Imaginea Postului de Radiobranding, Promovare Si Design. Studiu de Caz Postul de Radio ”vocea Basarabiei”

Imaginea postului de radio:branding, promovare și design.

Studiu de caz: Postul de radio ”Vocea Basarabiei”

CUPRINS

Introducere

Capitolul I Radioul, arta imaginației

Cine a inventat radioul

Primele semnale trasmise

Primul radio, primele emisiuni

Explozie de posturi în America

Monopolul BBC

Cele mai populare: posturile pirat

Răspândirea în toată lumea

Instrument al educației

CAPITOLUL II Conceptul de branding, promovare și design

Branding:definiții, ipoteze

Conceptul de promovare a bunurilor și servicilor

Raportul comunicare-promovare

Promovarea-componentă a mixului de marketing

Conținut și necesitate

Obiectivul și rolul promovării

Strategii promoționale

Relații publice

Publicitatea

Design

CAPITOLUL III Studiu de caz: Radio Vocea Basarabiei

Scurta prezentare a postului de radio

Dimesiuni ale Stagiului Practic

Analiza creațiilor proprii

Promovarea brandului Vocea Basarbiei, în viziunnea mea

Concluzie

Bibliografie

Anexă

Introducere

„Radioul este un teatru imaginar”(Mihai Dinu)

Radioul înseamnă arta imaginației. El nu este limitat de ceea ce poate fi prezentat vizual. Combinînd efecte sonore cu muzică, dialoguri și chiar tăcere, jurnalistul poate crea în mintea ascultătorului o viziune care este limitată doar de imaginația acestuia. Radioul îi permite jurnalistului o libertate totală în privința timpului și spațiului. Publicul radioului aude doar ceea ce jurnalistul vrea ca el să audă.

Actualitatea temei. Tema lucrării mele este actuală prin faptul că există multe discuții contradictorii privind importanța radioului ca mod de exprimare. După ce în secolul 19 s-a inventat telefonul, într-o perioada comunistă care ducea lipsă de libertate de exprimare- a apărut radioul. Un fel demonstrare că statele s-au democratizat. La fel, se spune că radioul este cosiderat mijloc de comunicare pentru statele care sunt în curs de dezvoltae. Iar, în ultimii ani posturile de radio au început să fie din ce în ce mai ascultate. Aceasta se datorează faptului că s-a îmbunătățit calitatea radiodifuziunii, iar după ce s-au introdus și sistemele digitale s-au deschis mii de posture de radio în Europa occidentală.

Scopul și obiectivele lucrării. Prin această teză de licență îmi doresc să contribui la întărirea informațiilor și cunoștințelor viitorilor jurnaliști privind tema aleasă de mine și de a explica clar care este viitorul acestor meserii, necesare societății. Mi-am propus să prezint partea teoretică cât mai clar, documentat și argumentat. În ceea ce privește studiul de caz, am descris în amănunte cum a decurs stagiul de practică la Radio Vocea Basarabiei, care sunt avantajele de a lucra la un post de radio, precum și modul în care jurnalismul radio diferă de celelalte domenii.

Structura proiectului de licență. Structura lucrării este una simplă, dar cu informații unice și foarte necesare. Lucrarea cuprinde trei capitole. Primul este despre apariția radioului și toată istorie sa, până în yilele noastre.. În cel de-al doilea capitol vorbesc despre conceptual de promovare, branding și design. De asemenea, importanța acestuia în contextul erei tehnologiei. În cel de-al 3-lea capitol vorbesc despre studiu de caz, în care fac o scurtă prezentare a postului de radio „Vocea Basarabiei”, vorbesc amănunțit despre dimensiunile stagiului de practică și analizez creațiile proprii. Prin această lucrare încerc să aduc la cunoștință că, este important ca oamenii să înteleagă că radioul este unic în felul său și trebuie promovat caatare.

Structura tezei de licență. Lucrarea e alcătuită din introducere, trei capitole cu subcapitolele respective, urmate de concluziile de rigoare din încheiere și de o bibliografie selectivă a surselor consultate și citate în cuprinsul tezei.

Metodologia lucrării. La scrierea proiectului de licență m-am bazat pe metodele tradiționale de cunoaștere, investigare și concluzionare. Am adus la cunoștință despre cum se promovează imaginea unui post de radio, cât de important este designul, precum și brandingul companiei. La crearea unor concluzii în cadrul proiectului de licență m-au ajutat metodele clasice, precum obervarea, raționamentul, deducția, analiza și sinteza.

Noutatea temei. Eu consider că tema aleasă de mine este nouă prin faptul că majoritatea posturilor de radio de la noi din țară nu pun accest pe promovare și branding. Fapt care ne deosebește de statele occidentale și care ne face să nu fim la fel de competitivi. Astfel, sper ca prin proiectul meu, să aduc o un nou suflu tuturor posturilor de radio din Republica Moldova și o conștientizare că trebuie să ne modernizăm.

CAPITOLUL I Radioul, arta imaginației. 

1.1.Cine a inventat radioul?

Din momentul în care radioul a prins viață, adică de când s-au inventat primele unde radio și radioul în general, acesta a fermecat o lume întreagă și a schimbat perceția oamenilor în mai multe domenii, social, economic și cultural. Istoria și apariția acestuia la fel au fost o pură întâmplare, fericită după cum spune chiar inventatorii. Aceștia au vrut să îl folosească inițial pentru a transmite unde radio, pentru ca ulterior să devină un mijloc de informare a întregii lumi.

Potrivit surselor mele de informare, nu există un om care să fie numit drept inventator al radioului, asta pentru că sunt mai mult persoane și-au dat aportul la crearea și îmbunătățirea permanentă a radioului. Printre cele mai cunoscute nume care apar în toate sursele de informare sunt, Nicolae Tesla, Guglielmo Marconi și Reginald Fesseden.

 1.2.Primele semnale transmise

În anul 1895, un inventatorul Gugleilmo Marconi pune bazele radioului, imediat ce a putut să pună cap la cap toate piesele tehnice. Astfel, el a creat primul său dispozitiv radio care punea în mișcare lucrurile de la o distanță modică. După un an, Gugleilmo a izbutit să emită unde radio la distanșe mult mai mari. încăpăținat fiind, lucrează ani de-a rându reușind să trasmită undele radio de la distanțdin ce în ce mai mari. De asemenea, el este considerat de către critici ca fiind fondatorul principal al radioului.

După toate reușitele care la are cu progresul radioului, Reginald află de invenția lui Marconi și se ambiziționează să creeze un radio și mai puternic. Astfel, acesta crează unde radio care transmit voci și muzică.

 1.3.Primul radio, primele emisiuni

În anul 1920 a început să lucreze primul post de radio commercial în Statele Unite ale Americii, după ce se deschiseseră câteva stații experimentale.

Primul producător radio ar putea fi considerat Frank Conrad, care a început să lucreze în domeniul radioului chiar de la el de acasa, în anul 1916. Fiind angajat la o companie care elaborează echipamente electronice, Frank Conrad a fost ales de șeful lui să pună bazele primului post de radio privat din lume. Acesta probabil a intuit potențialul publicității și nu doar ca sursă de venit.

În cea dintâi emisie oficială au fost anunțate rezultatele alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Biruința lui Warren Harding a fost pronunțată la început de noiembrie în anul 1920, din casa căreia funcționa drept radiou. Primul care a vorbit la postul de radio a fost Leo Resenburg „Aici radio KDKA, din estul Pittsburgh-ului, Pennsylvania. Vom transmite acum rezultatul alegerilor”.

După primul an, postul de radio a mai înscris o premieră, transmițând primele meciuri de baseball, la fel și meciurile de fotbal dintre echipele univesităților americane. În același timp, radioul transmitea și muzică jazz, rock and roll și clasică.

 1.4.Explozie de posturi în America

Potrivit altor surse, un alt prim post comercial din lume a început să emită la primul post de radio comercial din lume ar fi fost PCGG, care a început să emită din Olanda în data de 6 noiembrie 1919. La fel, un radio din Canada a început să transmită în luna mai din anul 1920, iar un altul din Detroit în 20 august, în același an. Niciunul însă, dintre aceste radiouri nu aveau o licență, astfel că primul recunoscut rămâne deasemenea cel din Statele Unite ale Americii. În Statele Unite ale Americii, după apariția primul post de radio, a avut loc o adevărată revelație înregistrându-se peste 550 de stații radio, iar în umrătorii 20 de ani, în America erau peste zece milioane de aparate de recepție.

Tot în anul 1920 britanicii au trasmis primele lor emisiuni, cea mai popular fiind emiterea muzicii de la cântăreți celebri. Mai târziu, britanicii au început să trasmită și emisiuni de divertisment. Cel dintâi post de radio național a fost în Marea Britanie, în octombrie, anul 1922, sub numele de BBC (British Broadcasting Corporation).

1.5. Monopolul BBC

Oficialii britanici au dorit să ocolească tipajul American, fiind deciși să nu permită deschiderea la o multitudine de posturi de radio și stații. Presa scrisă a primit cu sentimente de dușmănie apariția radioului, iar ulterior i s-a interzis să emită în intervelalele de audiență maximă, pentru a nu le face o prea mare concurență. La fel BBC-ului nu I se permitea să difuzeze reclamă. Mai mult decît atât, aceștia au trebuit să lupte și cu un comitet, care administrează teatrele, concerte, artiștii pentru că ei își declarau nemulțumirea prin faptul că radioul devenise prea accesibil pentru oameni, iar ei nu mai ascultau muzică, nu mai mergeau la teatru.

Autoritățile din Marea Britanie au mers mult mai departe și au decis să cotroleze radioul. Astfel, BBA a fost cumpărat ulterior de către stat, care a creat un monopol, carea avea să dureze patru decenii. Datorită acestui lucru, au apărut posturile pirat, care au fost puse pe vase de-a lungul coastelor. Cel mai faimos radiou de aici a fost Radio Caroline, care a schimbat percepția oamenilor de a difuza și a asculta muzică. 

1.6.Cele mai populare: posturile pirat

Radio Caroline, precum și alte posture au fost întruna defăimate, și chir a fost pregătit și un atac din partea autorităților pentru a le distruge nava și a le lua toată aparatura. Însp, din fericire nu s-a mai întâmplat acest lucru. Au încercat ei ulterior prin alte căi să distrugă postul de radio, dar nu au mai reușit. În consecință. Radio Caroline a devenit și mai celebru, precum și producătorii acestuia, care la fel au devenit mai vestiți decât formațiile și trupele pe care le promovau la radio, cu atâta intensitate.

Popularitatea acestor stații pirat se explica, de asemenea, prin faptul că BBC avea în anii 60 doar două canale de televiziune care nu trasmiteau non stop, astfel radioul fiind cea mai iportantă media.

De la mijlocul anului 1967, Guvernul britanic a reușit într-un sfârșit să adopte legea care era împotriva posturilor de radio pirat. Necătând la acest fapt, Radio Caroline evita legea și continua să transmit, chiar și până în ziua de azi.

 1.7.Răspândire în toată lumea

După anul 1921, în majoritatea țărilor din Europa au început să apară stații radio, cam în fiecare an.

În Franța, stația de radio din Turnul Eiffel a început să emită din anul 1922, în Belgia a aparut primul radio autorizat în anul 1923.

În Rusia, guvernul fostei uniuni sovietice a lansat în anul 1918 primele experiențe radiotelefonice, susținute de liderul Lenin. Radioul la acea vreme își propunea să treacă peste problemele care bizau distanța și a fost inventat din start ca un mod de manipulare a societății.

Primele programe,care au început la sfârșitul anului 1922 în capital Rusiei, au fost organizate de către sindicate și comisariate. Astfel, mai târziu, emisiunile din Moscova au început să fie trasmise cu regularitate.

 1.8.Instrument al educației

După anul1930, radioul ca mijloc de comunicare s-a schimbat permament. A fost îmbunătățită tehinica, producătorii au devenit mai profi. Pe anumite unde de radio, au fost îmbunătățite și programele de divertisment,au început să fie difuzate piese de teatru, conferințe de presă, poezii și concerte.

Radioul a trecut și testul războiului și a consecințelor acestuia, fiind utilizat în acea perioadă a instrument de manipulainute de liderul Lenin. Radioul la acea vreme își propunea să treacă peste problemele care bizau distanța și a fost inventat din start ca un mod de manipulare a societății.

Primele programe,care au început la sfârșitul anului 1922 în capital Rusiei, au fost organizate de către sindicate și comisariate. Astfel, mai târziu, emisiunile din Moscova au început să fie trasmise cu regularitate.

 1.8.Instrument al educației

După anul1930, radioul ca mijloc de comunicare s-a schimbat permament. A fost îmbunătățită tehinica, producătorii au devenit mai profi. Pe anumite unde de radio, au fost îmbunătățite și programele de divertisment,au început să fie difuzate piese de teatru, conferințe de presă, poezii și concerte.

Radioul a trecut și testul războiului și a consecințelor acestuia, fiind utilizat în acea perioadă a instrument de manipulare. De asemenea, radioul a trăit și atunci cînd a apărut televiziunea, care pe lângă sunete, mai aducea în casele oamenilor și imagini. În prezent, radiourile au avansat foarte mult și acum le putem ascult achier și pe internet. Acesta fiind un pas enorm în evoluia radioului.

Din anul 2012, radioul are o zi de naștere care este sărbătorită în toată lumea pe 1 februarie, atunci când a avut loc prima emisie a postului de radio din Statele Unite ale Americii.

Astfel, chiar și în prezent, în conformitate cu toate tehnologiile care au apărut pe piață în ultimii ani, radioul a rămas în lume un mod de comunicare extre de accesibil, o voce puternică în mass media și cu prețuri nu foarte mari. Pentru acea categorie de societate care nu își permite procurarea unui televizor sau calculator, radioul este soluia perfectă pentru a fi la current cu ultimile noutîți, a asculta cea mai bună muzică, precum și a fi un instrument de educare și cultură.

CAPITOLUL II Conceptul de branding, promovare și design

2.1. Branding:definiții, ipoteze

Expertul în branding Martin Lindstrom a spus că brandingul a suferit schimbări enorme, față de ceea cum se manifesta el în ce-a de a doua jumătate a secoulului a XX-lea. El spune că într-o lume în care comunicarea este esențială, în care condiționarea reciprocă prin fapte este la ordinea zilei, idea de interacțiune este obligatoriu să fie răspândite toate modurile de comunicare, să fie analizate și materializate pentru cei mai pretențioși consumatori. Deși, și în zilele noastre, publicitatea și comunicarea pe seama bradnului, se axează pe comunicare vizuală și auditivă. Potrivit lui, aceste modalități ar trebui să fie recontrolate, pentru a putea depăși impasul visual și auditiv, prin atașarea a cât mai multor sentiente, atunci când este promoat un brand.

Pentru a ne asigura de această opțiune, în anul 2002, Lindstrom s-a adresat unei copanii care oferă consultare în domeniul succesului în branding, cu cerința de a fi ajutat să demonstreze că longevitatea unui brand, precum și experiența acestora, joacă un rol important în crearea fidelității față de brandul repsectiv. „Mi-am dat seama că brandul trebuie să devină o experiență senzorială ce depășește paradigma tradițională, care se adresează în primul rând văzului și auzului” mărturisește Lindstrom (2009, p. 17).

Astfel, Lindstrom a creat un proiect numit BRANDsense, care a însemnat defapt o cercetare cu implicarea a aprovimativ o mie de cercetători din intreaga lume. S-au creat grupuri în 14 state, fiecare stat fiind selectat după mai multe criteria. Acestea fiind, mărimea pieței, noutățile produsului, longevitatea brandului, precum și istoria sensitivă a acestuia. În urma proiectului, s-a dovedit faptul că deși se spune că un brand este același în toată lumea, modul de percepție a acestuia diferă de la un stat la altul în dependeță de modul de gândire. Au fost alese spre exemplu, diferite țări de pe continentul Asiatic, pentru că aceste țări au o istorie mai largă privind dezvoltarea simțurilor în cultura și tradițiile lor. Unele dintre brandurile din Japonia, folosesc de cele mai multe ori 5 simțuri, atunci când apelează la mirosuri, iar în țările de nord, ipactul visual este cel mai important în counicarea de brand, datorită faptului că sunt bogți în arte. Potrivit studiului, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, sunt statele cu cele mai diverse piețe și mijloace de comunicare, și reprezintă o adevărată provocare să concepi și să consolidezi branduri. Rezultatele studiului au ușurat buna înțelegere a rolului de sensitive în coceperea loialității față de un brand. De asemenea, s-a doveit faptul că brandurile care conțin o profunzime sentimental, sunt multe mai puternice, au identități bine stabilite, care sunt utile întreg mapamondului.

O etapă a cercetării și-a propus să dovedească că memoria asociațiilor senzoriale produse de un brand intensifică intenția de a cumpăra produsele brandului respectiv. În acest scop, a fost creat și testat online un chestionar unic, la care au răspuns peste două mii de oameni, din SUA, Marea Britanie și Japonia. Aceștia au furnizat feed-back imaginar, cu privire la asocierile senzoriale, intenția de a cumpăra și multe altele, în raport cu 18 branduri. S-a recurs apoi la o metodă statistică, pentru a testa ipotezele, din prima etapă, din punctul de vedere al modului în care ar putea influența simțurile loialitatea unui brand. Toate brandurile analizate în cadrul proiectului au avut cel puțin un atribut senzorial distinctiv și pozitiv, unele dintre ele deținând mai multe (Lindstrom, 2009, p. 223).

Ca urmare, Lindstrom este convins că soluția cea mai eficientă, pentru o piață globală extrem de aglomerată a brandurilor, care în ciuda eforturilor de marketing și publicitate se diferențiază în prea mică măsură, este „brandingul senzorial” sau „brandul cu cinci dimensiuni,” care să implice și să se adreseze consumatorilor prin toate cele cinci simțuri. Bradingul multisenzorial, bazat pe sinergie senzorială completă, ar produce un efect de domino. La fel cum impresiile se stochează în minte, atunci când se activează unul dintre simțuri, acesta va conduce la altul, apoi la altul, declanșând un șir de amintiri și emoții.

Referitor la strategiile de branding, Allen P. Adamson (2010, p. 54) este de părere că, în esență, acesta este procesul de creare și administrare a „semnalelor” de branding, care au scopul de a crea consumatorilor asociații mentale cu brandurile. Semnale puternice pot fi logo-urile, numele brandului, culorile, fonturile, imaginile asociate cu acesta, promoțiile, designul, canalele de distribuție, senzațiile pe care le provoacă experiența cu produsele brandului.

Publicitatea este doar unul dintre semnalele de branding, care la fel ca și celelalte trebuie să transmită, într-un mod cât se poate de simplu, „ideea” brandului, folosind cât mai multe dintre simțuri. Spre deosebire de brand, care este „un set de asociații mentale care se creează în mințile oamenilor”, „brandingul reprezintă crearea semnalelor capabile să redea semnificația brandului, fixând diferența specifică acestuia în mințile oamenilor” subliniază Adamson (2010, p. 54). Asociațiile legate de brand fac parte integrantă din așa-numita imagine de brand, definită de Nicoleta Corbu (2009, p. 64) drept „percepțiile legate de brand așa cum sunt ele reflectate în asociațiile legate de brand în mintea consumatorului”. Din această perspectivă, identitatea de brand se referă la modul în care cei care construiesc brandul vor ca acesta să fie perceput.

A fost întotdeauna dificil pentru creatorii de publicitate și îndeosebi pentru artdirectori să comunice mesaje despre brand, care presupun percepții tactile sau olfactive. Există mijloace, foarte limitate, pe care publicitarii le au la dispoziție, de a transmite senzații tactile despre produs în lipsa posibilității consumatorului de a lua direct contact cu acesta și doar prin intermediul produselor publicitare, tipărite sau audio-vizuale. Percepțiile tactile se referă, pe de o parte, la materialele din care sunt realizate produsele sau ambalajul acestora, a căror percepție poate suscita, de asemenea, anumite efecte emoționale și cognitive asupra consumatorilor, în asociere antropomedia / 103 / 2 / 2010 cu cele vizuale, cum sunt cromatica, forma, dimensiunile. Aceste elemente stau în atenția celor care se ocupă de marketingul produsului sau brandului și trebuie să fie unitare în ce privește strategia de comunicare integrată.

Pe de altă parte, în comunicarea publicitară, percepțiile tactile pot fi înlocuite cu cele vizuale, prin procedeul sinesteziei. Sinestezia desemnează faptul că o anumită experiență senzorială sau o imagine mentală poate fi exprimată sau simțită în termenii alteia, respectiv fenomenul de stimulare sau înlocuire a unui simț prin altul. „Sinestezia determină integrarea percepțiilor primare într-un sistem distinct de atribute. Senzațiile de gust pot evoca imagini vizuale, amintiri sau emoții; mirosul poate evoca sunete, imagini, atingeri etc. Culorile pot evoca diverse gusturi…” (Petre, Iliescu, 2005, p. 71). Soluții creative și inovatoare au fost găsite de unii publicitari.

Spre exemplu, într-o reclamă la un produs anticelulitic, a fost realizată, cu mijloace tipografice, o textură diferită a paginilor de revistă pentru a evidenția efectele folosirii unei creme pentru corp. Pe o pagină era prezentata corpul unei femei afectat de celulită, sugerată de porozitatea și granulația specială a hârtiei iar pe pagina alăturată imaginea aceluiași corp, cu o piele fină, rezultat al utilizării produsului. Un alt exemplu îl oferă o reclamă tipărită la șamponul de păr DOVE, cu textul „Îți face părul ca mătasea”, care are deasupra o bucată de mătase albă, pe care cititorul o percepe mai întâi tactil, înainte de a vizualiza reclama. Într-un mod asemănător, o reclamă tipărită la detergentul DERO pentru rufe fine are atașată deasupra reclamei o bucată de material mătăsos. O altă provocare pentru publicitari este de a face posibilă comunicarea, prin intermediul percepțiilor olfactive, a informațiilor despre produsele cosmetice și parfumuri în mod special, în lipsa posibilității pentru consumatori de a lua contact direct cu produsele. Impregnarea unei pagini de reclamă în reviste cu mirosul parfumului promovat este o tehnică cunoscută dar costisitoare și care se utilizează mai ales în cataloagele de prezentare ale unor mărci de parfumuri.

În cartea dedicată fenomenologiei olfacției, Mădălina Diaconu (2007) amintește că unele studii de lingvistică au evidențiat că pentru olfacție există o terminologie mult mai săracă decât pentru celelalte simțuri. De aceea, adeseori denumirea și descrierea mirosurilor este indirectă, cu ajutorul unor expresii provenind de la alte simțuri, mai ales gustul. Această observație a fost confirmată de un studiu statistic, care a stabilit că denumirile mirosurilor atât în viața de zi cu zi, cât și în limbajul de specialitate sunt împrumutate, într-o proporție însemnată, de la materialele și de la experiența altor simțuri, precum și din vocabularul psihologic. S-a constatat că denumirile metaforice sunt de aproape trei ori și jumătate mai numeroase decât adjectivele referitoare la obiecte din descrierile „obiective” ale mirosurilor. (Diaconu, 2007, p. 66). În cultura europeană, filozofia greacă clasică a manifestat o anumită reticență față de simțul olfactiv, considerându-l inferior celorlalte simțuri omenești și mulți dintre filosofii epocilor următoare, cu unele excepții, au avut o atitudine sceptică privitoare la rolul olfacției în cunoaștere. Aristotel a fost primul care a încercat să aibă o atitudine obiectivă față de mirosuri, pe care le-a împărțit în șase clase : înțepător, dulce, amar, acru, uleios și putred (Diaconu, 2007, p. 21). Conform acestuia, mirosul ocupă poziția de mijloc dintre simțuri, între simțurile de contact (tactil și gustativ) și simțurile distanței (văzul șu auzul).

Abia în secolul al XVIII-lea, simțul mirosului a fost reabilitat de către abatele – filosof Condillac, care preciza că numai percepțiile vizuale, Rodica Pascu / 104 / auditive și tactile pot produce impresii estetice, pe când mirosurile și gusturile intră în categoria binelui (Diaconu, 2007, p. 27). În ultimele două decenii, s-au făcut numeroase experimente pentru a explica efectul fizic și afectiv al mirosurilor. Știința care se ocupă de mirosuri și de emoțiile provocate de ele, de relațiile dintre psihologie și tehnologia obținerii substanțelor odorifere a fost denumită, de către Olfactory Research Fund din New York, aromacologie. În ciuda faptului că diverse și numeroase studii și experiențe au evidențiat anumite efecte ale mirosurilor, mecanismul lor a rămas, în general, necunoscut (Diaconu, 2007, p. 49).

În secolul XX, parfumierul și psihologul J. Stephan Jellinek a clasificat efectele mirosurilor în patru grupe : efecte biologice (înnăscute și universale), arhetipale (asocierea în toate culturile a florilor și mirosurilor lor cu feminitatea), culturale ( diferențe între culturi în ceea ce privește favorizarea sau defavorizarea mirosurilor, ca și în privința preferințelor pentru anumite tipuri și categorii de substanțe odorifere) și personale (mirosurile sunt interpretate diferit de indivizi și, de regulă, în legătură cu situațiile concrete din viață în care au fost resimțite, ele fiind înregistrate în memorie odată cu acestea) (Diaconu, 2007, p. 50). Deși faptul că memoria olfactivă este una dintre cele mai puternice la oameni este un lucru general acceptat și vehiculat, mecanismele acesteia nu sunt pe deplin descifrate și explicate. „Memoria olfactivă este cel mai adesea nonverbală, difuză, asociativă, sinestezică, prin excelență personală și afectivă…. percepția mirosurilor cunoscute face parte dintr-o poveste cu substrat autobiografic și se concentrează poetic în narațiuni : mirosurile (în)scriu memorii în memoria subiectului” (Diaconu, 2007, p. 94). Mirosurile constituie stimuli afectivi extrem de eficienți pentru procesele de rememorare, observă și Kroeber-Riel (1995, p. 318), care îl citează pe Victor Hugo („Nimic nu trezește amintiri ca un miros”), atunci când cel dintâi se referă la posibilitățile de conlucrare dintre stimuli aparținând unor simțuri diferite, în vederea conceperii unor mesaje publicitare de impact, După părerea Mădălinei Diaconu (2007, p. 90), publicitatea modernă este cea care a descoperit și exploatat caracterul narcisic al plăcerii olfactive, cu deosebire în ultimii douăzeci de ani, în contextul mișcării feministe. Până în prezent, principalele leitmotive ale publicității pentru categoria produselor cosmetice și de parfumerie sunt: erotismul și dorința de identificare cu un grup social de apartenență sau de aspirație. Autoarea amintește studii de marketing care au evidențiat, în ultimii ani, că motivațiile consumatorilor pentru achiziționarea parfumurilor sunt preponderent autoreferențiale, pe primul plan fiind interesul pentru imaginea de sine și impulsurile narcisiste, satisfacerea plăcerii olfactive. Descrierea mirosurilor constituie o provocare pentru orice tip de discurs, știin- țific, literar, filosofic, precum și pentru cel publicitar.

Publicitatea la parfumuri a fost dintotdeauna confruntată cu această dificultate : a comunica, într-un mod eficient, din punct de vedere al comportamentului vizat al consumatorului, senzații olfactive, a caracteriza și individualiza parfumurile în funcție de calitățile lor olfactive, în situația în care receptorii nu pot experimenta direct asemenea percepții. În acest scop, copywriterii recurg la un discurs persuasiv, la o retorică în care folosirea figurilor de stil este preponderentă.

Argumentarea publicitară mizează, de cele mai multe ori, pe cele două valențe principale ale produsului, de adjuvant erotic și mijloc de identificare. Putem constata că print-urile la parfumuri vehiculează o serie de stereotipuri, atât prin componentele lor verbale, cât și prin cele vizuale. Este un loc comun în textele reclamelor la parfumuri, ca acestea să fie descrise drept aroma antropomedia / 105 / 2 / 2010 femeilor moderne, puternice, sigure pe ele, nonconformiste și totodată seducătoare, atribuindu-li-se o funcție de identitate/identificare. Nu mai puțin tributare stereotipurilor sunt imaginile vizuale care înfățișează, în proporție covârșitoare, chipurile sau trupurile unor frumuseți contemporane, adesea vedetele-imagini ale mărcii respective, utilizate ca endorsement. Si aici, demersul persuasiv e evident, se sugerează că, prin intermediul produsului, e posibil pentru consumatoare să împărtășească ceva din „glamour-ul”, celebritatea, puterea de seducție a personajelor-emblemă.

Din punct de vedere compozițional, în reclamele la parfumuri s-a creat un veritabil prototip/stereotip vizual: în cadru e prezent un personaj feminin, singur sau în compania unui personaj masculin, uneori câteva obiecte de ambianță, imaginea parfumului, numele și logo-ul brandului și al produsului. În mod similar, se prezintă reclamele la parfumurile bărbătești, mizând pe aceeași putere de sugestie a imaginii, iar conotațiile sunt tot de tipul identificare a consumatorului, fie cu sportivitatea, fie cu eleganța și distincția personajului. Reclama apărută recent în reviste lifestyle feminine, ce promovează un duo de parfumuri (masculin și feminin) este „endorsată” de către celebrul și multmediatizatul cuplu David și Victoria Beckham. Din punct de vedere vizual, caracteristicile, ce se doresc a fi transferate produselor și respectiv consumatorilor potențiali, mizează pe eleganță sofisticată, status superior și erotism. „Intimately Beckham Yours” este denumirea produselor, o sintagmă care ține și locul sloganului, ce face trimitere atât la sfera momentelor și emoțiilor intime, personale, cât și la consumatori, prin utilizarea pronumelui personal („yours” – al/ai dvs.). Nu e mai puțin adevărat că stereotipurile,în general, prin urmare și cele vehiculate de publicitate, sunt produse ale culturii, în sensul antropologic al conceptului și sunt, în același timp, supuse modei, un alt fenomen socio-cultural. Atunci când fac mărturisiri despre munca lor de creație, unii publicitari identifică acest aspect al influenței modei în advertising. John Salmon, creative director la o agenție de publicitate londoneză afirma : „Industria advertisingului se supune influențelor modei… foarte multe dintre produsele (publicitare n. ns.) pe care le vindem au de-a face cu tendințele modei” (apud Aitchison, 2006, p. 23). De-a lungul timpului s-au conturat, în printurile la parfumuri, două tipuri feminine principale: femeia fatală (întruchipată, spre exemplu, de Nicole Kidman, în reclamele la parfumurile Chanel sau Uma Thurman, în reclama parfumului Ange ou Demon de la brandul Givenchy) și fata-floare ( imaginea inocenței adolescentine a personajului, învăluit în tonuri de roz, în reclama la parfumul Nina de la brandul Nina Ricci sau Gwineth Paltrow în reclama la parfumul Pleasures a brandului Estee Lauder). Printurile din prima categorie mizează, în discursul lor vizual, pe seducție, senzualitate dar și siguranță de sine, sugerate ca efecte ale utilizării parfumurilor. Celelalte propun o percepție diferită asupra „eternului feminin”, subliniind inocența, puritatea, naturalul. „În ce privește limbajul discursului publicitar, reclamele la parfumuri abundă în metonimii și superlative. Funcția referențială a limbajului (de a indica valoarea practică a produsului) este cvasiabsentă; dimpotrivă, limbajul trebuie să fie mai degrabă metaforic și expresiv, să seducă și să exprime distincția socială” (Diaconu, 2007, p. 179). Mirosul este una dintre modalitățile importante de comunicare socială, iar modul în care oamenii percep, utilizează și interpretează mirosurile diferă de la o cultură la alta: „Deși oricine experimentează lumea mirosurilor prin același organ al simțului, cultura influențează foarte mult reacțiile noastre la mirosurile din mediul nostru” și „ceea ce face ca mirosurile să fie o parte a experienței de comunicare este Rodica Pascu / 106 / faptul că acestea pot să modifice stările de spirit și să atragă atenția”, precizează Samovar și Porter (2004, p. 186). Autorii ilustrează unele diferențe culturale în ceea ce privește olfactica: practica arderii unor substanțe aromate în India; utilizarea în China a florilor și a ierburilor parfumate în scopuri medicinale; tradiționalul sărut al eschimoșilor, care presupune și percepții olfactive; rolul mirosurilor în interacțiunile interpersonale la filipinezi, precum și în Japonia „unde mirosul este o parte importantă a culturii”; tabuurile legate de mirosuri în culturile arabe, unde femeile sunt instruite să nu folosească parfumuri în spațiul public sau în spațiile interioare, atunci când vin în contact cu persoane străine. Spre deosebire de majoritatea culturilor orientale, care valorizează în mare măsură mirosurile, cultura americană este una dintre cele care mai „non-odorifere” dintre culturile vestice ( Samovar, Porter, 2004, pp. 186 – 187). Referindu-se la posibilitățile oferite de procedeul sinesteziei, pentru creația de publicitate, în sugerarea senzațiilor olfactive, tactile, gustative, Kroeber-Riel (1995, p. 205) îi sfătuiește pe publicitari : „Nu vorbi despre impresii acustice sau olfactive, ci încearcă să le transmiți pe cât posibil într-un fel specific modalității senzoriale respective. Nu vorbi despre impresii senzoriale ci înscenează-le prin imagini corespunzătoare. Încearcă să folosești superioritatea imaginii asupra limbajului”. Astăzi, percepțiile vizuale sunt utilizate în publicitate în tot mai mare măsură, în detrimentul comunicărilor verbale, fiind cunoscută puterea imaginilor de a evoca, de a fi mai bine memorate și de a produce efecte mai puternice asupra comportamentului și, nu în ultimul rând, datorită puterii lor de a evoca senzații de altă natură decât cea vizuală. Spre exemplu, printurile și clipurile la produsele alimentare, cafea, băuturi, detergenți, produse de igienă corporală ș.a. prezintă imaginile unor ambianțe familiare, care pot declanșa în mintea receptorilor legături emoționale cu stări de bine, de confort fizic și mai ales psihic. Imaginile din reclamele la deodorante și alte produse de igienă personală sunt asociate cel mai adesea cu culori luminoase „curate”, (albastru) sau elemente arhetipale (apa). Reclamele la mărcile de cafea încearcă să transmită senzația gusturilor și a mirosurilor prin imagini vizuale în culori „naturale”, verde sau brun. În această categorie de produse, ambalajul utilizează coduri cromatice, care desemnează tipul de produs : verde pentru gust și miros mai „ușor”, roșu sau albastru închis pentru cele mai puternice. Sinestezia este mai mult decât o simplă tehnică de comunicare, ea este interconexiunea holistică a tuturor atributelor rezultate în urma experienței consumatorului cu un brand, de la senzații, la limbaj, gândire și comportamente, ea face apel la multe dintre simțurile individului, prin intermediul cărora brandul se conectează la percepții, emoții, gândire și memorie.

2.2. Conceptul de promovare a  bunurilor și serviciilor

Produsul fabricat de producător, în condiții de eficiență economică și posesor al caracteristicilor și elementelor pe care le dorește consumatorul, va ajunge la aceasta, după ce i s-a stabilit prețul de vвnzare și canalul de distribuție, dar și după ce potențialul cumpărător a fost informat de existența noului produs, de noile caracteristici ale produsului modernizat, sau de potențialul produsului de a-i satisface mai bine nevoile, decвt alte produse similare. Gradul de informare al consumatorilor depinde de maniera оn care se realizează comunicarea producător-consumator și feed-back-ul acestei relații.

2.3. Raportul comunicare-promovare

Comunicarea permanentă între ofertanți și consumatori, care de regulă sunt despărțiți spațial și temporar, este o necesitate, deoarece o informare corectă și promptă stimulează cererea, o orientează către anumite produse și  influențează consumul rațional, provoacă modificări оn mentalitățile și atitudinile posibililor cumpărători, ceea ce se va reflecta оn creșterea volumului de bunuri vвndute și pe această bază a profitului, ca unic scop al producătorului.

Principală activitate de comunicare a firmei este mixul promoțional – programul comunicațiilor de marketing – ce constă оn “combinația specifică a instrumentelor de publicitate, vвnzarea personală, promovare a vвnzărilor și relații publice, utilizate de aceasta pentru a-și оndeplini obiectivele de marketing și publicitate”. Dar, pentru ca impactul comunicării să fie maxim, оntregul mix de marketing al firmei nu numai promovarea, ci și produsul trebuie să fie coordonat оn așa fel, оncвt, să se asigure o difuzare completă a informației și o recepționare a modului оn care acestea sunt apreciate. În concluzie, sistemul de comunicații de marketing constituie cadrul general оn care se desfășoară promovarea (sub mixul promoțional) cu cele patru instrumente  promoționale: publicitatea, vвnzarea personală, promovarea vвnzărilor și relațiile publice, care urmăresc prezentarea organizației, a produselor și serviciilor sale, sensibilizarea potențialilor clienți și bineоnțeles creșterea vвnzărilor pentru a se obține un profit mai mare.

2.4. Promovarea – componentă a mixului de marketing

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului, se exprimă оn “ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potențiali către punctele de vвnzare, оn vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice a activității оntreprinderii producătoare” (D. Patriche “Marketing industrial” Ed. Expert, București 1994, p.215).

2.5. Conținut și necessitate

Amplificarea fenomenului promoțional оși găsește explicația оn: “accelerarea concurenței, aglomerarea piețelor, saturarea consumatorului față de numărul excesiv de comunicații publicitare, banalizarea produselor și mărcilor, preferința pentru rezultate obținute pe termen scurt, exigențele noilor forme de distribuție etc.” (Pl. Dubois, A. Jolibert. op. cit. p.233), ceea ce face ca promovarea permanentă a produselor să devină cerință majoră, un factor indispensabil al oricărui proces de vвnzare, indiferent de natura mărfii.

Ca formă de comunicare folosită pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea оn comunitate a unei persoane sau organizații, promovarea are adesea rolul decisiv оn procesul de realizare a obiectivelor stabilite. Оn economia de piață modernă, nu contează că produsele sunt de calitate, dacă potențialii consumatori nu le cunosc, este puțin probabil să se vвndă. Оn mod tradițional, promovarea avea ca scop atragerea de noi clienți. Оn prezent este cel puțin la fel de important, dacă nu chiar mai important să reamintești clienților avantajele oferite de produsele proprii, față de cele ale concurenților și să-i convingi de acest lucru, оndrumвndu-i să-și satisfacă rațional nevoile, cumpărвnd produsele tale. Astfel, promovarea modernă va stimula, dezvolta și orienta nevoile consumatorilor.

2.6 . Obiectivele și rolul promovării

În ultima vreme, mai ales оn ultimul deceniu, se constată accentuarea preocupărilor оn domeniul promovării produselor dar mai ales a vвnzărilor. Aceasta a condus la amplificarea rolului promovării оn cadrul activităților de marketing și ca urmare la diversificarea obiectivelor promoționale. Rolul promovării rezidă оn conținutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că scopul general este influențarea comportamentului oamenilor, оn așa fel оncвt, să sporească volumul vвnzărilor bunurilor respectivului producător. De aceea, promovarea оndeplinește o serie de funcții economico-sociale, ce evidențiază utilitatea sa cum ar fi: (Șt. Prutianu…, op. cit. p.185-186)

Pe baza acestei largi palete de funcțiile ce le poate оndeplini activitatea promoțională, fiecare оntreprindere producătoare оși stabilește obiective pe termen scurt, dar și mai lung, obiective generale dar și specifice, obiective față de vвnzători, distribuitori și consumatori.

2.7. Strategii promoționale

Atingerea obiectivelor stabilite se poate realiza, numai, dacă оn contextul strategiei de marketing se elaborează și o strategie adecvată оn domeniu promoțional.          

Se practică două tipuri de strategii promoționale:

            1. strategia de împingere – vizează trecerea produsului оn canalele de distribuție, obligвndu-l pe distribuitor să găsească soluțiile pentru a vinde mai repede produsul. Se utilizează mai ales pentru bunurile industriale, efortul promoțional suportвndu-l оn special distribuitorul, spre el оmpinge producătorul bunul său. Producătorul folosește cu predilecție vвnzarea personală și promovarea comercială, iar intermediarul publicitatea, promovarea vвnzărilor, vвnzarea personală.

            2. strategia de atragere – vizează direct consumatorul final, pe care trebuie să-l atragă, determinвndu-l să cumpere. Se utilizează cu predilecție pentru bunurile de larg consum, folosind pe scară largă publicitatea. Dacă produsul se vinde, consumatorii vor cere produsul membrilor canalului de distribuție, care оl vor cere producătorului și оn acest fel, cererea de consum atrage produsul pe canalele de distribuție.

2.8. Relații publice

Succesul unei întreprinderi depinde în mare măsură de relațiile pe care le are cu: clienții, salariații, acționarii, instituții guvernamentale, comunități locale, bănci, investitori, mass-media etc.Indiferent dacă dorește sau nu, o firmă nu-și poate desfășura activitatea оn afara mediului de afaceri, fără să оntrețină relații cu publicul, doar că ele pot fi gestionate, sau lăsate să curgă de la sine. Relațiile publice reprezintă un ansamblu de activități utilizate pentru crearea, menținerea și influențarea unei activități favorabile pentru firmă. Ele reprezintă, după părerea Institute of Public Relation din Marea Britanie “un efort deliberat, planificat și susținut pentru a stabili și menține o оnțelegere mutuală оntre organizație și publicul ei”. (E. Hill, T. O’Sullivan, op. cit p.262.). Această formă de promovare are caracter informativ, este de fapt o comunicare personalizată și potrivită, cu un mesaj unic și credibil. Vehiculează informații prin: purtător de cuvвnt, conferințe de presă, materiale publicitare, evenimente speciale asociate cu implicarea оn sponsorizări, donații. Relațiile publice implică dialogul și reușesc să ajungă la persoanele care resping publicitatea sau alte forme. Activitățile editoriale sunt foarte eficiente, iar cheltuielile necesitate mult mai mici decвt оn folosirea altor forme.

2.9. Publicitatea

Ca principală formă de promovare, atвt sub aspect cantitativ cвt și calitativ – prin impactul realizat – publicitatea continuă să fie confundată cu comunicarea, promovarea sau reclama. Publicitatea  este acea formă de promovare, reprezentată printr-un complex de activități ce au drept scop, să facă cunoscute și apreciate de către consumatori/utilizatori, produse sau servicii destinate vвnzării, sau să formeze atitudini favorabile față de o idee, acțiune, teorie etc. Succint Asociația Americană de Marketing(AMA) definește publicitatea ca “orice formă non-personală plătită, de prezentare și promovare a ideilor, bunurilor și serviciilor, de către un sponsor identificat.” Rezultă că publicitatea are caracter exclusiv comercial, reprezentвnd o tranzacție comercială, iar mesajul publicitar, indiferent că este vizual, verbal sau scris este direcționat către publicul larg și nu direct către un individ. Spre deosebire de promovare, publicitatea provoacă notorietate, schimbă imaginea mărcii, este abstractă dar оși propune să facă produsul dezirabil, atrăgвndu-l pe consumator și de asemenea, ea poate fi izolată, deci poate și separată de celelalte elemente promoționale, să acționeze și să-ți оndeplinească obiectivul. Deci publicitatea este doar o componentă a promovării și comunicării, avвnd o sferă mai restrвnsă. Publicitatea nu se identifică nici cu reclama, deși оn activitatea economico-socială se оntвmplă frecvent acest lucru. Reclama este doar o componentă a publicității, fără оndoială cea mai importantă sub toate aspectele(cantitativ, calitativ și structural) dar nu este singura. Așadar, publicitatea are o sferă mai largă, alături de reclamă, include și publicitatea gratuită ce se realizează prin difuzarea unor informații ce conduc la creșterea оncrederii consumatorilor față de produs, la sporirea prestigiului firmei prin: conferințe, articole, reportaje, afișe, postere etc. Spre deosebire de reclamă, publicitatea (P.Malcomete – coord.-op.cit. p.237) оși propune să influențeze indirect comportamentul consumatorului și nu să declanșeze rapid decizia de cumpărare. De asemenea, оși propune să creeze o imagine favorabilă despre un produs și firmă, fără să vehiculeze informații și să folosească mijloace de determinare a deciziei de cumpărare. În literatura de marketing se utilizează mai mulți termeni anglo-saxoni sau latini. Ne asociem celor, care desemnează prin advertising = reclama, iar prin publicity = publicitate, deoarece se pot face distincțiile, cu care noi am operat.

2.10. Design

Crearea identitatii corporative a unei firme este un proces amplu ce include elemente de marketing, design grafic si management. Sigla sau logo-ul unei firme este un element esential in crearea imaginii proprii unei firme, mai ales a uneia nou infiintate. Identitatea corporativa face cunoscuta strategia, structura si viziunea organizatiei. Fiecare organizatie are o identitate unica. Un program de identitate corporativa aduce la cunostinta aceasta identitate intregii audiente (fie ca vorbim de potentiali clienti, angajati sau actionari). De multe ori, companiile ignora importanta existentei unei identitati solide, a unui brand puternic. Cu toate acestea, notorietatea brandului este unul din principalele motive pentru care oamenii vor plati pana la de 3 ori mai mult pentru un produs de la un magazin decat vor.

Logo-ul este primul factor care trebuie luat in calcul atunci cand realizam un brad solid, deoarece este o importanta unealta in marketing si un element indispensabil cand vorbim despre materialele promotionale. Un logo bine realizat transmite oamenilor nu doar cine esti si ce faci, el te va ajuta sa te evidentiezi pe piata, dadu-ti un avans fata de adversatii si competitia directa, va atinge simturile clientilor, care isi vor crea o imagini mentala pe care o vor asocia cu numele companiei dumneavoastra.

Ansamblul de tehnici de proiectare a identitatii vizuale a unei marci (designul marcii), a unei firme (designul firmei), precum si de amenajare a spatiilor comerciale, a birourilor (design arhitectural – iluminat, finisaje, paviment, mobilier, cromatica etc). Companiile mari au propriile departamente de design (engl. – design department), care se ocupa de designul marcii (conceperea de noi produse, forme de ambalaje, logo etc), advertising (ilustratii, elemente vizuale sau tipografice) etc. Parte integranta a politicii de comunicare, designul produsului integreaza: culori (primele percepute si memorizate), forme/volume, cuvinte, cifre – mai dificil de retinut. (V. grafismul marcii). In ceea ce priveste semnele verbale, se apreciaza ca prezenta literelor puternice (spre exemplu, litera "x") confera tarie si soliditate marcii; litera "z" are conotatii de tehnologie si modernitate; litere precum "o", "a" exprima rotunjime si feminitate. Sunt la moda siglele (exemplu, initialele C.K. – Calvin Klein, LG, 3M), ca si numele scurte (Fa, OMO, Elf), usor de pronuntat in diverse limbi (V. nume de marca/comercial). In cadrul unei strategii de creatie media, proiect (schita) al unui mesaj publicitar care este prezentat spre a fi vizionat de beneficiar (engl. – rough, scamp – pentru anunturile de presa si afisaj si story board – pentru filmele publicitare de televiziune sau cinema). Plan tehnic (schita) a unui produs nou; activitatea de design este vitala in domenii precum industria automobilelor, industria hoteliera, a modei, parfumurilor, bijuteriilor, in jurnalistica s.a.

Capitolul II Studiu de caz :Radio Vocea Basarabiei

3.1. Scurta prezentare a postului de radio.

Vocea Basarabiei este un post de radio din Republica Moldova cu un program propriu de emisiuni în limba Română care este deținut de compania EMICO SRL. A început să emită pe 18 iunie 2000 din Nisporeni. În 2005 și-a mutat locul de emisie laChișinău de unde transmite până în prezent. Deasemenea Vocea Basarabiei este transmis și prin internet la. Retransmite deasemenea unele emisiuni de la posturile de radio Europa Liberă, Deutsche Welle, Radio România Actualități, edițiile in limba română.

Povestea radioului. Exact acum 15 ani, scriitorul și jurnalistul Val Butnaru saluta în paginile JURNALULUI de Chișinău inaugurarea unui nou radio numit Vocea Basarabiei. Îi dorea cu această ocazie să devină Radio Vocea Americii în versiune basarabeană. Îi ura astfel să se ridice cât mai curând posibil la standardele profesionale ale celebrei instituții media de peste ocean. Să aibă faima și atașamentul de care se bucura postul american.

Nimeni nu știa însă că Vocea Basarabiei se va vedea constrânsă de împrejurări să reediteze la Chișinău un gen de radio Vocea Americii din perioada războiului rece. Era vara anului 2000. Veneau alegerile parlamentare pe care PCRM avea șanse mari să le câștige. Totuși, democrația moldovenească, deși defectuoasă, părea încă perfectibilă.

Era greu de prevăzut atunci că va trece mai puțin de un an și Basarabia va reintra, ca într-o apă neagră, în întunericul comunist și, în consecință, va avea iar nevoie de Radio Vocea Americii. Altfel spus, de un post care va trebui să informeze un public supus din nou, ca sub sovietici, unui necruțător proces de dezinformare, manipulare și spălare a creierului.

La prima emisie de la 18 iunie 2000 era imposibil de anticipat că Radio Vocea Basarabiei, pus pe picioare de Valeriu Saharneanu și Veaceslav Țâbuleac, va fi tratat de autoritățile comuniste ca un inamic ce trebuie distrus. Că se va vedea nevoit să preia practic funcțiile și ștafeta Radio Vocea Americii pentru a sparge pe această cale monopolul mediatic și ideologic impus de regimul Voronin. Că va trebui, înfruntând represaliile comuniste, să apere valorile democratice în Republica Moldova.

Astfel, Vocea Basarabiei, fondată, de altfel, cu sprijinul dezinteresat al cunoscutului istoric, publicist și om de afaceri, Iosif Constantin Drăgan, stabilit în Italia, s-a văzut silită să-și modifice din mers strategiile editoriale. A renunțat la interesele sale comerciale, pe care le impunea dubla ei ipostază de serviciu public și de afacere, pentru a se deda în totalitate unei munci riscante și strivitoare.

De bună seamă, Radio Vocea Basarabiei făcea în Republica Moldova ceea ce reușea cândva doar Radio Vocea Americii pentru țările cu regimuri polițienești. Atâta doar că funcționa cu sabia lui Damocles asupra capului, întrucât emitea nu din afara, ci din interiorul teritoriului său de actualitate.

În condițiile în care presa electronică independentă de la Chișinău era reprimată fără milă, multe posturi au cedat, renunțând cu desăvârșire la programele politice și la critica puterii. Vocea Basarabiei a rămas astfel un timp singurul radio din Republica Moldova care furniza știri echidistante și, totodată, oferea o platformă de dezbateri opoziției democratice, dar și tuturor celor care aveau un punct de vedere propriu, altul decât cel dominant.

Privit din acest unghi, Radio Vocea Basarabiei s-a dovedit a fi mai mult decât o instituție media. De-a lungul a opt ani de zile, sub guvernarea PCRM, postul a fost și supapă pentru o populație forțată să trăiască într-o atmosferă politică irespirabilă, și avocat al poporului, și mișcare de rezistență, și instituție de investigație a trecutului totalitar-sovietic, și mijloc de radiografiere a prezentului comunist, a crimelor comise de regimul Voronin.

Deși e încă tânăr, numără doar 10 ani, Radio Vocea Basarabiei lasă în urmă o legendă. Un mit autentic, verificabil și indispensabil care oferă noii generații modele de profesionism, competență și curaj, de jurnalism responsabil și independent.

Aici găsim o veritabilă colecție de individualități remarcabile (Dan Dungaciu, Valeriu Saharneanu, Veaceslav Țâbuleac, Anatol Petrencu, Ion Enache, Andrei Vartic, Arcadie Gherasim, Maria Bulat-Saharneanu, Igor Cașu, Aureliu Silvestru, Stela Popa ș.a.) care, sau de la microfonul postului, sau din postura managerială, au servit cauza națională și cea a democrației din Basarabia, contribuind enorm la salvarea societății noastre de barbaria comunistă, la schimbarea politică din vara anului 2009. Au primenit lumea în care trăim.

Iata doar cateva motive pentru care Radio „Vocea Basarabiei” trebuie ascultat.

1. A fost singurul post de radio de la Chisinau care ofera anul imprejur o platforma de dezbateri politice.

2. A contribuit enorm la diminuarea monopolului mediatic, impus de PCRM, oferind tuturor partidelor de opozitie, de la stanga la dreapta, posibilitatea de a-si exprima liber punctul de vedere.

3. A fost in repetate randuri bruiat, santajat, reprimat si amenintat cu inchiderea de autoritatile comuniste si, cu toate acestea, n-a cedat.

4. In toiul manifestatiilor din 6 si 7 aprilie, a fost singurul post de radio care a transmis in direct evenimentele derulate in Piata Marii Adunari Nationale si in fata Palatului Prezidential.

5. A jucat un rol important in demolarea blocadei informationale, instituite de regimul Voronin, fiind, mai cu seama in cea de-a doua campanie electorala a anului, una dintre cele mai citate institutii de presa de la Chisinau pe plan international.

6. Prin directorul sau fondator, a organizat in fiecare duminica in fata Teatrului de Opera proteste impotriva cenzurii si partizanatului la pretinsa radioteleviziune publica.

Ar fi si o multime de alte argumente. Dar cred ca-i destul.

Echipa redacțională. Echipa de la Radio Vocea Basarabiei este una mică dar care produc multă informație, înr-un timp relati scurt. Toți rpeorteri sunt tineri, inclusiv redactorul șef. Editorul se numește Vitalie Enache, cel care a fost și mentorul meu și m-a sprijinit de la începutul colaborării mele cu Vocea Basarabiei. În total cu mine acum, suntem patru reporteri, dintre care doar 3 suntem pe teren. Colegii mei sunt repartizați pe domenii de activitate, însă eu de obicei fac tot felul de material, de la politic, la economic și social. Această mână de oameni facem în fiecaare la ora 14:00 și la 18:00 în fiecare zi, jurnal de 30 de minute. Lucrul constă în felul următor: dimineața la ora 10 deja trebuie să știm ce facem pe parcursul întregii zile pentru a anuța editorul și pentru a ni se da confirmarea. După care toți rpeorterii își încep lucrul prin a se duce la conferințe de presă, pe teren, sună surse, consultă informații pe net. După ce elaborăm materialul, este trasmis editorului pentru a fi verificat. Apoi se întoarce materialul gata redactat la noi pentru a-l înregistra și a-l da pe post. De asemenea, este important ca fiecare reporter să aibă pe zi un reportaj și cel puțin o știre. Astfel, la sigur jurnalul va fi unulcomplet.

3.2. Dimensiuni ale stagiului practic

În perioada stagiului de practică, efectuat în redacția postului de Radio Vocea Basarabiei, am scris peste 50 de material jurnalistice de diferite genuri, reportaje, știri, material de opinie, interviuri și vox-uri. Absolut toate materialele au fost date pe post, unele erau chiar în deschiderea jurnalului desfășurat. Bineîntețeles că la început eam stângace în a scrie un materal, nu știam care este modul în care ei scriu subiectele. Am învățat din mers cum să discut cu sursele, de ce persoane am nevoie n dependență de ce material am. Ce întrebări trebuie să adresez la confințele de presă, cum este lucrul pe tener și interacțiunea cu oamenii. Apoi destul de repede am învățat și programul în care se făcea montajul audio. Tot aici am aflat ce este un sincron, insert. Tare mândră am fost atunci când chiar a doua zi editorul a decis să-mi dea materialul pe post.

Este foarte bine când în redacție ești apreciat. Personal m-am simțit foarte bine pentru că îi cunosc și știu că redactorii au încredere în mine. Aici am învățat să scriu un material cu trei-patru surse într-o singură zi și maimult de cinci materiale pe săptămână. Sunt oameni de la care ai ce învăța, inclusiv de la colegele mele la fel de tinere. De la toți am învățat să prețuiesc cuvântul, să pun dragoste și adevăr atunci când îl scriu.

Dificultățile au fost de ordin tehnic și de colectare a informație. Este foarte greu să-i faci pe oameni să vorbească, dar și mai greu este să faci rost de o informație de la instituțiile de stat. Spre exemplu, de la Inspectoratul General de Poliție niciodată nu vei obține o un răspuns în aceeași zi. La Procuratura Generală, la Banca Națională, la Ministerul Educație, la toate este la fel. Trebuie să fii norocos să obții un răspuns la o solicitare într-o singură zi. Acesta încetinește din procesul de scris al jurnalistului, iar uneori îi dă subiectul peste cap. Am avut un caz, când am solicitat informația trei luni la rând, îi telefonam de trei ori pe zi, ca până la urmă să primesc un răspuns. De cele mai dese ori reușești să faci rost de informația de care ai nevoie doar prin insistență. Oricum am reușit să scriu în fiecare zi. Alte dificultăți ar fi timpul care te presează și materialul trebuie să fie gata la oră fixă,astfel pierzi noutatea. Nu este ușor să scrii pentru un post radio nici chiar dacă ai experiență, mai cu seamă pentru un student. Uneori această grabă te împiedică să te documentezi suficient, să găsești toate sursele necesare sau să mai aștepți un răspuns de la o instituție. Dar prin muncă, ajungi la perfecțiune.

Subiectele sau ideile de subiect sunt la fel de dificil de găsit. Odată cu trecerea timpului, se epuizează lista subiectelor, ai impresia că nu mai ai despre ce să scrii, nu mai ești în stare să găsești subiecte interesante și nici nu mai există lucruri despre care să nu fi fost scris. La acest lucru mă gândeam în perioada stagiului de practică. Doar că acest lucru este o stare de moment și mă conving de aceasta în fiecare zi. Uneori găsești subiectele din auzite, legături, rude sau observație. Este bine să mergi la evenimente precum conferințe, târguri, dar trebuie să vii de acolo cu altceva și să scrii așa cum n-am mai scris nimeni dacă vrei să fii unic. Mie îmi place să lucrez la propriile subiecte. Știu că eu l-am ales și că o să le fac bine. Alteori citesc foarte multe știri din presa internațională și astfel îmi apare o idee de subiect.

Cât privește scrisul, fiecare jurnalist cu experiență și-a format deja propriul stil de a scrie. Noi încă suntem pe calea de a ne forma. La fel ca celelalte abilități, acesta vine prin muncă și foarte multe încercări. Redactorul de la radio, Vitalie Enache, mi-a spus atunci să nu las nicio zi să treacă fără să scriu o știre sau un articol. Tot el mi-a mai zis că trebuie să scriu cel puțin o mie de știri ca să ajung la nivelul când am să pot știre o știre perfectă. Îmi dau seama că nu am ajuns nici la jumătate de cale. Aceasta mă motivează să scriu, să studiez și să muncesc de trei ori mai mult. De asemenea, el îmi spunea adesea că trebuie să scriu ca să-mi fie mie interesant când îl voi citi a doua zi dimineața. Tot de la dumnealui am învățat că este bine să ne gândim la subiecte particulare, doar că aceste povești și lucruri pozitive se vor termina. Trebuie să ne gândim la general, ce îl doare pe om și ce probleme are.

3.3 Analiza creațiilor proprii

Pentru mine stagiul de practică la Radio Vocea Basarabiei a durat mai mult de două luni, nu așa cum prevede regulamentul. El a durat din octombire până în ianuarie. În fiecare zi ai un subiect pe care crezi că s-ar putea să-l scrii mai bine sau unul pe care l-ai ratat. În timpul stagiului de practică nu mi-a fost ușor și pentru că trebuia să mă grăbesc să scriu materialul până la ora 13, ca să reușesc să ajung la orele de curs. Dar pe de altă parte, am avut și o mai mare responsabilitate. Trebuia să caut subiecte bune, interesante, pe care să le pot prezenta cu destoinicie la examen.

Primul material l-am facut chiar de Ziua Orașului municipiului Chișinău,asta pentru că eu m-am dus la practică mai devreme decât prevedea regulamentul. Eram déjà curioasă să încep a lucra. Totodată. Vroiam să am experiență atunci când voi termina universitatea având în vedee că numai făcusem practica în anii precedenți. Deci, să revenim. Primul meu material a fost în centrul orașului, acolo unde edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, a dat cep unui butoi de vin, astfel deschiyând oficial sărbătoarea. Editorul mi-a zis să merg împreună cu o colegă pentru a fura meserie. Am fost atentă la tot ce face, am făcut împreuna notițe,am înregistrat discursul lui Dorin Chirtoacă, precum și al primarului din Cernăuți. După ce ne-am întors, fiecare din noi ne-am așezat la locul de lucruși am scris materialul. Amble l-am dat editorului spre redactare, după care cel al colegei mele a fost dat pe post. După cum a spus chiar editorul, primul a fost o probă. În cea de-a doua zi însă, editorul m-a trimis singur la o conferință de presă să vadă cum mă descurc. După ce m-am întors, am scris materialul și editorul mi-a spus că acesta va fi dat pe post și să mă pregătesc pentru a înregistra. Am avut emoții mari, pentru că nu mai înregistrasem niciodată vocea mea, nu știam cum sună la radio, nu știam cum trebuie să citesc. Spre surprinderea mea a ieșit bine și editorul m-a lăudat. Apoi am intrat în ritm și zi de zi trebuia să scriu reportaje cât mai diverse.

3.4. Promovarea brandului Vocea Basarbiei, în viziunnea mea

Cum este perceput Brand-ul Radio Vocea Basarabiei, cum il vede publicul, este aceeasi imagine cu cea pe care dorim noi să o promovam? Răspunsul la aceste intrebări, trebuie să îl aibă departamentul de Marketing. Departamentul de Marketing și Comunicare are trei obiective clare: 1. Atragerea de noi ascultători de la posturile concurente – obiectiv pe termen scurt 2. Atragerea persoanelor care acum nu ascultă radioul – obiectiv pe termen mediu și lung 3. Fidelizarea ascultătorilor existenți –obiectiv pe termen lung. În vederea atingerii acestor obiective rolul departamentului Marketing Comunicare este: de a studia piața – concurența, partenerii, nevoile și modificările de consum ale ascultătorilor, de a identifica noi zone de interes pentru audiență, înca neexploatate de competiție; de a delimita publicul existent de cel potențial – folosind diverse instrumente de marketing pentru a sondarea pieței – teme preferate, invitati favoriți, emisiuni preferate de a analiza situația actuală – imaginea, notorietatea organizației în prezent și de a găsi soluții și strategii pentru proiecția în viitor a organizației – prin cercetare de marketing, prin organizări de focus-grupuri, prin chestionare “Face to face” dar și online. de a poziționa sau repoziționa brand-ul Radio Vocea Basarabiei în rândul publicului țintă (ascultatori, parteneri, sponsori, colaboratori) pentru a asigura o “reinventare” permanentă a brandului de a sprijini departamentul de vânzări a spațiului publicitar prin “croirea” de oferte si emisiuni sponsorizate și emisiuni comerciale dedicate companiilor a căror nevoie de comunicare poate fi satisfacută de radiou de a întocmi chestionare pentru a obține feedback de la participanții la evenimente, concursuri. De a monitoriza percepția brandului și a conținutului postului de radio, de a evalua capacitățile organizației de a implementa noi strategii. Dorința mea este ca ascultatorul să înțeleagă că suntem egali. Ascultătorul trebuie să înțeleagă că el e Radio Vocea Basarabiei, aceasta abordare ar schimba relația dintre consumator și radio radiou .

Acțiunile de promovare ale brandului Radio Vocea Basarabiei vor fi: On the record – în timpul emisiunilor, în programele proprii, difuzarea de promo-uri de emisiuni, difuzarea de promo-uri de evenimente, difuzarea de jingle-uri, promovarea unui radio deschis la problemele ascultatorului. Off the record – în afara emisiunilor, în mass media locala, în calitate de organizator al unor evenimente, prin participarea în calitate de coorganizator la diverse manifestări, prin participarea în calitate de partener media. În privința emiterii programului Radio Vocea Basarabiei on-line (pe internet) este recomandată dezvoltarea site-ului prin atragerea mai multor vizitatori în vederea creșterii audienței prin formate new media, fidelizarea ascultătorilor (datorită interactivității mărite) și atragerea publicității în -line. Publicitatea on-line se poate realiza prin : 1. afișare 2. on-stream advertising On-stream advertising se adresează unui alt tip de clienți, stream-ul Radio Vocea Basarabiei care se ascultă in Nisporeni de exemplu. Dezvoltarea de stream-uri dedicate exclusiv on-line, un program pentru românii din diaspora. În SUA este un alt fus orar iar cei care doresc sa asculte evenimentele regionale din țară ar putea să o facă mult mai ușor. Stream-urile nu necesită cheltuieli suplimentare, dar creăm o metodă modernă de a vinde publicitate. Cu mai multe milioane de internauți în Republica Moldova și o evoluție constantă a acestei cifre, internetul se impune de acum în orice strategie de Marketing ca un media de publicitate online ce nu e de neglijat. Ca și acțiuni care trebuiesc întreprinse în mediul online: Optimizarea organică a site-ului – creșterea vizibilității acestuia în motoarele de căutare .Creșterea interactivității prin solicitarea de păreri asupra anumitor teme a ascultătorilor pe site, iar mai apoi a integrării acestor răspunsuri în programele editoriale (stiri, emisiuni etc) Crearea unei baze de date având ca principal obiectiv deschiderea unui canal de comunicare “1 la 1” cu ascultătorii. Această bază de date electronică va fi folosită la trimiterea de newslettere către audiența interesată, având ca mai apoi rezultate în ceea ce privește: 1. Construirea și creșterea “prezenței constante” a știrilor postului de radio, 2. Fidelizarea ascultătorilor, 3. Crearea unui noi mediu de comunicare ce poate fi valorificat inclusiv prin trimiterea de newslettere vandute unor anumitor branduri sau companii. Site-ul actual al Radio Vocea Basarabiei este construit pe o platformă de blog, site-ul nu are o identitate principală (primul lucru la care se gândește ascultătorul/vizitatorul paginii de internet) pe care să o comunice consistent: de ex. știri locale, știri sociale, politice, divertisment s.a.m.d. Rrebuie refăcută in totalitate structura site-ului, redesenat designul start astfel, încât să comunice cât mai bine că Radio Vocea Basarabiei este în primul rând un post de radio național, cu știri și emisiuni create special pentru toată RepublicaMoldova, să existe zona de chat între ascultători dar și canal direct cu moderatorii astfel încât aceștia, să se simta ca parte integrantă a postului de radio. Să existe o categorisire clară a conținutului: Local, Eveniment, Social, Politic, Economie, Internațional, Sport, Meteo. Informația trebuie prezentată într-un mod mai jurnalistic: poze mari, titluri puternice, să conțină dar să fie și agregator de informații relevante pentru Publicul Țintă. Informația trebuie să fie cu preponderență pe primul ecran al site-ului site-ul te obligă să stai mult pe el până găsești informația pe care o cauți, iar acest lucru nu este recomandat, cu cât stai mai mult să cauți ceva și nu gasesti cu atât rata de întoarcere a utilizatorului pe același site e mai mică așadar, este greoi in utilizare.

În vederea realizării obiectivelor propuse este foarte importantă identitatea muzicală a postului Radio Vocea Basarabiei. Având în vedere că dorim să atragem public care este divers, ca pregătire, ocupație și vârsta, consider necesar ca formatul muzical să : aibe la bază muzica anilor “70, “80, hit-urile din “90 și noutățile anilor 2000. Emisiunile muzicale să promoveze creația românească, emisiunile muzicale de folclor să reflecte tradiția specifică zonei.

Concluzie

De la inceputurile sale pana in zilele noastre, radioul a cunoscut multe schimbari fundamentale. inca din fazele sale incipiente, radioul a fost si este una dintre parghile principale ale comunicarii informationale. Motivatia principala care m-a facut sa ma opresc asupra acestei teme, este unul dintre cele mai importante concepte care defineste aceasta lume a radioului : claritatea informatiei transmisa publicului ascultator.

In aceasta lucrare se evidentieaza, pe langa alte aspecte, viata unui post de radio. Unul dintre cele mai importante aspecte prin care fenomenul radio si-a castigat notorietatea de-a lungul anilor este comunicarea orala. Lucrarea ofera exemple si comentarii privind formele de organizare pe care orice post de radio le are in vedere. Strategiile pe care trebuie sa le puna in practica pentru obtinerea unui public ascultator pe o durata cat mai lunga de timp.

Evident nu lipseste din aceasta lucrare elementele pe care orice persoana care doreste sa performeze in aceasta lume a radioului, trebuie sa le aiba si cel mai important trebuie sa le perfectioneze.  Unul dintre elementul de noutate prin care aceasta lucrare incearca sa se diferienteze este ideea de educare a publicului ascultator in ceea ce priveste importanta radioului in viata de zi cu zi. Subiectul de fata insista asupra etapelor prin care un post de radio trebuie sa le urmeze pentru a castiga simpatia publicului. De aceea se pun in practica tot felul de strategii care de multe ori dau gres.Strategiile posturilor de radio sunt extrem de diversificate in ceea ce priveste audienta. Publicitatea avand un rol extrem de important in acest domeniu. De altfel, pe parcursul lucrarii se poate observa cat de aprofundate sunt criteriile pe care se bazeaza orice post de radio care doreste performanta.

De asemenea, doresc sa precizez ca am dorit sa reflectez in aceasta lucrare modul prin care informatia ajunge sa fie modelata si ulterior transmisa ca un produs finit publicului ascultator. Radioul pot sa afirm ca a devenit, si nu exagerez deloc, ca un frate pentru orice ascultator care are nevoie sa iasa din monotonia de zi cu zi. Intr-un capitol m-am ocupat cu dezvoltarea diferitelor tipuri de genuri jurnalistice pe care si radioul le foloseste pentru o mai buna coordonare a informatiei transmisa publicului. Informatia fiind prelucrata in asa fel incat publicul sa aiba parte  de o intraga varietate de idei si concepte.

Etapele prin care o informatie trebuie sa treaca sunt destul de complicate si sa nu uitam ca, cuvantul de ordine in lumea radioului este rapiditatea cu care o iformatie trebuie transmisa publicului ascultator. Prin prezenta lucrare am dorit sa punctez anumite lucruri ce tin de nevoia oamenilor de a primi cat mai multe informatii din punct de vedere calitativ. Se stie foarte bine ca acest lucru s-a deformat putin in anumite ramuri ale presei din intreaga lume. Acest lucru se intampla datorita intereselor mari ce se ascund in spatele anumitor personalitati care induc o stare de nesiguranta.

Radioul nu este doar un instrument de informare a oamenilor, in arsenalul sau regasim si mijloace prin care oamenii isi petrec timpul liber sau atunci cand merg prin trafic la serviciu, ei avand posibilitatea de a asculta o emisiune de divertisment la radio de buna calitate. Bineinteles am incercat sa prezint deprinderile pe care un om de radio trebuie sa si le formeze si evident a conditiei de profesionist intr-un domeniu ca acesta, unde trebuie sa ai o libertate de miscare din toate punctele de vedere cat mai rapida.

Bibliografie

1. Agnes, Yves. Introducere în jurnalism. Iași: Editura Polirom, 2011. 430 p.

2. Barbier, Zelizer. Despre jurnalism la modul serios. Iași: Polirom, 2007. 278 p.

3. Ciobotea, Radu. Reportajul. Tehnici de redactare. Chișinău: Cartier, 2012. 221 p.

4. Coman, Mihai (coordonator). Manual de jurnalism, Vol. I. Iași: Polirom, 2000. 229 p.

5. Manual pentru ziariștii din Europa Centrală și de Est. București: Metropol, 1992. 208 p.

6. Mouillaud, Maurice, Tétu, Jean François. Presa cotidiană. București: Tritonic, 2003. 224 p.

7. Popescu, Cristian Florin. Dicționar explicativ de Jurnalism, Relații Publice și Publicicitate. București: Editura Tritonic, 2002. 532 p.

8. Popescu, Cristian Florin. Manual de Jurnalism. Volumul II. București: Editura Tritonic, 2004. 252 p.

9. Preda, Sorin. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași: Polirom, 2006. 224 p.

10. Randall, David. Jurnalistul universal. Iași: Polirom, 2007. 355 p.

11. Roșca, Luminița. Producția textului jurnalistic. Iași: Polirom, 2004. 231 p.

12. Keeble, Richard. Presa scrisă. O introducere critică. Iași: Polirom, 2009. 382 p.

Surse online: 13. www.dexonline.ro 14. www.evz.md. 15. www.evz.. 16. www.ghidjurnalism.. 17. www.ijc.md/Publicatii/resurse/jurnalistica_grigoryan_ro.pdf

1. Adamson, Allen P., Brandsimple, București, Editura PUBLICA, 2010.

2. Aitchison, Jim, Inovație în advertising, București, Brandbuilders, 2006.

3. Corbu, Nicoleta, Brandurile globale. O cercetare cross-culturală, București, Editura Tritonic, 2009. antropomedia / 107 / 2 / 2010

4. Diaconu, Mădălina, Despre miresme și duhori. O fenomenologie a olfacției, București, Humanitas, 2007.

5. Kroeber-Riel, Werner, Bildkommunikation, Munchen, Franz Vahlen Verlag, 1995.

6. Lindstrom, Martin, Branduri senzoriale, București, Editura PUBLICA, 2009.

7. Petre, Dan, Iliescu, Dragoș, Psihologia reclamei, București, Comunicare.ro, 2006

Anexa 1

Datele statistice arată că numărul copiilor din Republica Moldova cu unul sau ambii părinți plecați la muncă peste hotare depășește 150 de mii. Potrivit experților, plecarea peste hotare a părinților reprezintă o schimbare radicală în viața copilului, iar urmările pot fi grave mai ales că exodul forței de muncă nu poate fi oprit. Pe de altă parte, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Gheorghe Țurcanu spune că toți copiii lăsați fără supraveghere, sunt monitorizați de către autoritățile tutelare.

Relatează Victoria Macovei

Solicitată de RVB fostul Avocat Parlamentar al Copilului, Tamara Plămădeală, a declarat că în ultimii ani, s-a dublat numărul copiilor cu ambii părinți peste hotare. Ea a menționat că aspectul pozitiv al migrațiunii este îmbunătățirea situației financiare a familiilor, dar afectează starea psiho-emoțională a copiilor. La fel, fostul Avocat Parlamentar al Copilului atenționează că în rezultatul lipsei de monitorizare a acestor copii, va crește o generație de maturi cu un comportament antisocial. Tamara Plămădeală a spus că fenomenul migrației și consecințele ei sunt problema statului, iar Guvernul ar trebui să ia atitudine. Tamara Plămădeală

La rîndul său, psihologul Irina Novac, ne-a declarat că în majoritatea cazurilor, la copiii rămași fără supraveghere se atestă tulburări neurotice, stări depresive și tulburări de comportament. Mai mult, psihologul spune că din sentimentul de vinovăție, părinții au tendința să compenseze lipsa acestuia prin daruri, ceea ce înrăutățește situația. Astfel, de cele mai multe ori copiii manipulează părinții contra unei sume de bani și în acest fel le perturbă echilibrul dintre a merita și a obține. Irina Novac

În aceeași ordine de idei, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Gheorghe Țurcanu a spus că potrivit legii, părinții care pleacă peste hotare trebuie să anunțe autoritățile locale și să instituie tutelă. Tototdată, legile obligă autoritățile locale să ducă o evidență a copiilor lăsați fără supraveghere și să-i monitorizeze pentru a preveni situațiile de risc. Pa de altă parte, viceministrul a precizat că 50 la sută dintre părinții care pleacă nu anunță autoritățile , iar legea nu prevede sancțiuni pentru maturi.Gheorghe Țurcanu

 Experții sunt de părere că această problemă să fie reglementată printr-o lege care ar stabili procedurile de identificare, asistență și evidență a copiilor separați de părinți, La fel, statul ar trebui să stabileasca un dialog cu țările în care muncesc părinții, ca sa simplifice procedura de legalizare.

Anexa 2

Până la sfârșitul anului, vor fi implementate peste 10 mii de standarde europene în toate domeniile de producție din Republica Moldova. În acest sens, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul privind Consolidarea capacităților în sectorul standardizării conform celor mai bune practice ale Uniunii Europene.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit liderului de proiect, Dumitru Danu, proiectul vizează consolidarea capacităților Ministerului Economiei și structurilor sale subordonare în sectorul standardizării. Obiectivul general al proiectului este punerea în aplicare a celor mai bune practici în sectorul standardizării cu scopul pregătirii pentru acordurile de liber schimb, a precizat Dumitu Danu. Astfel, experți din instituțiile de specialitate din România și Germania vor oferi consultații instituțiilor beneficiare și altor structuri, în vederea dezvoltării capacităților naționale corespunzătoare.

Dumitru Dan

La rândul său, Iurie Socol, directorul Institutului Național de Standardizare a declarat că în Republica Moldova sunt peste 23 de mii de standarde în domeniile de producție, însă acestea sunt învechite și nu corespund normelor Uniunii Europene. Prin intermediul proiectului lansat astăzi, până la sfârșitul anului, la Institutul Național de Standardizare vor fi implementate peste 10 mii de standarde europene. Iurie Socol afirmă că unul din beneficiile acestui proiect este că producția din RM va putea fi plasată pe piața Uniunii Europene, fara impedimente. De asemenea, consumatorii vor procura un produs cu un grad mai avansat de calitate și securitate, a precizat directorul Institutului Național de Standardizare.

Iurie Socol

Durata de desfășurare a proiectului este de 24 de luni. Potrivit coordonatorilor proiectului, primul pas de implementare a acestuia va fi adaptarea cadrului legal la regulamentul Uniunii Europene, iar ulterior implementarea legilor, care potrivit experților UE, trebuie realizată treptat.

Anexa 3

Peste 20 de actori electorali au folosit resurse administrative, iar nouă au oferit cadouri electorale pentru a se promova. Acestea sunt unele din cele mai grave încălcări înregistrate de Asociația Promo-LEX care a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cel de-al doilea Raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Generale Locale din 14 iunie. Potrivit observatorilor, majoritatea încălcărilor incluse în raport vizează finanțarea partidelor politice.

Relatează Victoria Macovei

Analistul financiar al Misiunii de Observare Promo-LEX, Cornelia Călin, a declarat că nouă din 42 de concurenți electorali, au depus rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală, iar doar cinci dintre ei au indicat venituri și cheltuieli. De asemenea, potrivit raportului majoritatea cheltuielilor raportate de către concurenții electorali au fost pentru publicitate, însă nici unul n-a reflectat cheltuieli reale privind chiria sediilor și remunerarea muncii.

Cornelia Călin

Potrivit șefului Misiunii de Observare Promo-LEX, Pavel Postică, spre desosebire de campaniile electorale precedente, în actuala campanie doar câțiva concurenți au intrat oficial în cursa electorală cu diverse activități de promovare. Totodată, mass-media locală și cea regională a fost pasivă, iar observatorii au raportat doar cinci cazuri de utilizare a acesteia drept instrument electoral. Pavel Postică s-a referit și la problema amenajării locurilor pentru afișajul electoral, care persistă în multe localități. În peste 600 de cazuri, administrațiile publice locale au tergiversat luarea deciziilor în ceea ce privește acordarea spațiilor pentru întrunirile concurenților electorali, a menționat șeful Misiunii de monitorizare. Astfel, Pavel Postică a venit cu un șir de recomandări către Comisia Electorală Centrală, precum și concurenților electorali.

Pavel PosticăRaportul acoperă perioada 30 aprilie-20 mai și reflectă procesele electorale din Republica Moldova, așa cum au fost raportate de către observatorii Promo-LEX. Scopul general al Misiunii de Observare este de a contribui la îmbunătățirea calității și sporirea încrederii cetățenilor în procesele democratice din Republica Moldova. Experiența Asociației Promo-LEX de monitorizare include metode cum ar fi observarea pe termen lung, numărare rapidă a voturilor , raportarea prin SMS și observarea prin intermediul echipelor mobile.

Anexa 4

Ziua Internațională a Muzeelor devine de ce în ce mai populară și adună tot mai mulți vizitatori. Astfel, organizatorii evenimentului au declarat astăzi, într-o conferință de presă, că și în acest an la Chișinău se va organiza Ziua Internațională a Muzeelor, precum și Noaptea Europeană a Muzeelor. Directorii celor patru muzee din capitală care vor găzdui evenimentul, au spus că scopul acestuia îl constituie descoperirea și conștientizarea valorilor culturale.

Relatează Victoria Macovei

Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava a precizat că muzeele participante la proiect sunt Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Alexandru Puskin, Muzeul Național de Arte, precum și instituția pe care o conduce. Potrivit programului, suita de manifestări dedicate Zilei Internaționale a Muzeelor se va desfășura pe 16 mai, între orele 11.00 și 17.00. Programul include expoziții, jocuri intelectuale pentru copii, workshopu-uri și concerte. Eugen Sava a menționat că în această zi muzeele vor activa în regim de gratuitate pentru toate categoriile de vârstă.

Eugen Sava

Prezentă la conferință, Svetlana Pociumban, sefa Direcției patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii, a declarat că sărbătoarea muzeelor a înregistrat în anul 2014 peste 40 de mii de vizitatori, de două ori mai mult decât anul precedent. De asemenea, ea și-a exprimat încrederea ca la această ediție, Ziua Internațională a Muzeelor va aduna și mai mulți curioși. Totodată, Svetlana Pociumban a precizat că, o noutate în acest an va fi o excursie ghidată de persoane publice, cu axare pe muzeele participante la proiect.

Svetlana Pociumban

De asemenea, organizatorii au spus că Noaptea Europeană a Muzeelor va avea loc tot pe 16 mai, de la ora 18.00 până la 2.00 noaptea. Pentru facilitarea accesului publicului la eveniment, va fi redirecționat transportul public și sistat accesul și parcarea în perimetrul muzeelor .

Anexa 5

Numărul moldovenilor infectați cu virusul HIV-SIDA este în creștere. Sunt datele Ministerului Sănătății prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cu ocazia Zilei Internaționale de comemorare a persoanelor decedate de HIV. În acest context, reprezentanții ministerului sănătății au declarat că virusul HIV rămâne a fi o problemă gravă de sănătate publică.

Relatează Victoria Macovei

Viceministrul Sănătății, Svetlana Cotelea a declarat că anul trecut au fost înregistrate peste 800 de cazuri noi de infectare cu HIV, cu 125 mai mult decât în anul 2013. Astfel, la începutul acestui an, numărul persoanelor infectate în Republica Moldova a depășit cifra de noua mii, a menționat Cotelea. Potrivit vicemininistrului Sănătății, deși există un program de prevenire, depistare și înrolare în tratament a persoanelor infectate, instituțiile medicale din RM continuă să înregistreze cazuri noi de infecție. Svetlana Cotelea a precizat că de cele mai multe ori, trasmiterea virusului HIV are loc pe cale sexuală.

Svetlana Cotelea

Prezent la conferința de presă, Gheorghe Țurcanu, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a declarat la rândul său că în scopul prevenirii și depistării persoanelor infectate cu HIV au fost deschise 4 centre medicale. Potrivit lui, acestea se află în Chișinău, Bălți, Cahul și Tiraspol și corespund tuturor cerințelor europene.

Gheorghe Țurcanu

Ruslan Poverga, președintele Asociației Inițiativa Pozitivă și purtător a virusului HIV, a afirmat că atitudinea societății față de persoanele infectate este discriminatorie. Ruslan Poverga a declarat că prin intermediul Asociației pe care o conduce, ajută oamenii bolnavi să se poată integra în societate, sa-și găsească un loc de muncă și să beneficieze de servicii medicale la un nivel înalt.

Ruslan Poverga

Statisticile Centrului Național de Sănătate Publică arată că, de la începutul maladiei aproximativ 2500 de oameni care sufereau de SIDA au murit. În Republica Moldova, persoanele infectate cu virusul HIV beneficiază de îngrijire medicală și tratament antiretroviral continuu gratuit.

Anexa 6

În Republica Moldova, numărul copiilor din instituțiile rezidențiale continuă să fie mare, chiar dacă numărul de admiteri scade. Sunt datele unui studiu, prezentat astăzi, de reprezentanții Ministerului Muncii, în cadrul unui atelier de elaborare a planului de acțiuni cu privire la protecția copiilor. Planul de acțiuni elaborat în rezultatul acestui atelier va servi drept instrument de bază pentru autoritățile publice locale și centrale în asigurarea protecției tuturor copiilor.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit șefului direcției protecției familiei și drepturilor copilului, din cadrul M. Muncii, Viorica Dumbrăveanu, în anul 2007, Guvernul RM a lansat reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, când și-a propus reducerea în jumătate, timp de cinci ani, a numărului copiilor instituționalizați. Studiul arată că aproximativ o treime din copii au fost ajutați să revină în famiile biologice sau au fost plasați în familii extinse.

Pe de altă parte, însă, Ruxanda Glavan, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei afirmă că nu s-a renunțat complet la plasarea copiilor în instituțiile rezidențiale, iar în prezent peste 3 mii de copii cresc în școlile-internat din RM.

Ruxanda Glavan

De asemenea, potrivit ministrului Muncii, cauzele care duc la separarea copiilor de familie sunt sărăcia, migrația masivă a populației, dar și lipsa de servicii sociale adecvate. Astfel, până în anul 2020, Ministerul Muncii își propune să efectueze un șir de acțiuni, în vederea micșorării numărului de copii instituționalizați.

Ruxanda Glavan

Potrivit studiului, copiii crescuți în instituțiile rezidențiale sunt de 40 de ori mai predispuși să comită infracțiuni sau să aibă o durată de viață mai scurtă, decât semenii lor. De asemenea, în RM precum și în alte state ale UE, instituțiile primesc finanțare „per copil”, fapt care încurajează directorii acestor instituții să caute modalități pentru a suplini toate locurile.

Anexa 7

Centrele de Sănătate Publică va fi cu 10 la sută mai mic decât în 2014, diferența fiind de peste 20 milioane de lei. Medicii, dar și reprezentanții sindicatului Sănătatea avertizează că reducerea finanțării în acest domeniu, va duce la reduceri de salarii și va afecta sănătatea populației.

Relatează Victoria Macovei

Vicepreședintele Sindicatului Sănătatea, Mihail Dutca a afirmat că începând cu 1 aprilie, cadrele medicale primesc salarii mai mici,. De asemenea, el susține că aceștia sunt remunerați doar pentru responsabilitățile de bază, nu și pentru serviciile suplimentare. În aceste condiții, Mihail Dutca a precizat că nu vor fi resurse financiare suficiente pentru a preveni răspândirea infecțiilor, precum și pentru a motiva cadrele medicale să îndeplinească anumite activități.

Mihail Dutca

Potrivit vicepreședintelui Sindicatului Sănătatea, mai mulți directori ai Centrelor de Sănătate Publică au avut de curând o întrevedere cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Aceștia au solicitat conducerii să argumenteze reducerea bugetului prevăzut pentru Centrele de Sănătate Publică.

Mihail Dutca

Solicitat de Radio Vocea Basarabiei, viceministrul Sănătății Octavian Grama a declarat la rândul său, că bugetul nu a fost redus. Potrivit lui, Centrele de Sănătate Publică au anumiți indici de performanță pe care trebuie să le îndeplinească, iar finanțarea lor diferă în funcție de rezultatele obținute.

Octavian Grama

Pe de altă parte, Luminița Suveică, medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică al municipiului Chișinău a declarat că reducerea bugetului, nu va influența negativ asupra instituției pe care o reprezintă, deoarece au fost elaborate optimizările necesare unei funcționări corecte.

Luminița Suveică

Potrivit bugetului de stat pentru anul 2014, în domeniul sănătății publice au fost cheltuite aproximativ 200 de milioane de lei. Pentru anul acesta, însă, au fost prevăzute doar 175 de milioane. În RM sunt 36 de centre de sănătate publică, în care activează peste 500 de specialiști cu un salariu mediu de 2700 lei.

Anexa 8

Anual, în Republica Moldova peste 500 de salariați sunt traumatizați în urma accidentelor de muncă, dintre care 10 la sută decedează. Datele au fost prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe naționale cu prilejul Zilei Mondiale pentru Sănătate și Securitate la Locul de Muncă. În acest sens, membrii conferinței au discutat despre necesitatea de a edifica o cultură de prevenire în domeniul securității și sănătății în muncă.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit viceministrului Muncii, Ghoerghe Țurcanu, cauzele accidentelor la locul de muncă sunt lipsa testării locului de muncă, condițiile proaste și neglijarea regulilor de securitate. Pentru a preveni securitatea și sănătatea în muncă, ministerul a elaborat un cadrul legal care corespunde normelor Uniunii Europene și prevede 27 de directive în toate domeniile de activitate. Ghoerghe Țurcanu a menționat că acest act va obliga toate instituțiile să respecte și să implementeze reguli de securitate în instituția sa.Ghoerghe Țurcanu

Directorul Inspectoratului Național de Sănătate, Dumitru Stăvilă a precizat că numărul accidentelor la locul de muncă s-a micșorat în ultimii cinci ani, însă este în continuare o situație alarmantă. Cele mai frecvente accidente au loc în domeniul industriei prelucrătoare, agriculturii și construcțiilor. În același timp, Dumitru Stăvilă a afirmat că conform practicilor internaționale, ar trebui să fie îmbunătățite condițiile de muncă, să fie create niște comisii care să evalueze și să gestioneze riscurile, precum și să fie implementat serviciul intern de sănătate la locul de muncă.Dumitru Stăvilă

Reprezentantul Confederației Naționale a Patronatelor, Radu Drumea a spus că în contextul situației de criză economică prin care trece RM, patronii nu sunt cointeresați economic să asigure sănătatea salariaților săi. Astfel, Radu Drumea consideră că este necesar de implementat principul de prevenire și compensare. Potrivit lui, atât angajatorii cât și salariații trebuie motivați să respecte normele de securitate în muncă, precum și sancționați dacă le încalcă. Radu Drumea

Organizația Internaționala a Muncii estimează că anual la nivel mondial aproximativ 2,3 milioane de lucrători mor din cauza accidentelor de muncă, iar 4% din Produsul Intern Brut mondial anual se cheltuie pentru victimele accidentelor și pentru tratamentul bolilor profesionale.

Anexa 9

Majorarea îndemnizației unice la naștere până la 5500 lei este una din prioritățile Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei pentru anul 2015. Conducerea ministerului și-a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cele mai importante măsuri pe care le vor implementa în domeniul protecției sociale, precum și în reformarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit ministrului Muncii, Ruxanda Glavan prioritatea de bază pentru ministerul pe care îl conduce va fi susținerea politicilor sociale pentru familiile cu copii. În acest scop, MMPSF și-a propus pentru anul 2015 să majoreze cu 70 la sută îndemnizația unică la naștere, să acorde pentru tații copiilor un concediu paternal cu o durată de 3 zile calendaristice și să permită admiterea în creșe a copiilor de la un an și șase luni.

Ruxandra Glavan

La rândul său, viceministrul Muncii, Sergiu Sainciuc a declarat că o altă prioritate a ministerului este perfecționarea legislației muncii în vederea ajustării ei la directivele Uniunii Europene. Potrivit lui, în domeniul salarizării, începând cu 1 mai, urmează să fie stabilit cuantumul minim garantat în mărime de 1900 lei. De asemenea, în urma măsurilor implementate conform legislației în vigoare, angajații din sectorul bugetar vor fi asigurați cu un salariu mediu pe economie de 4500 lei.

Sergiu Sainciuc

Pe lista priorităților se află și îmbunătățirea actualului sistem de pensii, a menționat vicemnistrul Laura Grecu. În acest sens, conducerea MMPSF a anunțat că va pune accent pe două măsuri de reforme:instituirea pensiei de bază care va fi plătită într-o sumă fixă tuturor pensionarilor pentru limita de vârstă și plafonarea pensiilor valoarea cărora a atins cifra de 5 salarii medii pe economie.

Laura Grecu

În același timp, ministrul Muncii Ruxanda Glavan a precizat că vor continua combaterea muncii la negru prin crearea unor echipe multidiciplinare în fiecare raion. De asemenea, Glavan și-a exprimat speranța ca prin aceste dar și alte acțiuni, sistemul de protecție socială din RM se va ajuta la standardele europene.

Anexa 10

Numărul pacienților cu infecții alimentare provocate de apă și produse alimentare necalitative a crescut cu 25 la sută în anul 2014, arată datele Centrului Național de Sănătate Publică. Astfel, astăzi de Ziua Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății a organizat o conferință de presă cu scopul de a sensibiliza pe toți cei implicați în producția alimentelor precum și pe cei responsabili de supravegherea sectorului alimentar.

Relatează Victoria Macovei

Ministrul Sănătății, Mircea Buga a declarat că produsele alimentare nesigure fac parte din cei mai importanți factori de risc pentru sănătate și pot provoca peste 200 de boli. Totodată ministrul a spus că, pe parcursul anului 2014 a avut loc o creștere semnificativă a morbidității prin toxiinfecții alimentare. De asemenea, în perioada respectivă s-au înregistrat peste 12 mii de persoane afectate de boli diareice acute determinate de alimente infectate. Pentru a proteja sănătatea oamenilor, produsele alimentare trebuie să fie inofensive, de calitate nutrițională adecvată și fără pericole chimice, a subliniat ministrul Sănătății, Mircea Buga.

Mircea Buga

Potrivit lui Iurie Carp, director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cauzele principale care au favorizat izbucnirile de infecții alimentare sunt procurarea produselor alimentare din locuri neautorizate, nerespectarea procesului de pregătire sau păstrare a bucatelor, precum și organizarea ceremoniilor în locuri de alimentație publică cu folosirea materiei prime contaminată.

Iurie Carp

Reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății în RM, Jarno Habicht afirmă că anual, la nivel global decedează peste doua milioane de oameni din cauza infecțiilor alimentare. Totodată, Jarno Habicht a menționat că este necesar să se acorde o atenție mai sporită cadrului regulator, prin implementarea și respectarea practicilor Organizației Mondiale a Comerțului și UE în domeniul gestionării produselor alimentare.

Jarno Habicht

Ziua Mondială a Sănătății 2015 este o oportunitate de a atrage atenția factorilor de decizie, producătorilor și publicului lar asupra importanței siguranței alimentare. În acest sens, MS a elaborat un șir de activități de sensibilizare și informare a publicului, inclusiv distribuirea materialelor informative, organizarea seminarelor și atelierelor de lucru.

Bibliografie

1. Agnes, Yves. Introducere în jurnalism. Iași: Editura Polirom, 2011. 430 p.

2. Barbier, Zelizer. Despre jurnalism la modul serios. Iași: Polirom, 2007. 278 p.

3. Ciobotea, Radu. Reportajul. Tehnici de redactare. Chișinău: Cartier, 2012. 221 p.

4. Coman, Mihai (coordonator). Manual de jurnalism, Vol. I. Iași: Polirom, 2000. 229 p.

5. Manual pentru ziariștii din Europa Centrală și de Est. București: Metropol, 1992. 208 p.

6. Mouillaud, Maurice, Tétu, Jean François. Presa cotidiană. București: Tritonic, 2003. 224 p.

7. Popescu, Cristian Florin. Dicționar explicativ de Jurnalism, Relații Publice și Publicicitate. București: Editura Tritonic, 2002. 532 p.

8. Popescu, Cristian Florin. Manual de Jurnalism. Volumul II. București: Editura Tritonic, 2004. 252 p.

9. Preda, Sorin. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași: Polirom, 2006. 224 p.

10. Randall, David. Jurnalistul universal. Iași: Polirom, 2007. 355 p.

11. Roșca, Luminița. Producția textului jurnalistic. Iași: Polirom, 2004. 231 p.

12. Keeble, Richard. Presa scrisă. O introducere critică. Iași: Polirom, 2009. 382 p.

Surse online: 13. www.dexonline.ro 14. www.evz.md. 15. www.evz.. 16. www.ghidjurnalism.. 17. www.ijc.md/Publicatii/resurse/jurnalistica_grigoryan_ro.pdf

1. Adamson, Allen P., Brandsimple, București, Editura PUBLICA, 2010.

2. Aitchison, Jim, Inovație în advertising, București, Brandbuilders, 2006.

3. Corbu, Nicoleta, Brandurile globale. O cercetare cross-culturală, București, Editura Tritonic, 2009. antropomedia / 107 / 2 / 2010

4. Diaconu, Mădălina, Despre miresme și duhori. O fenomenologie a olfacției, București, Humanitas, 2007.

5. Kroeber-Riel, Werner, Bildkommunikation, Munchen, Franz Vahlen Verlag, 1995.

6. Lindstrom, Martin, Branduri senzoriale, București, Editura PUBLICA, 2009.

7. Petre, Dan, Iliescu, Dragoș, Psihologia reclamei, București, Comunicare.ro, 2006

Anexa 1

Datele statistice arată că numărul copiilor din Republica Moldova cu unul sau ambii părinți plecați la muncă peste hotare depășește 150 de mii. Potrivit experților, plecarea peste hotare a părinților reprezintă o schimbare radicală în viața copilului, iar urmările pot fi grave mai ales că exodul forței de muncă nu poate fi oprit. Pe de altă parte, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Gheorghe Țurcanu spune că toți copiii lăsați fără supraveghere, sunt monitorizați de către autoritățile tutelare.

Relatează Victoria Macovei

Solicitată de RVB fostul Avocat Parlamentar al Copilului, Tamara Plămădeală, a declarat că în ultimii ani, s-a dublat numărul copiilor cu ambii părinți peste hotare. Ea a menționat că aspectul pozitiv al migrațiunii este îmbunătățirea situației financiare a familiilor, dar afectează starea psiho-emoțională a copiilor. La fel, fostul Avocat Parlamentar al Copilului atenționează că în rezultatul lipsei de monitorizare a acestor copii, va crește o generație de maturi cu un comportament antisocial. Tamara Plămădeală a spus că fenomenul migrației și consecințele ei sunt problema statului, iar Guvernul ar trebui să ia atitudine. Tamara Plămădeală

La rîndul său, psihologul Irina Novac, ne-a declarat că în majoritatea cazurilor, la copiii rămași fără supraveghere se atestă tulburări neurotice, stări depresive și tulburări de comportament. Mai mult, psihologul spune că din sentimentul de vinovăție, părinții au tendința să compenseze lipsa acestuia prin daruri, ceea ce înrăutățește situația. Astfel, de cele mai multe ori copiii manipulează părinții contra unei sume de bani și în acest fel le perturbă echilibrul dintre a merita și a obține. Irina Novac

În aceeași ordine de idei, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Gheorghe Țurcanu a spus că potrivit legii, părinții care pleacă peste hotare trebuie să anunțe autoritățile locale și să instituie tutelă. Tototdată, legile obligă autoritățile locale să ducă o evidență a copiilor lăsați fără supraveghere și să-i monitorizeze pentru a preveni situațiile de risc. Pa de altă parte, viceministrul a precizat că 50 la sută dintre părinții care pleacă nu anunță autoritățile , iar legea nu prevede sancțiuni pentru maturi.Gheorghe Țurcanu

 Experții sunt de părere că această problemă să fie reglementată printr-o lege care ar stabili procedurile de identificare, asistență și evidență a copiilor separați de părinți, La fel, statul ar trebui să stabileasca un dialog cu țările în care muncesc părinții, ca sa simplifice procedura de legalizare.

Anexa 2

Până la sfârșitul anului, vor fi implementate peste 10 mii de standarde europene în toate domeniile de producție din Republica Moldova. În acest sens, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul privind Consolidarea capacităților în sectorul standardizării conform celor mai bune practice ale Uniunii Europene.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit liderului de proiect, Dumitru Danu, proiectul vizează consolidarea capacităților Ministerului Economiei și structurilor sale subordonare în sectorul standardizării. Obiectivul general al proiectului este punerea în aplicare a celor mai bune practici în sectorul standardizării cu scopul pregătirii pentru acordurile de liber schimb, a precizat Dumitu Danu. Astfel, experți din instituțiile de specialitate din România și Germania vor oferi consultații instituțiilor beneficiare și altor structuri, în vederea dezvoltării capacităților naționale corespunzătoare.

Dumitru Dan

La rândul său, Iurie Socol, directorul Institutului Național de Standardizare a declarat că în Republica Moldova sunt peste 23 de mii de standarde în domeniile de producție, însă acestea sunt învechite și nu corespund normelor Uniunii Europene. Prin intermediul proiectului lansat astăzi, până la sfârșitul anului, la Institutul Național de Standardizare vor fi implementate peste 10 mii de standarde europene. Iurie Socol afirmă că unul din beneficiile acestui proiect este că producția din RM va putea fi plasată pe piața Uniunii Europene, fara impedimente. De asemenea, consumatorii vor procura un produs cu un grad mai avansat de calitate și securitate, a precizat directorul Institutului Național de Standardizare.

Iurie Socol

Durata de desfășurare a proiectului este de 24 de luni. Potrivit coordonatorilor proiectului, primul pas de implementare a acestuia va fi adaptarea cadrului legal la regulamentul Uniunii Europene, iar ulterior implementarea legilor, care potrivit experților UE, trebuie realizată treptat.

Anexa 3

Peste 20 de actori electorali au folosit resurse administrative, iar nouă au oferit cadouri electorale pentru a se promova. Acestea sunt unele din cele mai grave încălcări înregistrate de Asociația Promo-LEX care a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cel de-al doilea Raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Generale Locale din 14 iunie. Potrivit observatorilor, majoritatea încălcărilor incluse în raport vizează finanțarea partidelor politice.

Relatează Victoria Macovei

Analistul financiar al Misiunii de Observare Promo-LEX, Cornelia Călin, a declarat că nouă din 42 de concurenți electorali, au depus rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală, iar doar cinci dintre ei au indicat venituri și cheltuieli. De asemenea, potrivit raportului majoritatea cheltuielilor raportate de către concurenții electorali au fost pentru publicitate, însă nici unul n-a reflectat cheltuieli reale privind chiria sediilor și remunerarea muncii.

Cornelia Călin

Potrivit șefului Misiunii de Observare Promo-LEX, Pavel Postică, spre desosebire de campaniile electorale precedente, în actuala campanie doar câțiva concurenți au intrat oficial în cursa electorală cu diverse activități de promovare. Totodată, mass-media locală și cea regională a fost pasivă, iar observatorii au raportat doar cinci cazuri de utilizare a acesteia drept instrument electoral. Pavel Postică s-a referit și la problema amenajării locurilor pentru afișajul electoral, care persistă în multe localități. În peste 600 de cazuri, administrațiile publice locale au tergiversat luarea deciziilor în ceea ce privește acordarea spațiilor pentru întrunirile concurenților electorali, a menționat șeful Misiunii de monitorizare. Astfel, Pavel Postică a venit cu un șir de recomandări către Comisia Electorală Centrală, precum și concurenților electorali.

Pavel PosticăRaportul acoperă perioada 30 aprilie-20 mai și reflectă procesele electorale din Republica Moldova, așa cum au fost raportate de către observatorii Promo-LEX. Scopul general al Misiunii de Observare este de a contribui la îmbunătățirea calității și sporirea încrederii cetățenilor în procesele democratice din Republica Moldova. Experiența Asociației Promo-LEX de monitorizare include metode cum ar fi observarea pe termen lung, numărare rapidă a voturilor , raportarea prin SMS și observarea prin intermediul echipelor mobile.

Anexa 4

Ziua Internațională a Muzeelor devine de ce în ce mai populară și adună tot mai mulți vizitatori. Astfel, organizatorii evenimentului au declarat astăzi, într-o conferință de presă, că și în acest an la Chișinău se va organiza Ziua Internațională a Muzeelor, precum și Noaptea Europeană a Muzeelor. Directorii celor patru muzee din capitală care vor găzdui evenimentul, au spus că scopul acestuia îl constituie descoperirea și conștientizarea valorilor culturale.

Relatează Victoria Macovei

Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava a precizat că muzeele participante la proiect sunt Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Alexandru Puskin, Muzeul Național de Arte, precum și instituția pe care o conduce. Potrivit programului, suita de manifestări dedicate Zilei Internaționale a Muzeelor se va desfășura pe 16 mai, între orele 11.00 și 17.00. Programul include expoziții, jocuri intelectuale pentru copii, workshopu-uri și concerte. Eugen Sava a menționat că în această zi muzeele vor activa în regim de gratuitate pentru toate categoriile de vârstă.

Eugen Sava

Prezentă la conferință, Svetlana Pociumban, sefa Direcției patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii, a declarat că sărbătoarea muzeelor a înregistrat în anul 2014 peste 40 de mii de vizitatori, de două ori mai mult decât anul precedent. De asemenea, ea și-a exprimat încrederea ca la această ediție, Ziua Internațională a Muzeelor va aduna și mai mulți curioși. Totodată, Svetlana Pociumban a precizat că, o noutate în acest an va fi o excursie ghidată de persoane publice, cu axare pe muzeele participante la proiect.

Svetlana Pociumban

De asemenea, organizatorii au spus că Noaptea Europeană a Muzeelor va avea loc tot pe 16 mai, de la ora 18.00 până la 2.00 noaptea. Pentru facilitarea accesului publicului la eveniment, va fi redirecționat transportul public și sistat accesul și parcarea în perimetrul muzeelor .

Anexa 5

Numărul moldovenilor infectați cu virusul HIV-SIDA este în creștere. Sunt datele Ministerului Sănătății prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cu ocazia Zilei Internaționale de comemorare a persoanelor decedate de HIV. În acest context, reprezentanții ministerului sănătății au declarat că virusul HIV rămâne a fi o problemă gravă de sănătate publică.

Relatează Victoria Macovei

Viceministrul Sănătății, Svetlana Cotelea a declarat că anul trecut au fost înregistrate peste 800 de cazuri noi de infectare cu HIV, cu 125 mai mult decât în anul 2013. Astfel, la începutul acestui an, numărul persoanelor infectate în Republica Moldova a depășit cifra de noua mii, a menționat Cotelea. Potrivit vicemininistrului Sănătății, deși există un program de prevenire, depistare și înrolare în tratament a persoanelor infectate, instituțiile medicale din RM continuă să înregistreze cazuri noi de infecție. Svetlana Cotelea a precizat că de cele mai multe ori, trasmiterea virusului HIV are loc pe cale sexuală.

Svetlana Cotelea

Prezent la conferința de presă, Gheorghe Țurcanu, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a declarat la rândul său că în scopul prevenirii și depistării persoanelor infectate cu HIV au fost deschise 4 centre medicale. Potrivit lui, acestea se află în Chișinău, Bălți, Cahul și Tiraspol și corespund tuturor cerințelor europene.

Gheorghe Țurcanu

Ruslan Poverga, președintele Asociației Inițiativa Pozitivă și purtător a virusului HIV, a afirmat că atitudinea societății față de persoanele infectate este discriminatorie. Ruslan Poverga a declarat că prin intermediul Asociației pe care o conduce, ajută oamenii bolnavi să se poată integra în societate, sa-și găsească un loc de muncă și să beneficieze de servicii medicale la un nivel înalt.

Ruslan Poverga

Statisticile Centrului Național de Sănătate Publică arată că, de la începutul maladiei aproximativ 2500 de oameni care sufereau de SIDA au murit. În Republica Moldova, persoanele infectate cu virusul HIV beneficiază de îngrijire medicală și tratament antiretroviral continuu gratuit.

Anexa 6

În Republica Moldova, numărul copiilor din instituțiile rezidențiale continuă să fie mare, chiar dacă numărul de admiteri scade. Sunt datele unui studiu, prezentat astăzi, de reprezentanții Ministerului Muncii, în cadrul unui atelier de elaborare a planului de acțiuni cu privire la protecția copiilor. Planul de acțiuni elaborat în rezultatul acestui atelier va servi drept instrument de bază pentru autoritățile publice locale și centrale în asigurarea protecției tuturor copiilor.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit șefului direcției protecției familiei și drepturilor copilului, din cadrul M. Muncii, Viorica Dumbrăveanu, în anul 2007, Guvernul RM a lansat reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, când și-a propus reducerea în jumătate, timp de cinci ani, a numărului copiilor instituționalizați. Studiul arată că aproximativ o treime din copii au fost ajutați să revină în famiile biologice sau au fost plasați în familii extinse.

Pe de altă parte, însă, Ruxanda Glavan, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei afirmă că nu s-a renunțat complet la plasarea copiilor în instituțiile rezidențiale, iar în prezent peste 3 mii de copii cresc în școlile-internat din RM.

Ruxanda Glavan

De asemenea, potrivit ministrului Muncii, cauzele care duc la separarea copiilor de familie sunt sărăcia, migrația masivă a populației, dar și lipsa de servicii sociale adecvate. Astfel, până în anul 2020, Ministerul Muncii își propune să efectueze un șir de acțiuni, în vederea micșorării numărului de copii instituționalizați.

Ruxanda Glavan

Potrivit studiului, copiii crescuți în instituțiile rezidențiale sunt de 40 de ori mai predispuși să comită infracțiuni sau să aibă o durată de viață mai scurtă, decât semenii lor. De asemenea, în RM precum și în alte state ale UE, instituțiile primesc finanțare „per copil”, fapt care încurajează directorii acestor instituții să caute modalități pentru a suplini toate locurile.

Anexa 7

Centrele de Sănătate Publică va fi cu 10 la sută mai mic decât în 2014, diferența fiind de peste 20 milioane de lei. Medicii, dar și reprezentanții sindicatului Sănătatea avertizează că reducerea finanțării în acest domeniu, va duce la reduceri de salarii și va afecta sănătatea populației.

Relatează Victoria Macovei

Vicepreședintele Sindicatului Sănătatea, Mihail Dutca a afirmat că începând cu 1 aprilie, cadrele medicale primesc salarii mai mici,. De asemenea, el susține că aceștia sunt remunerați doar pentru responsabilitățile de bază, nu și pentru serviciile suplimentare. În aceste condiții, Mihail Dutca a precizat că nu vor fi resurse financiare suficiente pentru a preveni răspândirea infecțiilor, precum și pentru a motiva cadrele medicale să îndeplinească anumite activități.

Mihail Dutca

Potrivit vicepreședintelui Sindicatului Sănătatea, mai mulți directori ai Centrelor de Sănătate Publică au avut de curând o întrevedere cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Aceștia au solicitat conducerii să argumenteze reducerea bugetului prevăzut pentru Centrele de Sănătate Publică.

Mihail Dutca

Solicitat de Radio Vocea Basarabiei, viceministrul Sănătății Octavian Grama a declarat la rândul său, că bugetul nu a fost redus. Potrivit lui, Centrele de Sănătate Publică au anumiți indici de performanță pe care trebuie să le îndeplinească, iar finanțarea lor diferă în funcție de rezultatele obținute.

Octavian Grama

Pe de altă parte, Luminița Suveică, medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică al municipiului Chișinău a declarat că reducerea bugetului, nu va influența negativ asupra instituției pe care o reprezintă, deoarece au fost elaborate optimizările necesare unei funcționări corecte.

Luminița Suveică

Potrivit bugetului de stat pentru anul 2014, în domeniul sănătății publice au fost cheltuite aproximativ 200 de milioane de lei. Pentru anul acesta, însă, au fost prevăzute doar 175 de milioane. În RM sunt 36 de centre de sănătate publică, în care activează peste 500 de specialiști cu un salariu mediu de 2700 lei.

Anexa 8

Anual, în Republica Moldova peste 500 de salariați sunt traumatizați în urma accidentelor de muncă, dintre care 10 la sută decedează. Datele au fost prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe naționale cu prilejul Zilei Mondiale pentru Sănătate și Securitate la Locul de Muncă. În acest sens, membrii conferinței au discutat despre necesitatea de a edifica o cultură de prevenire în domeniul securității și sănătății în muncă.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit viceministrului Muncii, Ghoerghe Țurcanu, cauzele accidentelor la locul de muncă sunt lipsa testării locului de muncă, condițiile proaste și neglijarea regulilor de securitate. Pentru a preveni securitatea și sănătatea în muncă, ministerul a elaborat un cadrul legal care corespunde normelor Uniunii Europene și prevede 27 de directive în toate domeniile de activitate. Ghoerghe Țurcanu a menționat că acest act va obliga toate instituțiile să respecte și să implementeze reguli de securitate în instituția sa.Ghoerghe Țurcanu

Directorul Inspectoratului Național de Sănătate, Dumitru Stăvilă a precizat că numărul accidentelor la locul de muncă s-a micșorat în ultimii cinci ani, însă este în continuare o situație alarmantă. Cele mai frecvente accidente au loc în domeniul industriei prelucrătoare, agriculturii și construcțiilor. În același timp, Dumitru Stăvilă a afirmat că conform practicilor internaționale, ar trebui să fie îmbunătățite condițiile de muncă, să fie create niște comisii care să evalueze și să gestioneze riscurile, precum și să fie implementat serviciul intern de sănătate la locul de muncă.Dumitru Stăvilă

Reprezentantul Confederației Naționale a Patronatelor, Radu Drumea a spus că în contextul situației de criză economică prin care trece RM, patronii nu sunt cointeresați economic să asigure sănătatea salariaților săi. Astfel, Radu Drumea consideră că este necesar de implementat principul de prevenire și compensare. Potrivit lui, atât angajatorii cât și salariații trebuie motivați să respecte normele de securitate în muncă, precum și sancționați dacă le încalcă. Radu Drumea

Organizația Internaționala a Muncii estimează că anual la nivel mondial aproximativ 2,3 milioane de lucrători mor din cauza accidentelor de muncă, iar 4% din Produsul Intern Brut mondial anual se cheltuie pentru victimele accidentelor și pentru tratamentul bolilor profesionale.

Anexa 9

Majorarea îndemnizației unice la naștere până la 5500 lei este una din prioritățile Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei pentru anul 2015. Conducerea ministerului și-a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cele mai importante măsuri pe care le vor implementa în domeniul protecției sociale, precum și în reformarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent.

Relatează Victoria Macovei

Potrivit ministrului Muncii, Ruxanda Glavan prioritatea de bază pentru ministerul pe care îl conduce va fi susținerea politicilor sociale pentru familiile cu copii. În acest scop, MMPSF și-a propus pentru anul 2015 să majoreze cu 70 la sută îndemnizația unică la naștere, să acorde pentru tații copiilor un concediu paternal cu o durată de 3 zile calendaristice și să permită admiterea în creșe a copiilor de la un an și șase luni.

Ruxandra Glavan

La rândul său, viceministrul Muncii, Sergiu Sainciuc a declarat că o altă prioritate a ministerului este perfecționarea legislației muncii în vederea ajustării ei la directivele Uniunii Europene. Potrivit lui, în domeniul salarizării, începând cu 1 mai, urmează să fie stabilit cuantumul minim garantat în mărime de 1900 lei. De asemenea, în urma măsurilor implementate conform legislației în vigoare, angajații din sectorul bugetar vor fi asigurați cu un salariu mediu pe economie de 4500 lei.

Sergiu Sainciuc

Pe lista priorităților se află și îmbunătățirea actualului sistem de pensii, a menționat vicemnistrul Laura Grecu. În acest sens, conducerea MMPSF a anunțat că va pune accent pe două măsuri de reforme:instituirea pensiei de bază care va fi plătită într-o sumă fixă tuturor pensionarilor pentru limita de vârstă și plafonarea pensiilor valoarea cărora a atins cifra de 5 salarii medii pe economie.

Laura Grecu

În același timp, ministrul Muncii Ruxanda Glavan a precizat că vor continua combaterea muncii la negru prin crearea unor echipe multidiciplinare în fiecare raion. De asemenea, Glavan și-a exprimat speranța ca prin aceste dar și alte acțiuni, sistemul de protecție socială din RM se va ajuta la standardele europene.

Anexa 10

Numărul pacienților cu infecții alimentare provocate de apă și produse alimentare necalitative a crescut cu 25 la sută în anul 2014, arată datele Centrului Național de Sănătate Publică. Astfel, astăzi de Ziua Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății a organizat o conferință de presă cu scopul de a sensibiliza pe toți cei implicați în producția alimentelor precum și pe cei responsabili de supravegherea sectorului alimentar.

Relatează Victoria Macovei

Ministrul Sănătății, Mircea Buga a declarat că produsele alimentare nesigure fac parte din cei mai importanți factori de risc pentru sănătate și pot provoca peste 200 de boli. Totodată ministrul a spus că, pe parcursul anului 2014 a avut loc o creștere semnificativă a morbidității prin toxiinfecții alimentare. De asemenea, în perioada respectivă s-au înregistrat peste 12 mii de persoane afectate de boli diareice acute determinate de alimente infectate. Pentru a proteja sănătatea oamenilor, produsele alimentare trebuie să fie inofensive, de calitate nutrițională adecvată și fără pericole chimice, a subliniat ministrul Sănătății, Mircea Buga.

Mircea Buga

Potrivit lui Iurie Carp, director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cauzele principale care au favorizat izbucnirile de infecții alimentare sunt procurarea produselor alimentare din locuri neautorizate, nerespectarea procesului de pregătire sau păstrare a bucatelor, precum și organizarea ceremoniilor în locuri de alimentație publică cu folosirea materiei prime contaminată.

Iurie Carp

Reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății în RM, Jarno Habicht afirmă că anual, la nivel global decedează peste doua milioane de oameni din cauza infecțiilor alimentare. Totodată, Jarno Habicht a menționat că este necesar să se acorde o atenție mai sporită cadrului regulator, prin implementarea și respectarea practicilor Organizației Mondiale a Comerțului și UE în domeniul gestionării produselor alimentare.

Jarno Habicht

Ziua Mondială a Sănătății 2015 este o oportunitate de a atrage atenția factorilor de decizie, producătorilor și publicului lar asupra importanței siguranței alimentare. În acest sens, MS a elaborat un șir de activități de sensibilizare și informare a publicului, inclusiv distribuirea materialelor informative, organizarea seminarelor și atelierelor de lucru.