Imaginea Fidela Pozitia Financiara Si Performanta Intreprinderii Prin Intermediul Situatiilor Financiare Anuale

Firma S.C.” RED POINT MEDIA SRL” cu sediul în Targu-Frumos, județul Iași, este înscrisă la Camera Comerțului sub. nr. J22/2082/2007, având cod fiscal:22140137. Capitalul social al societăți este de 200 lei divizată în în 20 de părți sociale cu valoarea nominală 10 lei. Firma a fost înființa de către Hauler Dumitru și în prezent are ca administrator pe Pârlea Neculai. Numărul efectiv de angajați existenți la sfârșitul exercițiului financiar din 2013 este de 60 de angajați din care 3 sunt la conducere și 57 pe partea de execuție.

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate principal al firmei il reprezinta potrivit statutului „întocmirea de operațiuni de mecanică generală, respectiv operațiuni de găurire, strunjire, frezare, erodare, rabotare, mortezare, filetare, lepuire, broșare, nivelare, debitare, rectificare, ascuțire, polizare, sudare, matisare (îmbinare) etc. pieselor din metal, activitățile de tăiere și gravare cu fascicul laser a metalelor.” Mentionam ca in cursul anului 2015 se va înființa o linie de producție necesare în desfășurarea operațiunilor de mecanică generală a firmei.

1.2 Scurt istoric al societății

Societatea comercială SC „Red Point Media SRL” a fost înființată în anul 2007 de către Hauler Dumitru și a fost administrată de către Sfecles Elisabeta. Obietivul de activitate înregistrat initial, conform datelor oferite de Registrul Comerțului, l-au constituit activități de contractare, pe baze temporare a personalului, cod CAEN 7820. Această clasă include activități de furnizare de muncitori pentru întreprinderile clienților pe perioade de timp limitate, pentru a înlocui sau suplimenta temporar forța de muncă a clientului, unde persoanele plasate sunt angajați ai unității care furnizează servicii de asistenta temporară. Unitățile clasificate aici nu oferă însă supravegherea directă a angajaților lor la locurile de muncă ale clienților. În 2011 firma își lărgește aria de dezvoltare și obiectul de activitate se schimbă în operațiuni de mecanică generală având ca efect creșterea numărului de angajați. În 2012 s-a realizat o restructurare ce a cauzat atât schimbarea a administratorului cât și a celorlati directori.

1.3 Relații de parteneriat

1.3.1 Relațiile cu clienții

Managementul relațiilor cu clienți în firma este elaborat de către directorul general cu scopul de a dezvolta relații personalizate pentru creșterea profitabilității. Strategia implementată de firma are la baza identificarea și analiza nevoilor, comportamentului clienților pentru a consolida o mai bună relație. Un client fidel reprezintă cel mai mare avantaj pe care îl poate avea fimă împotriva competitorilor.

Firma SC Red Point Media SRL a colaborat pe parsursul ultimilor trei ani cu firme din toata Europa,mai ales cu firme din Germania.Intr-un procent mai mare ,societatea a colaborat cu firmele precum STRAMA-MPS si GERL BAUMASCHINEN GMBH ce au ca obiective de activitate efectuarea de reparatii respectiv realizarea de utilaje agricole .Firma a mai colaborat

1.3.2Relațiile cu furnizorii

Societatea Red Point media primește servicii atât de la furnizori străini cât și de la cei autohtoni. Firma apelează la mai mulți furnizori, iar această decizie are la baza motive cum ar fi: obținerea unor prețuri mai bune, evitarea disconfortului de a rămâne fără aprovizionare în condițiile apariției unor situații deosebite, cât și oferirea unor produse de o mai bună calitate le prețuri mai mici.Pentru achizitie intracomunitara firma a apelat la entitatile straine precum: GERL BAUMASCHINEN GMBH, NATHO GMBH NUTZFARZEUGE sau HUBNER KOMMUNALTECHMIK GMBH pentru achizitionarea de utilaje folosite in realizarea activitatii.Societatea a apelat si la furnizori autohtoni precum: E.ON GAZ DISTRIBUTIE SA, OMV PETROM MARKETING SRL, INDIANA SRL, SICME SRL, BIROUL NOTARIAL PUBLIC POPA CARMEN IULIA-DANA, ANGEL GRUP SRL, DEDEMAN SRL, CAREMIL IMPEX SRL.

1.4 Structura organizatorică

Structura organizatorică a firmei poate fi definită ca sistem de repartizare și fixare a sarcinilor de conducere, a funcțiilor de decizie, a drepturilor și obligațiilor în scopul atingerii scopului organizație. O formă clasică de prezentare a modului de plasare și utilizare a resurselor umane este prin realizarea organigramei.

1.1 Organigrama firmei SC Red Point Media

Sursă: prelucrare proprie

1.4.1 Variabilele de context ale organizației

Firma S.C Red Point Media SRL abordează o structură centralizata, cu legăturile de subordonare structurate pe modelul arborescent, însă legăturile sunt puțin formalizate, iar câmpul de intervenție al fiecăruia este indecis. Ași spune că firma este la limita dintre structura matriciala și cea centralizată. Principalele probleme ale societății cauzate de structura sunt dificultățile de coordonare intre compartimente, preferința pentru nepotism și capacitatea limitată de a se adapta la mediu.

O influență asupra structurii firmei o au variabile de context precum statutul firmei, dimensiunea firmei, conducerea, tehnologia, mediul și strategia.Firma este una independentă ce denotă o mai mare autonomie, dar și o descentralizare în luarea decizelor în ierarhie. Dimensiunea firmei înregistrează o creștere in 2013, deoarece firma estimeaza in viitor o diversificare a activității. În privința conducerii organizației, aceasta are un caracter familial ceea ce are consecințe asupra conducerii entității. Un astfel de caracter duce la alegerea angajaților din funcțiile de conducere pe baza unor sentimente și nu pe competentele profesionale. O altă consecință este limitarea la anumite funcții care afectează dezvoltarea firmei atât pe orizontală cât și pe verticală.

1.4.2Prezentarea departamentală a firmei. (funcții)

Directorul general face parte din compartimentul de conducere și are în subordine directorul economic, directorul de personal și directorul executiv. Responsabilitățile postului sunt: stabilirea obiectivelor de dezvoltare ale firmei și urmărirea acestora, asigurarea unei bune imagini a firmei pe piață, aproba procedurile de interes general ale firmei, prezentarea corectă a informatriilor deținute și analizate, imbunatatitrea permaneneta a pregătirii sale profesionale și de specialitate cât și respectarea prevederilor normative și a procedurilor de lucru.

Directorul economic care are în subordine contabilul și are ca sarcini elaborarea și implementarea politicilor economice în scopul eficientizării economice a societății. Alte responsabilități ar mai fi asigurarea unei bune gestionari a patrimoniului societății, respectarea legislației fiscale la nivel de firma, întocmirea bugetului general al societății etc.

Directorul executive se subordonează directorului general și are ca responsabilități reprezentarea firmei, în limita responsabilităților acordate, în relație cu furnizori, clienții.

Scopul general al postului este de a realize o gestionare eficientă a resurselor umane, tehnice, material, financiare și informaționale.

Directorul de personal are ca scop elaborarea și implementarea politicelor de resurse umane care să asigure necesarul de personal corespunzător din punct de vedere calitativ și cantitativ. Are în subordonare departamentul de resurse umane și se subordonează directorului general. Responsabilitățile principale ale acestuia sunt: angajarea și perfecționarea personalului, coordonarea activității de remunerare a personalului firmei, implementarea programului de evaluare și a sistemelor de motivare a angajaților.

Contabilul se subordonează directorului economic și are ca scop înregistrarea cronologică și sistematică a operațiunilor financiar contabile realizate de entitate. Principalele responsabilități sunt asigurarea evidentei contabile a stocurilor, relațiilor cu terții, a trezoreriei și întocmirea și verificarea situațiilor și rapoartelor financiar –contabile.

1.5 Calculul și analiza principalilor indicatori economici-financiari

Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari la societatea comercială “S.C. Red Point Media SRL” au fost preluate din situațiile financiare din anii 2011, 2012 și 2013, a căror formă sintetizată o prezentăm în continuare. De asemenea vom prezenta evoluția procentuală a indicatorilor din bilanțul contabil al anului 2011,2012 și 2013.

Tabel nr 1.1 –Bilant contabil

1.5.1Analiza evoluției indicatorilor din bilanț la SC RED POINT MEDIA SRL

La data de 31 decembrie 2012 activele totale își dublează valoare fata de 2011, în special datorită creșterii imobilizărilor corporale, valoare contrabalansată într-o proporție mult mai mică a stocurilor. În anul 2013 activele înregistrează tot o creștere dar intr-o proporție mai mică doar cu 69% fata de anul precedent datorită dublării valorii ale imobilizărilor corporale cât și a creanțelor.

Activele imobilizate, măsoară gradul de investire a capitalului în societate și conțin imobilizările necorporale, corporale și financiare. În anii evaluate s-a înregistrat o creștere consecutivă a imobilizărilor corporale iar în 2012 și 2013 firma achiziționează și imobilizări necorporale.

Totalul activelor circulante a crescut cu 73% în 2012 față de 2011, în principal că urmare a dublării creantentelor cât și creșterea valorii în casă.

Totalul datoriilor formate doar din datorii mai mici de un an au crescut de la 77311 la 1.097.519 în 2012, iar în 2013 totalul datoriilor a scăzut cu 14.72%,

Capitalurile proprii au însumat 1.805.667 lei la data de 31 decembrie 2012, cu 35%mai mult față de sfârșitul anului 2011(1.327.964 lei)

1.6 Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Tabel 1.2 –Determinarea principalilor indicatori economico-financiari

Sursa: Prelucrare proprie

Indicatorul rata curentă reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma în scurt timp în lichidități pentru a achita datoriile curente. Dacă valoarea totală a pasivelor curente este mai mare decât valoarea totală a activelor curente atunci indicatorul este subunitar ceea ce denotă o creștere a activelor pe termen lung ceea ce în mod normal e considerat periculos, deși există ramuri pentru care o valoare mai mică decât 1 a acestui indicator este considerată acceptabilă. Lichiditatea generală e considerată satisfăcătoare pentru valori cuprinse între 1 și 2. Din calculele realizate reiese că în anul 2011 firma este de departe de a avea probleme cu lichiditatea, indicatorul înregistrând o valoare de 14. 62 ceea ce se datorează creșterii creanțelor cu 90% în 2012 față de 2011si a disponibilităților cu 47% în 2012 față de anul precedent ca efect a scăderii ieșirilor de numerar pentru investiții\

Indicatorul rata rapidă( testul acid) sau lichiditatea imediată reprezintă potențialul întreprinderii de a-și acoperi datoriile pe termen scurt din vânzarea activelor curente fără stocuri, mai exact din disponibilitățile bănești existente.. Valoarea optimă a raportului este 1, însă specialiști recomanda ca acest inditator să fie cuprins între 1 și 3. O valoare supraunitară are ca semnificație acoperirea din disponibilitățile bănești a datoriilor curente.. Din analiza efectuată reiese că firma înregistrează indicatori supraunitari în 2011 firma având o posibilitate remarcabilă de ași acoperi datoriile. În 2012 unitatea realizează o creștere a datoriilor într-o proporție mai mare decât activele circulant ce cauzează o reducere a indicatorului cu 12.76 față de anul precedent, iar în 2013 firma își revine înregistrând valoarea maximă recomandată de specialiști.

Indicatorul rata datoriilor este un indicator care calculează proporția capitalului impurmutat în cel propriu, mai exact cât la sută din creditele angajate pe o perioadă de până la un an pot fi acoperite din capitalurile proprii.Capitalul împrumutat reprezintă totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, conform cu clauzele din contracte, iar capitalul propriu este o medie a valorilor existente la începutul anului și la sfârșitul exercițiului financiar pentru care se determina impozitul pe profit.. Acest calcul a fost făcut pentru a arăta că această firmă nu deține capital împrumutat, valoarea ratei fiind 0.

Indicatorul solvabilitatea patrimonială reprezintă gradul în care unitățile patrimoniale pot face față obligațiilor de plată. Ea este considerată bună când rezultatul obținut depășește 30%, indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului. În urma calculării ratei se descoperă că firma are o pondere de încorporare a capitalurilor proprii în total pasiv de peste 60%. Aceste rezultate semnifică că această firmă poate face față cu succes achitării în totalitate a plăților.

Indicatorul durata de recuperare a creanțelor indica ritmul încasării creanțelor concretizate în clienți, debitori. Conform specialiștilor cu cât valoarea indicatorului este mai mică cu atât creanțele se încasează mai repede. Dacă indicatorul are o valoare mare atunci firma trebuie să reanalizeze clienții și să ia măsuri pentru o mai bună recuperare a sumelor de încasat de la clienți. În cadrul firmei creanțele se încasează în 2011 în mediu în 47 de zile, în 2012 în 57 de zile, iar în 2013 de 86% față de 2012.

Indicatorul durata de rambursare a datoriilor indica ritmul achitării datoriilor față de terți ale agentului economic; valori mici ale acestui indicator arata ca societatea își achita obligațiile mai rapid. Valoare duratei de rambursare a firmei în 2011 este de 5 zile, semnificând că întreprinderea își poate achita obligațiile într-un ritm alert, însă în anii următori, în special în 2012 datorită unei creșteri substanțiale a datoriilor mai exact a celor mai mici de un an, se înregistrează o scădere a ritmului de achitare a datoriilor.

Indicatorul rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține persoana juridică din banii investiți în afacere. Rentabilitatea capitalului angajat se referă la banii investiți în persoană juridică atât de către acționari (asociați), cât și de creditorii pe termen lung. Acest indicator trebuie să fie într-o creștere continuă, însă în firma în perioada analizată se înregistrează o scădere considerabilă.,

Capitolul 2 –Notiuni generale privind imaginea fidelă și situațiile financiare anuale

2.1 Conceptul de imagine fidelă

Conform reglementarilor contabile “criteriul de performantă al contabilității moderne îl constituie imaginea fidelă, măsura în care aceasta reda realitatea obiectivă, printr-o informare complete și pertinenta asupra faptelor și proceselor economice, exprimabile în etalon monetar.” Termenul de imagine fidelă este preluat în Legea contabilității din Directiva a 4 a, care la rândul său se bazează pe Tratatul de la Roma. Conceptul de imagine fidelă este de origine anglo-saxonă fiind cunoscut sub sintagma „true and fair view” din cadrul Legii societăților comerciale din 1947 ,insa este adus in discutii din anul 1844. În respectiva lege se precizează că” fiecare bilanț al unei societăți trebuie să dea o imagine fidelă a situației afacerilor societății la sfârșitul exercițiului și fiecare cont de profit si pierdere al unei societăți trebuie să dea o imagine fidelă a rezultatului societății pentru exercițiul financiar”.

Conform autorilor francezi ,se realizeaza o reprezentare fidela doar in momentul cand sunt indeplinite doua criterii:de sinceritate si regularitate.

Sinceritatea este definită ca aplicarea cu bună credință și profesionalism a standardelor și procedurilor contabile, funcție de cunoașterea pe care responsabilii de conturi trebuie să dispună în mod normal asupra realității, importanței operațiilor si a situatiilor. Aplicarea criteriului va avea ca si consecinta transmiterea de informatii cat mai aproape de adevar ,fara a se tine cont de reactia destinatarului.

Al doilea criteriu ,regularitatea, este definit ca

Regularitatea presupune că orice informație ce face referire la rezultate și la situația financiară a patrimoniului va fi obținută prin respectarea regulilor și procedurilor în vigoare pornind de la principiile de bază.

Un alt punct de vedere al contabilitatii privind imaginea fidela este nuantat in normele I.A.S.B ce prevede faptul ca imaginea fidela va fi realizata in momentul in care situatiile financiare vor furniza informatii care sa fie: credibile si relevante .

Desi termenul de imagine fidela este folosit inca din anul 1844 ,se ajunge la concluzia ce acest concept nu este definit in mod expres ,insa contabilitatea tinde mereu sa impuna respectarea lui.Pentru mine ideea de imagine fidela este echivalenta cu redactarea adevarului in orice situatie chiar daca nu este in avantajul intreprinzatorului.

.

2.2 Conexiune imagine fidelă – principii contabile

Realizarea unei imagini fidele este determinată de respectarea cu bună credință a regulilor și normelor contabile.

Principiile contabile sunt reguli care ajută producătorii de informații contabile la măsurarea, clasificarea și prezentarea informațiilor financiare. Totodată, ele constituie reguli foarte generale care pot fi puse în aplicare în mai multe moduri, ce dau naștere mai multor norme contabile.

Regulile care stau la baza contabilității sunt în număr de 8 iar împreună oferă o imagine fidelă a tuturor evenimentelor și tranzacțiilor unui patrimoniu. Principiile respective sunt: principiul prudenței, principiul permanenți metodelor, principiul continuității, principiul independenței exercițiului, principiul intangibilității, principiul necompensarii, principiul pragului de semnificație, principiul prevalentei asupra juridicului.

2.3.1 Relația imaginea fidelă –prudenta

Principiul prudenței presupune ca întreprinzătorul să promoveze o viziune pesimistă asupra patrimoniului. Mai exact evaluarea trebuie făcută într-o bază prudenta, în sensul înregistrării creșterii posibile de valoare a elementelor de pasiv sau neînregistrarea creșterilor posibile de valoare a elementelor se activ. Acest principiu intra în conflict cu imaginea fidelă deoarece el adopta un punct de vedere pesimist, contabilizând minusurile de valoare și se interzice luarea în considerare a plusurilor de valoare.

Prin nominalismul monetar, costurile istorice și prudență, realizăm că un bilanț nu poate să redea complet valoarea întreprinderii. Această concluzie se datorează faptului că valoarea întreprinderii nu este numai rezultatul activităților trecute și prezente ale firmei, ci ea este dată și de viitorul acesteia. Aceasta explică, de altfel, de ce valoarea bursieră a unei acțiuni poate să fie atât de diferită de valoarea ei matematică contabilă. Conform IASB numeroase operații comporta, inevitabil incertitudini de aceea le întocmirea situațiilor financiare se va ține cont de ele, însă prudenta nu justifica crearea de reserve latente.La întocmirea situațiilor financiare se vor lua toate precauțiile necesare pentru a se evita prezentarea, spre folosirea de către terți a uneisituatii patrimoniale sau a unui beneficiu net care va fi evaluat.

Din punct de vedere a principiului prudentei în cazul activelor atunci când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare diferența de plus de valoare nu va fi contabilizata., însă atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, minusul înregistrat va fi obiectul următoarei analize: în cazul bunurilor supuse uzurii fizice și/sau morale, pentru care minusul are un caracter definitiv, acesta se va contabiliza prin sistemul amortizărilor; pentru celelalte bunuri, în cazul cărora minusul de valoare nu are un caracter definitiv, acesta se va contabiliza prin sistemul provizioanelor de depreciere.

În cazul pasivelor creșterea de valoare a unui pasiv extern (datorie), considerate a fi ireversibile va fi contabilizată ca atare. Însă apariția unei datorii a cărei mărime și a cărei scadență sunt nesigure conduce la constituirea de provizioane pentru riscuri și cheltuieli.În cazul înregistrării unor minusuri de valoare ale unui pasiv extern, devenite ireversibile, sunt supuse contabilizării, în timp ce minusurile cu caracter nedefinitiv nu sunt luate în considerare, din motive de prudență.

În general, acționarii doresc să măsoare rentabilitatea și riscul investițiilor lor, în funcție de acestea ei luând deciziile de menținere, creșterea sau reducerea aporturilor. Cunoașterea situației financiare ale unei întreprinderi necesită, însă, documente de sinteză, care dau o imagine fidelă. Din acest motiv, calitatea informării financiar-contabile se află în centrul preocupării acționarilor. Pe de altă parte, creditorii sunt persoane care dețin creanța asupra întreprinderii. ,cei mai importanti fiind furnizorii si bancherii.

În cele mai multe dintre cazuri, (deci nu întotdeauna), acționarii preferă informația contabilă, mai puțin prudența, pentru că ei își doresc să cunoască cât mai precis profiturile viitoare și capacitatea întreprinderii de a genera și plăti dividende în viitor. Pe de altă parte, creditorii preferă informația prudentă, întrucât politicile contabile prudente au ca efect reducerea profitului, și deci diminuarea dividendului potențial pe care întreprinderile îl pot plăti acționarilor. Practic, principiul prudenței servește creditorii prin aceea că împiedică întreprinderile să se angajeze în practici incorecte față de creditori (practici precum să ia bani cu împrumut de la bănci pe care mai apoi să-i plătească dividende, declarându-se ulterior în incapacitate de plată).

Datorită faptului că prudenta elimina neutralitatea și faptul că obiectul contabilității este reflectarea unei imagini fidele a poziție financiare, în urma unei revizuiri a Cadrului General Conceptual prudentă a fost eliminată în favoarea neutralității datorită faptului că pesimismul prudenței și abordarea părtinitoare a diferitelor elemente ale poziției financiare și performantei nu oferă o reprezentare fidelă a evenimentelor economice.

2.3.2 Relația imaginea fidela-principiul independetei exercițiului

Principiul independenței exercițiului presupune delimitarea în imp a cheltuielilor și veniturilor pe măsura realizărilor și a trecerii lor la rezultatul exercițiului. Conform acestei reguli orice tranzacție economică desfășurata într-un exercițiu financiar este luată în considerare în momentul producerii și nu în momentul decontării. Acesta decizie duce la utilizarea contabilității de aranjamente. Astfel au apărut conturile de regularizare de natura cheltuielilor în avans și veniturilorin avans, unde se înregistrează datori și creanțe ale exercițiului financiar current fata de exercițiul financiar urmantor. Practicarea contabilității de angajamente are ca efect asigurarea imaginii fidele asupra rezultatului exercițiului. Aplicarea principiului independenței exercițiului conduce la utilizarea conturilor de regularizare (cheltuieli și venituri constatate în avans), calcularea amortismentelor și provizioanelor, contabilizarea unor evenimente posterioare închiderii exercițiului financiar anterioare închiderii conturilor.

Conform principiului independenței exercițiilor, este necesar ca fiecărui exercițiu să i se împute veniturile și cheltuielile corespunzătoare. Dificultățile apar atunci când unele cheltuieli sunt angajate pentru mai multe exerciții. Într-o atare situație, problema care se pune este determinarea părții din cheltuieli care a servit obținerii venitului anului curent. Partea din cheltuieli ajunsă la scadență este „o cheltuială” în timp ce partea din cheltuieli neajunsă la scadență este „un activ”. Dacă o parte din cheltuieli nu poate fi conectată cu veniturile viitoare, ele constituie o pierdere.

2.3.3 Relația imagine fidela-principiul necompensarii

Principiul necompensarii presupune interdicția compensărilor între elementele de avere și cele de datorii, intre creanțe și aranjamente, între elementele de activ și cele de pasiv, inclusiv intre cheltuieli și venituri.

Este important ca activele și datoriile, cât și cheltuielile și veniturile, atunci când sunt semnificative, să fie raportate separat. Compensarea realizată fie în contul de profit și pierdere fie în bilanț micșorează capacitatea utilizatorilor de a înțelege tranzacțiile întreprinse și de a evalua viitoarele fluxuri de numerar ale întreprinderii. Raportarea activelor după reducerile de valoare, de exemplu, reducerile pentru deprecierea stocurilor și reducerile pentru creanțele incerte, nu se consideră compensare.

2.3.4 Relația imagine fidela- principiul continuității exercițiului

Principiul continuității pornește de la premisa că întreprinderea își va continua activitatea în viitorul previzibil, fără a intra în stare de lichiditate sau reducere semnificativă a activității. Practicile contabile care stau la baza acestui principiu sunt: utilizarea costului istoric și a valorii actuale în evaluarea activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, o delimitare corectă a exercițiilor finaciare, delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor;

Dacă administratorul societății constată unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuității activității, această informație trebuie prezentată împreună cu explicații privind modul de întocmire a acestora și motivele care au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu-și mai poate continua activitatea. Continuitatea exploatării este legată de factori obiectivi sau subiectivi. Societatea trebuie să depisteze existenta factotilor care ar putea să genereze starea de continuitate. Însă dacă activitatea firmei este întreruptă, documentele contable vor fi redactate de la acea dată. O aplicare corectă a principiului duce la o completare corectă a situațiilor contabile, respectiv la o reprezentare fidelă a informațiilor pentru utilizatori.

2.3.5 Relația imagine fidela- principiul permanentei metodelor

Principiul permanentei metodelor face referire la continuarea aplicării acelorași reguli, procedee și norme privind evaluarea, prezentarea elementelor și înregistrarea lor în contabilitate. Prin folosirea acelorlasi reguli se asigura compatibilitatea informației contabile. Însă sunt anumite situații care cere să se modifice în anumite cazuri precum: la schimbarea sistemului contabil ca urmare a schimbări sistemullui economic; la impunerea a unor noi reglementari contabile; când conducerea entității considera că respective schimbare va îmbunătăți calitățile informației contabile, aceasta devenind mai credibilă sau mai relevantă, caz în care acest lucru trebuie justificat în Nota explicative 6 sau când se constată erori în informațiile trecute ca urmare a aplicării unei metode neadecvate. Acest principiu este compatibil cu imaginea fidelă deoarece prin respectarea acestuia informațiile sunt mai ușor de procurat și mult mai compatibile ce duce la ușurarea muncii utilizatorilor de a întocmi situațiile finaciare anuale.

2.3.6 Relația imagine fidela-Principiul evaluării separate a elementelor de active și de datorii

Conform acestui principiu elementele de active și de pasiv trebuie evaluate separate, având în vedere specificul fiecărui element care atrage după sine o metodă specifică de evaluare. Aplicarea acestui principiu duce la stabilirea unei sume corecte pentru fiecare poziție din bilanț, ce ajută la o reprezentare fidelă a informațiilor obținute în urma analizelor economice.

2.3.7 Relația imagine fidela- principiul intagibilitatii

Potrivit acestui principiu bilanțul de închidere aanului curent trebuie să corespundă cu bilanțul de deschidere a următorului an. Este interzisă modificarea poziției financiare de la sfârșitul anului, iar orice modificare adusă va intra în vigoare la începutul anului următor.

2.3.8 Relația imagine fidelă –principiul pragului de semnificație

Conform acestui principiu se va evidenția în situațiile financiare anuale toateoperatiile economice și financiare, inclusive a informațiilor, care prin importanța lor influentiaza evaluarea averii și elaborarea deciziilor”. O informative este semnificativă dacă omiterea ei din stuatiile finaciare anuale duce la o decizie eronată a utilizatorilor. În reglementările contabile românești, acest principiu este văzut că un element care infuienteaza relevanta informative alături de natura acestuia.

2.3.9 Relația imagine fidela- principiul prevalentei economicului asupra juridicului

Conform acestui principiu orice eveniment din viața întreprinderii trebuie consemnat și prezentat în coformitate cu natura și realitatea economică nu numai cu forma juridică. Însă se considera că marginalizarea formei juridice intra în contradicție cu contabilitatea de angajamente, pe care o utilizăm și care este o formă juridică.În consecință eveimentel și tranzacțiile economice sunt în mod direct sau indirect reglementate juridic.

2.4 Obiectivele și elementele situațiilor financiare anuale

Conform Legii Contabilității nr 82/1991 societățile comerciale, regiile autonme, instituțiile de cercetare și dezvoltare, societățile cooperatiste și alte personae juridice au obligația să țină o contabilitate în partida dublă și să realizere situațiile financiare anuale.

Situațiile financiare anuale au ca sarcina sa transpuna o imagine fidelă a informatiilor despre poziția financiara, , performanta și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii ,ca ulterior sa fie folosite in luarea hotararilor ecomomice utile entitatii.

.Pentru a realiza acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații despre: activele interprinderii, datoriile întreprinderii, capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile, respectiv câștigurile și pierderile, rezultatul net al întreprinderii, fluxurile de trezorerie trecute ce stau la baza costituirii unor fluxuri de trezorerie viitoare. Respectivele informații, împreună cu alte informații din notele contabile ajuta utilizatorii la o bună estimare a viitoarelor fluxuri de numerar ale întreprinderii și mai ales a momentului în care societatea va genera numerar și echivalente de numerar.

Pentru realizarea funcțiilor contabilității: de informare, decizie și control, este necesar ca după incheierea exercitiului financiar ,se va realiza o triere a informațiilor generate de conturi și calculele contabile, în documente de sinteză , care ulterior vor sta la dispozitia atât specialiștilor, ca și celor interesați entitate precum: investitori, administratori, bancă, fiscalitatea și alte organisme economice și sociale. Aceste documente de sinteză reda obiectul de bază al contabilității financiare, deoarece constituie o imagine fidelă asupra rezultatelor și situației financiare a întreprinderii. Respectivele documente sunt reprezentate de bilanț, contul de profit și pierdere și de notele contabile.

Bilanțul, considerat si documentul oficial de sinteză al tuturor unităților patrimoniale , reda o imagine fidelă, clară și completă a entitatii, a situației financiare și a rezultatelor ,respectand principiile contabile și a regulile privind evaluarea .

Bilanțul contabil este considerat documentul ce descrie poziția a unei inteprinderi la un moment dat, indicând și mărimea rezultatului. Apare însă necesară prezența unui alt instrument de modelare contabilă care să explice modul de constituire a rezultatului și să permită desprinderea unor concluzii legate de performanțele activității interprinderii. Acest instrument este cea de-a doua componenta a situațiilor financiare și anume contul de profit și pierdere. Dacă bilanțul contabil permite o cunoaștere a poziției financiare a întreprinderii, contul de profit și pierdere oferă informații asupra activității inteprinderii, a modului cum aceasta își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le generează. Informatiie suplimentare ce sunt relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceeace privește poziția financiară și rezultatele obținute sunt prezentate în notele explicative și sunt prezentate într-o manieră sistematică. Pentru fiecare element semnificativ al profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie și al situației modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoțit de o trimitere la nota care cuprinde informații legate de acel element semnificativ.

2) Mod de asigurare a imaginii fidele

Interpretarea conceptului de imagine fidelă reprezintă unul din principalele obstacole în calea amortizării structurilor contabile pe plan mondial. Bernard Colasse afirma că grija contabilului (francez) de a se proteja juridic, pare să fie mai importantă decât aceea de a furniza o imagine cât se poate de adevărată a întreprinderii prin intermediul situațiilor financiare pe care le elaborează. Dar desigur, doctrina este evolutiva și se poate, ca în viitor, să ne îndreptăm spre o interpretare mai economică și mai puțin juridica a acestui principiu.

Pentru a se realiza o imagine fidelă a situațiilor finaciare este necesar ca datele contabile să fie înregistrate în momentul realizării lor pentru a fi prelucrate și utilizate în timp util; informaiile contabile să ofere o imagine adecvată, corectă și complete a a proceselor și operatiiilor din unitățile patrimoniale; informațiile să fie utile și realizate în conformitate cu regulile și procedurile în vigoare care au la baza principiile contabile; faptele trebuie să fie contabilizate și prezentate în acord cu baza lor juridica și economică Dacă într-un caz excepțional aplicarea unei prescripții contabile se dovedește improprie, alterând imaginea fidelă a patrimoniului, a situației financiare sau a rezultatului, se pot face derogări de la prescripția respectivă, precizându-se și justificându-se explicit acest lucru (cu incidenta asupra informației contabile.