistrându -se creșteri economice rapide. Reversul medaliei este d at
însă de retragerea acestor persoane din activitatea profesională. Baby Boomer’s sunt caracterizați de
specialiști ca fiind greu de ținut în formă și solvabili financiar.
NR. CRT. GENERAȚIE ANUL NAȘTERII ANUL
PENSIONĂRII
1. Baby Boomers 1945 -1965 2011 – 2030
2. X 1966 – 1980 2031 -2045
3. Y 1980 – 2000 2046 – 2065
Tabel 4: Structura populației pe generații profesionale și anul ieșirii din activitate
În intervalul temporar 1946 -1964, Statele Unite ale Americii a înregistrat un apogeu al natalității.
În această perioadă s -au născut 76 de milioane de copii. De asemenea, în Marea Britanie Baby Boomers
sunt numeroși, ei deținând 80% din activele financiare personale și reprezintă jumătate din puterea de
cumpărare a țării, cheltuind peste 500 de milioane de dolari pentru călătorii scumpe, produse de
înfrumusețare calitative și mașini de lux. Anul 2011 este considerat anul în care începe treptat ieșirea acestor
persoane din câmpul muncii.

ANALIZA DEMOGRAFICĂ A ROMÂNIEI ÎN ANUL 2016

România deținea în anul 2014 peste 2600 de centenari. La începutul anului 2016 în România existau
5.120.321 de pensionari dintre care 3.810.675 ieșiți la pensie la limit ă de vârstă, iar 1.309.646 ieșiți la pensie
prin anticipare. Media pensiilor celor 5 mi lioane de indivizi este de 886 de lei pe lună (Ministerul Muncii,
2016). Populația aptă de muncă se va reduce cu 44% până în anul 2060 ajungând până la 7,51 milioane (
INS, 2016). România va înregistra o scădere a populației de 22,1% până în 2050 fiind una dintre cele mai
accelerate din lume ( ONU, 2016).

9
Cel mai mare volum de populație al României s -a înregistrat în 1990 cu 23,2 milioane descrescând
până la 19,7 milioane în 2016. Evoluția structurii pe grupe mari de vârstă surprinde amploarea fenomenului
de îmbătrânire demografică a României. Dacă în anul 1970 grupa de vârstă de 65 și peste 65 de ani era de
8,6% din totalul locuitorilor, în 2016 această pondere s -a dublat atingând valoarea de 15,1%, pe când grupa
de vârstă a copiilor până în 15 ani, care re prezenta în 1970 circa 25,9% din total s -a redus dramatic rămânând
în 2016 numai 14,9% (Anuarul demografic al României, 2016). Scăderea populației în vârstă de muncă,
persoanele cuprinse cu vârsta între 15 și 64 de ani, va fi moderată până în anul 2030 și mai accelerată spre
sfârșitul anului 2060, principalul factor al acestei evoluții nefaste fiind scăderea naturală a populației ( INS,
2016). Ambele sexe vor înr egistra scăderi la grupele de vâ rstă 25 – 34 și 35 – 44 de ani. Până în anul 2030
populația aptă de muncă se va menține în jurul numărului de 12 milioane. Segmentul 15 – 24 va reprezenta
în 2060 aproximati v 15,5% din totalul populației active, iar categoria 35 -44 se va diminua concomitent cu
creșterea populației în prag de pensionare, generând dezechil ibre pe piața muncii. Anul 2015 a fost anul în
care s -a înregistrat existența a 23,1% din totalul populației în vârstă de muncă pe segmentul 35 -44 de ani
comparati cu estimările realizate pentru anul 2060 în care se preconizează o pondere de doar 19,5 %. D eși
per ansamblu populaț ia aptă de muncă scade simțitor , segmentul populației de 55 -64 de ani va crește de la
20,3% în 2016 la 23,7% în 2060 (INS, 2016).
Populația inactivă a fost în scădere în anul 2016. 57,9% din acest segment este reprezentat de femei
cu reședința în mediul urban. Din r aportul de dep endență economică al anului 2014 elaborat de INS ( 2014
) a reieșit că 1000 de persoane ocupate susțin economic 1.313 persoane ianctive și în șomaj. Populația activă
a crescut în anul 2014 față de 2010 în z onele: Ilfov – București cu 2.4%, Nord -vest cu 2,0% și Nord -Est cu
0,8 %. În regiunile Sud – Est s -au înregistrat diminuări cu -4,9% și Sud -Vest cu -1,3%.

PRODUSUL INTERN BRUT AL ROMÂNIEI – ASPECTE GENERALE

Produsul intern brut, denumit pe scurt PIB, este definit ca valoarea totală de piață a tuturor bunurilor
și serviciilor produse într -o țară, într -o perioadă. Acest indicator include consumul privat și public,
investițiile private și publice, precum și dife rența dintre exporturi și importuri. PIB -ul este indicatorul
macroeconomic cel mai frecvent folosit pentru măsurarea activității economice și reprezintă totodată un
bun punct de referință în urmărirea sănătății economice a unei țări. Creșterea economică se referă la
creșterea procentuală a PIB -ului real. Acest PIB real este de fapt, PIB -ul nominal ajustat la inflație ( Anghel,
L., 2013). Pentru a analiza influența îmbătrânirii demografice asupra economiei românești s -a analizat

10
creșterea economică în pr ocen te, în intervalul 2008 -2016 și s -a realizat o posibilă evoluție a acestuia până
în anul 2020.
AN 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
VARIAȚIA
ANUALĂ (%)
A
CREȘTERII
ECONOMICE 7,3 6,6 1,1 1.1 0,6 3,5 3,0 3,8 4,8
Tabel 5: – Sursa: Economic Forecast from the World’s Leading Economists, 2017
Economia României a înregistrat în anii de recesiune o evoluție negativă a PIB -ului ( -6,6 % și -1.1
%). Cu toate aceste a, din anul 2011 economia s -a redresat urmând un trend ascendent. În prezent, România
ocupă locul 8 în lume în ceea ce privește evoluția PIB -ului per capita. La nivel continental ne situăm pe
locul 2 după Rusia și pe primul loc în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene.
În România PIB -ul este susținut în mare parte de consum. Cosumul de produse și servicii în rândul
persoanelor vârstnice este semnificativ mai mic decât în cazul celorlaltor categorii de populație. Creșterea
numărului de vârstnici în totalul populație i va a vea un impact negativ în ceea ce privește consumul .
Consumul se va diminua treptat și implicit va afecta evoluția PIB -ului.

CONSUMUL ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE A PERSOANELOR VÂRSTNICE
DIN ROMÂNIA

Consumul privat cunoscut și sub denumirile de consum personal sau cheltuieli de consum
personala, cuantifică cheltuielile de consum pentru bunuri și servicii. Consumul privat include achizițiile
efectuate de către consumatori cum ar fi produsele alimentare, chirii, energie, îmbrăcăminte, sănătate, timp
liber, educaț ie, comunicare, servicii de transport, servicii hoteliere sau de restaurant, dar și unele produse
de folosință îndelungată precum autoturismele care sunt consi derate investiții de uz caznic ( Economic
Forecast from the World’s Leading Economists , 2016)
Chel tuielile de consum reprezintă două treimi din PIB în majoritatea țărilor. În general, cu cât este
mai săracă țara cu atât mai mare este cota de consum. Deoarece consumul privat reprezintă cea mai mare
parte a PIB -ului, acesta poate fi considerat motorul c heie ce conduce la creșterea economică ( Anghel, L.,
Dinu, M., 2014) .

11
AN VARIAȚIA CONSUMULUI (%)
2011 1.0
2012 0.8
2013 2.6
2014 4.1
2015 6.1
Tabel 6 : Variația anuală a consumului României – Sursa: Economic Forecast from the World’s
Leading Economists
Consumul este corelat cu puterea de cumpărare și implicit este legat de veniturile de care dispun
gospodăriile românești. În funcție de veniturile oamenii consumă mai puține sau mai multe bunuri și
servicii. Cu cât veniturile sunt mai mici, cu a tât scade și consumul.
Gospodăriile vârstnicilor ( peste 60 ani ) prezintă o structur diferită a coșului de consum față de
gospodăriile persoanelor active. Fiindcă persoanele vârstnice reprezintă un segment mare în totalul
populației ele pot influența niv elul consumului în România. Populația vârstnică se află în ascensiune de la
un an la altul, însă resursele financiare de care dispune sunt insuficiente pentru ducerea unui trai decent.
Cheltuielile întreprinse în scopul consumului alimentar, al consumului de servicii medicale și de întreținere
a spațiului locuit sunt covârșitoare pentru cei mai mulți dintre vârstnici. Astfel, pe medie, consumul acestui
segment de populație se rezumă la strictul necesar trailui, iar economisirea lipsește cu desăvârșire în ac este
situații.

DESCRIEREA SUCCINTĂ A SISTEMULUI DE PENSII ÎN ROMÂNIA

Sistemul de pensii din România are la bază trei componente . Prima este reprezentată de sistemul
de pensii publice denumit și Pilonul I funcționând în baza Legii nr. 263/2010 privind s istemul unitar de
pensii publice și fondur i de pensii administrate privat. A doua componentă este denumită Pilonul II și
funcționează în baza Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modifică rile și
completările ulterioare și nu în ultimul rând pensiile private facultative – Pilonul III funcționând în baza
Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare.
Dificultățile prin care trece sistemul de pensii publice sunt motivate de în mulțirea rapidă a
beneficiarilor pe toate categoriile de pensii publice concomitant cu scăderea importantă a contribuabililor.

12
Pentru menținerea sustenabilității pensiilor s -a luat decizia introducerii pensiilor obligatorii și
facultative care au ca princ ipal obiectiv administrarea private și capitalizarea fondurilor de pensii. După
implementarea deciziei s -au observat evoluții pozitive și un mai bun randament.
Realizarea de previziuni demografice este necesară în anticiparea provocărilor pe temen scurt și pe
termen lung generate de trendul demographic asupra sistemului de pensii. Prin intermediul acestora se poate
observa orizontul temporal și măsura în care îmbătrânirea demografică va pune presiuni asupra sistemului.
Un exemplu elocvent în acest sens poat e fi reprezentat de ieșirea din câmpul muncii a generației de decreței
care va avea un impact semnificativ negativ pentru sistemul de pensii la care se adaugă și creșterea speranței
de viață în rândul bătrânilor.
Scăderea populației, precum și îmbătrânirea ei, vor încetini pe termen lung ritmul în care economia
României va crește. De asemenea, în această situație este imperios necesar să se găsească soluții pentru
menținerea unui echilibru financiar în cee ace priv ește sistemul de pensii.
Studiile elaborate de Eurostat prezintă situația României într -o notă pesimistă, prognozând o
scădere a populației cu 20% până în 2060.
Așadar, ca efect al dinamicii migrație, a fertilității reduse și a speranței de viață mai mică la naștere
și în creștere pentru vârstnici, populația totală va urma un trend descrescător în următorii 40 de ani.
În toate variantele de proiectare, populația României se va confrunta cu scăderi importante, în cel
mai optimist caz populația micșorandu -se cu 3,6 milioane de oameni, iar în cel mai negativist caz cu 6,5
milioane de persoane până la finele anului 2060. Scăderea populației va avea loc treptat, fiind moderată
până în 2030 și mai accentuate între 2030 și 2060, motivul principal fiind scăderea n aturală a populației. În
ceea ce privește segmentul populației de 65 de ani și peste se prognozează o mărire numerică constantă.
Astfel, populația vârstnică își va mări dimensiunea de la 5,2 milioane de persoane în 2016 la peste 7,2
milioane în 2060.

RAT A DE DEPENDENȚĂ

În același timp cu creșterea persoanelor pensionate s -a constatat ți o scădere a populației ocupate.
Astfel, se înregistrează o mai mare rată a dependenței economice. Dacă în anul 1990 beneficiau de asigurări
sociale de stat circa 320 de pensionari, acum s -a ajuns la 1.331 de pensionari la 1000 de salariați.

13
Majoritatea persoanelor vârstnice nu dețin resursele bănești necesare asigurării unei vieți
decente.Dacă se iau în calcul și creșterile constante ale prețurilor în condițiile în care p ensiile rămân sub
valoarea coșului de consum lunar sau ating cel mult nivelul minim al unui trai decent, putem considera că
situația economică a persoanelor vârstnice este precară.
Schimbările previzionate în cadrul grupului de vârstă vor determina mărirea segmentului
persoanelor dependente de veniturile persoanelor ocupate. În această categorie a persoanelor dependente
intră persoanele până la vărsta de 15 ani și cele a căror vârstă este de 65 sau peste.
Conform informațiilor statistice furnizate de INS (2 016), raportul dintre salariații activi și
persoanele pensionate a fost de 9 la 10. Prin urmare, pe medie, 10 angajați susțin 9 pensionari din
contribuțiile pe care aceștia le dau către stat.

METODOLOGIA LUCRĂRII

SCOPUL LUCRĂRII

Motivația elaborării lucrării de cercetare reiese din faptul că fenomenul îmbătrânirii demografice
este reseimțit într -o mare măsură în România. Scopul principal al studiului este determinarea relației dintre
îmbătrânirea populației României și schimbările la nivel macroeconom ic până la orizontul anului 206 0.
Lucrarea se concentrează pe impactul fenenomenului asupra indicatorilor economici precum : PIB -ul, piața
forței de muncă, evoluția consumului și a econo misirii, rata de dependență, evoluția datoriei publice privind
pensii le ca pondere în structura PIB -ului.
TIPUL CERCETĂRII

Cercetarea este de tip cantitativ, fiind alegerea cea mai potrivită pentru determinarea intensității cu
care se manifestă fenomenul, acest tip de cercetare făcând posibilă realizarea predicțiilor demog rafice și
economice. De asemenea, în cazul lucrării de față, cercetarea cantitativă permite realizarea unei analize în
profunzime a problematicii. Datele colectate sunt reprezentative la nivel național din punct de vedere
statistic, iar rezultatele obținut e pot fi considerate concludente la nivelul întregii țări.
METODA DE CERCETARE

14
Metoda de cercetare aleasă este analiza documentară . Documentele reprezintă sursa obținerii
datelor necesare elaborării cercetării. Datele analizate sunt cifrice și oficiale furnizând informații cu privire
la evoluția mediului economic și a demigrafiei României.
S-au analizat documente preluate dintr -o varietate de surse pentru a contura o imagine de ansamblu
asupra problematicii (L. Vlasceanu, 1986 ). Astfel, s -au colectat date din: Anuarul Statistic al României –
anul 2016, documente oficiale ale Institutului Național de Statistică, a Eurostat, Banca Mondială și lucrări
științifice realizate pe același subiect.
Metoda de cercetare aleasă este opțiunea cea mai potrivită întrucât datele sunt precise, au o
acoperire empirică, conferind rigoare în interpretarea documentelor. De asemenea, prin analiza de conținut
se relevă tendințe atât la nivelul documentelor, cât și privind evoluția indicatorilor analizaț i. Mai mult, cu
ajutorul metodei de cercetare se acop eră o arie temporală mare, problema putând fi analizată în adâncime.

INSTRUMENTUL DE ANALIZĂ

Atât evoluția demografică până în anul 2060, cât și m ăsurarea efectului macroeconomic al
fenomenului îmbătr ânirii demografice sunt realizate cu ajutorul Excel -ului . Influențele fenomenului de
îmbătrânire domografică asupra mediului sunt analizate în mod obiectiv prin intermediul instr umentului de
analiză Excel care of eră out -put-uri sub formă de grafice despre modul în care indicatorii demografici îi
influențează pe cei economici.
Lucrarea de față se concentrează asupra României, iar previziunile se întocmesc pentru intervalul
temporal 2016 -2060. Precum susțin și alți cercetători, precum Bulete ( 2010 ) și Bab ecky & Dybczak
(2009) , care au studiat fenomenul îmbătrânirii demografice în Franța, prezenta lucrare nu își propune să
ofere previziuni exacte ale dezvoltării economiei, ci mai curând dorește să surprindă eventuale efecte ale
îmbătrânirii demografice asup ra unui set de indicatori expuși pe percursul lucrării.
OBIECTIVELE LUCRĂRII

I. Analizarea literaturii de specialitate
1. Definirea conceptelor de îmbătrânire demografică și îmbătrânire activă
2. Amploarea fenomenului și aspecte generale ale problematicii
3. Analiza demografică a României în anul 2016
4. Produsul intern brut al României – aspecte generale
5. Consumul și puterea de cumpărare a persoanelor vârstnice din România

15
6. Descrierea succintă a sistemului de pensii în România
7. Rata de dependență
II. Determinarea relației dintre indicatorii demografici și indicatorii
macroeconomici
1. Proiectarea populației României până la orizontul anului 2060
2. Proiectarea PIB -ului României până la orizontul anului 2020
3. Ponderea datoriei publice din PIB în condițiile îmbătrânirii de mografice
4. Evoluția forței de muncă în condițiile îmbătrânirii populației
5. Raportul de dependență economică și demografică
6. Evoluția consumului în condițiile îmbătrânirii demografice
7. Ponderea cheltuielilor cu protecția socială în total datorie din PIB

IPOTEZA FUNDAMENTALĂ

Îmbătrânirea demografică a României va avea implicații negative pe termen lung asupra evoluției
economice fiind una din principalele cauze ale diminuării consu mului, a lipsei forței de muncă, a creșterii
ratei de dependență, a creșter ii ponderii cheltuielilor cu asistența socială.

IPOTEZE DE LUCRU

1. Îmbătrânirea demografică influențează în mod negativ consumul
2. Consumul în scădere impactează negativ evoluția PIB -ului pe termen mediu și
lung.
3. Creșterea ponderii vârstnicilor în totalul populației conduce la dezechilibru pe
piața fortei de muncă .
4. Creșterea ponderii vârstnicilor în totalul populației este direct proporțională cu
creșterea c heltuielilor în PIB cu pensiile.
5. Rata de dependență ridicată va conduce la dezechilibre economice av ând influențe
negative asupra nivelului de trai.

16
LIMITELE CERCETĂRII

Lucrarea nu oferă previziuni exacte asupra dezvoltării economice, ci mai de grabă a surprins
eventualele efecte ale îmbătrânirii demografice asupra unui set de indicatori economici
Lucrarea nu acoperă întreaga gamă de indicatori economici care pot fi afectați de fenomenul
îmbătrânirii demografice, ci doar pe cei principali precum : consumul, Pib -ul, rata șomajului , datoria
privind pensiile.

STUDIUL DE CAZ

PROIECTAREA POPULAȚIEI ROMÂNIEI PÂNĂ LA ORIZONTUL ANULUI
2060

Poulația României structurată pe grup e mari de vârstă indică ponderea pe care o are fiecare segment
de vârstă în totalul populației. În graficul alăturat se observă că ponderea segmentului de vârstnici este
aproape egală cu cea a tinerilor sub 15 ani, iar partea cea mai numeroasă este alcătuită din segmentul 15 –
64 ani, care este asimi lat ca fiind cel mai productiv din punct de vedere economi c. Deși segmentul 15-64
este mai mare, acest fapt nu reflectă real persoanele care susțin economia prin activiatea lor. Din acest total
o parte din pesoane sunt pensionate anticipat, altele sunt șomere sau după caz, în curs de calificare și
specialiare.

17

Grafic 1 : Populaț ia României pe grupe mari de vârstă, Sursa: calcule proprii bazate pe statisticile
INS (2016)

După cum demonstrează cele mai recente proiecții realizate de Eurostat (EuroPop, 2013 0) și INS
(2016), în anu l 2060 România va găzdui doar 12,9 milioane de locuitori, în scăder e față de 2016 cu
aproximativ 33 %. Proiecțiil e bazate pe datele furnizate de INS și Eurostat cuprind un număr de 3 scenarii
principale. Primul scenariu surprinde o evoluție constantă a populației neținând cont de oscilații le migrației .
Al doilea scenariu include posibilitatea creșterii speranței de viaț ă și o migrație redusă, iar ultimul scenariu
se bazează pe o rată a fertilității în scădere.
Scenariile de proiectare demografică au avut la bază evoluția și dinamica popula ției României în
ultimii 20 de ani. Proiectarea s -a efectuat prin metoda anticipării nivelului fertilității, a migrației și a
speranței de viață. Astfel, s -au obținut următoarele predicții:
-mii de persoane –
Varianta
de proiectare cu
migrație 2016 2030 2060 Dinamica
populației
României din 2016
până în 2060 (%)
Constantă
19603,1 18047,0 12946,7 -33
Optimistă
19603,1 18270,3 13966,8 -38,2

Pesimistă
19603,1 17777,6 11926,4 -38,8 3294321
154813213485156POPULAȚIA ROMÂNIEI PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ
-ANUL 2016
0-15 ani 15-64 ani 65 si peste

18
Tabelul 8 – Populația României în anii 2016, 2030 și 2060, în variantele de proiectare alese , Sursa:
INS (2016)

Grafic 2 : calcule prorii bazate informațiile furnizate de INS (2016 )
Din graficul de mai sus s e observă un trend descendent al populației pe toate categoriile de scenarii.
Așadar, din orice perspectivă este privită evoluția demografică aceasta înregistrează scăderi mai mari sau
mai mici în funcție de variabilele luate în considerare la momentul proiectării.
Varianta
de proiectare
fără migrație 2016 2030 2060 Dinamica
populației
României din
2016 până în 2060
(%)
Constantă
19603,1 18121,9 13232,7 -33
Optimistă
19603,1 18346,1 14270,5 -28,2
Pesimistă
19603,1 17851,6 12195,8 -38,8
Tabel 9 – Populația României în anii 2016, 2030 și 2060, în variantele de proiectare alese, Sursa:
INS (2016) -33
-38.2-38.8
-40-38-36-34-32-30
1 2 3Dinamica populatiei în % ținând cont
de migrație (2016 -2060)
OptimistăPesimistăConstantă

19

Grafic 3 : calcule prorii bazate informațiile furnizate de INS (2016)

Din tabelele expuse se poate observa că în toate cazurile, fie acestea optimiste sau pesimiste, se
înregistrează o diminuare a polulației României. În funcție de scenariul considerat populatia Romaniei se
modifică, iar în cel mai favorabil caz populația a nului 2060 va fi cu 28,2 puncte proc entuale mai mică decât
cea a anului 2016. În cel mai pesimiste cazuri, populația Romaniei se va diminua cu 38,8 % fața de anul
2016.

2016 2030 2060
(MII DE
PERSOANE) (MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE)
TOTAL MASC FEMIN TOTAL MASC . FEMI N. TOTAL MASC FEMIN .
3189,6
1638,3
1551,3
2397,6
1231,8
1165,8
1567,8
805,5
805,5

Tabel 10: Evoluția populației tinere pe sexe, î n varianta constantă pentru anii 2016, 2030 și 2060
ajustată la migrație , Sursa: date extrase de la Banca Mondial ă

Ponderea persoanelor tinere în totalul populației României cunoaște o scădere de la 15,8% în 2016
la 12,2% -12,6% în anul 2060. Numărul băieților se menține în continuare mai mare decât cel al fetelor, iar -33-28.2
-38.8
-45-40-35-30-25-20-15-10-50
1 2 3Dinamica populatiei în % neținând
cont de migrație (2016 -2060)
ConstantăOptimistă
Pesimistă

20
procentul lor în totalul populației tinere va rămâne neschimbat 2016 comparativ cu 2060 ( 51,5% din totalul
populației tinere fiind reprezentată de sexul masculin în ambele perioade).
2016 2030 2060
(MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE)
TOTAL MASC FEMIN . TOTAL MASC . FEMIN . TOTAL MASC . FEMIN .
3189,6
1638,3
1551,3
2441,0
1254,2
1186,8
1659,4

852,6
806,8

Tabel 11: Evoluția populației tinere pe sexe, in varianta constantă pentru anii 2016, 2030 și 2060
neajustată la migrație, Sursa: date extrase de la Banca Mondial ă

Populația de 0 -14 ani cu migrație externă
Populați a de 0 -14 ani fără migrație externă
Grafic 4: Evoluția populației tinere pe sexe, in varianta constantă pentru anii 2016, 2030 și 2060
neajustată la migrație, Sursa: date extrase de la Banca Mondială

Populația adultă va avea un trend descrescător până în 2060 . Aceasta va cunoaște o diminuare de
aproape 5,9 milioane persoane în varianta ajustată la migrație și de 5,7 milioane persoane în varianta
neajustată la migrație. Aceasta evoluție negativă se datorează, în mare parte, intrării în categoria populației
adulte, a generațiilor numeroase născute în decursul ultimilor ani ai politicii de încurajare a nașterilor. Pe
de altă parte, se datorează și generațiilor reduse numeric ale anilor 1990 care intra în categoria populației
adulte între 2010 și 2020.

21

Populația de 15 -64 ani cu migrație externă
Populația de 15 -64 ani fără migrație externă
Grafic 5: Evoluția populației adulte pe sexe, î n varianta constantă pentru anii 2016, 2030 și 2060,
Sursa: INS (2016)

2016 2030 2060
(MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE)
TOTAL MASC FEMIN TOTAL MASC . FEMIN TOTAL MASC FEMIN
13684,3
6843,4
6840,9
12099,1
6101,4
5997,7
7921,9

4040,2
3881,7

Tabel 12: Proiectarea evoluției numărului persoanelor adulte ținând cont de migrație , Sursa: calcule
proprii bazate pe date INS

2016 2030 2060
(MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE) (MII DE PERSOANE)
TOTAL MASC FEMIN TOTAL MASC FEMIN TOTAL MASC FEMIN
13684,3
6843,4
6840,9
12131,6
6074,6
6057,0
8116,1

4065,7
4050,4

Tabel 13: Proiectarea evoluției numărului persoanelor adulte neținând cont de migrație , Sursa:
calcule proprii bazate pe date INS

22
Se prognozează că în anul 2060, populația adultă din România poate ajunge la aproximativ 7,9
milioane persoane în varianta cu migrație externă și la 8,2 milioane persoane în varianta fără migrație
externă.
Din pricina diminuării numărului de tineri, ponderea segmentului de persoane adulte în totalul
populației va înregistra până în 2030 un trend ușor descendent (67,0% în 2030 față de 68,0% în 2016), după
care va începe să scadă accentuat, ajungând în 2060 la 61,2%. În ceea ce privește raportul pe sexe, bărbații
se dovedesc a fi mai numeroși decât femeile până la orizontul prognozei – 2060.
În ceea ce priveste segmentul populației vârstnice, acesta s -a mărit în mod continuu din anul 2002
până în prezent, atât numeric, cât și procentual, de la 14,1% în 2002, la 16,9% în 2016.

Legendă :
Populația vârstnică de 65 ani și peste din varianta cu migrație externă
Populația vârstnică de 65 ani și peste din varianta fără migrație externă
Grafic 5: Evoluția populației adulte pe sexe, î n varianta constantă pentru anii 2016, 2030 și 2060,
Sursa: „Proiectarea populației României pînă la orizontul anilor 2060” , pp.17 -21

Trendul îmbătrânirii demografice se va menține și în viitor, însă va avea intensități diferite. Astfel,
se anticipează că numărul vârstinicilor de 65 și peste 65 de ani va înregistra o creștere numerică de la 3,3
milioane de persoane în pre zent, la aproximativ 3,9 milioane în 204 0. De asemenea, ponderea populației de
peste 80 de ani din total populație vârstnică va crește într -un ritm alert, ajungând de la valoarea de la 3,7%
în 2016, la 5% în anul 2030, ca în final să depăsească 8% în 2060.

23
2016 2030 2060
(MII DE
PERSOANE) (MII DE
PERSOANE) (MII DE
PERSOANE)
TOTAL MASC FEMIN TOTAL MASC FEMI N TOTAL MASC FEMIN
3247,7
1307,0
1940,7
3550,3
1433,6
2116,7
3457,0
1432,2
2024,8

Tabel 13 : Evoluția populației vârstnice pe sexe, în anii 2011, 2030 și 2060, varianta cu migrație,
Sursa: calcule proprii bazate pe date INS

2016 2030 2060
(MII DE
PERSOANE) (MII DE PERSOANE) (MII DE
PERSOANE)
TOTAL MASC FEMIN TOTAL MASC FEMI N TOTAL MASC FEMIN
3247,7
1307,0
1940,7
3549,4
1432,5
2116,9
3457,1
1410,4
2046,7

Tabel 14: Evoluția populației vârstnice pe sexe, în an ii 2011, 2030 și 2060, varianta fără migrație,
Sursa: calcule proprii bazate pe date INS

Pe toate cele trei perioade analizate: 2016, 2030 și 2060, populația va fi preponderent feminină în
cadrul populației vârstnice (59,7% în 2030 și 58,6% în 2060).
Ponderea populației vârstnice în total populație va crește în perioada 2016 -2060 de la 16,1% la
peste 26,0%, iar ponder ea tinerilor se va reduce de la 15,9% la peste 12,0%, ceea ce va duce la accentuarea
gradului de îmbătrânire demografică a populației României.

24

Grafic 6 : Calcule proprii bazate pe datele INS (2016)
Speranța de viață pentru persoanele de 65 de ani si peste își continuă trendul ascendent . Din anul
2000 și până în prezent speranța de viață în rândul vârstnicilor a crescut cu 4,5 ani și se preconizează că
trendul se va menține cel puțin până la orizontul anului 2060.

PROIECTAREA PIB -ULUI ROMÂNIEI PÂNĂ L A ORIZONTUL ANULUI 2020

Pentru a analiza influența îmbătrânirii demografice asupra economiei românești s -a analizat
creșterea economică în pr ocente, în intervalul 2008 -2016 și s -a realizat o posibilă evoluție a acestuia până
în anul 2020.
La nivelul anului 2014 valoarea PIB -ului a atins -o pe cea din 2008, anul declanșării crizei financiare
globale. În perioada de recesiune economică PIB -ul a înregistrat scăderi, dar din anul 2013 și -a reluat
trendu l ascendent, ajugând ca în 2016 România să înregistrez e cea mai mare creștere potențială a acestui
indicator din Uniunea Europeană.

25

Grafic 7 : după datele INS (2016)
Evoluția PIB -ului în ultimii 10 ani a fost afectată de intrarea în criza financiară din 2008
încetinindu -i ascensiunea. Totuși, se constată că România a înregistrat o majorare a PIB -ului din anul 2008
până în 2016 de 19,2%.

Grafic 8 : calcule proprii pe baza datelor din graficul 7

26
Conform Comisiei Naționale de Prognoză ( 2014 ), PIB-ul ar urma să crească cu 25% pe parcursul
următorilor 3 ani. Astfel, la cele 167 de miliarde de euro PIB estimați, ar urma să se adauge aproximativ 10
miliarde de euro în fiecare an următor din perioada 2016 – 2020. Comparativ cu prognoza elaborată de
Comisia Națională de Prognoză (25% creștere a PIB -ului), din calc ulele proprii a reieșit o creștere a PIB –
ului de doar 15,3% .

Grafic 9 : realizat pe datele furnizate de INS (2016)
Importurile de bunuri și servicii sunt mai mari decât exporturile pe toată perioada analizată, ceea
ce înseamnă că economia românescă nu s e poate susține și nu poate avea creștere reală. Deși, PIB -ul este
în creștere , această evoluție nu este tocmai sănătoasă fiind susținută din împrumuturi care mai târziu se vor
adauga la datoriile publice.

27

Grafic 10: Ponderea datoriei publice din PIB în condițiile îmbătrânirii demografice

Mai mult, consumul care este motorul dezvoltării economiei românești ( însemnând două treimi
din PIB), va fi negativ afectat de îmbătrânirea demografică. Această categorie a populației consumă din ce
în ce mai puțin , ajungând în ca în unele perioade să consume sub minimul de subzistență din pr icina
insuficienței veniturilor.
În condițiile îmbătrânirii demografice, creșterea datoriei totale în PIB va crește din pricina măririi
datoriei cu pensiile. În momentul de față, un singur angajat susține mai mult de 1,3 pensionari, iar în viitorul
apropiat un singur salariat va plăti pen tru 2 pensionari ceea ce va duce la o scădere a nivelului de trai și la
o insuficiență a veniturilor pentru ambele categorii ale populației.

Grafic 11 : conform datelor INS (2016)
4,386.84,393.64,432.14,551.04,603.44,734.44,825.1
4,537.7
4,223.34,185.04,311.64,371.64,434.24,570.34,722.34,712.3
4,100.04,200.04,300.04,400.04,500.04,600.04,700.04,800.04,900.0
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018milioane pers
perioadăEvoluția numărului de angajați în economie

28
Anul 2008 a fost anul în care cei mai mulț i dintre români au fost angajați, cu aproximativ 1.300
mai mulți decât în 2016 și cu 4.390 de mii decât în anul 2000. În 2010 s -au înregistrat cei mai puțini salariați.
Din 2010 si până în 2016 numărul de salariații este în creștere.

Grafic 12: calcule proprii bazate pe datatele din Grafic 11
Cum populația României se mărește pe segmentul de vârstă 15- 64 din 2016 până în 2030 și
numărul angajaților pe piața de muncă cunoaște o ascensiune pozitivă. Cu toate acestea rata de dependență
rămâne mare. 4,545.344,550.71
4,532.71
4,522.944,526.054,538.504,575.654,640.594,684.884,690.52
4,680.294,673.84
4,665.57
4,657.07
4,500.004,520.004,540.004,560.004,580.004,600.004,620.004,640.004,660.004,680.004,700.00
2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032mii de persoane
aniEvoluții viitoare probabile ale numărului angajaților

29

Grafic 13: conform datelor obținute de la INS
Șomajul a crescut din 2008 atingând apogeul în 2010 ca mai apoi să se diminueze coborând la
valoarea de 5% în 2012. Din 2012 rata șomajului s -a menținut constantă până în 2016, oscilând foarte puțin
între valoarea de 5,1 % și 4,9%.

Grafic 14: conform datelor furnizate de INS
Salariul net pe economie a crescut cu 10 ,8 puncte procentua le din 2010 până actualmente. În ficare
an câștigul salarial net s -a mărit, însă concomitent cu majorarea acestuia au crescut și contribuțiile către

30
protecția socială. Un alt factor important în analizarea puterii reale de consum este reprezentată și de
prețurile produselor și servici ilor care s -au mărit de -a lungul timpului.

RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ ECONOMICĂ ȘI DEMOGRAFICĂ

În același timp cu creșterea persoanelor pensionate s -a constatat ți o scădere a populației ocupate.
Astfel, se înregistrează o mai mare rată a dependenței economi ce. Dacă în anul 1990 beneficiau de asigurări
sociale de stat circa 320 de pensionari, acum s -a ajuns la 1.3 13 de pensionari la 1000 de salariați.
Majoritatea persoanelor vârstnice nu dețin resursele bănești necesare asigurării unei vieți
decente.Dacă se i au în calcul și creșterile constante ale prețurilor în condițiile în care pensiile rămân sub
valoarea coșului de consum lunar sau ating cel mult nivelul minim al unui trai decent, putem considera că
situația economică a persoanelor vârstnice este precară.
Schimbările previzionate în cadrul grupului de vârstă vor determina mărirea segmentului
persoanelor dependente de veniturile persoanelor ocupate. În această categorie a persoanelor dependente
intră persoanele până la vărsta de 15 ani și cele a căror vârstă este de 65 sau peste.
Conform informațiilor statistice furnizate de INS (2016), raportul dintre salariații activi și
persoanele pensionate a fost de 9 la 10. Prin urmare, pe medie, 10 angajați susțin 9 pensionari din
contribuțiile pe care aceștia le dau c ătre stat.
– % –
Ani 2016 2030 2060
Total
populatie
dependentă
la 100 de
adulți 42,9
21,5
63,4

Tineri ce
revin la 100
adulți 21,4
19,8
19,8

31
(0-15 ani)
Vârstnici ce
revin la 100
adulți
(65 de ani și
peste) 21,5
29,3
43,6

Tabel 15: Raportul de dependență 2016 – 2060 , Sursa : Institu tul Național de Statistică (2016 ) și
”Proiectarea populației Rom âniei la orizontul anului 2060

Creșterea numărului d e persoane dependente de la 42% în prezent , la 63% în 2060 determină
creșterea valorii contribuției salariaților către stat și implicit diminuarea nivelul de trai pentru persoanele
ocupate. Deși populația în vârstă de munc ă scade drastic între 2030 și 2060, aceasta va rămâne o pondere
importantă în totalul populației pe toată perioada previzionată ( 60%). Mai mult, se va observa un
dezechilibru major în structura demografică deoarece până în anul 2030 vor fi mai numeroase g rupele de
vârstnici aflate în p ragul pensionării . De asemenea, se observă o generație numeroasă cu vârsta cuprinsă
între 23 – 47 de ani rezultată în urma politicilor pronataliste din ultima perioada a comunismului și o
populație foarte mică pe segmentul 0 -22. Pe termen lung, raportul dintre salariați și pensionari se va
menține crescut .
Ca urmare a discrepanțelor numerice între generații și piața muncii suferă modifică. Astfel, își fac
apariția pe piața muncii generații foarte puțin numeroase, iar număr ul de salariați nu va crește, în timp ce
numărul de varstnici va crește constant. În aceste condiții, se estimează că la nivelul anului 2060 se va
atinge apogeul îmbătrânirii demografice odată cu intrarea masivă a celor de 65 de ani și peste, născuți după
anul 1966. Așadar, în anul 2060 se va ajunge la un raport de 43,6% față de 30% cât se estimează pentru
anul 2030.
În totalul perosoanelor inactive, cea mai mare pondere o au persoanele vârstnice, cu specificația că
sexul feminin are o pondere mai mare de cât cel masculin.

EVOLUȚIA CONSUMULUI ÎN CONDIȚIILE ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE

O altă consecință determinată de îmbătrânirea demografică are ecou în consumul de bunuri și
servicii impactând direct nivelul de trai României și al evoluției PIB -ului pe cap de locuitor. Consumul
persoanelor vârstnice este legat de veniturile acestora și este d irect proportional cu nivelul calității vieții

32
lor. Deși, per ansamblu punctul de pensie a crescut, din punct de vedere al puterii de cumpărare s -aobservat
un trend negativ întrucât majoritatea bătrânilor suferă de sărăcie, banii nefiind suficienți pentru asigurarea
traiului zilnic și al acoperirii chetuielilor uzuale și de bază, precum cele legate de alimentație, întretinerea
casei și medicamente.

Ponderea alocată consumului de alimente în cadrul gospodăriilor pensionarilor, din totalul
cheltuielilor de c onsum, de 37% marchează un nivel crescut al sărăciei printre vârstnici.

Veniturile fiecărei gospodării diferă fiind influențate de factori precum: numărul persoanelor
aducătoare de venit și gradul acestora de instruire, statutul occupational al persoanelor care fac parte din
respective gospodărie. Așadar, în ceea ce privește gospodăriile de salariați 85,2% din venituri provin din
salarii (INS, 2015). Pe de altă parte, gospodăriile de pensionari se susțin în proporție de 60,6% din prestații
sociale ( la care se adaugă venituri din agricultură în cuantum de 31,5% – pentru gospodăriile de agricultori)
și 47,2% venituri din activități indep endente care nu include agricultura (pentru gospodăriile de lucrători
pe cont propriu) și echivalentul consumului de produse alimentare din surse proprii în valoare de 38,5%
(INS, 2015)

Grafic 15: date statistice preluate de la INS (2015)

Din interpretarea datelor furnizate de INS se constată că gospodăriile de șomeri și pensionari
prezintă cele mai mici venituri. Din acest fapt rezultă că și consumul este mai mic pentru aceste gospodării,
întrucât și disponibilitățile de cumpărare sunt mai scă zute. S-a observant că există discrepanțe în structura

33
veniturilor în funcție de vârsta capului gospodăriei. Cele mai ridicate venituri medii lunare s -au înregistrat
în gospodăriile ce au capul familiei încadrat în segmentul de vârstă 35 -39 de ani, iar ce le mai mici venituri
s-au înregistrat la segmentul 65 și peste și la segmentul 15 -24.

Grafic 16: date statistice preluate de la INS (2015)

Acest grafic scoate în evidență destinația banilor populației României sub formă de procente din
totalul veniturilor. Cheltuielile de consum reprezintă ponderea cea mai mare în cuantum de 71,3%.
Cheltuielile cu impozitele și contribuțiile la stat reprezintă și ele o pondere destul de mare fiind în cuantum
de 18,9%. Cheltuielile pentru investiții și c ele pentru producție au ponderea cea mai mică (5,4%, respectiv
0,3 %). Restul cheltuielilor, în proporție de 4,1% sunt cheltuieli diverse realizate pentru bunăstarea
gospodăriilor.

34

Grafic 17: date statistice preluate de la INS (2015)

Acest grafic struc turează tipul de cheltuieli ale gospodăriilor existente în anul 2015 pe subcategorii
împărțind consumul în produse agroalimentare și băuturi nealcolice (36% ), băuturi alcolice și tutun (4,9%),
îmbrăcăminte și încălțăminte (7%), servicii legate de întreținerea locuinței (18,3%), mobilier și dotări ale
locuinței (4,4%), servicii și produse legate de sănătate (4,4%) și transport (6,1%). Se constată că produsele
alimentare, băuturile nealcolice și întreținerea locuinței reprezintă o prioritate de consum pentru români.

Grafic 18: date statistice preluate de la INS (2015)

35
Veniturile fiecăre i gospodării diferă fiind influențate de factori precum: numărul persoanelor
aducătoare de venit și gradul acestora de instruire, statutul occupational al persoanelor care fac parte din
respective gospodărie. Așadar, în ceea ce privește gospodăriile de sal ariați 85,2% din venituri provin din
salarii (INS, 2015). Pe de altă parte, gospodăriile de pensionari se susțin în proporție de 60,6% din prestații
sociale ( la care se adaugă venituri din agricultură în cuantum de31,5% – pentru gospodăriile de agricultor i)
și 47,2% venituri din activități independente care nu include agricultura (pentru gospodăriile de lucrători
pe cont propriu) și echivalentul consumului de produse alimentare din surse proprii în valoare de 38,5%
(INS, 2015)

Grafic 19: date statisti ce preluate de la INS (2015)

Exact ca și în cazul veniturilor și pe partea de cheltuieli există inegalități privind distribuția
cheltuielilor . Acestea sunt împărțite în cheltuieli bănești de consum și consumul din resursele proprii.
Astfel, 28,9% din ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriei cu venituri preponderant salariale merg către
taxe, impozite, contribuții și cotizații, în comparație cu 9,5% ale gospodăriilor de pensionary. Acest fapt se
traduce ca mai puțini bani alocați consumului de bunu ri și servicii și diminuarea puterii de economisire a
persoanelor salariate.

36
PONDEREA CHELTUIELILOR CU PROTECȚIA SOCIALĂ ÎN TOTAL
DATORIE DIN PIB

Dintre toate cheltuielile pentru persoanele vârstnice, cele cu pensiile dețin ponderea cea mai
ridicată, ia r examinarea acestora impune mai întâi o analiză a evoluției numărului de pensionari și a
structurii acestei categorii de populaț ie pe tipuri de pensii.
Schimbările demografice vor modifica structura populației României. Amploarea și viteza de
îmbătrânire a populației depind de tendințele viitoare în ceea ce privește speranța de viață, fertilitatea și
migrația. Procesul de îmbătrânire rapidă va modifica ra portul dintre populația la vârsta de pensionare și
populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața
forței de muncă (Babecky, J. & Dybczak, K.,2009).
Pe termen mediu și lung, evoluția sectorului de pensii este puternic influențată de perspectivele
demografice date de evoluția ratei natalității și a speranței de viață și de procesul inevitabil de îmbâtrânire
a populației.

Tabel 7: Prognoza ponderii cheltuielilor cu pensiile în PIB

Rezultatele estimate prin modelul de pensii indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din
pilonul 1, de la 8,2% din PIB în anul 2016 la circa 8,4% din PIB la începutul decadei 2040‐2050, urmată
de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză, până sub ponderea din anul de bază ( Beju, D. G.,
2007)
Pilonul 2 de pensii va avea o pondere din ce în ce mai semnificativă în totalul cheltuiel ilor cu
pensiile, cu atingerea unei ponderi de 0,8% din PIB la sfârșitul orizontului de prognoză.
Analiza din perspectiva Raportului Comisiei Europene privind sustenabilitatea fiscal ă (2016)
confirmă absența unor riscuri semnificative pe termen scurt, cu toate acestea, pe termen mediu se
prefigurează riscuri considerabile. Analiza de sustenabilitate a datoriei publice atestă o creștere a datoriei
până la peste 60% di n Produsul Intern Brut la orizontul anului 2026 . Ani
Pensii 2016 2020 2030 2040 2050 2060
Pilon
I 8,2 8,2 8,1 8,1 8,4 8,1
Pilon
II – – 0,1 0,4 0,7 0,8

37
– Mii persoane –
Nr. Crt. Indicatori 2008 2013 2016
1 Pensionari
asigurări sociale 4.663,9
4.682,0
5.120.321
Pensie pt
limită de vârstă 3.067,1
3.298,2
3.315,9
Cu
vechime completă 2.002,2
2.130,1 2.854,6
Cu
vechime
incompletă 1.064,9
1.176,2 1.658,3
Pensie
anticipată 10,1
13,9
16,7
Pensie
anticipată parțială 112,7
101,5
103,4
Pensie de
invaliditate 886,2
729,0
748,8
Grad 1 40,3
38,1
39,0
Grad 2 541,9
339,6
302,1
Grad 3 301,0
351,3
407,7
Pensie de urmaș 587.8
538,6
5413,3
2 Pensionari
agricultori 866,1
564,0
571,0
3 Beneficiari ajutor
social 2,1
0,8
0,7
4 Pensionari
IOAVR 13,4
5,0
4,2
Total ( 1+2+3+4) 5.545,5 5.251,8
5.463,9
Tabel 16: Evoluția numărului de pensionari pe categorii, în perioada 2008 -2016 , Sursa datelor :
www.cnpas.org

38
Conform informațiilor statistice, pe categorii de pensii, proporția cea mai mare este cea a
segmentului de pensionari ce beneficia ză de aigurări sociale de stat (89,2%), urmată de pensionarii
agricultori în proporție de 10, 7 % și în final de ponderea nesemnificativă a pensionarilor IOVR (0,1%).
Situația este îngrijorătoare î ntrucât numărul pensionarilor și a celor ce beneficiază de ajutor social
este mai mare decât cel al salariaților în anul 2016. Raportul este de 5,4 milioane de pensionari la 47
milioane persoane salariate, fiind cu 18,5% mai mare decât numărul salariaților .

REZULTATELE STUDIULUI DE CAZ

Pentru a se demonstra trendul crescător al îmbătrânirii demografice a României s -a analizat, în
primul rând, starea demografiei românești pe total și pe grupe mari de vârstă a anului 2016. De asemenea,
s-au realizat proiec ții demografice până la orizontul anului 2060 care demonstrează evoluția negativă a
populației României, anul 2016 fiind cel de -al 27 –lea an consecutiv de declin demografic. Concomitent cu
scăderea numărului persoanelor în total populație , de la 23,2 mili oane de persoane în anul 1990 la 19,7
milioane în 2016, se intensifică și fenomenul îmbătrânirii demografice. Astfel, la începutul anului 2016 au
fost înregistrați 5.120.321 de pensionari dintre care 2600 sunt centenari. Pe de altă parte, cercetarea a
surprins o scădere a populației în vârstă de muncă moderată până în anul 2030 și acceler ată între 2030 și
2060. Prin urmare, segmentul de populație cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 de ani va rămâne la 12 milioane
până în 2030. În timp ce segmentul de vârstă 15 -41 va atinge valoarea d 15,5% din totalul populației la
finele lui 2060, grupa de v ârstă 35 -44 de ani se va diminua și în același timp se va înregistra și o creștere a
populației în prag de pensionare, ceea ce va conduce în mod inevitabil la dezechilibre pe piața muncii.
Categoria populației de 55 – 64 ani va crește de la 20,3% în prezent la 23,7% în 2060, în timp ce populația
aptă de muncă se diminuează ușor.
Populația inactivă din punct d evedere economic este susținută de populația ocupată și activă,
raportul fiind de 1.313 persoane inactive la 1000 de persoane productive. În acest cont ext un număr de 10
salariați susțin 9 pensionari din contribuțiile pe care aceștia le virează către stat . În anul 2016 nu se remarcă
existența unor diferențe semnificative între populația dependent ă din segmentul 0 -15 și 65 plus, însă
conform predicțiilor începând cu anul 2030 vârstnicii ce revin la 100 de persoane adulte deține o pondere
mai mare cu 9,5% decât populația tânără. La fel și în anul 2060, cea mai mare parte a populației dependente
va fi formată din vârstnici, acest segment înregistrând 43,6% din totalul de 63,4%. Având în vedere aceste
rezultate se poate concluziona că ipoteza de lucru numărul 5 – „Rata de dependență ridicată va conduce la

39
dezechilibre economice având influențe asupra nivelului de trai.”, se validează, raportul de 9 la 10
dimin uând puterea de consum a ambelor segmente.
Popu lația activă va fi nevoită să facă un efort financiar suplimentar, oferind mai mulți bani la
contribuțiile către stat, diminuându -și cheltuielile eventuale.
De cealaltă parte, populația dependentă numeroasă v a considera insuficiente veniturile din
prestațiile sociale și vor elimina din cheltuielile uzuale, scăzțnd astfel nivelul de trai.
Întrucât populația vârstnică înregistrează o rată mare a sărăciei cu precădere în mediul rural,
consumul este evaluat a fi foarte redus. În special pentru gospodăriile de un singur pensionar consumul de
rezumă la coșul de consum de subzistență, iar la cele cu 2 pensionari la coșul de consum minim pentru o
viață decentă. Pensia medie pe totalul celor 5 milioane de vârstni ci a fost în 2016 de 886 lei lunar, din care,
conform cercetării trei sferturi (72,3%) din bani sunt alocați produselor alimentare cu preț redus. Așadar,
ipoteza de lucru numărul 1 – „Îmbătrânirea demografică influențează în mod negativ consumul”, se
validează. Deoarece consumul reprezintă două treimi din valoarea PIB -ului putem considera că datorită
consumului redus în condițiile îmbătrânirii demografice și PIB – ul va suferi modificări de trend spre zona
negativă. Astfel, se validează și cea de -a doua ipo teză conform căreia –„Îmbătrânirea demografică
impactează negativ evoluția PIB -ului. De asemenea, un alt argument care vine în susținerea ipotezei este
acela că PIB -ul României va suporta mutații prin creșterea datoriei cu pensiile în total datorie publică .
Rezultatele obținute în cadrul cercetării indică o creștere de 8,2% din PIB în 2016 a cheltuielilor cu
pensiile. Trendul este de creștere, astfel încât la începutul anului 2050 ponderea va fi cu 2% mai mare decât
în prezent. În acest mod se validează și ipoteza 4 conform căreia creșterea ponderii vârsticilor în totalul
populației este direct proporțională cu creșterea cheltuielilor în PIB cu pensiile.
Un alt argument care vine în susținerea ipotezei numărul 2 este aceea că, deși PIB -ul înregistrează
până în 2020 o creștere continuă, valoarea importurilo o depăsește pe cea a exporturilor cu 8,34% pe medie
în anii 2015 -2020.
Cea de -a treia ipoteză de lucru, conform căreia – „Creșterea ponderii vârstnicilo în totalul populației
condce la dezechilibre pe piaț a forței de muncă.” se validează parțial , întricât din cercetare reiese că numărul
angajaților este în creștere din 2010 până în prezent și va urma acest trend până 2030. Cu toate acestea,
creșterea numărului de vârstnici afectează piața forței de muncă . Pe de o parte, creșterea numărului de
vârstnici înseamnă o forță de muncă puțină sau ineficientă în raport cu așteptările managerilor sau după caz,
ale angajatorilor.

40
Pe de altă parte, o creștere a numărului de vârstnici este văzută de salariați ca o povar ă, aceștia
fiinde nemulțumiți de faptul că aproximativ 18,6% din banii munciți de ei merg către această categorie de
a societății. Mai mult, îmbătrânirea demografică din punct de vedere al angajaorilor pornește de la vârsta
de 55 -60 de ani. În ultimii ani ai vieții active multor persoane vârstnice le este greu să se angajeze din
pricina stereotipiilor negative în rândul angajatorilor care cred că productivitatea scade la vârste înaintate
și preferă forța de muncă tânără în detrimentul vârstnicilor experimen tați.
Întrucât ipotezele 1, 2, 4 și 5 se validează, iar ipoteza 3 este validată parțial se concluzionează că
ipoteza fundamentală de la baza căreia a pornit cercetarea de față este adevărată și se validează în proporție
de 90%.

CONCLUZII

Îmbătrânirea demografică este un fenomen răspândit la nivel mondial care afectează în special țările
emergente sau dezvoltate economic. România se situează în top 5 cele mai îmbătrânite state ale Europei
alături de Polonia, Slovacia, Letonia și Slovenia.
Prin urmare, s căderea populației concomitant cu îmbătrânirea acesteia produc mutații atât la nivel
demografic cât și economic.Ce le mai elocvente consecințe s -au dovenit a fi: micșorarea PIB -ului prin
diminuarea consumului, cât și prin creșterea datoriei cu pensiile în totalul datoriei publice, creșterea ratei
de dependență a persoanelor inactive de veniturile generate de populația active și dezechilibrele pe piața
muncii.
Ritmul îmbătrânirii demografice este accelerat, fapt susținut și de creșterea vârstei medii a
popu lației totale de la 42 de ani în 2016 la 46 de ani în 2030 și respective 52 de ani în 2060.
Una din consecințele nefaste ale îmbătrânirii demografice asupra economiei românești o reprezintă
scăderea PIB -ului pe termen mediu și lung.
O altă modificare nefa vorabilă a economiei generată de fenomenul în discuție, este concentrarea
forței de muncă în domeniul agriculturii în detrimental sectorului de servicii care este subdezvoltat față de
alte state europene.
În lipsa unei politici care să dezvolte economia, să crească PIB -ul, populația inactivă va exercita
presiuni asupra populației active încetinind ritmul creșterii nivelului de trai al populației.
O altă problem semnificativă rămâne modificarea volumului și a structurii consumului. Persoanele
în vârstă cons umă bunuri și servicii în cantități mai mici decât o persoană normal, iar componența coșului
de consum alimentar diferă.

41
În concluzie, pe baza rezultatelor obți nute în lucrarea de cercetare, se poate afirma că fenomenul
îmbătrânirii demografice impactează în mod negativ evoluția economiei românești pe termen mediu și lung.

42
BIBLIOGRAFIE

1. Becker, G. S. ( 1962 ). Investment in human capital: A theoretical analysis . Journal of Political
Economy , (70), pp. 8 -48.
2. Henkens, K. (2005). Stereotyping older workers and retirement: The managers point of view.
Canadian Journal of Aging (24), pp. 36 – 48
3. Hutchens, R. M. (1989). Seniority, wages and productivity: A turbulent decade. Journal of
Economic Perspectives (3), pp. 48 – 65
4. Skirbekk,V. (2008) Age and productivity potential: A new approach based on ability levels and
industry – wide task demand. Population and Developement Reviw , pp. 190 – 207.
5. Euwals, R., De Mooij, R. and Van Vuuren, D. (2009). Rethinking Retierment.
6. Van Ours, J. C. și Stoeldraijer, L. (2010). Age, wage and productivity. Center Discussion Paper
(12) , Tilburg University.
7. Ghețău, V., (2006) Proiectările Centrului de Cercetări Demografice
8. Națiunile Unite – ONU, Proiectările Deviziei de Populație ONU, 20 06
9. Ghețău, V. (2007) Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007
asupra populației României în secolul XXI, pp. 70 -73.
10. Schoenmaeckers, R. ( 2004). Active aging in Europe, Demographic Characteristics of the oldest
old. Council of Europe Publishing, Strasbourg.
11. Coleman, D. (2006) Europe `s Demographics Futures: Determinants, Dimentions and Challenges.
In Political Economy of Global Population Change 1950 – 2050
12. Economic Commision for Europe 2002. Economic Survey 2002 (1) , United Nations, New York
and Geneva.
13. Attanasio, O., Kitao, S. Violante, G. L., (2007) Global Demographics trends and social security
reform, Journal of Monetary Economics , 54 (1), pp.144 – 198.
14. Babecky, J. și Dybczak, K. (2009), The impact of Population A ging on the Czech Ecomony, CNB
Working Paper Series 1/ 2009 , Czech National Bank.
15. Bulete, C. (2010) Macroeconomics Effects of the Population Aging Phenomen, DOFIN,
Dissertation Paper, ASE, București, disponibilă la :
http://www.dofin.ase.ro/working%20paper s/bulete%20cristian/bulete.cristiandissertation.pdf
16. Heer, B. și Irmen, A., (2009), Population Pensions and Endogenous Economic Growth, CEPR
Discussion Papers 7172.
17. Proterba, J. (2004), The impact of population aging on financial markets, NBER Working Paper,
no. 10851.

43

18. De la Croix, D., Pierrard, O. și Sneessens, H., (2012), Aging and Pensions in General Equilibrum:
Labour Market Imperfections Matter, Journal of Economic Dynamics and Control .
19. Șeitan, M., Arteni, M. și Nedu, A., (2012), București: Editur a Economică, pp. 70 -73
20. „Cine va plăti pensiile decrețeilor în 2030?”, (2012), Expert Forum Working Paper 3, București,
pp. 5 -6
21. Institutul Național de Statistică, (2016), Îmbătrânirea populației României
22. Institutul Național de Statistică, (2013), Proiectare a populației României la orizontul anului 2060,
pp. 29 – 44
23. Institutul Național de Statistică, (2011), Recensământul populației și al locuințelor în anii 1956 –
2011.
24. Radu, D., (2016) Sustenabilitatea sistemului de pensii este puternic afectat. În 2050 sist emul ajunge
în colaps, Ziarul Capital, disponibil online la: www.capital.ro/pislaru -sustenabilitatea -sistemului –
de-pensii -este-puternic -afectat -în-2050 -sistemul -ajunge -in-colaps.html
25. Beju, D. G., (2007), Coordonate ale reformei sistemului de pensii. Cazul României, Transylvanian
Review of Administrative Science , pp. 16 -32
26. Hilton, J. și Hippel, W., (1996), Stereotypes, Annual Review of Psyhology , pp. 237 -271
27. Hendrik, P., Kene, H. Și Joop, S. (2010), How do employers cope with an anging workforce? View
from e mployers and employees, Demographic Research, pp. 1016 -1034.
28. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (2016), disponibil la:
http://europa.eu/europaunion.index.ro
29. Henkens, K., și Schippers, J., (2005), Labour market policies regarding olde r workers în the
Netherlands, pp. 141 -145.
30. Tănase, A. (2013) Comportamentul consumatorului, București: Editura Economică
31. Asandului, L., (2012) Population aging in Romania: Facts and analysis, The 6th International Days
of Statistics and Economics, Prague, September 13 -15, pp. 43 -49
32. Anghel, L. și Dinu, M., (2014), Globalizarea Afacerilor, București: Tritonic Books
33. Agenția Moody `s (2016), How the world will age by 2030, disponibil la: adevărul.ro/life -style/stil –
de-viata/evolutia -romaniei -imbătranită -populati a-lumii -2030 –
1_53e5cb960d133766a8222f4e/index.html
34. Ministerul Muncii, (2016), Pensia pentru limita de vârstă, disponibil la:http://www.cnpp.ro/pensia –
pentru -limita -de-varsta.
35. Eurostat, (2012), Active aging and solidarity between generations. A statistical portrait of the
European Union 2012

44
36. Institutul Național de Statistică, (2016), Oficiul de Studii și Proiecții demografice
37. Institutul Național de Statistică, (2016), Anuarul demografic al României.
38. Vlasceanu, L. (1986). Metodologia cercetarii sociale . București: Editura științifică și
enciclop edică , p. 16 ;
39. Chelcea, S. ( 1992) Metode si tehnici de cercetare sociologică , București: Editura Economică, p p.
25-30;
40. Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. București: Editura Economică;
41. Szczepanski, J., (1966 ), Probleme metodologice controversate ale sociologiei contemporane
poloneze ,Teorie si metoda în st. sociale, vol. II, Buc urești: Editura Polirom , pp. 38-39.
42. Vătămănescu, E.M. (2014). Teorie și Diagnoză Organizațională. Repere pentru un management
eficient. Bucuresti: Editura Tritonic
43. Comisia Națională de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2016 –
2019, Programul de convergență, 2016

45
ANEXE

Structura veniturilor totale ale gospodariilor, pe surse de formare, in trimestrul IV 2015

–
procente
– -lei-

Venituri salariale 56.4 1614.46
Venituri din agricultura 2.9 81.93
Venituri din activitati neagricole independente 2.6 73.81
Venituri din prestatii sociale 22.4 641.29
Venituri din proprietate si vanzarea de active din patrimoniul gospodariei 1.3 37.31
Venituri in natura 12.8 366.08
Alte venituri 1.6 47.49
Venituri totale 100.0 2862.37

Sursa: Coordonate ale nivelului de trai în România, Veniturile și consumul populației INS, 2015
EFECTIVUL SALARIAȚILOR DIN ECONOMIE
NUMBER OF EMPLOYEES IN THE ECONOMY

-mii
persoane
/
thousand
persons –
Anul
Year Ian.
Jan. Febr.
Feb. Mar.
March Apr.
April Mai
May Iun.
June Iul.
July Aug.
Aug. Sept.
Sep. Oct.
Oct. Nov.
Nov. Dec.
Dec.
2001 4,413.5 4,447.5 4,467.1 4,485.2 4,521.5 4,529.7 4,542.3 4,546.4 4,551.7 4,544.8 4,507.3 4,470.3
2002 4,314.2 4,333.8 4,377.7 4,386.8 4,397.5 4,404.2 4,405.1 4,399.4 4,395.5 4,375.1 4,353.0 4,331.0
2003 4,331.2 4,348.6 4,376.5 4,393.6 4,411.4 4,420.5 4,412.1 4,416.8 4,402.8 4,390.0 4,374.0 4,333.8
2004 4,359.3 4,375.8 4,404.7 4,405.8 4,423.1 4,453.6 4,456.9 4,452.0 4,449.9 4,439.0 4,432.1 4,398.3
2005 4,450.8 4,500.7 4,535.7 4,551.0 4,560.3 4,577.8 4,567.5 4,563.2 4,554.6 4,538.0 4,537.6 4,501.2
2006 4,556.2 4,565.6 4,582.0 4,589.7 4,604.0 4,612.2 4,617.4 4,615.3 4,608.5 4,601.7 4,603.4 4,575.0
2007 4,647.0 4,671.3 4,707.1 4,715.0 4,733.8 4,742.8 4,749.2 4,746.1 4,743.7 4,741.3 4,734.4 4,717.2
2008 4,765.2 4,775.5 4,803.6 4,820.0 4,829.2 4,827.4 4,833.2 4,828.9 4,834.6 4,825.1 4,791.2 4,738.6
2009 4,807.5 4,762.9 4,724.4 4,693.0 4,657.8 4,618.1 4,578.2 4,537.7 4,505.1 4,463.2 4,419.2 4,367.7
2010 4,333.8 4,313.2 4,302.6 4,290.1 4,278.0 4,264.3 4,247.7 4,223.3 4,194.1 4,162.5 4,146.4 4,101.6
2011 4,095.2 4,096.5 4,113.0 4,130.7 4,155.0 4,185.0 4,195.7 4,198.0 4,200.5 4,201.2 4,198.5 4,172.1
2012 4,215.1 4,229.7 4,257.4 4,277.3 4,301.7 4,310.5 4,317.0 4,318.4 4,321.0 4,320.9 4,321.6 4,311.6
2013 4,345.6 4,347.9 4,360.5 4,367.6 4,380.1 4,382.2 4,381.1 4,371.6 4,377.7 4,374.2 4,360.3 4,328.0
2014 4,363.1 4,371.5 4,396.9 4,415.7 4,423.2 4,436.6 4,442.9 4,434.2 4,443.0 4,449.1 4,443.1 4,423.3
2015 4,463.9 4,481.2 4,508.2 4,520.3 4,535.9 4,551.6 4,570.3 4,577.4 4,585.0 4,587.4 4,590.8 4,571.4
2016 4,617.9 4,641.6 4,663.6 4,676.1 4,686.9 4,702.3 4,722.3 4,731.8 4,741.1 4,749.1 4,751.1 4,838.2

Sursa: Institutul Național de Statistică. / Source: National
Institute of Statistics.

46