Imaginea Organizatiilor In Mediul Virtual

Introducere

Lucrarea de față și-a propus să analizeze imaginea pe care organizațiile o au în mediul web și modalitățile prin care aceasta este creată și gestionată. Totodată am urmărit și posibilitățile pe care mediul web le oferă pentru promovarea imaginii unei organizații, fie ea publică sau privată.

Am ales această temă deoarece consider că este de actualitate. Într-o perioadă în care tehnica și tehnologiile evoluează permanent, este de o mare importanță ca mediul organizațional să urmeze acceeași direcție. Organizațiile trebuie să se adapteze noilor posibilități pe care le au la dispoziție prin intermediul internetului.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primele două formează partea teoretică, urmărind evoluția conceptului de imagine și a mediului web, iar capitolul trei reprezintă partea aplicativă în care am analizat imaginea pe care o are Academia de Studii Economice în mediul web.

În primul capitol am urmărit explicarea conceptului de imagine a organizațiilor, plecând de la originile acestuia și urmărindu-i evoluția. În cadrul acestui capitol am analizat imaginea organizațiilor atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere al imaginii publice pe care o are o organizație, a identității acesteia.

Capitolul doi urmărește mediul web și posibilitățile pe care acesta le oferă organizațiilor. Aici am prezentat principalele modalități de promovare, metodele și tehnicile de care se poate folosi organizația în proiectarea imaginii și avantajele și obstacolele pe care le presupune promovarea în mediul online.

În cadrul celui de-al treilea capitol am analizat imaginea Academiei de Studii Economice în mediul web, din perspectiva calitativă si cantitativă, utilizând instrumente de cercetare specifice.

Scopul final este acela de a arăta importanța inovațiilor aduse de tehnologia internet, cu implicații profunde asupra conținutului și mesajelor dezvoltate de organizațiile publice și private. Mediul web este un vehicul de distribuire a mesajelor către publicul larg, iar în momentul acesta relația dintre organizație și publicul său este posibilă și productivă datorită internetului.

Capitolul 1 – Considerații teoretice asupra imaginii organizațiilor

1.1 Imaginea socială a organizațiilor

Termenul de imagine poate avea înțelesuri multiple. El provine din limba latină de la “imago, imaginis” ceea ce în traducere liberă ar insemna “ceea ce ține loc de”. Și grecii îl foloseau, utilizând cuvântul “eikon” adică “ilustrarea realității”. Constatăm că din cele mai vechi timpuri, oamenii aveau acest concept în vocabularul lor. În zilele noastre termenul de imagine este frecvent utilizat pentru a descrie reprezentarea pe care oamenii o au despre un produs, marcă sau organizație.

Imaginile despre organizații apar în procesul de comunicare, ca și rezultat al acestui proces, ce se desfășoară atât în mediul intern, cât și în mediul extern al organizației, și, pe măsură ce se conturează, impun caracterul dominant al unui anumit tip de comunicare.

Imaginea are scopul de a fi o legatură între organizații și consumatori, între organizații și alte organizații sau instituții concurente. Forța imaginilor rezidă în faptul că ele se impun în procesul comunicării orientând opiniile, atitudinile, convingerile, credințele, comportamentul și acțiunile oamenilor în mediul social și nesocial, astfel încât imaginile organizațiilor în mediul extraorganizațional sunt rezultate, în primul rând, ale proceselor ce se desfășoară în interiorul organizațiilor, procese de socializare, procese de formare, sedimentare și interiorizare a culturii organizaționale, prin care acestea se manifestă, dar și ale modalității în care oamenii și organizațiile receptează și procesează informațiile despre aceste procese.(Chiciudean, 2000, p.21-22)

Imaginea organizațiilor poate să influențeze chiar reușita sau eșecul în afaceri. Oamenii tind să aleagă produsele și serviciile în funcție de marca și de calitatea imaginii pe care o are organizația care le furnizează.

Roger Mucchielli(1970) definește imaginea ca reprezentarea sau ideea pe care și-o formează indivizii unui mediu sau ai unui segment al publicului, ca urmare a receptării unor informații despre un obiect social, fiind vorba despre o opinie sau despre o atitudine ale căror rădăcini sunt pentru majoritatea iraționale.

Imaginea socială este parte integrată a unei colectivități, unde individualitățile tind să se influențeze între ele. Comportamentul indivizilor este însă parte integrată a experiențelor pe care aceștia le-au avut și a cunoștințelor strânse pe parcursul vieții, imaginile manifestându-se prin atitudini, dar și prin concepții.

Pentru a se putea afirma este important pentru o organizație să aibă credibilitate și consecvența, iar serviciile și produsele pe care le furnizează să fie conforme cu așteptările consumatorilor, astfel încât să fie considerată un partener de către alte organizații sau instituții de pe piață.

În aceste condiții, organizația trebuie să dialogheze și să comunice cu toți beneficiarii, prin intermediul structurilor specializate, iar strategiile de gestionare a imaginii, ca părți componente ale managementului organizațional, să facă posibile acțiuni preventive care să înlăture sau să diminueze pericolul ca organizațiile să genereze situații care pot induce imagini de natură să împiedice realizarea propriilor interese, conlucrarea cu alte organizații, atitudinea rezervată sau ostilă a unor organizații sau instituții publice.(Chiciudean, 2007, p.6)

Gradul de diversificare a imaginii unei organizații poate varia în funcție de calitatea și caracteristicile componentelor, care pot fi diverse și în număr mare. Imaginea unei organizații este cu atât mai diversificată, cu cât deținem mai multe informații despre aceasta. În cazul în care există puține informații despre o organizație se poate deduce că imaginea acestei organizații este foarte puțin diversificată sau chiar deloc. Elementele care sugerează gradul de diversificare a imaginii pe care o are o organizație sunt: informațiile despre produsele și serviciile pe care le furnizează, modalitatea în care sunt prezentate informațiile și cât de complete și reale sunt acestea.

Imaginea unei organizații poate fi observată prin comparație cu imaginea altei organizații care furnizează servicii și produse similare, din același domeniu de activitate. Privita prin această analiză comparativă, imaginea poate fi distinctă, făcând organizația să se evidențieze față de altele sau neclară, caz în care organizația nu este observată pe piața pe care dorește să activeze. Este foarte important ca imaginea publică a unei organizații să fie cât mai distinctă, pentru a oferi un grad mai mare de personalitate.

Printre alte concepte care diferențiază imaginea organizațiilor sunt imaginea focalizată, ceea ce înseamnă că gradul de vizibilitate este crescut și imaginea este diversă, în opoziție cu o imagine dispersată și imagine bipolară sau ambiguă, atunci când imaginea organizației este transmisă în mai multe forme, generând un grad de confuzie.

În urma identificării elementelor de baza ale imaginii organizațiilor este posibilă elaborarea de strategii, planuri și proiecte concrete și fundamentate, care contribuie la îmbunătățirea imaginii organizațiilor și a produselor și serviciilor pe care acestea le furnizează, sub forma de mărci sau branduri.

1.2 Imaginea publică a organizațiilor

Imaginea publică a organizațiilor este rezultatul procesării mesajelor transmise, de către un anumit public țintă. Specialistul în relații publice, George David (2002), consideră că imaginea are un caracter subiectiv și psihologic. Ea este un bun al organizației, care însă se află la altcineva. Eforturile organizației sunt menite să-l câștige pe acel cineva, să-i influențeze reprezentarea pe care el o are despre respectiva organizație. Iar aceste eforturi nu sunt din cele mai ușoare.

Putem defini imaginea publică ca reprezentarea favorabilă pe care o instituție sau o organizație o are în rândul publicului său, sau mai bine spus ca și reprezentarea sau ideea pe care publicul și-o face despre o instituție sau organizație.(Haines, 2010)

Pentru formarea imaginii o organizație are nevoie de timp, acest lucru presupunând o evoluție permanentă. O strategie de construire a imaginii unei organizații trebuie să aibă în vedere în primul rând consolidarea identității organizaționale în ochii publicurilor sale(David, 2002). În formularea strategiei un loc important trebuie să îl aibă analiza SWOT. Cunoașterea factorilor precum punctele tari și punctele slabe, oportunitățile și amenințările sunt benefice atât pentru o organizație care este la început în ceea ce privește cunoașterea unei imagini, cât și pentru o organizație care are nevoie de o redresare a imaginii publice.

În procesul de formare a imaginii publice este necesar să se facă diferențieri între organizațiile publice și cele private. Ambele tipuri de organizații au ca și preocupare definirea unei imagini publice pozitive. Însă așa cum spunea și Rosemarie Haines (2010) deși ambele caută adeziunea populației la oferta lor, și una și cealaltă trebuie să-și adapteze imaginea în funcție de obiectivele pe care trebuie să le îndeplinească și de mediul în care intervin.

O imagine bună presupune totodată și construirea unei identități. Identitatea poate fi considerată atât o resursă strategică a organizației, cât și o sursă de avantaj competitiv. Însă orice organizație are o identitate chiar dacă o fructifică sau nu. Pentru ca identitatea organizațională să fie cât mai puternică și mai credibilă, ea trebuie tratată ca o resursă de management(Rus, 2004). Putem deduce de aici că pentru a deveni mai puternică, o organizație își poate încorpora identitatea în procesele și strategiile de management.

Imaginea publică poate diferenția organizațiile prin elementele de identificare vizuală, care se pot materializa atât prin diverse produse care să conțină însemnul sau marca organizației, cât și prin elementele simbolice, precum mesajul transmis, care îi redau personalitatea. Cu cât gradul de responsabilitate în cadrul societății crește cu atât este mai importantă imaginea publică a organizației.

În mediul social este deosebit de dificil ca organizațiile să controleze imaginea publică. Acest lucru se întâmplă deoarece pot exista diferențe între imaginea pe care organizațiile o afișează și cea care ajunge la public. Pentru a ajunge la consumator cu o proiecție cât mai fidelă a imaginii, instituția sau organizația se poate folosi de diverse mijloace media, însă în acest demers este recomandat să se acționeze cu precauție, dat fiind că mijloacele media pot influența atât pozitiv cât și negativ.

Imaginea organizației are un caracter multidimensional, fiind alcătuită din mai multe componente care contribuie la imaginea generală și se influențează între ele.

Fig.1 Caracterul multidimensional al imaginii

Odată cu intrarea în era globalizării, organizațiile trebuie să se adapteze și să își intensifice eforturile de a se extinde la un nivel mai mare. În acest sens și imaginea organizațiilor trebuie să treacă prin diverse transformări.

Conceptul de globalizare se referă atât la comprimarea lumii cât și la conștientizarea tot mai intensificată a lumii ca întreg; globalizarea este interdependență globală concretă, precum și conștientizare a lumii ca întreg (Robertson, 1992, apud David, 2002, p.222).

Următorul pas după formarea imaginii publice a unei organizații este gestionarea acesteia. Autorii lucrării “Relații publice: success și credibilitate” (1997, p.87) considerau că gestionarea imaginii se poate realiza în cel puțin 3 moduri: prin realizări și performanțe, prin desfășurarea unei activități profesioniste de relații publice cu ajutorul căreia să se atragă încrederea publicului țintă sau printr-o campanie publicitară.

Printre cele mai utilizate tehnici de imagine, putem menționa:

Efectul de halo – asocierea cu o altă organizație, personalitate sau, preluându-se notorietatea acesteia;

Răsturnarea imagologică – schimbarea bruscă a unei imagini negative, într-una pozitivă, prin profitarea de anumite evenimente sau fenomene;

Multiplicatori de imagine – transmiterea unui mesaj unitar către angajați, clienți, media, pentru a-l propaga mai departe;

Diferențierea imaginii – se accentuează mesajul propriu, prin diferențierea de alte organizații

Aceste tehnici pot fi utilizate atât separat, cât și în diverse combinații, în funcție de nevoile de promovare ale organizației, mediul în care aceasta își desfășoara activitatea și publicul țintă unde se dorește să ajungă mesajul.

1.3Strategii de promovare a imaginii

Obținerea unor rezultate bune nu se poate realiza fără o viziune unitară asupra tuturor politicilor organizației, care formează mixul de marketing. Deoarece activitatea promoțională este deosebit de complexă, este necesar să se acorde un grad mai mare de atenție în elaborarea celor mai bune strategii și tactici pentru transpunerea în practică a obiectivelor organizației.

Activitatea de promovare este vitală pentru dezvoltarea unei organizații și impunerea sa pe piață. Succesul acesteia depinde de politica de promovare adoptată de organizație și consecvența cu care ea este aplicată.

În procesul de elaborare a unei strategii de imagine a unei organizații sau instituții trebuie luați în calcul mai mulți factori. Foarte important este să se țină cont de mentalul publicului țintă pentru a se consolida identitatea organizației. În acest sens este necesar să existe un climat pozitiv între aceasta și public, marcat de credibilitate și încredere. Captarea atenției publicului se poate face prin crearea unei imagini distincte și clare în mediul social și în sfera de interes a grupurilor țintă.

Strategia trebuie consolidată treptat, stabilindu-se obiective tangibile și termene realiste, proporționate cu resursele deținute. Pentru implementarea strategiei se elaborează și se aplică programe de relații publice. Cu cât organizația își cunoaște mai bine punctele tari și punctele slabe, cu atât va putea să facă față mai bine amenințărilor și să profite de oportunitățile de promovare.

În procesul de promovare a unei imagini multidimensional, dar unitare trebuie să se țină cont de evidențierea unor elemente specifice. Aceste elemente sunt rolul organizației, principalele activități pe care le desfășoară organizația, rolul membrilor săi și evenimentele importante care au loc la nivel organizațional, cu semnificații și interese pe plan local și regional.

Structura organizațională influențează decisiv natura interacțiunii umane și modul de percepție a organizației. Mărimea organizației, numărul nivelurilor ierarhice, numărul departamentelor, al substructurilor funcționale, complexitatea activității își pun amprenta asupra întregii activități organizaționale, determinând conținutul și semnificația mesajelor rezultate din comportamentul organizațional. Structura reprezintă elementul de identitate și imaginea acesteia. Esențiale pentru organizație sunt, simultan, interacțiunea umană și relațiile fiecărui om cu structura de ansamblu al organizației.

Elementele care ar putea să diferențieze strategia promoțională pe care o poate adopta o organizație sunt (Florescu, 1992, p.343-344): obiectivele urmărite a fi atinse prin intermediul activității promoționale, rolul activității promoționale, atitudinea față de structura pieței, frecvența de desfășurare în timp, precum și modalitatea de organizare a activității promoționale.

În procesul de promovare a imaginii se pot avea în vedere două variante, respectiv strategia de promovare a imaginii și strategia de extindere a imaginii. Acestea la rândul lor cuprind mai multe opțiuni strategice: strategia de informare în cadrul pieței, startegia de stimulare a cererii, strategia de diferențiere a ofertei, strategia de stabilizare a vânzărilor.

Din perspectiva desfășurării în timp a activității de promovare, strategiile pot urmări opțiuni promoționale permanente sau intermitente.

Cea mai cuprinzătoare clasificare a strategiilor, le împarte pe acestea în strategii de tip „push” și strategii de tip „pull”. Strategia push urmărește promovarea intensă a serviciilor și produselor organizației, prin diverse canale de distribuție până când acestea ajung la public. Strategia pull implică activități care atrag consumatorul, astfel încât acesta să fie convins să utilizeze serviciile și produsele organizației respective.

Strategia promoțională va reprezenta, în toate cazurile, o combinație de acțiuni și mijloace subordonate obiectivelor politicii globale de marketing a întreprinderii și menite să contribuie la realizarea obiectivelor propuse.

Capitolul 2 – Considerații teoretice asupra mediului web

2.1 Site-urile web și promovarea imaginii organizațiilor

Promovarea pe Internet a unei afaceri reprezintă procesul de aducere în prim plan a imaginii unei firme, accentul punându-se pe ideea de a o face cunoscută și de a determina clienții să viziteze și să acționeze pe site cu ajutorul unei conexiuni la Internet (Kotler, 2008, p.37).

În ultima vreme pe piață au apărut o mulțime de aplicații software, care permit elaborarea unor site-uri cu diverse grade de complexitate. Astfel, din punct de vedere tehnic crearea și dezvoltarea unui site web nu mai reprezintă o dificultate pentru organizație. Însă, din punct de vedere al marketingului, există nevoi concrete, cu specificații amănunțite, care stau la baza dezvoltării unui site web.

Internetul a devenit principalul mijloc prin care se promovează organizațiile, fiind utilizat pe scară largă în toate domeniile. Prin crearea unui site web, organizația are posibilitatea să soluționeze o bună parte din problemele care apar în ceea ce privește marketingul. Însă simpla prezență în mediul online a unei organizații nu garantează succesul produselor și serviciilor furnizate de aceasta. Nici alte probleme precum gradul de notorietate sau numărul vânzărilor nu sunt rezolvate de prezența organizației în acest mediu.

Privit din perspectiva beneficiarilor de bunuri și servicii, deci a clienților, un site web bine definit le acordă acestora acces la un volum mare de informații consistente și importante. Pe de altă parte prezența în mediul web a organizației poate fi benefică și din punct de vedere al competiției, permițând diferențierea organizațiilor, prin mesajele pe care site-urile le generează. Așadar, putem spune că un site web poate îmbunătăți modalitatea în care se produce schimb de informații atât în mediul intern, cât și în mediul extern al organizației.

Site-ul web poate fi privit ca un instrument de marketing pentru crearea imaginii organizației. Elaborarea acestuia trebuie să fie rezultatul unei strategii bine puse la punct, care să ajute organizația în atingerea obiectivelor pe care și le-a propus. Resursele alocate pentru crearea și dezvoltarea site-ului, trebuie să fie direcționate către o integrare în mediul online și către o comunicare mai bună cu stakeholderii organizației.

O organizație poate considera că este recomandat să realizeze și să dezvolte un site web în urma unui proces de evaluare a mai multor component, atât din mediu extern, cât și din mediu intern precum piața de servicii și produse pe care este extinsă, gradul de utilizare a tehnologiilor internet pe piața respectivă și în cadrul organizației, gradul de adaptabilitate a serviciilor și produselor furnizate la mediul online, capacitatea tehnică și logistică a organizației, consecințele urmărite în ceea ce privește imaginea organizației.

Site-urile web reprezintă o modalitate de a înțelege și de a cunoaște acțiunile unei organizații. Site-urile sunt construite în raport cu nevoile organizației. Astfel se vor urmări obiective și structuri diferite dacă organizația dorește să vândă online produsele și serviciile sale sau dacă dorește doar o modalitate eficientă de propagare a mesajelor și informațiilor. În general, site-urile sunt formate din mai multe pagini web, care la rândul lor sunt formate din mai multe elemente. În general aceste elemente sunt următoarele:

titlul paginii – este afișat de către browser în bara de titlu a ferestrei în care se deschide pagina, și reprezintă un element de identificare a paginii;

subtitlurile – ajută la structurarea paginii pentru a ușura accesul vizitatorilor;

conținutul paginii – este reprezentat de informațiile pe care organizația dorește să le transmită;

lista – modalitate de prezentare a informațiilor în forma unei enumerări;

hyperlink-urile – ajută la accesarea rapidă a anumitor secțiuni de care este interesat vizitatorul sau chiar la redirecționarea către alte pagini sau site-uri conexe;

informațiile de contact – element foarte important care include detalii referitoare la adresa organizației, număr de telefon de contact, adresa de mail, numele reprezentanților.

Structura unui site web este formată din ansamblul de pagini web. Acestea trebuie să fie create de așa natură încât să asigure accesul facil al utilizatorilor în interiorul site-ului, dar să aibă și o coerență și o logică în succesiunea conținutului.

Pentru a transmite cât mai multe informații legate de produsele și serviciile furnizate de organizație, site-ul web al acesteia este necesar să includă în structura sa de bază elemente precum pagina de start, pagina de prezentare, pagini dedicate serviciilor sau produselor relevante, pagina de noutăți, pagina pentru întrebări și răspunsuri și pagina de contact. Pe lângă acestea mai pot fi adăugate alte pagini cu conținut divers în funcție de domeniul în care activează organizația, de obiectivele pe care dorește să le ducă la îndeplinire prin folosirea mediului web și de gama de servicii și produse pe care le furnizează consumatorilor. Totodată trebuie tinut cont în procesul de elaborare a paginilor și a site-ului web de gradul de interactivitate cu vizitatorii și de ușurarea procesului de navigare în cadrul site-ului. O hartă a site-ului poate de asemenea să fie un element optim pentru facilitarea accesului vizitatorilor.

Un alt element de importanță deosebită îl reprezintă elementele estetice ale site-ului, care pot influența atitudinea vizitatorului fie pozitiv, fie negativ. Provocarea constă în a-l determina pe vizitator să se mai întoarcă pe site și cu altă ocazie. În acest context se utilizează elemente grafice, vizuale și auditive care să propage mesajul adecvat pe care organizația își dorește să îl transmită către publicul său actual și potențial.

În ceea ce privește accesul la informațiile de pe site-ul web al organizației, se poate alege între mai multe variante. Un site conceput în format standard oferă acces tuturor vizitatorilor la conținutul site-ului, însă se poate opta și pentru un site cu acces la anumite informații doar după înregistrare. În cazul alegerii acestei variante, deși poate părea o măsură restrictivă, în fapt poate conduce la constituirea unei baze de date cu consumatori direct interesați de serviciile și produsele furnizate de organizație, pentru care în viitor se vor putea implementa măsuri concrete și eficiente de promovare.

Pentru a avea impact asupra imaginii organizației, site-ul trebuie să fie și cunoscut de către consumatori, dar și accesat de către aceștia. Simpla existență a acestuia în mediul online nu aduce beneficii. În acest sens se pot face campanii de marketing, prin care publicul organizației să fie informat de existența site-ului, folosind practici atât din marketingul online, cât și practici asociate cu marketingul tradițional, într-o manieră integrată.

Obiectivele promovării pe Internet variază și în funcție de natura țintei acțiunii promoționale, astfel (Nistorescu, 2012, p.56)

promovare destinată consumatorilor, încearcă să stimuleze utilizarea produsului, încurajarea cumpărătorilor, încercarea produsului de către non-utilizatori sau favorizarea unei schimbări de marcă;

promovare destinată distribuitorilor, incită la stocarea unei cantități mai importante, încurajarea clienților în afara sezonului, contează acțiunile promoționale ale concurenților, câștigă fidelitatea detailistului sau ajută la penetrarea unui nou canal de distribuție;

promovarea destinată forței de vânzare, creează entuziasmul pentru produs, facilitează prospectarea sau stimulează un efort de vânzare în perioadele dificile.

2.2 Tehnici și metode de construire și menținere a imaginii pe web

Tehnologia online permite culegerea unei cantități mari de date, din surse dificil de localizat, într-un timp relativ scurt. Internetul oferă un instrument excelent de comunicare, instrument care poate ajunge la zeci de milioane de utilizatori, iar conceptul de imagine pe internet necesită cheltuieli mai mici decât promovarea clasică a imaginii, venind ca o completare a acesteia (Orzan, 2007, p.27)

Pentru a-și atrage vizitatori și pentru a menține vizite repetate din partea acestora, un site trebuie să includă toate informațiile de care un potențial vizitator ar putea avea nevoie. Aceste informații este necesar să fie actualizate la timp, iar site-ul trebuie să fie proiectat într-o manieră care să încurajeze vizitatorii să îl acceseze, oferind posibilitatea de acționare rapidă. În cazul organizațiilor care produc bunuri și furnizează servicii este foarte important să fie incluse informații de actualitate, lucru care poate genera un avantaj concurențial față de alte organizații din același domeniu. Totodată orice informație suplimentară este apreciată, adăugând un plus de valoare paginii web.

Informațiile oferite pe site trebuie să fie totodată relevante atât pentru audiența locală și națională, cât și pentru o audiența internațională. În acest sens este important să existe și o versiune a site-ului tradusă într-o limbă de circulație internațională.

O parte foarte importantă în analizarea unei pagini web a unei organizații este designul acesteia. Acesta trebuie să fie ordonat și bine organizat și să cuprindă esențialul mesajului pe care organizația încearcă să îl transmită prin intermediul site-ului. Imagini mari, cu multe grafice care durează mult să fie parcurse pot descuraja vizitatorul și să îl facă să își piardă interesul. Proiectarea paginii trebuie să fie atât interesantă, cât și ușor de utilizat.

Pentru a-și crea, menține și extinde imaginea pe web, orice organizație are la dispoziție mai multe canale de comunicare online pe care le poate folosi. În ceea ce urmează voi prezenta principalele metode precum și avantajele și dezavantajele pe care acestea le prezintă:

e-mailul – reprezintă cea mai răspândită metodă de a comunica în mediul web, fiind utilizat în prezent la scară largă în toate domeniile. Printre avantajele acestei metode putem menționa rapiditatea, posibilitatea de a fi folosit atât într-un cadru formal cât și într-unul neoficial și faptul că este necesară doar o conexiune la internet pentru utilizare. În ceea ce privește dezavantajele putem menționa faptul că nu este o metodă sigură, dat fiind faptul că expeditorul nu are garanția că destinatarul a citit mesajul în timp util sau că mesajul nu a fost pierdut printre alte mail-uri ale destinatarului.

Instant message – cunoscut și ca chat, este o metodă populară în special în rândul tinerilor, însă în ultima vreme s-a extins și în rândul organizațiilor, acestea avînd posibilitatea de a susține interviuri online, de a trimite rapoarte sau documente mai rapid și de a ține mai bine legătura cu partenerii. Ca și avantaje această metodă este una din cele mai rapide, problemele putând fi soluționate în timp real, însă nu poate fi ținută de fiecare dată o evidență a conversațiilor avute, iar unele programe necesită, în plus față de conexiunea la internet, și alte elemente, precum microfon, căști, sau camera web, ceea ce reprezintă un dezavantaj.

Rețelele sociale – pot contribui la creșterea imaginii organizației în mediul web, dacă sunt utilizate de către acestea ca și mijloace de relaționare online. Rețelele de socializare au avantajul că au o vizibilitate crescută, mesajul ajungând la un public extins, fiind un mijloc optim de promovare. Unele organizații pot întâmpina dificultăți în a administra mai multe rețele în același timp, iar mesajele este nevoie să fie filtrate deoarece sunt foarte multe, iar unele pot avea caracter personal.

Blog-urile – sunt instrumente care pot fi personalizate de către utilizator, care poate scrie despre orice își dorește, fiind disponibile gratuit sau contra cost. Un blog prezintă numeroase avantaje precum o vizibilitate mare, fiind un mediu ușor de accesat de oricine, iar deținătorul blogului are posibilitatea de a interacționa cu cititorii. Un principal dezavantaj îl reprezintă însă imposibilitatea de a identifica toți cititorii.

Site-ul – este principala metoda de prezentare a unei organizații în mediul web, având numeroase posibilități, astfel încât organizațiile, în afară de a-și expune mesajul și de a se promova, au posibilitatea de a-și comercializa produsele sau serviciile. Alte avantaje ar fi faptul că în cadrul site-urilor pot fi implementate diverse aplicații special concepute pentru vizitatori. Dezavantajele majore pe care le are însă această metodaă ar fi faptul ca nu pot fi identificați toți vizitatorii și lipsa interacțiunilor cu aceștia.

2.3 Avantaje și dezavantaje ale promovării imaginii în mediul web

Într-o eră în care tehnologia și internetul au cunoscut o evoluție fulminantă, promovarea imaginii organizațiilor în mediul web prezintă numeroase avantaje, dar întâmpină în același timp și anumite obstacole.

Atenția publicului organizațiilor publice și private poate fi mult mai ușor captată prin mijloacele web. Organizațiile se pot expima mult mai bine în mediul online, care este un mediu flexibil și dinamic. Prin această formă de promovare, ele devin mai eficiente și au o vizibilitate accentuată, iar imaginea proiectată poate ajunge la public în orice interval de timp.

Promovarea online presupune de asemenea și posibilitatea de a avea un grad crescut de interacțiune cu publicul organizației. Mediul interactiv permite acestuia să ofere feed-back organizației și să își exprime liber opiniile, propunerile sau nemulțumirile. În acest fel organizația paote interveni cu schimbări în timp real, care să aducă un grad mai mare de satisfacție consumatorilor, axându-se exact pe rezultatele feed-back-ului obținut.

În mediul web, promovarea imaginii presupune de asemenea costuri mai scăzute. Obiectivele propuse pot fi îndeplinite și cu un buget mai redus. Totodată devine mult mai simplu și rapid să se intre pe piețe noi, fără a genera costuri mari cu noi strategii și infrastructuri.

Promovarea imaginii în mediul web, are de asemenea avantajul de a fi de durată, fără să piardă din impactul pe care îl au în fața clienților, fiind relativ ușor să se intervină cu versiuni actuale și mai eficiente.

Deși există numeroase avantaje, promovarea pe internet și în mediul web prezintă și o serie de obstacole și inconveniente.

Cu toate că în ultima vreme tehnologiile sunt utilizate în aproape orice domeniu, există și categorii de public care nu au acces la acest tip de informare din diverse motive: lipsa de interes, nu au acces la internet sau nu au cunoștințe de utilizare, nu au incredere în noile tehnologii.

Unele servicii și produse oferite de organizații nu sunt compatibile cu acest tip de promovare, publicul preferând în cazul acestora o abordare tradiționala. Reticența unor consumatori provine în multe cazuri și din modalitatea de achiziție a serviciilor și produselor, prin plăți online, unde există posibilitatea de fraudare.

În cazul organizațiilor mici, care nu își permit o promovare accentuată a imaginii, accesul pe site-ul lor poate fi destul de scăzut. Concurența cu alte oraganizații din același domeniu de activitate devenind astfel o problemă și mai mare în momentul în care consumatorul caută pe internet produsele sau serviciile pe care acestea le furnizează.

În urma acestei scurte analize, se poate deduce că avantajele promovării imaginii în mediul web depășesc dezavantajele, iar organizațiile pot profita din plin de acest lucru.

Capitolul 3 – Analiza imaginii A.S.E. în mediul web

3.1 Scopul cercetării

Cercetarea de față este empirică, având un caracter exploratoriu.

Scopul acestei cercetări a fost acela de a arăta cum se prezintă imaginea Academiei de Studii Economice în mediul web, privită în comparație cu o universitate din străinatate și din perspectiva studenților sau absolvenților.

3.2 Obiectivele cercetării

Obiectivele pe care le-am urmărit au fost:

identificarea diferențelor și asemănărilor dintre imaginea pe web a Academiei de Studii Economice și a universității din Marea Britanie London School of Economics;

constatarea, pe baza aplicării unui chestionar printre studenții și absolvenții Academiei de Studii Economice, a gradului de utilizarea a site-ului universității și a părerilor pe care aceștia le au despre site;

analizarea datelor obținute privind imaginea Academiei de Studii Economice în mediul web;

elaborarea unor propuneri pe baza rezultatelor cercetării și a analizării observațiilor din literatura de specialitate din domeniu.

3.3 Ipotezele cercetării

În procesul de elaborare al acestei cercetări am presupus că:

Academia de Studii Economice are o prezență mai scăzută în mediul web în comparație cu o universitate europeană;

Studenții preferă site-ul web ca mijloc de informare în cea ce privește universitatea și sunt deschiși către o utilizare a acestuia la scară mai largă.

3.4 Metodologia cercetării

În procesul de elaborare al acestei cercetări am ales să utilizez mai multe instrumente de cercetare pentru a cuprinde imaginea pe care “consumatorul”, care în cazul de față este reprezentat în principal de foștii, viitorii și actualii studenți ai Academiei de Studii Economice, o are despre modalitatea de prezentare al acesteia în mediul web.

Cercetarea este mixtă, având atât elemente calitative cât și elemente cantitative.

În acest sens am utilizat analiza comparativă, care este o strategie calitativă, pentru a observa și evidenția asemănările și deosebirile dintre imaginea universității românești, respectiv A.S.E., și imaginea unei universități europene, respectiv LSE, în mediul web. Pentru această analiză comparativă am verificat site-urile celor două universități pe baza unor criterii de transparență, observând în mod direct care dintre acestea sunt îndeplinite de fiecare dintre ele.

Totodată, ca și tehnică de cercetare cantitativă am utilizat metoda chestionarului, pentru a culege informații de la principalii utilizatori ai site-ului A.S.E, asupra imaginii pe care aceștia o au despre site și imaginea universității.

Validitatea datelor obținute variază în funcție de fiecare instrument folosit. În cazul analizei comparative datele sunt concrete, dat fiind că am putut face o observare directă și obiectivă asupra celor două site-uri. Și în cazul aplicării chestionarului există un grad crescut de validitate, majoritatea participanților, fiind serioși și implicați.

3.5 Prezentarea generală a Academiei de Studii Economice

Academia de Studii Economice din București, pe scurt A.S.E., este o universitate de stat, care are la baza funcționării principiul autonomiei și răspunderii publice. Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, așa cum se numea în anul 1913 când a fost înființată în baza legii promulgate prin Decretul Regal nr. 2978 din ziua de 6 aprilie. Acestă zi este sărbătorită ca “Ziua instituției”, fiind sărbătorită anual prin diverse manifestări de natură științifică, culturală și sportivă, iar la împlinirea unor cifre rotunde prin manifestări omagiale. Și-a schimbat denumirea în anul 1967, în cea actuală de Academia de Studii Economice. Universitatea are sediul situat în Piața Romană, nr 6, Sector 1, București, având ca și site oficial www.ase.ro.

Academia de Studii Economice are un caracter non – profit, fiind o instituție pentru învățământ, de inters public. A.S.E nu este dependentă de nicio ideologie, doctrină politică sau religie, fiind o instituție atașată de tradiția gândirii libere, unde bazele fundamentale sunt drepturile și libertățile fundamentale ale omului și supremația legii. Universitatea se finanțează conform legislației în vigoare din venituri proprii, de la bugetul de stat și din taxele percepute sau alte surse atrase, având patrimoniu propriu.

În vederea realizării obiectivelor profesionale și a celor de cercetare științifică în A.S.E. sunt aplicate următoarele principii:

autonomia și libertatea universitară;

centrarea educației pe student;

prețuirea statutului de educator și formator al cadrului didactic;

răspunderea publică;

asigurarea calității;

respectarea echității;

eficiența managerială și financiară;

transparența și respectarea drepturilor și libertăților membrilor comunității universitare;

parteneriatul cu entități reprezentative pentru mediul de afaceri și social;

independența de ideologii, religii și doctrine politice.

Academia de Studii Economice oferă programe de studii de calitate avansată și este un promoter al cercetării în domeniul științelor economice și administrative, dar și în alte subdomenii conexe din ramura științelor umaniste.

A.S.E. are la bază următoarele caracteristici:

cercetare avansată și educație;

antreprenoriat;

grad crescut de motivare și de performanță;

promovarea unui climat de muncă prin care se generează performanțe în cercetare și educație;

vizibilitate internațională;

orientare către formarea valorilor fundamentale umane: etica, morala, respect pentru om, mediu și munca prestată.

A.S.E. este membră a Sistemului European al Învățământului superior și a implementat Procesul Bologna încă din 2005. Universitatea este evaluată extern de ARACIS și a obținut calificativul de “Universitate cu grad de încredere ridicat” și calitatea de “Instituție furnizoare de programe de formare a cadrelor didactice prin D.P.P.D. În urma unei evaluîri naționale ce a avut loc în anul 2011 A.S.E. a fost inclusă în categoria Universităților de cercetare avansată și educație.

A.S.E. are aprobate și evaluate de către ARACIS 16 programe de studii de licență la zi, 9 programe de studii de licență la distanță și 95 de programe de studii de masterat, toate fiind acreditate conform legii.

Prin programele de studii universitare și postuniversitare pe care Academia de Studii Economice le pune la dispoziție, se urmărește creșterea competitivității la nivel European și mondial și obținerea unei poziții de top în clasamentul universităților din țările Central și Est Europene care au programe din domeniul științelor economice și administrative. Acest obiectiv poate fi realizat prin creșterea și promovarea unei culturi a calității, prin valorificarea și răspândirea cunoștințelor, prin implicarea activă a comunității universitare, atât ca grup, cât și ca individ, și prin promovarea parteneriatelor naționale și internaționale, care să aducă performanțe și beneficii.

Carta Universitară a A.S.E. prezintă valorile și normele universității, atribuțiile decizionale, modalitatea de stabilire a conducerii universității, etica de lucru pe care să o aibă membrii comunității universitare în timpul desfășurării activității în cadrul campusului universitar și reglementările cu privire la personalul auxiliar, atât tehnic cât și didactic.

Misiunea universității este să răspundă cerințelor unei societăți aflate în dezvoltare. Pentru îndeplinirea acesteia universitatea pune la dispoziție programe de studii de înaltă calitate pentru toate ciclurile de pregătire, atât universitară cât și postuniversitară. În acest fel se generează o capacitate mai mare de cercetare și inovare, atrăgându-se specialiști în domeniul științelor administrative și economice și tineri care au posibilități de a deveni performanți și pregătiți din punct de vedere științific.

Toți membrii comunității universitare au în comun valori care le definesc activitatea precum dedicarea față de muncă, vocația și profesionalismul, sunt apropiați de cultura organizațională a universității.

Obiectivele strategice ale A.S.E. sunt:

Diversificarea ofertei educaționale prin promovarea unor programe de studii din domeniul fundamental Științe economice și domeniul Științe administrative și a unor programe de studii care promovează interdisciplinaritatea;

Dezvoltarea puternică a cercetării științifice;

Consolidarea echilibrului între ciclurile de studii universitare (licență, masterat și doctorat) și între acestea și programele postuniversitare;

Dezvoltarea programelor de educație și formare profesională pe tot parcursul vieții;

Promovarea unui învățământ universitar centrat pe student;

Crearea condițiilor pentru participarea activă a tuturor membrilor comunității universitare la procesul decizional din universitate;

Asumarea unui rol activ al universității în relația cu mediul extra-universitar;

Promovarea unor parteneriate funcționale și reciproc avantajoase cu cele mai prestigioase universități din străinătate;

Orientarea întregii activități către interesele reale, fundamentale ale tuturor membrilor comunității universitare: studenții, cadrele didactice, personalul nedidactic. Stabilirea modalităților concrete prin care gradul de satisfacție al acestora poate fi cuantificat și îmbunătățit continuu.

3.6 Analiza SWOT a Academiei de Studii Economice

PUNCTE TARI:

Oferta educațională

Oferta educațională variată și adaptată diferitelor categorii de formare profesională;

Planul de învățământ cuprinde discipline de specialitate cu o largă aplicabilitate;

Oferta educaționalǎ este actualizatǎ și armonizatǎ cu programa UE;, prin prezentarea celor mai noi concepte, teorii, metode;

Cursurile se desfășoară îmbinând mijloacele clasice cu cele moderne (calculatoare, videoproiectoare, retroproiectoare);

Corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței forței de muncǎ, implicit a mediului administrativ;

Profil cuprinzător al cercetării științifice;

Personalul didactic este foarte bine pregatit;

Interdisciplinaritatea și interrelaționarea programelor analitice;

Studenți

Colaborare foarte bună între studenti și cadrele didactice;

Într-un număr mare de discipline, studenții realizează diferite studii de caz sau proiecte lucrând în echipă pentru a-și dezvolta spiritul de colaborare;

Studenții sunt implicați în activitate de cercetare stiințifică, prin elaborarea și susținerea unor lucrari.

Instituirea unui sistem de relații între conducerea și secretariatul facultății și studenți în măsură să rezolve prompt și corect cele mai diverse situații de natură profesională și socială

Preocuparea pentru realizarea unor schimburi de studenți, în cadrul diferitelor programe de colaborare cu universitǎți din afara țǎrii;

Cercetarea științifică

Activitatea științifică a membrilor universitatii este remarcabilă, aceștia elaborand și publicând articole științifice, cărți, cursuri universitare, participări la conferințe naționale și internaționale, realizarea de granturi și contracte de cercetare;

Acoperirea tuturor disciplinelor proprii cu material didactic (cursuri, studii de caz) corelarea optimă a cursurilor/seminariilor și evitarea suprapunerilor cu alte discipline sau a repetărilor inutile;

Contracte de colaborare cu întreprinderi și instituții din țară și străinătate;

Cooperare internă și internațională

Tradiția unor colaborări de durată și benefice cu facultăți de profil din țară și străinătate

Încercarea de atragere a cadrelor didactice asociate, cu prestigiu.

Informație, documentare și biblioteci

Dotarea corespunzătoare cu calculatoare, video și retroproiectoare;

Accesul la resurse electronice de date din domeniul economic.

PUNCTE SLABE:

Flexibilitate redusă a programelor de studii și slabă cooperare interdisciplinară

Posibilități limitate pentru studenți în alegerea cursurilor opționale

Reținerea în privința înființării de consorții internaționale de învățământ și cercetare, din cauza recunoașterii diplomelor de studiu, mobilității profesorilor

Implicarea limitată a stakeholderilor, atât în dezvoltarea planurilor de învățământ, cât și în guvernanța universității;

Managementul resurselor umane (cariera, motivare, retenție etc.) înregistrează rămâneri în urmă față de progresele manifestate în celelalte componente ale sistemului de management

Structură organizațională complexă, putin adecvată misiunii inovative dinamice, cu accente birocratice în zona administrativă

Spațiu limitat pentru birourile cadrelor didactice

Managementul riscurilor în zona infrastructurii – clădiri și echipamente – este mai degrabă reactiv decât proactiv

Orientare antreprenorială limitată în atingerea obiectivelor strategice

Redusa mobilitate a cadrelor didactice.

OPORTUNITĂȚI:

Deschiderea mai mare a universităților europene concretizată în mobilitatea în creștere a

profesorilor și studenților

Contextul favorabil asigurat de Legea Educației prin promovarea principiului autonomiei

universitare

Posibilitatea conlucrării cu mediul de afaceri si cu autoritatea publică în proiecte variate de cercetare, educație continuă și consultanță

Acces la baze de date, biblioteci online, reviste de specialitate etc.

Posibilități de atragere de resurse financiare din alte surse decât cele publice – fonduri

europene, granturi internaționale, burse de cercetare.

Cadrul legislativ permite universității să creeze companii inovative

Posibilitatea de afirmare antreprenorială prin valorificarea unor rezultate din cercetarea

academică

Strategia Europa 2020 ca bază pentru dezvoltarea unor programe educaționale și de formare continuă

Trecerea la economia, organizația și managementul bazate pe cunoștințe

Mediul economic și social favorabil realizării unui proces educațional la un nivel ridicat de exigență

AMENINȚĂRI:

Amplificarea concurenței în domeniul învățământului superior economic la nivel național și internațional

Acces dificil la învățământul superior al tinerilor ce provin din familii din mediul rural, cu venituri mici

Legea salarizării demotivează în special cadrele didactice tinere

Legislația restrictivă în domeniul achizițiilor publice

Restricții existente pe piața muncii în UE

Restricții legislative impuse politicilor de personal și incertitudini în domeniul legislației

muncii

Limitarea autonomiei universitare în cheltuirea fondurilor atrase;

Climat financiar incert și finanțare precară, mai ales pe termen mediu și lung;

Colaborare deficitară cu mediul de afaceri

Volatilitatea legislativă care determină numeroase/frecvente schimbări ale regulamentelor și metodologiilor interne.

Trend demografic descendent și reducerea nivelului de trai în România care vor conduce la scăderea numărului de studenți.

3.7 Analiza comparativă a site-urilor Academiei de Studii Economice vs London School of Economics

Pentru a analiza comparativ site-urile web ale celor două universități și a modului în care acestea pot fi regăsite în mediul online am avut în vedere următoarele criterii de transparență:

Date de contact

Anunțuri pentru licitații și achiziții publice

Anunțuri pentru angajări și scoaterea la concurs a posturilor vacante

Anunțuri despre programe de mobilități pentru studenți

Declarații de avere și transparența

Rapoarte de activitate anuale

Detalii despre comisia de etică și funcționarea acesteia

Organigrama și contactele angajaților universității

Existența Codului drepturilor și obligațiilor studentului (Statutul Studentului)

Lista cu taxele percepute de universitate

Carta universitară

Hotărârile structurilor de conducere (Senat, Consiliu de Administrație, etc.)

Procesele verbale ale ședințelor structurilor de conducere

Conform acestor criterii au fost constatate următoarele:

C1. Academia de Studii Economice afișează datele de contact ale facultăților, cât și modul de numerotare a clădirilor și al codificării sălilor.

În cazul LSE, în secțiunea contact a site-ului se găsesc adresa principală a universității și numărul de telefon principal de contact.

C2. În secțiunea economic.ase.ro pot fi regăsite rapoartele de activitate din ultimii ani ale Serviciului de Achiziții Publice, cât și alte documente de interes din domeniul financiar – contabil.

Informațiile referitoare la achizițiile publice efectuate de LSE se găsesc în secțiunea Servicii și Divizii. Aici vizitatorul găsește informații despre strategiile, politicile și procesul de achiziții și despre divizia de finanțe a universității. De asemenea pot fi găsite detalii despre furnizori și echipa de achiziții, dar acestea pot fi accesate doar pe baza logării în site cu credențiale oferite de universitate.

C3. Informațiile referitoare la angajări și scoatere la concurs a posturilor vacante se regăsesc în secțiunea resurse umane ale site-ului ASE (resurseumane.ase.ro). Sunt oferite detalii despre posturile vacante, documentele necesare înscrierii, modalitatea în care se susține concursul, programul acestuia și tematica din care se va susține concursul. Tot aici găsim și rezultatele obținute de candidații în anii precedenți.

Pe site-ul LSE informațiile referitoare la angajări și posturi disponibile este afișată în secțiunea resurse umane, unde sunt împărțite în 3 domenii de interes: informații pentru cei ce doresc sî se angajeze în cadrul universității (valori instituționale, grile de salarizare, beneficii), informații pentru cei care au fost recrutați deja și urmează să își înceapă activitatea și informații pentru recrutări internaționale (viză, acomodare, asigurare medicală).

C4. Direcția relații internaționale (international.ase.ro), a fost creată cu scopul internaționalizării ASE. Aici regăsim programele de mobilități internaționale pentru studenți, precum programul Erasmus și programele asimilate (burse în spațiul economic european, burse Joszef și acorduri de dublă diploma), dar și burse oferite de alte instituții (burse guvernamentale, bursele DAAD, bursele AUF și CampusFrance).

Informațiile referitoare la programele internaționale ale LSE sunt divizate pe două domenii, care pot fi găsite în secțiunea dedicată studenților. În primul rând este vorba despre programul Erasmus +, dedicat mobilităților de studiu ale studenților și de schimb de experiență ale profesorilor în afara UK, iar in al doilea rând despre programele de atragere a studenților internaționali.

C5. În ceea ce privește transparența, declarațiile de avere și interese ale profesorilor universitari din conducerea universității pot fi regăsite cu ușurința în cadrul site-ului Academiei, în secțiunea “Universitate” a acestuia.

În cadrul site-ului LSE declarațiile de interese ale staff-ului universității și ale conducerii acesteia pot fi regăsite în secțiunea Servicii și Divizii, fiind obligatorii pentru tot personalul începând cu anul 2012.

C6. Rapoartele anuale de activitate apar în secțiunea “Universitate” a site-ului A.S.E. prin redirecționare către subpagina economic.ase.ro.

În cazul LSE rapoartele anuale de activitate se regăsesc în secțiunea “About us” a site-ului, fiind aranjate cronologic și putând fi descărcate de către utilizator.

C7. Detaliile referitoare la Comisia de Etică și la funcționarea acesteia se regăsesc prin redirecționare către subpagina etica.ase.ro unde este menționat Codul de etică și deontologie profesională și atribuțiile pe care le are Comisia de Etică.

LSE afișează în cadrul secțiunii Servicii și Divizii informații cu privire la Comisia de Etică, programul întâlnirilor acesteia și o adresa de mail unde cei interesați pot adresa întrebări comisiei. Tot aici poate fi găsit și Codul de Etică al universității.

C8. Prin acces rapid din secțiunea “Universitate” a site-ului se regăsesc, atât Organigrama de învățământ și cercetare, cât și Organigrama serviciilor tehnico – administrative, ambele cu acces pentru download de către utilizatori. Tot aici găsim și date de contact ale decanilor facultăților, dar și adresele acestora, atât fizice, cât și electronice.

Deși pe site-ul LSE sunt menționate informații despre organigrama universității, accesul la aceasta este disponibil doar prin logare cu credențialele universității. În schimb sunt disponibile pentru acces publicului larg datele de contact ale șefilor de departamente.

C9. Codul drepturilor și obligațiilor studentului se regăsește în secțiunea “Student ASE” a site-ului, acolo unde prin redirecționare către subpagina student.ase.ro îl găsim în secțiunea “Legislativ”. Tot aici regăsim și Raportul privind respectarea prevederilor codului drepturilor și obligațiilor studentului. Atât Codul cât și Raportul pot fi descărcate de către utilizatori.

Spre deosebire de ASE, în cazul LSE, Statutul Studentului nu este reprezentat ca un document unitar. Drepturile și obligațiile studenților apar în cadrul site-ului fiind însă împărțite în funcție de aplicabilitate, pe secțiunile aferente din site.

C10. Lista taxelor și tarifelor universitare percepute de către A.S.E. poate fi vizualizată în cadrul secțiunii “Student ASE” unde se va alege apoi secțiunea “Legislativ”. Aici se regăsesc liste cu taxe și tarife, atât pentru școlarizare, cât și pentru susținerea examenelor sau alte servicii.

Taxele și tarifele percepute pentru studii de LSE se regăsesc în secțiunea dedicată studenților, la opțiunea denumită sugestiv “money matters”. Listele cu taxele sunt aranjate cronologic, începând cu anul de studii 2009-2010 și putând fi descărcate de orice utilizator.

C11. Carta Universitară A.S.E este foarte ușor accesibilă din secțiunea “Universitate” a site-ului, unde pot fi vizualizate toate cele 17 capitole ale sale.

La fel ca și în cazul Statutului Studenților, Carta Universitară a LSE, nu este spre deosebire de ASE formulată ca un document unitar. Aceasta este însă compusă din mai multe documente (Carta serviciilor, Carta consumatorilor, Carta procedurilor), fiecare distribuită în cadrul site-ului în funcție de domeniul în care se aplică.

C12. Hotărârile structurilor din conducerea A.S.E sunt regăsite pe subpagina ca.ase.ro, care este pagina Consiliului de Administrație, acestea fiind prezentate defalcate pentru fiecare lună.

În cazul LSE hotărârile structurii de conducere se regăsesc în secțiunea Servicii și Divizii a site-ului, unde în partea dedicată Consiliului de Administrație există un link pentru vizualizarea documentelor, însă pentru acest lucru este nevoie de logare cu credențialele universității.

C13. Procesele verbale ale ședințelor structurilor de conducere le putem regăsi pe subpagina dedicată Senatului Studenților la secțiunea Informații Utile.

În secțiunea Servicii și Divizii se regăsesc și procesele verbale ale ședințelor structurilor de conducere, însă la fel ca și în cazul altor documente accesul la acestea nu este liber, ci necesită logare.

Tab.1

În urma analizei site-urilor Academiei de Studii Economice și a celui a London School of Economics am constatat următoarele:

Interfața site-ului ASE este mai simplă și mai ușor de utilizat față de interfața LSE, care este destul de încărcată;

Informațiile căutate pot fi regăsite mai ușor de utilizator pe site-ul ASE , redirecționarea pe subpagini fiind deosebit de utilă; deși site-ul LSE pune la dispoziție toate informațiile necesare studenților acestea sunt mai greu de accesat;

ASE pune mai puțin accent pe informațiile cu privire la studenții internaționali, față de LSE care în cadrul site-ului încearcă să facă programul de studii internaționale cât mai atractiv;

ASE pune la dispoziția vizitatorilor toate documentele de interes administrativ, utilizatorul având acces liber la acestea, pe când în cazul LSE accesul la majoritatea documentelor este disponibil doar celor care dispun de credențialele necesare logării;

Cele două site-uri sunt concepute radical diferit, aceste diferențe având la bază în primul rând specificul sistemului de învățământ universitar din Romania, respectiv Marea Britanie, fiecare dintre ele atingând standradele pe care trebuie să le îndeplinească.

3.8 Chestionar

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 95 de subiecți dintre care 97.9% sunt studenți sau absolvenți ai Academiei de Studii Economice. Dintre aceștia 78.9% au fost femei și 21.1% bărbați. Vârsta repondenților este în proporție de 89.5% cuprinsă între 18 și 25 de ani, 8.4% între 26 și 35 de ani și doar 2.1% au între 36 și 45 de ani. Subiecții provin în proporție de 70.5% din mediul urban și doar 29.5% din mediul rural. În momentul aplicării chestionarului 69.5% au declarat că sunt studenti, 28.4% angajați și 2.2% sunt șomeri sau au alte ocupații.

Scopul acestui chestionar a fost acela de a realiza un sondaj asupra opiniei pe care o au studenții și absolvenții A.S.E. asupra site-ului universității și asupra imaginii pe care instituția o are în mediul web.

Analizarea răspunsurilor obținute în urma aplicării chestionarului

La întrebarea “Care este sursa dumneavoastră de informare atunci când doriți informații cu privire la Academia de Studii Economice” cei chestionați au răspuns în proporție de 69.5% că preferă pagina web a universității, 20% își procură informațiile de la avizierul facultății și un procent de 10.5% au declarat că au alte surse de informare.

În ceea ce privește frecvența vizitelor pe care le fac pe site-ul A.S.E. doar 7.4% au răspuns că intră foarte frecvent și 23.2% frecvent. Cel mai mare procentaj la această întrebare a fost obținut de cei care vizitează site-ul uneori cu 38.9%. Însă 21.1% dintre cei chestionați intra rar pe site și 9.5% au răspuns că foarte rar.

Pentru întrebarea “Care sunt informațiile pe care le căutați cel mai des pe pagina A.S.E.”, am ales să ofer posibilitatea repondenților să dea un răspuns deschis. Astfel o mare parte dintre aceștia au răspuns că accesează site-ul în principal pentru a-și afla rezultatele la examene, informații referitoare la proiecte în desfășurare, biblioteca online, orar sau programe de lucru ale diverselor departamente. Alte secțiuni de care utilizatorii mai sunt interesați sunt cele legate de admitere, diverse metodologii, noutăți și burse.

Gradul de mulțumire a repondenților în ceea ce privește nevoile lor de informare versus informațiile publicate pe site este unul pozitiv. Astfel, mai mult de jumătate dintre utilizatori s-au declarat mulțumiți de informațiile regăsite, mai exact 52.6%, iar 4.2% au fost foarte mulțumiți. 24.2% au fost doar satisfăcuți de informațiile de pe site, 13.7% nemulțumiți și 5.3% total nemultumiți.

La întrebarea “Cât de actualizate considerați că sunt informațiile de pe site-ul Academiei de Studii Economice?” repondenții au considerat în proporție de 12.6% că informațiile sunt foarte actuale, iar 62.1% dintre ei au răspuns ca sunt de părere că informațiile sunt actuale. 20% dintre repondenți consideră că informațiile de pe site-ul A.S.E. sunt puțin actualizate și doar un procent de 5.3% că sunt neactualizate.

Repondenților li s-a cerut de asemenea să noteze pe o scară de la 1, punctaj minim, la 5, punctaj maxim, cât de ușor de utilizat consideră că este interfața site-ului A.S.E. Astfel 18.9% au acordat nota maximă 5, 42.1% nota 4, 23.2% nota 3, procentele cele mai mici fiind cele pentru notele minime, 8.4% nota 2, respectiv 7.4% nota 1.

În ceea ce privește problemele întâmpinate în cursul utilizării site-ului Academie de Studii Economice, 75.6% dintre cei chestionați au răspuns că nu au avut probleme în timpul utilizării acestuia și doar 24.4% au spus că au întâmpinat unele neplăceri în cursul utilizării.

Dintre utilizatori 80% au declarat că ar recomanda site-ul A.S.E. și altei persoane și doar 20% au spus că nu ar face această recomandare.

În finalul chestionarului repondenții au avut posibilitatea de a face propuneri și recomandări prin care în opinia lor site-ul Academiei de Studii Economice s-ar îmbunatăți. Dintre aceștia un procent de 52.5% au venit cu propuneri constructive, 38.7% nu au exprimat nicio propunere, si o minoritate de 8.8% nu avut propuneri relevante cercetării.

Chestionarul și-a propus să analizeze imaginea pe care o are Academia de Studii Economice în mediul web din perspectiva studenților și absolvenților săi. Am observant că tinerii preferă ca mijloc de informare mediul web, aceștia fiind deschiși către instrumente moderne de comunicare.

Rezultatele arată că majoritatea repondenților sunt interesați de îmbunătățirea anumitor părți ale site-ului și au manifestat disponibilitatea de a formula propuneri pentru o utilizare mai eficientă a sistemului web.

Majoritatea studenților utilizează site-ul A.S.E. atunci când au nevoie de informații și sunt în mare parte mulțumiți de rezultatatele căutării lor. Interfața site-ului a fost apreciată, dar câțiva repondenți au fost de părere că aceasta ar putea deveni mai ușor de utilizat, prin modificări aduse design-ului și prin simplificarea meniului de acces la informații.

3.9 Constatări și recomandări

În urma analizei calitative și cantitative efectuate asupra site-ului Academiei de Studii Economice prin metodele de analiză comparativă și aplicarea chestionarului am constatat că în mare parte A.S.E se bucură de o imagine pozitivă în mediul web.

Site-ul A.S.E este sursa preferată de informare a studenților pentru a afla detalii cu privire la activitățile care se desfășoară în universitate.

Importanța site-ului în viața universitară este evidentă încă din momentul admiterii. Viitorii studenți găsesc pe site toate informațiile de care vor avea nevoie pe parcursul concursului de admitere. Aici se găsesc detalii cu privire la programele specializărilor facultăților, la documentele necesare înscrierii și calendarul admiterii. Foarte eficientă este și opțiunea de preînscriere online, care ușurează procesul de înscriere la specializarea dorită. Ulterior tot pe site se afișează și listele cu studenții admiși, în funcție de facultate și forma de finanțare.

Odată cu începerea activității didactice, studenții se pot informa pe site, prin intermediul paginii personale, despre programarea cursurilor și seminariilor. Tot pe aceasta platformă se găsesc și programul și rezultatele examinărilor semestriale. În ceea ce privește platform, aceasta este bine structurată, însă o actualizare mai rapidă a informațiilor ar putea fi primită bine în rândul studenților.

O altă caracteristică apreciată a site-ului este secțiunea de bibliotecă online, de unde pot fi descărcate anumite materiale și cursuri folosite în procesul de învățare. În momentul realizării acestei cercetări însă, am constatat că secțiunea nu a mai fost actualizată cu titluri noi, ceea ce ar fi deosebit de folositor pentru studenți.

În ceea ce privește interfața site-ului, aceasta este destul de ușor de utilizat, deși secțiunile ar putea fi îmbunătățite printr-o evidențiere mai clară și o modalitate de căutare în site mai eficientă atunci când se folosește funcția de search.

Din perspectiva conținutului site-ului, am constatat că aceasta cuprinde o multitudine de informații, acoperind aproximativ toate zonele de interes. Accesul la diversele secțiuni se face prin redirecționare către pagini dedicate acestora. Majoritatea punctelor de interes sunt cuprinse și dezvoltate prin intermediul site-ului, însă în cazul secțiunii dedicate studenților internaționali se pot face îmbunătățiri, în cazul în care se dorește atragerea interesului acestora.

Site-ul Academiei de Studii Economice are potențialul de a deveni în viitorul apropiat principala metodă de interacțiune a studenților cu universitatea. În acest sens ar putea fi oportună, adăugarea unei secțiuni prin care studenții să poată adresa întrebări și să poarte discuții libere cu profesorii sau chiar cu membrii din conducerea universității.

Din perspectiva ipotezelor enunțate la începutul acestei cercetări, putem observa că prima ipoteză, conform căreia prezența A.S.E. în mediul web este mai scăzută decât cea a unei universități europene, nu a fost confirmată. Imaginea web a celor două universități pe care le-am comparat se află aproximativ la același nivel, fiecare având puncte forte și puncte slabe, însă în cazul A.S.E am observat că există o transparență mai mare în ceea ce privește informațiile administrative și accesul la acestea se face mai ușor.

Ipoteza conform căreia studenții preferă mediul web ca și sursă de informare în ceea ce privește universitatea a fost confirmată, prin intermediul metodei chestionarului.

Concluzii

Analizând toate datele prezentate putem să concluzionăm că organizațiile publice și private pot obține numeroase beneficii dacă utilizează ca mediu de proiectare a imaginii mediul web.

Prin intermediul inovațiilor aduse de tehnologiile internet, promovarea imaginii unei organizații devine mult mai ușor de realizat, prin strategii mai puțin costisitoare decât cele clasice și prin deschiderea posibilității de atingere a unui public mai larg.

Organizațiile, atât timp cât se adaptează la noul mediu dinamic și flexibil, pot să își promoveze mai eficient serviciile și produsele pe care le furnizează.

În ceea ce privește Academia de Studii Economice, am observat că are o imagine preponderent pozitivă în mediul web, adaptându-se cerințelor moderne.