Imaginea Performantei Financiare LA Sc Bkt Forest Srl

IMAGINEA PERFORMANȚEI FINANCIARE LA

SC BKT FOREST SRL

CUPRINS

LISTA TABELELOR, FIGURILOR ȘI GRAFICELOR

LISTA ABREVIERILOR

INTRODUCERE

METODOLOGIA LUCRĂRII

CAPITOLUL I

CONCEPTE, STRUCTURI, ASPECTE GENERALE PRIVIND PERFORMANȚELE FINANCIARE

1.1. Concepte și structuri

1.2. Aspecte generale privind performanțele

1.3. Definiții ale elementelor de performanță financiară

1.4. Analiza pe niveluri a performanțelor financiare

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA PERFORMANȚELOR INTREPRINDERII

2.1. Definirea, înregistrarea în contabilitate și recunoașterea cheltuielilor și veniturilor

intreprinderii

2.2.Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

2.3.Organizarea contabilității cheltuielilor și a veniturilor

2.4.Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare

2.5.Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară

2.6.Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri

2.7.Contabilitatea altor venituri din exploatare

2.8.Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară

2.9.Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor extraordinare

2.10.Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

2.11. Contabilitatea rezultatelor financiare

2.11.1. Contabilitatea rezultatului reportat

2.11.2. Contabilitatea rezultatului exercițiului curent

CAPITOLUL III

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE – EXPRESIA PERFORMANȚELOR INTREPRINDERII

3.1. Conținut și structura

3.2. Contul de profit și pierdere – sursa de informații pentru determinarea

rezultatelor intreprinderii

3.3. Prezentarea în contul de profit și pierdere a elementelor de performanță

financiară

CAPITOLUL IV

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA REZULTATULU EXERCIȚIULUI FINANCIAR.
4.1. Conceptul de rezultat al exercițiului financiar.

4.2 Parametrii fiscalo-contabili ai exercițiului

4.3 Structura și modalitatea de calcul a rezultatului exercițiului financiar

4.4 Determinarea rezultatului exercițiului financiar.
4.5 Profitul contabil versus profitul impozabil.
4.6 Modalități de repartizare a profitului

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

LISTA TABELELOR, FIGURILOR ȘI GRAFICELOR

Tabelul nr. 3.1. Veniturile și cheltuielile înregistrate la sfarșitul unui exercițiu

financiar……………………………………………………………………………………38

Tabelul nr. 3.2. Analiza contului de profit și pierdere……………………………………………..39

Tabelul nr. 4.1. Prezentarea rezultatelor exercițiului la 31.12.20xx…………………………..44

Tabelul nr. 5.1 Analiza comparativă a rezultatelor 2010-2011………………………………..49

LISTA ABREVIERILOR

A/P Activ/Pasiv

AGA Adunarea Generală a Acționarilor/Asociaților

AJOFM Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

ANAF Agenția Națională de Administrație Fiscală

CAS Casa de Asigurări de Sănătate

CJP Casa Județeană de Pensii

Chn Cheltuieli nedeductibile

Cht Cheltuielile totale

IAS International Accounting Standards

IFRS International Financial Reporting Standards

Lt Lucrările executate de terți

MC Marja comercială

MI Marja industrială

OMFP Ordinul Ministrului Finanțelor Publice

QE Producția exercițiului

Qi Producția de imobilizări

Qv Producția vândută

RBEXP Rezultatul brut din exploatare

Rc Rezultat contabil

RE Rezultatul din exploatare

TVA Tax ape valoare adăugată

VM Vânzarea marfurilor

Vni Venituri neimpozabile

Vt Veniturile totale

INTRODUCERE

In accepțiunea generală, măsurarea performanțelor intreprinderii este privită ca o evaluare ulterioară a rezultatelor obținute. Performanța nu există decât dacă se poate măsura, adică daca se poate descrie printr-un ansamblu de măsuri sau de indicatori, cu grad de complexitate mai mult sau mai puțin ridicat. Măsurarea performanței nu poate in niciun caz să se limiteze la cunoașterea unui rezultat. Nu trebuie să se confunde performanța cu indicatorii care o descriu. 

Pentru intreprindere, performanța este numai ceea ce ameliorează cuplul cost-valoare, adică ceea ce contribuie la crearea valorii. O intreprindere este performantă dacă ea are capacitatea de a crea valoare adaugată, adică o valoare pozitivă dupa remunerarea tuturor factorilor, incluzând aici și capitalurile proprii. 

Diversitatea de accepțiuni ale conceptului de performanță demonstrează că acesta este definit diferit de utilizatorii informațiilor financiare în funcție de interesele lor. Astfel, managerii sunt orientați asupra performanței globale a companiei lor, investitorii actuali și potențiali percep performanța prin prisma rentabilității investițiilor lor, salariații manifestă interes pentru stabilitatea și rentabilitatea companiei, creditorii pentru solvabilitatea acesteia, iar clienții pentru stabilitatea companiei. Ceea ce se caută însa este acea definiție a performanței care să satisfacă toți acești utilizatori. Pentru a măsura performanța unei companii este necesar să nu se recurgă doar la rezultatele financiare ci la o viziune globală a interdependențelor dintre parametrii interni si externi, cantitativi și calitativi, tehnici și umani, fizici și financiari ai gestiunii. Așadar ultilizatorii trebuie să apleze la performanța globală a companiei, nu doar la cea financiară. Performanța intreprinderii se realizează prin echilibrarea și intrepatrunderea a patru forțe: eficiența proceselor de producție, satisfacerea acționarilor, satisfacerea clienților și capacitatea intreprinderii de creștere și dezvoltare. 
Măsurarea performanțelor reprezintă un sistem de tehnici de control destinat să asigure ca realizările din diverse centre de responsabilitate din intreprindere sunt conforme cu normele stabilite pentru fiecare dintre ele și să aplice sancțiuni pozitive sau negative dacă realizările se abat sensibil de la normele alese. Un sistem de măsurare a performanței are urmatoarele funcții: să motiveze membrii unei organizații; să atingă obiectivele care le-au fost fixate și prin aceasta sa pună organizația în situația de a realiza obiectivul său; să amelioreze performanța intreprinderii; să amelioreze baza măsurării performanței prin modificarea standardelor incorecte și să avertizeze conducătorii de necesitatea schimbării planurilor. 

In decursul timpului, performanța s-a măsurat prin dimensiunea firmei, prin rentabilitatea și profitul obținut sau prin trezorerie. Dezvoltarea piețelor financiare și exigențelor de comunicare financiară privind anticiparea performanțelor viitoare ale companiilor impuse de către investitori necesită măsurarea performanței intr-o măsură dinamică. Această abordare duală a rezultatului iși propune să ofere utilizatorilor răspuns la două categorii de nevoi: aceea de a măsura performanța activităților și de a măsura îmbogățirea. 
Asadar, performanța intreprinderii nu se rezumă in mod simplist doar la rezultatele financiar-contabile superioare, respectiv profitatbilitatea maximă, echilibrul financiar stabil, capacitatea de a genera cash-ul necesar funcționării și extinderii în perspectivă, ci vizează toate aspectele non-financiare și financiare ale activității sale. Investitorii nu sunt interesați numai de trecutul istoric al companiei, reflectat in mod relevant de indicatorii financiari ci mai ales de perspectivele viitoare de dezvoltare generate de resursele materiale, financiare, umane, informaționale și organizaționale ale acesteia. 

Așadar, conceptul de performanță face referire la rezultat și la maniera în care acesta este atins. Măsurarea performanței depășește simpla constatare, ea are obiectivul luării de decizii care permit ameliorarea condițiilor performanței. Prin urmare controlul de gestiune trebuie să pună în evidență indicatori de măsurare și de pilotaj ai performanței.

METODOLOGIA LUCRĂRII

Pentru a atinge obiectivele formulate cu privire la tematica abordată, studiul s-a bazat pe anumite metode ale cercetării științifice. Scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta să înțelegem, în termeni cât mai largi posibili, nu atât produsele științei, cât

procesul de cunoaștere însuși. Pentru a-și putea îndeplini funcția sa, metodologia cercetării științifice cuprinde, deopotrivă, definirea adecvată a domeniului studiat, o serie de principii și reguli de desfășurare a investigațiilor, stabilirea instrumentului de lucru pentru culegerea și interpretarea datelor, precum și strategii de construcție sau reconstrucție teoretică.

Lucrarea reflectă o cercetare fundamentală a teoriei diagnosticului financiar, prin intermediul unei tehnici de cercetare de tip normativ.

Aceasta presupune o analiză istorică a conceptului de analiza diagnostic, precum și o identificare a organismelor și normelor care au influențat-o semnificativ de-a lungul timpului. Ca tehnică principală de cercetare este utilizat procedeul de revizuire a literaturii, care axează munca de cercetare pe documentarea în cadrul literaturii relevante și pe identificarea precisă a stadiului actual al cunoașterii, a necesităților existente, precum și a tendințelor de cercetare viitoare. Prezentarea clară a proceselor creatoare de valoare într-o entitate și furnizarea informațiilor atât de necesare proceselor decizionale constituie cele două aspecte utile ce reliefează rolul contabilității în general, contabilitatea managerială în special.

Revizuirea misiunii unei companii în această perioadă de criză economică este imperativă pentru adaptarea sau transformarea business-ului astfel încât să supraviețuiască unor noi condiții.

În concluzie, conceptul de performanță face referire la rezultat și la maniera în care acesta este atins. Măsurarea performanței depășește simpla constatare, ea are obiectivul luării de decizii care permit ameliorarea condițiilor performanței. Prin urmare controlul de gestiune trebuie să pună în evidență indicatori de măsurare și de pilotaj ai performanței.

CAPITOLUL I

CONCEPTE, STRUCTURI, ASPECTE GENERALE PRIVIND PERFORMANȚELE FINANCIARE (REZULTATELOR EXERCIȚIILOR FINANCIARE)

Concepte și structuri

Performanța intreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar, prin utilizarea resurselor existente, precum și gradul de eficientță în utilizarea de noi resurse.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca intreprinderea să inregistreze venituri din activitatea desfașurată, iar utilizarea resurselor existente presupune evidențierea de cheltuieli ale perioadei. Veniturile și cheltuielile constituie, așadar elemente legate direct de evaluarea performanțelor intreprinderii.

Gradul de eficiență în utilizarea resurselor se exprimă cu ajutorul profitului (atunci când veniturile sunt mai mari decat cheltuielile) respectiv a pierderii (atunci când veniturile sunt inferioare cheltuielilor).

1.2. Aspecte generale privind performanțele

Conform abordarilor date IAS/IFRS prin performanțe financiare se înteleg veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale unei entitați economice.

Informații despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Contul de Profit si Pierdere însa o parte din notele explicative vin să completeze informațiile privind performanțele entității.

Ne referim aici cel puțin la notele explicative obligatorii de întocmit potrivit reglementărilor contabile în vigoare (O.M.F.P. nr. 1752/2005) și anume: „Analiza

rezultatului din exploatare”, „Exemple de calcul și analiza principalilor indicatori economico-financiari”, Active imobilizate, Provizioane.

1.3. Definiții aletfel încât să supraviețuiască unor noi condiții.

În concluzie, conceptul de performanță face referire la rezultat și la maniera în care acesta este atins. Măsurarea performanței depășește simpla constatare, ea are obiectivul luării de decizii care permit ameliorarea condițiilor performanței. Prin urmare controlul de gestiune trebuie să pună în evidență indicatori de măsurare și de pilotaj ai performanței.

CAPITOLUL I

CONCEPTE, STRUCTURI, ASPECTE GENERALE PRIVIND PERFORMANȚELE FINANCIARE (REZULTATELOR EXERCIȚIILOR FINANCIARE)

Concepte și structuri

Performanța intreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar, prin utilizarea resurselor existente, precum și gradul de eficientță în utilizarea de noi resurse.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca intreprinderea să inregistreze venituri din activitatea desfașurată, iar utilizarea resurselor existente presupune evidențierea de cheltuieli ale perioadei. Veniturile și cheltuielile constituie, așadar elemente legate direct de evaluarea performanțelor intreprinderii.

Gradul de eficiență în utilizarea resurselor se exprimă cu ajutorul profitului (atunci când veniturile sunt mai mari decat cheltuielile) respectiv a pierderii (atunci când veniturile sunt inferioare cheltuielilor).

1.2. Aspecte generale privind performanțele

Conform abordarilor date IAS/IFRS prin performanțe financiare se înteleg veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale unei entitați economice.

Informații despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Contul de Profit si Pierdere însa o parte din notele explicative vin să completeze informațiile privind performanțele entității.

Ne referim aici cel puțin la notele explicative obligatorii de întocmit potrivit reglementărilor contabile în vigoare (O.M.F.P. nr. 1752/2005) și anume: „Analiza

rezultatului din exploatare”, „Exemple de calcul și analiza principalilor indicatori economico-financiari”, Active imobilizate, Provizioane.

1.3. Definiții ale elementelor de performanță financiară

Cheltuielile reprezintă potrivit abordărilor IAS/IFRS diminuări ale beneficiilor

economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieșiri sau scăderi ale

valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari (par. 70.b. din „Cadru general” IFRS). În principiu o cheltuială semnifică o „sarăcire” a entității, generată fie de o micșorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii).

Veniturile reprezintă potrivit abordarilor IAS/IFRS creșteri ale beneficiilor economice

înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuția acționarilor (par. 70.a. din „Cadru general” IFRS).Veniturile în principiu, semnifică o „îmbogațire” a entității, generată fie de o creștere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii).

Rezultatele financiare pot fi sub forma de :

• profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar,

veniturile exced cheltuielile.

• pierdere, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu

financiar, cheltuielile exced veniturile.

1.4. Analiza pe niveluri a performanțelor financiare

În acest sens, analiza se adâncește pe patru niveluri, si anume:

– nivelul de exploatare;

– nivelul financiar;

– nivelul extraordinar;

– nivelul global.

a) Nivelul de exploatare

În cadrul acestei analize a performanțelor se pune în evidență volumul activității

principale (de bază), adică a activității de exploatare utilizând un sistem de indicatori

specifici calculați pe baza Contului de Profit și Pierdere pe de-o parte și pe baza notelor

explicative pe de altă parte.

Indicatori calculați pe baza Contului de Profit și Pierdere

Cifra de afaceri netă evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri

realizate de o societate comercială în relație cu diferiți parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri netă reflectă atât latura comercială a unei firme producatoare (prin

producția vânduta) (Qv), cât si volumul activității desfășurate de o firmă axată pe vânzari Cifra de afaceri netă aferentă vânzărilor poate fi majorată fie printr-un volum sporit al bunurilor vândute, fie prin creșterea prețurilor practicate, fie prin ambele metode.

Capacitatea entității de a schimba unul sau ambii factori va depinde de cererea pentru

produsele entității, de poziția firmei în competiția în care s-a angajat precum si de

condițiile oferite întreprinzatorului de mediul economic.

Indicatorul cifra de afaceri netă este determinat explicit în cadrul rubricilor solicitate

pentru prezentarea Contului de Profit și Pierdere.

Producția exercițiului (QE) evidențiază dimensiunea activității comerciale a unei

firme productive atât în relația cu terții (clienții) prin producția vândută și variația producției stocate (Qs), pe de-o parte, cât și în relația cu sine însăși prin producția de imobilizări (Qi), pe de altă parte.

QE = QV + QS + Qi

Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerțului, de

societățile de profil, cât și de societățile comerciale care desfășoară activitate de comerț

prin magazinele proprii. Indicatorul se determină ca diferența între veniturile rezultate din

vânzarea mărfurilor (VM) și cheltuielile privind marfurile (CD) adică:

MC = VM – CD

Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă

desfășurată de o societate comercială într-o perioadă determinată de timp respectiv durata

exercițiului financiar. Marja industrială se determină ca diferența între producția exercițiului (QE) pe de-o parte, și cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie (CM) si lucrările executate de terți (Lt) pe de altă parte, astfel:

1 H.G. 704/1993 pentru aprobarea bilanțului contabil al agenților economici.

Valoarea adaugată (TVA) reprezintă valoarea nou creată de o societate

comercială în decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercițiului

financiar. Valoarea adaugată se determină prin însumarea marjei comerciale și a marjei

industriale.Valoarea adaugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă volumul activității unei întreprinderi și spre deosebire de ceilalți indicatori de volum prezentați mai sus prezintă avantajul de a reflecta doar volumul, a ceea ce s-a produs efectiv în entitate, facând abstracție de intrarile din afară.

Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezintă rezultatul obținut de o societate comercială din activitatea de exploatare, rezultat neinfluențat de volumul altor

venituri din exploatare respectiv de volumul amortizărilor și provizioanelor. Acest indicator relevă în forma brută capacitatea activității de exploatare de a genera profit.

Rezultatul din exploatare (RE) diferă de rezultatul brut al exploatării prin

faptul că ține cont de politica de amortizări și provizioane promovată de entitate deci este

un rezultat net de amortizări și provizioane.

b) Nivelul financiar evidențiază, prin indicatorul: “rezultatul financiar”, fluxurile financiare ale unei societăți comerciale.

Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare. Printr-o analiză detaliată, în dinamică se pot explica modificările de rezultate financiare prin prisma modificărilor diferitelor categorii de venituri și cheltuieli.Atât profitul cât și pierderea din activitatea financiară pot fi interpretate favorabil respectiv nefavorabil, după caz, în funcție de oportunitățile de investire de care beneficiază entitatea la un moment dat și modul de a accepta sau nu finanțarea lor prin credit.

c) Nivelul extraordinar pune în evidență prin indicatorii săi specifici fluxurile financiare

din operațiuni extraordinare. Acest tip de operațiuni are un caracter întâmplător, el

neputând fi luat în calcul pentru aprecierea performanțelor viitoare ale unei întreprinderi,

atât datorită lipsei de regularitate în apariții cât și datorită sensului foarte alternant

(profit/pierdere).

Conceptul de „extraordinar” a fost introdus odată cu începuturile procesului dearmonizare contabilă de Contabilitate (prin O.M.F.P. nr.

403/1999 el înlocuind vechiul concept de „excepțional”. Cele două noțiuni diferă între ele

atât ca formă respectiv titulatură dar mai ales ca fond, diferențele referindu-se la:

– activitatea excepțională, deși caracteriza operațiuni întâmplătoare cum ar fi: cedarea de active, amenzi și penalități, donații primite sau oferite, aceste activități erau în strânsă legătură cu activitatea de exploatare a entității motiv pentru care noile reglementări le includ în apanajul activității extraordinare.

– activitatea extraordinară cuprinde veniturile și cheltuielile prilejuite de evenimente extraodinare de genul calamităților sau a altor evenimente extraodinare.

d) Nivelul global al activității evidențiază cu ajutorul unui sistem de indicatori rezultatele intermediare și finale ale activității agenților economici. În acest sens distingem:

– rezultatul curent;

– rezultatul brut total;

– rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor și impozitului pe profit;

– rezultatul net al exercițiului;

– capacitatea de autofinanțare;

– capacitatea de autofinanțare netă.

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA PERFORMANȚELOR INTREPRINDERII

2.1. Definirea, inregistrarea in contabilitate și recunoașterea cheltuielilor și veniturilor intreprinderii

Activitatea oricărei intreprinderi presupune consumuri, datorii și plăți care afectează nivelul performanțelor. Acestea sunt reprezentate în contabilitate prin noțiunea de cheltuieli.

Potrivit Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASB cheltuielile reprezintă ”diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari”.

Pe de altă parte cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru :

-consumuri de stocuri, lucrări executate si sevicii prestate de care beneficiază unitatea ;

-cheltuieli cu personalul ;

-constituirea de provizioane sau înregistrarea de amortizări ;

-executarea unor obligații legale sau contractuale.

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice ce pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente (de exploatare și financiare) a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.Inregistrarea cheltuielilor in contabililitatea unui agent economic presupune mai multe momente : angajarea, consumul, plata si încorporarea.

●Consumul de bunuri stocabile în activitatea curentă de exploatare, cum ar fi de exemplu consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare etc.

●Angajarea unei cheltuieli care intervine în momentul cumpărării de elemente
nestocabile, lucrări, utilități și servicii destinate activității, cu ocazia apariției datoriei față de furnizori.

●Plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente a entității, pentru care anterior plății nu a fost înregistrat angajamentul (obligația) de plată.

●Incorporarea (includerea) în cheltuielile curente ale exercițiului financiar a unor
sume reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările imobilizărilor),
deprecierile economice reversibile (ajustări pentru deprecierea activelor) sau rezerve pentru acoperirea riscurilor, pierderilor și/sau cheltuielilor estimate viitoare (provizioane)

Criterii de recunoaștere a cheltuielilor în contabilitate

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă că recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea imobilizărilor).

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea cheltuielilor la venituri, implică recunoașterea simultană sau combinată a veniturilor și cheltuielilor care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în același timp cu venitul din vânzarea bunurilor.

Toate cheltuielile angajate în cursul exercițiului care nu se pot atașa veniturilor realizate sunt "activate" sau recunoscute ca active, fiind imobilizate (stocate), repartizate asupra mai multor exerciții financiare sau recunoscute imediat în contul de profit sau pierdere.

Unele cheltuieli sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematică și rațională atunci când se așteaptă să se obțină beneficii economice în decursul mai multor exerciții financiare și când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinată doar în mod vag sau indirect. Această modalitate este deseori necesară în procesul recunoașterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri și utilaje, licențe și mărci de comerț, caz în care cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoașterea cheltuielilor în cadrul perioadei în care se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor elemente.

O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când și în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează să mai corespundă condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub formă de active.

O cheltuială este, de asemenea, recunoscută în contul de profit și pierdere in acele situații în care apare o datorie fără recunoașterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanții pentru produsele vândute.

Pe lângă cheltuieli, activitatea unei intreprinderi presupune și generarea de beneficii

viitoare adică venituri.

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrari sau creșteri ale activelor, ori descreșteri ale datoriilor care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor sau asociaților.

Sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat ca urmare a livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări, prestatorilor de servicii și a câștigurilor din orice surse.In categoria veniturilor se incadrează și producția stocată, producția de imobilizări, vânzarea de active, anulări de provizioane și alte avantaje pe care firma a consimțit să le primească pe baza unor prevederi legale sau contractuale.

Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar care nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o persoană juridică ca parte integrantă a obiectului de activitate precum si activitățile conexe acestora.

Inregistrarea in contabilitate a veniturilor presupune, in general următoarele momente :

a. Obținerea producției fabricate în cadrul obiectului principal de activitate al unei entități. În acest moment al ciclului economic, evaluarea producției obținute se face la costuri efective de producție.

b. Livrarea (facturarea) producției fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În acest moment al ciclului economic, evaluarea producției vândute se face la prețuri de vânzare, inclusiv taxa pe valoare adăugată – acolo unde este cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la nivelul prețului negociat de vânzare fără eventuala taxă pe valoarea adăugată.

c. Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări, prestații și servicii care fac obiectul curent de activitate al entității, dar pentru care nu s-au înregistrat anterior creanțe față de clienți (cumpărători).

d. Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exercițiului financiar a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exercițiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în exercițiul financiar curent. Este vorba de venituri constatate în avans scadente și/sau de venituri din anularea ajustărilor pentru deprecierea activelor, a provizioanelor rămase fără obiect.

Criterii de recunoaștere a veniturilor în contabilitate

Conform IAS 18 "Venituri", veniturile sunt recunoscute atunci când este probabil că entitatea va avea beneficii economice viitoare și acestea pot fi evaluate acuratețe. IAS 18 identifică situațiile în care aceste criterii sunt îndeplinite și în care, prin urmare, trebuie înregistrate venituri.

Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt diferențiate pentru veniturile provenite din:

a. vânzarea bunurilor;

b. prestarea serviciilor;

c. utilizarea de către alții a activelor entității, producăoare de dobânzi, redevențe;

2.2. Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

Complexitatea activităților, evenimentelor și tranzacțiilor ce determină evidențierea utilizării de resurse sau generare de fluxuri viitoare de numerar in contabilitate impune clasificarea cheltuielilor și veniturilor dupa mai multe criterii :

Dacă se are în vedere momentul angajării cheltuielile pot fi :

– cheltuieli constatate in momentul plății, care se inregistrează în corespondență cu

conturile de trezorerie ;

– cheltuieli angajate, dar cu plata ulterioară, care se inregistrează in corespondență cu

conturile de terți ;

– cheltuieli contabile, calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente fără

angajarea unei plăți, fiind reprezentate de amortizări sau de provizioane.

Daca se are în vedere momentul formării veniturile pot fi :

– venituri constatate in momentul încasarii lor, se inregistrează in corespondență cu

conturi de trezorerie;

– venituri angajate in prezent , dar a caror incasare va avea loc in perioada urmatoare,

se înregistrează în corespondență cu conturile de terți (creanțe);

– veniturile contabile, cum sunt cele din provizioanele calculate din punct de vedere

contabil fără a angaja o creanță sau o încasare.

Din punct de vedere al momentului recunoașterii lor, cheltuielile se grupează în:

• cheltuieli propriu-zise;

• cheltuieli înregistrate în avans;

• cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții;

• cheltuieli de plată.

Prima categorie, a cheltuielilor propriu-zise, cuprinde cheltuielile angajate și recunoscute în rezultatul exercițiului curent sau în curs.

Cheltuielile înregistrate în avans și cele de repartizat pe mai multe exerciții sunt: după caz, cheltuieli constatate sau angajate în exercițiul financiar curent, ce vor fi recunoscute în rezultatul exercițiului financiar al perioadelor viitoare.

In ceea ce privește cheltuielile de plată, literatura de specialitate le definește ca fiind consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit până la închidea exercițiului financiar documentele de constatare (exemplu, drepturile cuvenite angajațiilor la închiderea exercițiului cu titlu de concedii de plătit, impozite și taxe datorate, dobânzi datorate)5.

Contabilitatea cheltuielilor se realizează în cadrul contabilității de angajamente, ce presupune individualizarea și reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum constituindu-se cheltuială în momentul înregistrării indiferent de momentul plății.

Cel mai reprezentativ criteriu de grupare a cheltuielilor și veniturilor este după natură și destinație.

Având în vedere acest criteriu cheltuielile pot fi :

– cheltuieli de exploatare;

– cheltuieli financiare;

– cheltuieli extraordinare;

– cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite.

a)cheltuieli de exploatare, cuprinzând acele consumuri și plăți efectuate pentru

realizarea activității de bază a intreprinderii care se împart in :

▪ cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile concretizate în costul de achiziție al materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar consumate, costul de achiziție al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor, contravaloarea energiei și apei consumate, valoarea animalelor și păsărilor, costul mărfurilor vândute și al ambalajelor.

▪ cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți reprezentând întreținere și reparații la mașini, utilaje, construcții etc, redevențe, locații de gestiune și chirii, prime de asigurare, studii și cercetări, cheltuieli cu alte servicii executate de terți(colaboratori), comisioane și onorarii, cheltuieli de protocol,reclamă și publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele.

▪ cheltuieli cu personalul reprezentate de salarii, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul suportate de entitate.

▪ alte cheltuieli de exploatare concretizate în pierderi din creanțe și debitori diverși, despăgubiri, amenzi și penalități, donații și alte cheltuieli similare, cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital.

▪ cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere.

b)cheltuieli financiare, privesc activitatea financiară și se referă la:

▪ pierderi din creanțe legate de participații;

▪ cheltuieli privind investițiile financiare cedate;

▪ diferențele nefavorabile de curs valutar;

▪ dobânzile datorate privind exercițiul financiar în curs;

▪’sconturile acordate clienților;

▪pierderi din creanțe de natură financiară și altele;

▪ amortizările și ajustările pentru depreciere.

a)cheltuieli extraordinare, sunt reprezentate de evenimente și tranzacții clar diferite de activitățile obișnuite, neavând caracter regulat, frecvent cum sunt: calamitățile și alte evenimente similare.

d) Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite cuprind cheltuiala cu impozitul pe profit precum și cheltuiala cu impozitul pe venitul microîntreprinderilor.

Similar cheltuielilor, veniturile se clasifică în: curente (rezultat din exploatare și financiare) și extraordinare.

Veniturile curente sunt veniturile rezultate din activități care se derulează cu o anumită constantă și ale căror caracter este firesc.

Veniturile extraordinare sunt acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile curente ale entității și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

După natura lor, veniturile se clasifică în:

– venituri din exploatare;

– venituri financiare;

– venituri extraordinare.

a) Veniturile din exploatare cuprind:

• venituri din vânzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii (cifra de afaceri netă);

In contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către clienți.

• veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestările nefacturate până la sfârșitul perioadei se evidențiază în categoria lucrărilor și servicii în curs de execuție, pe seama veniturilor din producția stocată.

Veniturile din redevențe se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului.

• venituri din variația stocurilor, reprezentând variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs. Variația stocurilor de produse finite și a celor în curs de execuție pe parcursul perioadei reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

Veniturile din producția stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, in contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

• venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale;

• venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;

• alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate, venituri din despăgubiri, amenzi și penalități, venituri din donații primite, venituri din subvenții pentru investiții și alte venituri din exploatare.

• venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare.

b)Veniturile financiare cuprind:
– venituri din imobilizări financiare;
– venituri din investiții financiare pe termen scurt;
– venituri din creanțe imobilizate;
– venituri din investiții financiare cedate;
– venituri din diferențe de curs valutar;
– venituri din dobânzi;

– venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;

– alte venituri financiare;

– venituri din ajustări pentru pierdere de valoare.

c) Veniturile extraordinare cuprind, spre exemplu, daunele pretinse de deținătorii
de polițe în urma producerii unei calamități

2.3 Organizarea contabilității cheltuielilor și a veniturilor

Organizarea corespunzatoare a contabilității cheltuielilor și a veniturilor presupune a avea următoarele:

– obiective urmărite și factori de influență;

– sistemul documentelor justificative de evidența operativă ;

– sistemul contabil al conturilor utilizate.

a)Obiective si factori

In activitatea de organizare a contabilității cheltuielilor si veniturilor trebuie luate in

considerare urmatoarele obiective :

● Evidența permanentă a nivelurilor veniturilor si cheltuielilor fiecarei perioade de

gestiune;

● Incadrarea veniturilor și cheltuielilor, în nivelele prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli;

● Delimitarea veniturilor și cheltuielilor in cadrul gestiunilor, iar prin intermediul acestora a rezultatelor, în funcție de natura acestora;

● Afectarea cheltuielilor în concordanță cu resursele disponibile;

● Cunoașterea cauzelor care au generat nerealizarea rezultatelor financiare in conformitate cu programul stabilit;

● Reflectarea cheltuielilor și a veniturilor prin contabilitatea financiară și de gestiune;

● Cunoașterea veniturilor încasate și a celor neîncasate aferente fiecarei perioade contabile;

● Previzionarea cheltuielilor și a veniturilor, pe fiecare perioadă de gestiune și loc de generare.

Pentru realizarea acestor obiective, trebuie luați în considerare o serie de factori:

○ Forma de organizare juridical a firmei;

○ Mărimea firmei (microintreprindere, întreprindere mijlocie, mare)

○ Caracterul activității desfășurate de agenții economici (continuă, discontinuă) ;

○ Calitatea partenerilor firmei;

○ Natura tranzacțiilor încheiate și derulate;

○ Modalitățile și instrumentele de decontare;

○ Ponderea rezultatului din exploatare, a celui din activitatea financiară și a rezultatului din activitatea extraordinară în amsamblul rezultatului brut;

○ Regimul deductibilității fiscale a cheltuielilor;

○ Metoda de contabilizare și de evaluare a stocului;

○ Sistemul de amortizare folosit.

a)sistemul documentelor justificative și de evidență operativă

Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenții economici pentru reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare sunt: bonurile de consum, situații de lucrări, state de plată a salariilor, dispoziții de plată, deconturi de cheltuieli, contracte de donație, de sponsorizare, contracte de imprumut bancar, prospecte de emisiune, facturi, avize de insoțire, borderou de predare-primire, ordine de plată, chitanțe, declarații de incasare, note de transfer – predare primire.

La sfârșitul exercițiului cheltuielile, veniturile și rezultatele financiare sunt reflectate cu ajutorul Situației financiare « Contul de profit si pierderi ».

a)Sistemul contabil al conturilor utilizate pentru reflectarea cheltuielilor și veniturilor

Pentru organizarea contabilității sintetice a cheltuielilor și veniturilor prin Planul de

Conturi General s-au prevăzut clasa VI « Cheltuieli » și clasa VII « Venituri ».

In cazul cheltuielilor s-au prevăzut grupele :

Grupa 60 « Cheltuieli privind stocurile »

Grupa 61 Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terți

Grupa 63 Cheltuieli cu impozite, taxe și vărșăminte asimilate

Grupa 64 Cheltuieli cu personalul

Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare

Grupa 66 Cheltuieli financiare

Grupa 67 Cheltuieli extraordinare

Grupa 68 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustarea la inflație

Grupa 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit

In cazul veniturilor s-au prevăzut grupele :

Grupa 70 Cifra de afaceri

Grupa 71 Variația stocurilor

Grupa 72 Venituri din producția de imobilizări

Grupa 74 Venituri din subvenții

Grupa 75 Alte venituri din exploatare

Grupa 76 Venituri financiare

Grupa 77 Venituri extraordinare

Grupa 78 Venituri din provizioane și ajustarea la inflație

Conturile de venituri și cele de cheltuieli nu se incadrează în categoria conturilor bilanțiere deoarece la sfarșit de lună nu prezintă sold, ele închizându-se prin decontarea veniturilor respectiv a cheltuielilor asupra rezultatului perioadei de gestiune.

Conturile de cheltuieli sunt in totalitate conturi de activ și funcționează după regulile specifice acestor conturi.

Se debitează in momentul angajării unei obligații sau momentul plății unor sume în cadrul tranzacțiilor financiare, precum si odată cu înregistrarea consumului de resurse.Sunt conturi care exprimă: sume plătite sau de plătit pentru lucrările executate de terți consumuri, pentru serviciile executate de terți, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse, precum și pentru provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile.

Se creditează la sfârșitul lunii in momentul decontării (imputării) cheltuielilor asupra rezultatelor obținute prin preluarea soldului debitor in contul 121 « Profit si pierdere ».

Se pot credita in cursul perioadei cu cheltuielile rezultate din operații de participații transferate coparticipanților.

Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, cu excepția contului 711 « Variația stocurilor », care este bifuncțional. Restul conturilor de venituri funcționează după regulile conturilor de pasiv.

Se creditează in cursul lunii, pe măsura încasării, înregistrării pe baza de documente justificative sau constatării veniturilor, indiferent de data incasării acestora.

Veniturile reprezintă expresia valorică a imbogățirii societății comerciale, fie ca urmare a creșterii activelor, fie ca urmare a diminuării obligațiilor.

Se debitează la sfârșitul lunii prin preluarea soldurilor in contul 121 « Profit si pierdere »

In cursul perioadei pot fi de asemenea debitate cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților.

2.4. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare

Rezultatele din exploatare sunt generate de activitatea de bază a unei intreprinderi prin intermediul cheltuielilor care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de inființare si a veniturilor legate in mod direct de profilul principal al activității firmei.

Se incadrează în categoria cheltuieli de exploatare :

-cheltuieli cu stocurile ;

-cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți ;

-cheltuieli cu alte servicii executate de terți ;

-cheltuieli cu alte impozite, taxe si varșăminte asimilate ;

-cheltuieli cu personalul ;

-alte cheltuieli de exploatare.

2.5. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară

Posibilitatea apariției la nivelul intreprinderilor a unor capitaluri temporar disponibile

determină o serie de operații de plasare a capitalului disponibil, care dau conținut activității financiare.

Importanța pe care rezultatul din activitatea financiară o are in activitatea firmelor, determină necesitatea studierii in mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activități financiare si a veniturilor activității financiare.

Cheltuielile din activitatile financiare cuprind: pierderile din creanțe legate de participații, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferențele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exercițiul financiar în curs, sconturile acordate clienților, pierderile din creanțe de natură financiară și altele.

2.6. Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator financiar de bază al activității intreprinderii care rezultă din însumarea veniturilor rezultate din vânzarile de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii, locații, chirii, studii, cercetari si alte venituri din exploatare. Veniturile care cuprind cifra de afaceri sunt legate de profilul principal al activității agenților economici și reprezintă cea mai mare pondere din cadrul veniturile intreprinderii.

Cifra de afaceri netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră in categoria activităților curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugată și a altor impozite și taxe aferente.

Reflectarea in contabilitate a acestor venituri se realizeaza prin conturile cuprinse in grupa 70 « Cifra de afaceri » :

701 Venituri din vânzarea produselor finite

702 Venituri din vânzarea semifabricatelor

703 Venituri din vânzarea produselor reziduale

704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate

705 Venituri din studii și cercetari

706 Venituri din redevente, locații de gestiune și chirii

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

708 Venituri din activități diverse

2.7. Contabilitatea altor venituri din exploatare

In aceasta categorie se încadrează veniturile din: creanțe reactivate și debitori diverși, veniturile din despăgubiri, amenzi, penalități, din donații și subvenții primite, din vânzarea activelor, din subvențiile pentru investiții și alte venituri din activitatea de exploatare.

Conturile de reflectare sunt cuprinse in grupa 75 «  Alte venituri din exploatare », respectiv :

754 Venituri din creanțe reactivate

758 Alte venituri din exploatare

7581 Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități

7582 Venituri din donații și subvenții primite

7583 Venituri din vânzarea activelor și altor operații de capital

7584 Venituri din subvenții pentru investiții

7588 Alte venituri din exploatare

Cu ajutorul acestor conturi se reflectă veniturile relizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile dinstincte de venituri din exploatare.

2.8. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară

Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturile din:

-imobilizări financiare;

-investiții financiare pe termen scurt;

-creanțe imobilizate;

-investiții financiare cedate;

-diferențele favorabile de curs valutar;

-dobânzi de primit;

-sconturi obținute și alte venituri financiare.

In activitatea economică, firmele pot deține titluri de participare la alte unități economice, fie sub forma imobilizărilor financiare, fie sub forma investițiilor financiare pe termen scurt.

2.9. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor extraordinare

Cheltuielile si veniturile extraordinare sunt reprezentate de evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile obișnuite și nu au caracter regulat sau frecvent.

Asemenea situații pot fi : exproprierea unor active, dezastre naturale sau fenomene asemănătoare .

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 671« Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare »

Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 771« Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare »

2.10. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal.

Contabilitatea cheltuielilor reprezentând impozitul pe profit se ține cu ajutorul contului 691 « Cheltuieli cu impozitul pe profit ». Se detaliază in două conturi sintetice de gradul II :

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

Se debitează cu evidențierea impozitului pe profit :

Se creditează cu inchiderea contului :

Evidența cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microintreprinderi și altor impozite conform reglementărilor emise în acest scop se utilizează contul

698 « Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus »

Dupa funcția contabilă este cont de activ

Se debitează cu evidențierea impozitului pe venitul microintreprinderilor

Se creditează cu inchiderea contului :

La sfarșitul lunii cele două conturi nu prezintă sold.

2.11. Contabilitatea rezultatelor financiare

2.11.1. Contabilitatea rezultatului reportat

Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat, respective pierderea neacoperită din exercițiile financiare precedente. Repartizarea rezultatelor trebuie supusă hotărârii Adunării Generale a Acționarilor sau Asociaților. În practică, pot să apară cazuri când adunarea generală nu a repartizat integral profitul sau nu s-a hotărât asupra modului de acoperire a pierderilor, aceste sume rămânând în așteptare, urmând a fi reportate pentru exercițiile financiare următoare.

Sunt contabilizate direct în rezultatul reportat, unele operațiuni contabile “speciale” generate de “trecerea” de la un referențial contabil la altul sau de corectare a unor erori contabile provenite aprobate și publicate.

Contabilitatea financiară curentă a rezultatului reportat se realizează cu ajutorul contului de grupare 117”Rezultatul reportat” detaliat în următoarele conturi operaționale de gradul II:

-1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”(A/P);

-1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai putin IAS (A/P);

-1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile” (A/P);

-1176 “Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene” (A/P)

2.11.2. Contabilitatea rezultatului exercițiului curent

Din punct de vedere contabil, rezultatul exercițiului reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile unui exercițiu putând fi favorabilă (profit) sau nefavorabilă (pierdere).

Reglementările contabile în vigoare au instituit, pentru contabilizarea rezultatelor economico-financiare curente ale exercițiului, conturile:

-121 “Profit și pierdere” (A/P);

-129 “Repartizarea profitului (A)

CAPITOLUL III

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE – EXPRESIA PERFORMANȚELOR INTREPRINDERII

3.1. Conținut și structura

Contul de profit și pierderi evidențiază într-o formă sistematizată rezultatele fiecărui exercițiu (an) sau perioade de gestiune prin prisma raportului dintre cheltuieli și venituri oferind o imagine sintetică asupra structurii rezultatelor activității de exploatare, financiare și extraordinare.

Conform practicii contabile , Contul de profit și pierdere este cea de-a doua componentă de bază a situațiilor financiare, alături de bilanț , pe care îl completează cu noi informații. Dacă bilanțul este un document de raportare de ordin financiar , reflectând poziția financiară a entității la sfârșitul exercițiului, contul de profit și pierdere are un sens esențialmente economic, reflectând performanța unității înregistrată pe parcursul exercițiului. Din contul de profit și pierdere se poate observa cum o entitate își desfășoară activitățile economice și a obținut un profit sau o pierdere.

Cheltuielile, veniturile și rezultatele sunt grupate in cadrul contului de profit si pierdere după :

natura activității desfășurate (exploatare, financiare, extraordinare) ;

natura resurselor utilizate (in cazul cheltuielilor) ;

natura rezultatelor obținute (in cazul veniturilor).

La fel ca și bilanțul contabil, contul de profit și pierdere se poate prezenta :

sub forma de tablou bilateral (schema orizontală) ;

sub formă de listă (schema verticală).

Modelul Contului de profit și pierdere adoptată in România este cel de listă și se

intocmește pe baza informațiilor furnizate de clasele 6 « Cheltuieli » respectiv 7 « Venituri ». Performanța sau nonperformanța intreprinderii reflectă capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum si eficiența cu care sunt utilizate resursele.

Contul de profit si pierdere cuprinde : cifra de afceri netă, veniturile și cheltuielile exercitiului grupate dupa natura lor precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierderi atunci cand a avut loc o creștere de beneficii economice viitoare, aferente creșterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată in mod credibil. Pentru ca venitul sa fie recunoscut este necesar ca elementele ce il determină să poată fi evaluate în mod credibil si să aibă un grad suficient de certitudine.

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit și pierderi atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată in mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierderi pe baza asocierii directe între costurile implicate și obtinerea elementelor specifice de venit. Acest proces implică recunoașterea simultană sau combinată a veniturilor și cheltuielilor ce rezultă direct și concomitent din aceleași tranzacții sau din alte evenimente. Recunoașterea cheltuielilor are loc și în baza unei proceduri de alocare sistematică și rațională atunci când se așteaptă să se obțină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile iar asocierea cu veniturile perioadei

Cifra de afceri netă, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intră în categoria acțiunilor curente ale persoanei juridice după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugată si a altor impozite si taxe aferente.

Se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare mai puțin rabaturile, remisele si alte reduceri acordate clienților.

Structura contului de profit și pierdere este urmatoarea :

Cifra de afaceri netă

Variația stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si producția in curs de execuție

Producția imobilizată

Alte venituri din exploatare

a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

b) Alte cheltuieli din afara

Cheltuieli cu personalul

a) Salarii

b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială

a) Amortizări și provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

Alte cheltuieli de exploatare

– profitul sau pierderea din exploatare

Venituri din interese de participare

– din cadrul grupului

Venituri din alte investitii financiare și creanțe care fac parte din activele imobilizate

– din care în cadrul grupului

Venituri din dobânzi și alte venituri similare

– din care în cadrul grupului

Ajustarea valorii imobilizarilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante

Cheltuieli cu dobânzile și alte cheltuieli similare

– din care în cadrul grupului

Profitul sau pierderea din activitatea curentă

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

Impozitul pe profit

Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

Rezultatul exercițiului

Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar dar care se referă la un exercițiu ulterior se prezintă in bilanț la rubrica « Cheltuieli în avans » iar veniturile recunoscute înainte de data închiderii exercițiului dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior se prezintă la bilanț la « Venituri în avans », neafectând contul de profit și pierdere.

Contul de profit și pierdere – sursa de informatii pentru determinarea

rezultatelor intreprinderii

Contul de profit și pierdere reprezintă un document contabil de sinteză, prevăzut de Legea Contabilității, care concentrează veniturile și cheltuielile intreprinderii pentru o perioadă dată și explică modul de formare a rezultatelor, oferind informațiile necesare pentru ințelegerea și explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic .

Contul de profit și pierdere cuprinde atat toate cheltuielile generate de activitatea intreprinderii pe parcursul exercitiului cât și toate cheltuielile aferente pe parcursul aceleiași perioade. Acest document contabil prezintă interes dublu :

Permite determinarea unui rezultat global și formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performanțelor economico-financiare ale perioadei

Permite recapitularea elementelor de venituri și cheltuieli care au contribuit la obținerea rezultatului global și identificarea factorilor favorabili/nefavorabili care l-au influentat ( o scădere a rezultatului exercițiului poate fi generată de creșterea necontrolată a costului de achiziție al unor materii prime, de îndatorare excesivă și de creșterea cheltuielilor financiare sau de scăderea ritmului vânzărilor )

Prezentarea în contul de profit și pierdere a elementelor de performanță financiară

Modul de formare al rezultatelor poate fi diferit în funcție de criteriul de clasare al cheltuielilor care au stat la baza obținerii acestora. Dupa modul de formare, rezultatele pot fi grupate în două categorii principale:

1. Rezultate obținute prin clasarea cheltuielilor dupa natura lor;

2. Rezultate obținute prin clasarea cheltuielilor dupa funcție.

Potrivit reglementărilor contabile în vigoare (O.M.F.P. nr. 1752/2005), Contul de

Profit și Pierdere va avea o structură aproximativ similară cu cea anglo-saxonă în care

cheltuielile sunt ierarhizate dupa natura acestora (exploatare, financiare, extraordinare) și

sunt prezentate într-un format de tip vertical. Referențialul utilizat pentru compararea

cheltuielilor este producția exercițiului.

Cu ajutorul unei astfel de forme a Contului de Profit și Pierdere se va explica modul de constituire a rezultatului exercițiului în diferite etape permițând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanțelor economice ale celor trei activității desfășurate de o firma într-o perioadă de gestiune și anume:

-activitatea de exploatare;

-activitatea financiară;

-activitatea extraordinară.

Corespunzator fiecarei activități îi apare un flux de venituri, cheltuieli, rezultat astfel:

a) Fluxuri de exploatare, care cuprind operațiuni economice cu caracter specific,

obisnuit și repetitiv, care vizează activitatea normală și curentă a unei întreprinderi,

excluzând prin influența cu caracter financiar sau extraordinar. Operațiunile de exploatare

permit determinarea rezultatului din exploatare, rezultat real, generat de activitatea de bază a entității.

b) Fluxurile financiare sunt acele operatiuni economice care se referă la activitatea financiară și care au un caracter obișnuit, repetitiv și specific. Fluxurile financiare permit determinarea rezultatului financiar.

c) Fluxurile curente se obțin din însumarea fluxurilor de exploatare cu cele financiare ele fiind cele care genereaza rezultatul curent. Prin activități curente se întelege orice activități desfășurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale precum și activitățile conexe în care aceasta se angajează și care au o legatură cu cele din prima

categorie.

c) Fluxurile extraordinare cuprind operațiuni economice care nu au legatură

directă cu obiectul normal de activitate al societății. Operațiunile din această categorie au un caracter accidental. Potrivit reglementarilor contabile în vigoare (O.M.F.P. nr.

1752/2005, par.39) elementele extraordinare sunt venituri sau cheltuieli ce rezultă din evenimente și tranzacții care sunt în mod clar diferite de activitățile curente ale unei întreprinderi și care, prin urmare, nu se asteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

Exemple de evenimente sau tranzactii ce dau naștere în general la evenimente extraordinare în cazul majorității entităților sunt: exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale entității, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacției aferente activității desfășurate în mod curent de entitate, decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente sa aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacție poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu si pentru o altă, datorită diferențelor dintre activitățile curente ale acelor entități. De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar.

Fluxurile extraordinare permit determinarea rezultatului extraordinar. Prin însumarea acestor rezultate se obține rezultatul brut al exercițiului.

Analiza performanțelor financiare se poate defalca astfel:

În funcție de obiectivele urmărite în cadrul analizei performanței financiare regăsim:

a) Analiza de ansamblu a performanței financiare

b) Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor:

– de profitabilitate;

-bursiere.

În funcție de sursele de proveniență ale informațiilor privind

performanțele financiare avem:

a) Analiza performanțelor financiare în contextul valorificării informațiilor din Contul de

Profit și Pierdere .Vom numi o astfel de analiză drept o analiză simplă a

performanțelor financiare.

b) Analiza performanțelor financiare în contextul valorificarii informațiilor altele decât

cele din Contul de Profit și Pierdere. Vorbim aici de o analiză complexă a

performanțelor financiare care vine să completeze valențele analizei realizate în

cadrul primei categorii.

Aceste surse de proveniență pot fi :

Nota nr. 4 “Analiza rezultatului din exploatare”.

– Nota 3 „Repartizarea profitului”.

Nota 1 „Activele imobilizate”.

Nota 2 „Provizioane”.

Tabelul nr. 3.1 Veniturile și cheltuielile înregistrate la sfârșitul unui exercițiu financiar

Sursa : proiectia autorului

Sinteza rezultatelor obținute:

Tabelul nr. 3.2 Analiza contului de profit și pierdere

Sursa : proiecția autorului

CAPITOLUL IV

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA REZULTATULUI EXERCIȚIULUI FINANCIAR.

4.1. Conceptul de rezultat al exercițiului financiar

Unul din imperativele determinante pentru existența și dezvoltarea oricărui agent economic, îl constituie acela al organizării și desfășurării întregii activități pe principii de eficiență economică și financiară.Cea mai concretă formă de manifestare a eficienței la nivelul unei unități patrimoniale, o reprezintă rezultatele obținute în urma desfășurării activității. Rezultatul financiar se definește ca fiind totalitatea mijloacelor bănești care rezultă din activitatea economică desfășurată de firmă într-o perioadă de timp, de regulă un an.Rezultatul se determină de o manieră precisă ca o diferență dintre anumite venituri și anumite cheltuieli.

Conceptul de rezultat este subiectiv, deoarece el depinde de persoana în contul căreia se ține contabilitatea (proprietarul unității, ansamblul investitorilor și aporturi de capitaluri și salariați), de principiile contabile, de un sistem contabil sau altul (cost istoric contabilitate de inflație), precum și de politica adoptată de întreprindere în materie de evaluare patrimonială (cum ar fi metodele de evaluare a stocurilor).

Din punctul de vedere al momentului din ciclul de afaceri în care poate fi înregistrat rezultatul, menționăm următoarele variante:

– în momentul lansării comenzii de producție (înregistrarea unui rezultat viitor);

– în momentul cumpărării elementelor destinate fabricației (începutul ciclului);

– în momentul producției (pe măsura avansării în procesul de producție);

– în momentul stocării produselor finite;

– în momentul încasării.

4.2. Parametrii fiscalo-contabili ai rezultatului exercițiului

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când apare o reducere de beneficii economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau creșterii unei datorii in cursul perioadei materializată prin diminuari ale capitalurilor proprii altele decât distribuțiile către proprietarii de capital.La determinarea profitului impozabil se iau în considerare totalitatea veniturilor incasate sau de incasat indiferent de natura lor și totalitatea cheltuielilor plătite sau de platit aferente veniturilor.

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când apare un flux brut de beneficii economice primite de o întreprindere, in cursul desfășurării activității normale, flux care se materializează prin creșteri ale capitalurilor proprii altele decat contribuțiile participanților la capital, fiind generate de creșteri de active sau diminuări de datorii in cursul perioadei de referință.Prin înregistrarea în contabilitate a veniturilor, respectiv a cheltuielilor, se reflectă în fapt creșterea sau micșorarea capitalurilor proprii. Se consideră ca intreprinderea a obținut profit numai în situația în care capitalul fizic si financiar au fost menținute.

Menținerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai atunci cand capacitatea fizică productivă a intreprinderii la sfârșitul perioadei este mai mare decât capacitatea fizică productivă la inceputul perioadei dupa excluderea oricăror distribuiri/contribuții către/din partea proprietarilor in cadrul perioadei analizate.

Menținerea capitalului financiar se referă la situația în care profitul este obținut numai dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârșitul perioadei este mai mare decat valoarea finaciară a activelor la inceputul perioadei după excluderea oricăror distribuiri/contribuții catre/din partea proprietarilor in cadrul respectivei perioade.

In conformitate cu Standardul International de Contabilitate 12”Impozitul pe profit” parametrii fiscalo – contabili ai rezultatului exercițiului sunt:

Rezultatul contabil este reprezentat de profitul net sau pierderea netă pe o perioadă înainte de scăderea cheltuielilor cu impozitul;

Profitul impozabil/pierderea fiscală este profitul (pierderea) pe perioada exercițiului determinat în concordanță cu regulile stabilite de autoritatea fiscală pe baza careia impozitul pe profit este plătibil. Beneficiul aferent unei pierderi fiscale ce poate fi transferată în perioda anterioară pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare trebuie recunoscut ca activ.

Cheltuiala cu impozitul reprezintă valoarea globală inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercițiului in ceea ce privește impozitul curent si cel amânat;

Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu profitul impozabil/pierderea fiscală pe o perioadă contabilă. Trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplătite.

Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitoare ce privesc diferențele temporare impozabile;

Creanțele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabile in perioadele contabile viitoare în ceea ce privește:

diferențele temporare deductibile;

reportarea pierderilor fiscale;

reportarea creditelor fiscale nefolosite

Baza fiscală unui activ sau acelei datorii in scopuri fiscale.

Baza fiscală, reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat catre o intreprindere atunci când aceasta recuperează valoarea contabilă a activului. Dacă aceste beneficii economice nu vor fi impozabile atunci baza fiscală a activului este egală cu valoarea sa contabilă.

4.3 Structura și modalitatea de calcul a rezultatului exercițiului financiar

Rezultatul exercițiului, (respectiv profitul sau pierderea) se stabilește ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.

Rezultatul exercițiului cuprinde rezultatul curent, rezultatul excepțional, rezultatul

brut, rezultatul impozabil și rezultatul net.

Rezultatul curent se determină ca diferență între veniturile din operațiile curente,

respectiv veniturile din exploatare și veniturile financiare și cheltuielile curente, respectiv

cheltuielile de exploatare și cheltuielile financiare:

Rezultatul curent al exercițiului = (Venituri din exploatare ± Venituri financiare)

(profit sau pierdere) – (Cheltuieli de exploatare + Cheltuieli financiare)

Rezultatul excepțional se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile

excepționale, ca urmare a unor operații efectuate de firmă care nu sunt legate de

activitatea normală, curentă a acesteia.

– Rezultatul excepțional(profit sau pierdere) = Venituri excepționale – Cheltuieli excepționale

Rezultatul brut al exercițiului (profit sau pierdere)= Rezultatul curent Rezultatul excepțional.

Potrivit prevederilor legale, profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Baza de calcul a impozitului pe profit este reprezentată de profitul impozabil (profitul fiscal). Profitul fiscal și pierderea fiscală sunt cele două forme de manifestare a ceea ce numim în general rezultat fiscal(Rf).

4.4 Determinarea rezultatului exercițiului financiar

În contabilitate, pornind de la mecanismele acesteia, rezultatul se determină ca diferență simplă între toate veniturile (Vt) și toate cheltuielile (Ch.t) și poartă denumirea de rezultat contabil( Rc). În determinarea rezultatului fiscal se pornește de la rezltatul contabil care însă va fi ajustat ținând seama de regulile impuse de legislația fiscală și anume:

– nu toate veniturile sunt impozabile, aceste venituri se numesc venituri neimpozabile (Vni)

– nu toate cheltuielile sunt deductibile fiscal, deci nu pot fi scăzute din venituri pentru a determina rezultatul fiscal, acestea numindu-se cheltuieli nedeductibile (Chn).

Matematic, relațiile de calcul aferente rezultatului contabil și rezultatului fiscal sunt următoarele:

– Rezulatul contabil RC = Vt –Cht

– Rezultatul fiscal Rf = Rc + Chn – Vni

Tabelul nr. 4.1 Prezentarea rezultatelor exercițiului la 31.12.20XX

4.5 Profitul contabil versus profitul impozabil

Teoria si practica economică demonstrează că nu în toate cazurile principiile contabile sunt conectate cu normele și reglementarile fiscale. Tocmai de aceea, rezultatul activității poate fi evidențiat ca:

-rezultat contabil;

-rezultat fiscal (impozabil)

Rezultatul contabil se determină ca diferența între veniturile și cheltuielile totale ale agentului economic, inregistrate în cursul exercițiului și evidențiate în conturile de venituri și cheltuieli, fiind sintetizate in contul 121 „Profit si pierdere”.

Rezultatul fiscal (rezultatul impozabil) este reprezentat de beneficiul impozabil sau de pierderea fiscală a exercițiului stabilit in baza regulilor fiscale, reprezentând baza de calcul a impozitului pe profit.

Rezultatul contabil constituie baza de calcul a rezultatului fiscal. Egalitatea dintre cele două rezultate poate exista atunci când intreprinderea nu înregistrează cheltuieli nedeductibile respectiv venituri neimpozabile.Având în vedere că rezultatul contabil se determină dupa reguli, norme și principii contabile, iar rezultatul fiscal după norme, reguli și principii fiscale, există posibilitatea ca între aceste norme si reguli, să existe neconcordanțe la determinarea rezultatului, situație în care veniturile și cheltuielile vor fi retratate extracontabil.

În acest caz, trebuie respectate normele, regulile și principiile contabile care au ca obiectiv fundamental imaginea fidelă, dar în același timp nu trebuie neglijate principiile și normele fiscale care însă promovează interesul fiscal al statului.

De cele mai multe ori, primează interesul fiscal, înaintea imaginii fidele. Cauza unei asemenea situații este generată de conectarea contabilității la fiscalitate, în condițiile în care nu toate principiile contabile, sunt convergente cu cele fiscale.Atunci când interesul contabil intră în contradicție cu cel fiscal se impune realizarea concilierii între contabilitate ca reprezentantă a intreprinderii în relațiile cu terții și fiscalitate ca reprezentantă a guvernului.

4.6 Modalități de repartizare a profitului

Profitul net realizat într-un exercițiu financiar, se repartizează potrivit reglementărilor legale și /sau statutare, conform Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor sau Asociaților, întrunită în ședința ordinară pentru aprobarea bilanțului în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului finaciar.

Destinațiile profitului net sunt: 1. La regiile autonome, societățile/companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat (începând cu exercițiul financiar 2004):

constituirea de rezerve legale, în proporție de 5% din profitul contabil neinfluențat cu cheltuiala cu impozitul pe profit, pană la limita de 20% din capitalul social, respective patrimonial regiei;

alte rezerve reprezentând facilitățile fiscale prevăzute de lege;

acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;

constituirea surselor proprii de finanțare;

alte repartizări prevăzute de lege;

până la 10% pentru participarea salariaților la profit, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul entității în exercițiul finaciar de referință;

minimum 50% din profitul contabil net, ca vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților/companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

profitul rămas se repartizează la alte rezerve

2. La celelalte entități economice, respectiv societăți comerciale cu capital integral sau majoritar privat, repartizarea profitului net se face conform prevederilor legale, contractelor de societate sau statutelor, iar în lipsa unor prevederi statutare, potrivit Hotărârii A.G.A..

CAPITOLUL V

MONOGRAFIE CONTABILĂ CU APLICAȚIE FOREST SRL PRIVIND REZULTATUL EXERCIȚIULUI

Prezentare firmei

BKT FOREST este persoană juridică română, constituită în anul 2001 ca societate cu răspundere limitată, în baza Legii 31/1190 (Legea societăților comerciale).

Obiectul principal de activitate este: silvicultura și exploatările forestiere, iar ca și activități secundare tăierea și rindeluirea lemnului și transportul de bunuri.

Patrimoniul unității este format din bunuri mobile și imobile reflectate in contabilitate la 31.12.2011 in suma de 1.936.765 lei, respectiv:

– terenuri și amenajări de teren….….404.398 lei

– clădiri …………………….….……265.882 lei

– utilaje, instalații, mijl transport….1.229.451 lei

– mobilier, aparatură birotică ……….. 37.034 lei

Administrarea și reprezentarea societății, pe perioadă nelimitată se face de către asociatul unic, având puteri depline în relațiile cu terții, in gestionarea unității.

BKT FOREST SRL își desfășoară activitatea într-un număr de cinci compartimente de muncă și organizare.

▪Serviciul management, administrativ, prognoză, secretariat: integrează în

cadrul ei activități specifice gestiunii raționale a resursei umane.

Activitățile esențiale care se încadrează aici sunt activitățile de personal, activitățile administrative, de secretariat. Cea mai importantă este activitatea de personal care realizează gestiunea pe termen lung a resursei umane (planificarea resursei umane, activități de recrutare, selecție, promovare, salarizare).

▪Serviciul exploatare masă lemnoasă respectiv gestionarea parchetelor cu lemn pe picior achiziționate

▪Serviciul producție, ( prelucrare primară a lemnului,) prin respectarea claselor de calitate impuse de contractele incheiate cu clienții unității.

▪Serviciul aprovizionare, desfacere, transport, marketing: activitățile din cadrul ei declanșează procesele, dimensionează cererea pe piață, și încheie ciclul productiv prin livrarea propriu-zisă a produselor finite către beneficiari.

▪Serviciul financiar –contabil, personal, statistică, costuri, integrează activități de analiză și evaluarea totalității activităților din cadrul unității.

Se disting două categorii de activități: cele de contabilitate respectiv gestiune contabilă și activități financiare care promovează relațiile organizației cu instituțiile financiare (bănci, trezorerie) și alte instituții de stat (A.N.A.F., C.J.P., C.A.S., A.J.O.F.M., Primărie, Camera de Comerț și Industrie, etc.).

▪Serviciul juridic, care urmărește respectarea clauzelor contractuale, adică:

livrarea la timp a cantității de produse finite, livrarea produselor de calitate corespunzătoare, încasarea în termen a contravalorii acestora, soluționează probleme legate de litigiile unității, urmărește derularea contractelor de muncă, soluționează eventualele plângeri și nemulțumiri.

Prezentarea situației financiare prin prisma rezulatatelor reflectate în contul de profit și pierdere

Referitor la anul 2010 si 2011 contul de rezultate simplificat sub forma de « lista » redă rezultatele activității al SC BKT FOREST SRL, în următorul tabel :

Tabelul nr. 5.1 Analiză comparativă a rezultatelor 2010-2011

Studiu de caz

Înregistrări contabile aferente lunii martie 2012, privind veniturile și cheltuielile

Se dau in consum materii prime prin metoda FIFO (1756 mc bustean)

601”Cheltuieli cu materii = 3012”Materii prime din depozit “ 46.150,21

prime”

Inregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare, necesare utilajelor folosite pentru producție

6021”Cheltuieli cu materialele = 3021”Materiale auxiliare” 5.651,00

auxiliare”

Inregistrarea cheltuielilor cu combustibilul( motorina),

6022”Cheltuieli privind = 3022”Combustibili” 51.668,00

combustibilul”

Inregistrarea cheltuielilor cu piesele de schimb ale utilajelor, mijloace de transport

6024”Cheltuieli privind = 3024”Piese de schimb” 22.550,00

piesele de schimb”

Inregistrarea in contabilitate a cheltuielior cu materialele consumabile

6028”Cheltuieli privind alte = 3028”Alte materiale 46.838,24

materiale consumabile” consumabile”

Darea in folosinta a obiectelor de inventar

603 ”Cheltuieli privind = 303”Materiale de natura 2.500,00

materialele de natura obiectelor de inventar »

obiectelor de inventar »

Inregistrarea facturii de privind consumul de energie precum si taxa radio-tv.

% = 401 „Furnizori „ 2.316,43

605 „Cheltuieli privind energia si apa” 1.879,35

635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe 80,00

si varsaminte asimilate”

4426”TVA deductibila” 357,08

Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarile RCA

613”Cheltuieli cu primele = 5311 „ Casa in lei” 1 855,00

de asigurare”

Inregistrarea cheltuielilor privind transportul de personal, unitatea prestatoare nu este platitoare de TVA.

624”Cheltuieli cu transportul = 401”Furnizori” 1500,00

de bunuri si personal”

Inregistrarea facturii de

% = 401”Furnizori” 394,17

626”Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii” 331,35

4426”TVA deductibila” 62,82

Inregistraerea facturii de

% = 401”Furnizori” 1.497,26

626”Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii” 1.258,20

4426”TVA deductibila” 239,06

Inregistraea cheltuielior cu comisioanele bancare

627”Cheltuieli cu serviciile = 5121.1 „Conturi la banci in lei” 1.388,25

bancare si asimilate”

Inregistrarea altor cheltuieli cu serviciilor executate de terți (transport)

% = Furnizori” 14.934,50

628”Alte cheltuieli cu serviciile 12.550,00

executate de terți”

4426”TVA deductibila” 2.384,50

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile aferente lunii martie( unitatea are un efctiv la 31.03.2011 de 38 angajati cu norma intreaga, gr. III –a de munca)

641”Cheltuieli cu salariile = Personal – salarii datorate” 38.566,00

personalului”

Inregistrarea cheltuielilor cu contributiile unitatii la asigurarile sociale-20,8%

(38.566 lei x 20,8%)

6451”Cheltuieli cu contributia = Contribuția unității la 8.022,00

unității la asigurările asigurarile sociale”

sociale”

Inregistrarea contribuției unității la ajutorul de șomaj (38.566 lei x 0,5%)

6452”Cheltuieli cu contribuția = Contribuția unității la 193,0

unității la asigurarile asigurarile de șomaj”

somaj”

Inregistrarea contribuției unității la asigurările de sănătate (38.566 lei x 5,2%)

6453”Cheltuieli cu contribuția = Contribuția unității la 2.005,00

unității la asigurările asigurările sociale de

sociale de sănătate” sănătate”

Inregistrarea contribuției unității la asigurările de sănătate aferente concediilor medicale acordate pentru incapacitate temporară de muncă (38.566 lei x 0,85%))

6453”Cheltuieli cu contribuția = Contribuția pt concedii 328,00

unității la asigurările și indemnizații”

sociale de sănătate”

Inregistrarea contributiei unitatii la fondurile speciale de accidente de munca (38.566 lei x 0,288%)

6451”Alte cheltuieli privind = Fonduri speciale – taxe 111,00

Asigurările și protecția și vărșăminte asimilate”

socială”

Inregistrarea contribuției la fondul de garantare a creanțelor salariale (38.566 lei x 0,25%)

6458 ”Cheltuieli cu alte impozite, = 447.3 „Fonduri speciale – taxe 96,00

taxe și vărsăminte și varsaminte asimilate”

asimilate”

Rețineri pe statul de plata

421”Personal–salarii datorate” = % 9.825,00

4312 „Contribuția personalului 4049,00

la asigurările sociale”

4314 „Contribuția angajaților 2121,00

pt asigurările soc de sănătate

4372 „Contribuția personalului 193,00

la fondul de șomaj

444 „ Impozitul pe venituri de 3462,00

natura salariilor”

Plata salariilor pentru luna noiembrie

421 „Personal – salarii datorate = 5311 „Casa in lei” 28.741,00

Inregistrarea unor penalități calculate de A.N.A.F. pentru neplata la termen a unor contribuții la bugetul consolidat

658.1 „Despăgubiri,amenzi si = 448.1 „Alte datorii fată de 105,00

penalități” bugetul statului”

Inregistrarea vanzarii unui utilaj folosit la exploatări forestiere cu suma de 18.000 ron (fara TVA). Valoarea de intrare este de 55.000 ron, iar valoarea amortizată in suma de 33.000 ron.

Vânzarea utilajului

461 „Debitori diverși’ = % 21.420,00

7583 „Venituri din vanzarea 18.000,00

activelor”

4427 ”TVA colectată” 3.420,00

Scăderea din gestiune a utilajului

% = 2131 „Echipamente 55.000,00

tehnologice”

2813”Amortizarea inst., 33.000,00

mijl. de transport”

6583”Ch. privind activele 22.000,00

cedate si alte op. de capital

Inregistrarea diferentelor de curs in urma schimbului valutar

665 „Cheltuieli din diferențe = 5124 „Conturi la banci in valută” 175,00

de curs valutar

Inregistrarea ratei scadente și dobanzii aferente pentru creditul pe termen lung

% = 5121.1 „Conturi la banci in lei” 4.510,00

162 „Credite bancare pe

termen lung” 3.125,00

666 „Cheltuieli privind

dobânzile” 1.385,00

Inregistrarea amortizării lunare pentru clădiri

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2812 „Amortizarea 350,00

privind amortizarea construcțiilor”

imobilizarilor”

Inregistrarea amortizării lunare pentru instalații de lucru, utilaje și mijloace de transport

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2813 „Amortizarea 9555,00

privind amortizarea instalațiilor, mijloacelor de

imobilizărilor” transport”

Inregistrarea amortizării lunare pentru mobilier, aparatura birotică

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2814 „Amortizarea 247,00

privind amortizarea altor imobilizari

imobilizarilor” corporale”

Inregistrarea vânzării de produse finite la clienți interni pe baza de factură fiscală 4111”Clienti” = 701 „Venituri din vanzarea 225.558, 00

produselor finite”

4111”Clienti” = 4427 ”TVA colectata” 54.133,92,00

Inregistrarea exportului de produse finite pe baza de factură, operațiune „scutită cu drept de deducere”

4111”Clienti” = 701 „Venituri din vanzarea 11.927, 00

produselor finite”

Înregistrarea prestărilor de servicii executate, respectiv transportul de material lemnos pentru clienții cu care s-au încheiat astfel de contracte

4111 „Clienți” = % 35.496,24

704 „Venituri din lucrari 28.626,00

executate de servicii

prestate”

4427 ”TVA colectata” 6.870,24

Inregistrarea producției obținute in luna decembrie 2010

345 „Produse finite” = 711 „Variația stocurilor” 200.000,00

Descărcarea gestiunii

711 „Variația stocurilor” = 345 „Produse finite” 200.000,00

Incasarea facturii in EUR pentru livrările intracomunitare aferente lunii noiembrie (cursul usd/lei fiind favorabil in ziua incasării fată de cel din momentul facturării)

5124”Conturi la banci = % 12.622,00

in valuta”

4111 ”Clienti” 12.330,00

765 „Venituri din diferente de 292,00

curs valutar”

Inregistrarea veniturilor din dobânzi pentru sumele din contul curent la banca

5121.1 „Conturi la banci in lei” = 766 ”Venituri din dobanzi” 65,00

Inregistrarea plăților efectuate către furnizori

– prin virament bancar

401 „Furnizori” = 5121.1 „Conturi la banci in lei” 20248,19

– prin casierie

401 „Furnizori” = 5311 „Casa in lei” 394,17

Inregistrarea platilor efectuate catre furnizori de imobilizari prin virament bancar

404 „Furnizori de ” = 5121.1 „Conturi la banci in lei” 500

imobilizari”

Inregistrarea incasărilor de la clienți a sumelor facturate pentru produsele finite livrate

– in contul curent

5121.1 „Conturi la banci in lei” = 4111 „Clienti” 254 220

– in numerar

5311 „Casa in lei” = 4111”Clienti” 5 000

Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarșitul lunii

121”Profit și pierdere” = % 279.337,60

601 ”Cheltuieli cu materiile prime”

6021”Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6022”Cheltuieli cu combustibilul”

6024”Cheltuieli privind piesele de schimb”

6028”Cheltuieli privind alte materiale

consumabile”

603 ”Cheltuieli privind materialele de

natura obiectelor de inventar”

605 ”Cheltuieli privind energia și apa”

613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”

624 ”Cheltuieli cu transportul de

bunuri si personal”

626 ”Cheltuieli poștale și taxe de

telecomunicații”

627 ”Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate”

628 ”Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terți”

641 „Cheltuieli cu salariile personalului

6451”Contribuția unității la

asigurările sociale”

6452”Contribuția unității pentru

ajutorul de șomaj”

6453”Contribuția angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate”

6458”Alte cheltuieli privind

asigurările și protecția

socială”

6581”Despagubiri, amenzi și

penalități”

6583”Cheltuieli privind activele

cedate si alte operatii de capital”

„Cheltuieli din diferente

de curs valutar”

„Cheltuieli privind dobanzile”

6811”Cheluieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor”

Inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul lunii

% = 121”Profit si pierdere” 284.468,00

701”Venituri din vanz produselor finite”

„Venituri din lucrari executate de terti

7588 „„Venituri din vanzarea activelor”

765 ”Venituri din diferente de curs valutar”

„Venituri din dobânzi”

Stabilirea impozitului pe profit

Venituri totale = 284.468,00 lei

Cheltuieli totale = 279.337,60 lei

Profit brut = 5.130.40 lei

Chelt. Nededuct.= 105,00 lei

Profit impozabil = 5.235,40 lei

Impozit = 5.235,40 x 16% = 838 lei

Profit net = 5.130 – 838 = 4.292 lei

Inregistrarea impozitului pe profit

691”Cheltuieli cu impozitul = 441”Impozitul pe profit” 838,00

pe profit”

Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121”Profit si pierdere” = 691”Cheltuieli cu impozitul 838,00

pe profit

CONCLUZII

Studiile efectuate in prezenta lucrare privind evaluarea si înregistrarea in contabilitate a performanțelor intreprinderii au relevat faptul că, pe piața informațiilor financiare "produsul” cel mai solicitat este contul de profit și pierdere, deoarece arată dacă întreprinderea și-a atins sau nu obiectivul fundamental, cel de a obține un profit acceptabil.

Contul de profit si pierderi evidentiază într-o formă sistematizată rezultatele fiecărui exercițiu sau perioade de gestiune prin prisma raportului dintre cheltuieli si venituri oferind o imagine sintetică asupra structurii rezultatelor activității de exploatare, financiare si extraordinare.

Un set complet de situatii financiare trebuie sa cuprinda bilantul, contul de profit si pierdere, situatia rezultatului global si/sau situatia modificarilor capitalului propriu, tabloul de trezorerie si notele explicative. Bilantul este o componenta a situatiilor financiare care evidentiaza pozitia financiara a unei intreprinderi prin intermediul elementelor componente: active, datorii si capitaluri proprii.

Informațiile despre performanța unei întreprinderi, în special profitabilitatea acesteia , sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. Totodata aceste informatii sunt utile în a aprecia capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie existente și pentru formularea raționamentelor despre eficiența cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.

Informatiile necesare pentru intocmirea contului de profit si pierdere si reflectarea cu ajutorul acestuia a realitatii, (conform IAS 1) sunt cele generate de urmatorii indicatori :

a) veniturile;

b) rezultatele activității de exploatare;

c) costuri de finanțare;

d) partea de profituri și pierderi aferentă întreprinderilor asociate și în participație

contabilizată prin metoda punerii în echivalență;

e) cheltuielile cu impozitul pe profit;

f) profitul sau pierderea din activitățile curente;

g) elemente extraordinare;

h) interesul minoritar;

Din studiul de caz efectuat FOREST SRL rezultă ca 98% din activitatea de producție este destinată pieței interne. Rezultatele obtinute la sfarsitul anului 2011 sunt satisfacătoare, unitatea obținând profit ceea ce este rezultatul unei munci eficiente de conducere si cooperare cu toate segmentele ce alcătuiesc procesul de aprovizionare, conservare, producție, desfacere și incasare a produselor finite expediate.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Duțescu A., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Editura CECCAR, 2001.

Mateș. D.,Normalizarea contabilității și fiscalitatea intreprinderii, Editura Mirton, Timișoara, 2003.

Matiș D., Bazele contabilității, Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Master, Cluj-Napoca, 2005

Matiș D., Pop A., Contabilitate financiară, Editura Casa Cărții de Știință, 2010

Pântea I.P., Pop A., Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.

Vâlceanu Gh., Robu V. Georgescu N. – Analiză economico-financiară,

Editura Economică, București, 2004.

Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată în .Of. 629/2002

Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal.

OMFP nr.144/2005 privind precizările pentru determinarea sumelor care fac obiectului repartizării profitului

OMFP nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

https://ro.scribd.com/doc/59229750/tea-Veniturilor-Si-Cheltuielilor-Lucrare-Licenta

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Duțescu A., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Editura CECCAR, 2001.

Mateș. D.,Normalizarea contabilității și fiscalitatea intreprinderii, Editura Mirton, Timișoara, 2003.

Matiș D., Bazele contabilității, Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Master, Cluj-Napoca, 2005

Matiș D., Pop A., Contabilitate financiară, Editura Casa Cărții de Știință, 2010

Pântea I.P., Pop A., Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.

Vâlceanu Gh., Robu V. Georgescu N. – Analiză economico-financiară,

Editura Economică, București, 2004.

Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată în .Of. 629/2002

Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal.

OMFP nr.144/2005 privind precizările pentru determinarea sumelor care fac obiectului repartizării profitului

OMFP nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

https://ro.scribd.com/doc/59229750/tea-Veniturilor-Si-Cheltuielilor-Lucrare-Licenta

Similar Posts

  • Influenta Mediului Asupra Marketingului International

    Influența mediului asupra marketingului international Cuprins Introducere Capitolul 1. Conceptele marketingului internațional Definirea și conceptele de baza privind marketingul internațional Mediul de marketing Micromediul Macromediul Capitolul 2 Analiza mediului de marketing Conceptul de benchmark sau benchmarking Modelul B.C.G. Boston Consulting Group Modelul A.D.L Modelul Mc Kinsey Capitolul 3 Studiu de caz. Coca Cola și Starbucks…

  • Implementarea Standardului de Calitate Iso 9001

    INTRODUCERE Actualmente, majoritatea oamenilor sunt interesați și utilizează cuvântul „calitate”, punând accent mai ales pe cerințele standardelor ISO, deși acestea sunt de cele mai multe ori utilizate, citate și interpretate eronat. Întrebarea firească este: de ce se întâmplă asta? Ei bine, se întâmplă așa pentru că, majoritatea oamenilor când se referă la calitatea unui obiect,…

  • Rolul Resurselor Umane In Organizarea Turismului

    === Rolul resurselor umane in organizarea turismului === Capitolul I. I.1. Introducere in Managementul resurselor umane Locul Mangementului Resurselor Umane e bine precizat în contextul Managementului General. Astfel, în literatura de specialitate, apărută până în prezent, se pune accentul pe aspectele ce privesc relațiile, raportul, începând cu recrutarea, selecția, încadrarea, perfecționarea și stimularea pe tot…

  • Guvernul Romaniei

    Guvernul României Guvernul României reprezintă, conform Constituției, puterea executivă în România împreună cu președintele. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Guvernul se compune din un lider numit prim-ministru și un număr variabil de miniștri care conduc ministere specializate pe…

  • Strategii de Promovare a Lanturilor Farmaceutice din Romania

    Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………3 Capitolul I Locul promovării în cadrul marketingului farmaceutic 1.1 Promovarea- componentă a marketingului farmaceutic……………………..4 1.2 Tehnici de promovare a produselor farmaceutice…………………….………9 1.3 Tipologia strategiilor de promovare in cazul produselor farmaceutice………15 Capitolul II Piața farmaceutică din România 2.1 Oferta de produse farmaceutice ………………………………………………………..17 2.2 Cererea de produse farmaceutice………………………………………………………..19 2.3 Particularitatile pietei farmaceutice din România……………………………………23…

  • Strategii de Relansare

    Introducere Mărci, fabrici, magazine comerciale, soiuri, întreprinderi industriale și așa mai departe. Astăzi le numim branduri și pentru că le conștientizăm mai bine valoarea de patrimoniu național și cultural, dar și pentru că suntem mult mai implicați afectiv. Dacă în perioada comunistă consumatorii erau captivii aceluiași brand de ulei (unic, de cele mai multe ori…