Imaginea Administratiei Publice Locale In Presa Regionala In Campania Electorala

IMAGINEA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ÎN PRESA REGIONALĂ ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I MASS – MEDIA LOCALĂ – ABORDĂRI CONCEPTUALE

I 1. Sistemul mediatic local

I.2 Coraportul mass –media – instituții publice

I.3 Aspectul legal al mass – mediei în campanie electorală

CAPITOLUL II MONITORIZAREA PRESEI LOCALE ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ 2014. STUDIU DE CAZ.

II. 1 Analiza materialelor apărute în ziarul Ora Locală

II. 2 Imaginea partidelor politice în urma alegerilor locale

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Mass – media este canalul care formează imaginea administrației publice locale, dar și informează societatea. Prin intermediul jurnaliștilor, instituțiile locale se pot „afirma” sau „infima” în procesul decizional în comunitate. Rolul primordial a instituțiilor media este de a informa corect, echidistant și apolitic publicul. Când vorbim despre Administrația locală în presă nu ne referim la politică. În majoritate instituțiilor de conducere se află lideri conservatori și nici pe departe democratici. Rolul jurnaliștilor intervine în procesul de mediatizare a activităților sau de a scoate la iveală niște abateri a instituțiilor publice pentru a schimba mentalitatea și de a îmbunătăți calitatea actului de guvernare și transparență.

Actualitatea problemei este determinată prin faptul că instituțiile sunt restanțiere la capitolul informare și transparență. Aici intervine misiunea jurnalistului de a scoate din umbră activitatea administrațiilor locale, care adesea se intimidează atunci când un jurnalist solicită informații sau și mai mult asistă și monitorizează activitatea lor. Cu toate că fiecare comunitate trebuie să asigure procesul informațional, iar misiunea jurnalistul ar fi un promotor a imaginei publice, la etapa actuală ne mai ciocnim cu fenomene numite „cumătrism”, „legături”, „prieteni / rude” care sistează transparența și induce sentimentul de frică. Această temă este mai actuală datorită campaniei electorale, care facilitează monitorizarea atât a presei cât și a administrației locale, anume aici putem vedea cum interacționează presa cu instituțiile publice, cât de părtinitor și manipulator este mesajul electoral sau cât de politizat este canalul de media.

Scopul lucrări este de a monitoriza presa în perioada electorală, de a observa cum reflectă presa locală evenimentele electorale și dacă se implică politicul în politica editorială a ziarului. De asemenea de a schimba mentalitatea funcționarilor locali, și de a conștientiza rolul jurnalistului în formarea imaginei administrației locale, dar și a comunității în general. Pentru a dezvolta comunitatea este nevoie de comunicare dintre administrație și cetățean, informare și participare la viața publică. Astfel pentru a interacționa direct cu administrațiile publice locale și a atinge scopul propus voi realiza următoarele sarcini:

Coraportul mass – mediei locale și administrația publică.(comportament, atitudine, seriozitate)

Aspectele legale prevăzute de lege în conformitate cu activitatea jurnalistului.

Monitorizarea administrației publice locale în raionul Ialoveni.

Imaginea administrației publice în presa locală. (ialovenionline.md, ziarul Ora locală)

Gradul de deschidere a funcționarului public față de jurnaliști.(comportamentul funcționarului atunci cât soliciți informație de interes public.)

Transparența actelor de decizie.(decizii, dispoziții)

Monitorizarea adoptării bugetele locale.

Evaluarea gradului de implicare a cetățeanului în procesul decizional.

Realizarea materialelor informative (știri) care vor servi informarea, dar și imaginea instituției create de jurnalist în media locală.

Realizarea unui focus – grup unde voi evalua relația cetățenilor (o localitate din raion) cu administrația locală.

Suportul metodologic al studiului. Pentru realizarea acestei lucrări am monitorizat activitatea presei locale din raionul Ialoveni pe perioada electorală1 octombrie – 30 noiembrie 2014. Am evaluat cum își face imagine proprie Administrația Publică Locală prin plasarea publicității din bani publici, în ziarul local Ora locală.

Pe parcursul cercetării am folosit metodele precum: Observația (directă, propriu-zisă și selectivă); Metoda anchetei ( convorbirea, interviul, studiul de caz); Metoda cercetarea analitică (chestionarul de monitorizarea a presei naționale în perioada electorală).

Gradul de studiere a temei investigate. Transparența decizională a Autorităților publice accesul la informație, gradul de deschide a autorităților, calitatea materialelor jurnalistice, citarea surselor, contextul aparițiilor directe sunt doar câteva dintre subiectele care au fost monitorizate în numeroase studii de cercetare a campaniei electorale a alegerilor parlamentare 2014. Doar că aceste monitorizări au fost generale, privind de la gradul de vizibilitate și transparență a Autoritățile centrale, calitatea știrilor în media națională și parțial locală. Prin această lucrare am vrut să cercetez un ziar care a semnat declarația consiliului observator al audioviziualului precum că își asumă responsabilitatea să reflecte echidistant campania electorală.

Cadrul legal național, este menit să asigure transparența în procesul decizional. Legea de bază în domeniu constituie Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional (în continuare – Legea nr. 239/2008), care, pornind de la obiectul de reglementare statuat în art. 1, stabilește normele aplicabile autorităților administrației publice centrale și locale, precum și altor autorități publice, în vederea asigurării transparenței în procesul decizional, reglementând raporturile acestor autorități cu cetățenii, cu asociațiile constituite în corespundere cu legea, precum și cu alte părți interesate, în vederea participării la procesul decizional.

Analizând acest segment pe o latură mai îngustă – la nivel local, am conștientizat necesitatea de a modifica mentalitatea autorităților locale, a structurilor de stat. Un alt aspect pe care aș vrea să-l evidențiez este democratizarea și libertatea de exprimare. Autoritățile nu acceptă critica și nu colaborează cu mass – media locală pentru a furniza informații de interes public.

Noutatea științifică a studiului. Această lucrare este o cercetare prin care am încercat să evidențiez cum activitatea presei locale în raport cu administrația publică dar și este și o lucrare practică, unde am interacționat direct cu administrația publică locală și am cercetat activitatea ziarului propriu – zisă în perioada electorală. Modalitatea de a reflecta evenimentele politice și cum este plasat asemenea articole publicitare în paginile de ziar , am încercat să expun în lucrarea de mai jos.

Pentru realizarea acestui studiu am cercetat arhiva presei locale. Presa tipărită – ziarul Ora Locală – publicație periodică independentă Am identificat procesul de mediatizare a propriei imagini de către administrația publică locală din bani publici în presa locală. Am cercetat modalitatea de reflectare a evenimentelor politice în campania electorală de către ziarul local Ora Locă.

Structura lucrării. Lucrare de fața: „Imaginea administrației publice locale în presa regională, în campania electorală” este structură în felul următor: introducere, cuprins, două capitole, bibliografie și concluzii.

In primul capitol „Mass – media locală abordări conceptuale„, prezint partea teoretică. Iar în capitolul doi „Monitorizarea presei locale în perioada electorală” prezint studiul de caz printr-o analiză practică a materialelor jurnalistice.

Astfel, în introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, sarcinile cercetării, suportul metodologic de studiu și gradul de studiere a temei investigate.

Primul capitol intitulat „Mass –media locală – abordări conceptuale”,este prezentata aspectul privind abordările presei locale, cum funcționează mass-media locală, principiile de funcționare a presei în raport cu administrația publică locală, și aspectul legal al mass – mediei. Conceptul de presă locală și primele atestări a ziarelor ca canal de comunicare. De asemenea în capitolul întâi vin cu o serie de definiții precum: Administrație Publică Locală, Imagine, Mass – media.

Al doilea capitol, „Monitorizarea presei locale în perioada electorală” am prezentat monitorizările efectuate pe o perioadă de două luni, a presei locale și „colaborarea„ administrația publică cu presa în general.

Studiul este încheiat cu o serie de concluzii și recomandări referitor la tema studiată și de un compartiment constituit din recomandări practice.

Teza se încheie cu bibliografia care m-a ajutat la realizarea studiului teoretic.

Capitolul I MASS – MEDIA LOCALĂ – ABORDĂRI CONCEPTUALE

1.Sistemul mediatic local

Informația tipărită a apărut odată cu schimbările culturale majore vizibile în secolul al XVII – lea, din necesitatea informării zilnice dar și din dorința societății de ași diversifica activitățile. În primele sale forme, cultura tipărită periodică a încorporat o luptă dintre cei care voiau să controleze fluxul de informație publică și cei care voiau să disemineze această informație, în scopuri politice sau comerciale. Tot odată această posibilitate de distribuire a informației a pus bazele dezvoltării unui societăți intelectuale dar și dezvoltarea unui economii, la nivel de mici afaceri. În orașele Europene primele buletine și foi periodice de știri au fost răspândite din 1609 , iar în Anglia în 1621, odată cu publicarea primului număr coranto tradus în engleză. Ceia ce diferenția, ca structură, buletinul de știri de alte forme literare era accentul pus pe efemer și contemporan.

Termenul ziar a apărut și a fost utilizat pentru prima dată în 1670 și, ca o formă specifică de cultură tipărită, care începe să-și capete propriile trăsături distincte în procesul de informare. Apariția primului cotidian The Daily Courant, în 1702 , a însemnat debutul unei lungi perioade de examinare în ceia ce privește forma jurnalistică. De asemenea impactul jurnalismului a cunoscut o importantă dezvoltare a Legii licențelor și introducerea taxelor de timbru în 1712. Prin această lege era introdusă cenzura, căci orice publicație trebuia aprobată înainte de a fi tipărită [ 4, p.25 ] .

Presa născută dintr-o activitate intelectuală cât și ca o formă artizanală de producție, a intrat începând cu sec. XIX – lea, în spirala industrializării și a comercializării : ea a devenit astfel obiectivul unei piețe și respectiv, industrii a produselor mass – media [ 3, p.34] .

În viziunea Georghetei Stepanov care definește noțiune de sistem mediatic în cartea sa „Introducere în sistemul mass – media” ceia ce reprezintă totalitatea instituțiilor dintr-o societate, care produce informația și o transmite unei audiențe largi.

Elementele consecutive ale sistemului mediatic au fost din totdeauna în vogă, fie că vorbim de informare, fie că ne referim la o necesitate zilnică de consum media sau de schimbul de cultura care ne este asigurat prin sistemul mediatic.

Sistemul mediatic este din ce în ce mai dezvoltat și cuprinde mai multe elemente prin care asigură informarea individului, indiferent de situația financiară.

În literatura de specialitate sistemul mediatic reprezintă canalele principale prin care sunt distribuite informațiile. Astfel, sistemul mediatic este compus din patru structuri care formează un cercuit informațional. Aceste structuri sunt:

– Presa scrisă (Ziare, Reviste)

– Presa audiovizuală (TV, Radio)

– Agenții de presă

– Presa online (Site-uri, Bloguri)

De-a lungul timpului, mass-media și-a mai schimbat principiile de activitate, a trecut la alte standarde și a evoluat în pas cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale. Cu toate acestea, în secolul XVIII, datorită participării la piața ideilor și la dezbaterile ideologice, presa ajunge principalul canal de formare a concepțiilor de viață și principalul canal de transmitere a ideilor. Ca rezultat pre(TV, Radio)

– Agenții de presă

– Presa online (Site-uri, Bloguri)

De-a lungul timpului, mass-media și-a mai schimbat principiile de activitate, a trecut la alte standarde și a evoluat în pas cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale. Cu toate acestea, în secolul XVIII, datorită participării la piața ideilor și la dezbaterile ideologice, presa ajunge principalul canal de formare a concepțiilor de viață și principalul canal de transmitere a ideilor. Ca rezultat presa rămâne a fi principalul element de comunicare între guvernare și societatea civilă, astfel presa este supusă unei duble acțiuni, cea de informare a populației dar și cea de transmitere a informației de către guvernanți. Interacțiunea mass-mediei cu structurile administrative formează o comunicare administrativă, aparent prietenoasă, însă cu multe lacune și cu multe restanțe. Activitatea presei se rezumă adesea la fenomenul mediatic care impune presei anumite cerințe, cele de a răspunde la cerința publicului.

Fenomenul mediatic este explicat de Georgeta Stepanov ca fiind structurat în societate ca:

Existență socială

Existentă economică

Necesitate politică

Cerință individuală [ 1, p.10 ] .

Presa locală reprezintă totalitatea publicațiilor periodice care se editează pe teritoriul unor regiuni geografice restrânse și care asigură interesele și necesitățile informaționale ale unui public restrâns.

Presa locală în Republica Moldova are un specific aparte. Încă în componența URSS fiecare republică unională avea câte un ziar, are se subordona evident Comitetului Central al PCUS. Iar în fiecare republică, fiecare regiune sau unitate administrativ-teritorială avea câte un organ de presă.

Până la declararea independenței Republicii Moldova, practic în fiecare raion era editat cel puțin un ziar local de stat. Până la începutul anilor `90, publicațiile locale erau „organe de presă” ale comitetelor raionale/ orășenești de partid, iar redactorii-șefi erau confirmați în funcție la plenarele comuniștilor. În perioada 1990-1992, ziarele au ieșit de sub controlul Partidului Comunist, fiind re înregistrate ca organe de presă ale Consiliilor raionale (municipale), iar redactorii-șefi erau confirmați prin hotărârile Sovietului Suprem al RSSM.

În perioada sovietică rolul presei a fost pur propagandistic, și servea interesele partidului. Atunci nu s-a pus niciodată problema ca o instituție media să aducă bani, să fie profitabilă, să fie o afacere. Principalul scop al presei pe atunci era de a transmite informația care era dorită de către autorități. Concentrarea presei în atenția APL-ului a dus la monopolizarea presei și la crearea structurilor de manipulare și de „educare” a societății. Presa era controlată la propriu.

Un studiu despre managementul presei în țările CSI, realizat de Institutul European pentru Media1, constata că “în CSI și astăzi ziarele sunt considerate instrumente de influență și putere în aceeași măsură în care sunt o afacere, dacă nu chiar într-o măsură mai mare”. “Numeroase ziare din CSI acționează în obscuritate, umplându-și paginile și vânzând spațiu publicitar la întâmplare, bazându-se pe instinct”.

Aceste constatări erau valabile pentru situația din Republica Moldova în 1999 și credem că rămân valabile și astăzi. În ultimii aproximativ șapte ani s-a înregistrat dacă nu un regres, atunci cel puțin o stagnare. Un studiu local, realizat în anul 2005, arată că „ cea mai gravă provocare pentru presa din R. Moldova este managementul. Mai bine zis, absența acestuia. De foarte multe ori directorul publicației este și redactorul-șef, și directorul economic al acesteia, iar echipa de marketing este formată dintr-o persoană – două. Ba mai mult: nu o dată se întâmplă ca agentul de publicitate al ziarului sau revistei să fie însuși… redactorul-șef al acestuia”.

Astăzi putem vorbi despre o libertate a presei stâlcit, pentru că aparent există legi ce reglementează libertatea presei și există o varietate de instituții media. Scopul acestor instituții media este de a transmite societății informații rapide, calitative și de a prezenta adevărul. Dar, mai multe instituții media nu înseamnă pluralism de opinie. Faptul ca avem mai multe instituții media concentrate în mâna unui singur proprietar e ca și cum am avea o presă monopolizată sau mai rău.

În anul 1998, odată cu inițierea reformei administrativ-teritoriale (crearea județelor și lichidarea raioanelor) au fost desființate și ziarele de stat, însă nu a fost prevăzut un mecanism de deetatizare a publicațiilor editate de consiliile raionale sau orășenești. În rezultat, majoritatea ziarelor locale de stat și-au sistat activitatea, iar în unele cazuri echipele redacționale au fondat ziare private. În anul 2003, după revenirea la putere a comuniștilor, la inițiativa ex-președintelui Vladimir Voronin, ziarele raionale finanțate direct de administrațiile publice locale au fost redeschise în majoritatea raioanelor. Inițiativa lui Voronin a fost criticată atât de societatea civilă, cât și de înalți demnitari europeni. În octombrie 2004, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Miklos Haraszti, în cadrul vizitei sale în Moldova, a declarat: „Conceptul unei prese sprijinite din banii publici este incompatibil cu democrația avansată. Ca o minimă condiție, numărul unor asemenea ziare nu trebuie să crească și nu trebuie să existe discriminare administrativă sau economică (publicitate) față de presa independentă. Nu e nevoie de a restabili așa-zisele „gazete raionale”, adică ziarele plătite de administrațiile locale” [ 7, p.3 ] .

Autoritățile nu au ținut cont de recomandările reprezentantului OSCE pentru libertatea presei și au investit milioane de lei pentru editarea ziarelor de stat. În 2006, autoritățile publice municipale și raionale (cu excepția municipiului Chișinău) au alocat pentru „dezvoltarea publicațiilor periodice locale sau regionale” 3504,9 mii lei2. Dacă să luăm ca bază această cifră, atunci timp de șapte ani (2003-2010) s-au cheltuit mai bine de 24 milioane de lei pentru editarea presei de stat. „Nu există criterii stricte și obiective aplicate egal pentru toată mass-media la obținerea sprijinului financiar din partea statului. Mai multe ziare raionale, finanțate nontransparent din banii publici, acoperă în mare parte, în mod unilateral, necesitățile informaționale ale majorității politice” [ 7, p.5 ] .

În Republica Moldova (cu excepția UTA Gagauzia și Transnistria) în 2014 erau înregistrate 22 publicații periodice fondate de consiliile raionale/municipale. Este vorba de „Farul Nistrean” (Rezina), „Cuvântul Liber ST” (Strășeni), „Drapelul Muncii” (Anenii Noi), „Meridian Ocnița” (Ocnița), „Realitatea” (Soroca), „Călărașii” (Călărași), „Curierul de Leova” (Leova), „Curierul de Cantemir” (Cantemir), „Câmpia Glodenilor” (Glodeni), „Eveniment actual” (Râșcani), „Meleag Natal” (Briceni), „Curierul de Edineț” (Edineț), „Pasul Nou” (Dondușeni), „Patria mea” (Fălești), „Plai sângerean” (Sângerei), „Голос Бэлць” și „Vocea Bălțiului”(Bălți), „Prier” (Ștefan Vodă), „Căușenii” (Căușeni), „Plai Orheian” (Orhei), „Drapelul” (Florești) și „Свет” (Taraclia).

Presa locală este dezavantajată în relațiile cu Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, principalul distribuitor al presei, în special în zonele rurale. De cele mai dese ori, ziarele sunt nevoite să accepte tarife și condiții contractuale discriminatorii, impuse în lipsă de transparență și fără negocieri STUDIU „Evoluția presei locale din Moldova în perioada 1990-2010” bilaterale. În același timp, serviciile poștale nu sunt calitative, deseori abonații din mediul rural primesc ziarul la domiciliu cu câteva zile întârziere. [ 7, p.25 ] .

Distribuitorul principal al ziarelor în mediul rural, este Poșta Moldovei care stopează și blochează pe anumite segmente circuitul informațional. Insuficiența cadrelor de lucru și politica de salarizare este unul din factori care împiedică funcționarea eficientă a unui serviciu care ar trebui să funcționeze în folosul cetățeanului. Dar aici intervine piața neagră, partea economică. Oficial Poșta Moldovei este întreprindere de stat care ar trebui să asigure necesitățile cetățenilor, dar neoficial se vehiculează că ar fi controlată de politicieni care mai sunt și oameni de afaceri și care au anumite interese.

2 Coraportul mass – media instituții publice.

Când vorbim de Administrația Publică Locală vorbim de structurile administrative ale unui regiuni. Pentru a înțelege funcționarea acestui sistem vor enumera și voi explica actorii care formează Administrația Publică Locală.

Administrație publică locală este totalitatea autorităților publice locale constituite, în condițiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unități administrativ-teritoriale.

 Autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea  sunt autorități publice, luate în ansamblu, care sânt constituite și activează pe teritoriul raionului, municipiului Chișinău, municipiului Bălți, unității teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor și soluționarea problemelor populației unității administrativ-teritoriale respective:

    primar este autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

    primărie este structură funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale.

    consiliu local este autoritate reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local.

Mass – media cuprinde toate sursele/mediile de informație publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu: televiziune, radio, Internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale.

Pentru că vorbim de imaginea administrației locale în presa locală, trebuie să deducem esența termenului de imagine. Astfel, dicționarul explicativ al limbii române definește imaginea ca:

Imagine – 1.Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții. 2. Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 

În sens general, prin imagine se înțelege reprezentarea pe care un grup sau opinia publică în general o are cu privire la o persoană fizică sau juridică, la un produs sau la o țară. Prin reprezentare se înțelege o sumă de credințe, atitudini, opinii, stereotipuri, ipoteze și așteptări cu privire la un obiect sau fenomen.

În vocabularul comercial, termenul de imagine este utilizat de mai multe decenii pentru a defini reprezentarea pe care un individ, un grup social sau un segment al populației și-o formează despre un produs sau serviciu, o marcă sau o întreprindere. Cu timpul sintagma "imagine de marcă" s-a substituit termenului mai vechi de "reputație".

Știința care se ocupa de studiul imaginii, imagologia, s-a conturat relativ târziu, după maturizarea altor științe sociale. Ea este o știința multidisciplinară, care s-a născut la confluenta dintre psihologie, sociologie, filosofia științei și filosofia culturii, antropologie culturală, lingvistică, ecologie umană și inginerie socială, primind aporturi importante de la multe alte discipline științifice.

În domeniul problematic care ne interesează, exista mai multe categorii de imagini:

      – imaginea organizației (instituției, intreprinderii, partidului etc.);

      – imaginea managerilor;

      – imaginea unui compartiment (serviciu);

      – imaginea produselor/serviciilor oferite;

      – imaginea angajaților pentru manageri;

      – imaginea managerilor pentru angajați;

      – autoimaginea (self image) unui serviciu;

      – autoimaginea personalului etc.

Relația dintre mass-media și imaginea vieții politice apare ca un câmp de forță în care cei doi parteneri încearcă să – și atingă țelurile specifice, folosind proceduri variate, care merg de la negocieri și schimburi de corecte de informații până la acțiuni brutale de influențare sau intimidare reciprocă [ 3, p.158 ] . Colaborarea între aceste două instituții poate facilita informarea corectă și rapidă a societății, iar relațiile dintre comunicatori și persoanele publice trebuie să colaboreze pentru ași îndeplini funcțiile de bază, de a servi interesele populației. Cu toate acestea în Republica Moldova lucrurile nu sunt chiar așa cum ar trebui, pentru că, astăzi, întâlnim instituții administrative care nu funcționează, cu un personal administrativ învechit, care lucrează după standardele uniunii sovietice și instituții media politizate care servesc interesele patronilor, care fie sunt lider politici fie oameni de afaceri. Prin colaborarea acestor instituții obținem o societate informată și dezvoltată, depinde cum comunicatorii sau jurnaliștii transmit acest mesaj. Pentru că politicul trebuie să fie bine dezghiocat ca să fie pe înțelesul tuturor și aici intervine misiunea jurnalistului.

Mihai Coman identifica modalitățile limbajului politic, care ar trebuie să fie utilizat de către administrația publică locală pentru o mai bună comunicare cu presa și cu societatea în general.

Acest limbaj a fost necesar de elaborat deoarece majoritatea mesajelor ajung la public prin intermediul presei, oamenii politici au fost obligați să învețe și să aplice legile specifice comunicării jurnalistice. Aceasta a însemnat:

Scurtarea și simplificarea frazei.

Apropierea jargonului politic de limbajul popular.

Eliminarea elementelor abstracte în favoarea celor concrete, afective [ 3, p.166 ] .

Supra – mediatizarea vieții politice obligă actorii politici să se afle mereu în dialog cu publicul, să explice sau să judece actele lor, să se simtă constant „sun controlul” celor care le-au dat voturile. Atmosfera politică nouă, a permis antrenarea reală a mass mediei dar și societății în discuția problemelor de interes public. Mediatizarea intensă a vieții politice s-a impus drept o consecință a sistemului sovietic de funcționare a instituțiilor publice. Nivelul de pregătire spre comunicare cu instituțiile de presă este limitat. Faptul că mass-media a devenit o arenă în plină confruntare politică asta înseamnă că mass-media și-a atins rolul pe care-l are în societate.

În contextul democratizării se observă tot mai mult efectele în urma intervenției mas-mediei în problemele comunității. Mass-media nu este instituția responsabilă care ar face dreptate dar dacă societate are încredere în această forță, atunci presa și-a îndeplinit funcția de informare.

4. Aspectul legal al mass – mediei în perioada campaniei electorale

Acte naționale și internaționale care reglementează activitatea mass-mediei atât locală cât și națională care de cele mai multe ori rămâne în umbră. Nu neg faptul că jurnaliștii nu cunosc aceste legi / prevederi, însă de multe ori se ciocnesc la celălalt capăt cu „necunoașterea” din partea administrației publice. Sau această necunoaștere vine mai mult de intimida jurnalistul, ceia ce îl va face să renunțe la subiectul conflictul. Dreptul la libertatea cuvântului/de expresie, ca și libertatea presei ca un corolar al acestui drept, reprezintă valori fundamentale ale democrației pluraliste moderne. Fără ele nu ar putea fi imaginate multe dintre progresele realizate în lumea contemporană. Dacă aceste drepturi au fost cu greu dobândite în dificilul proces al nașterii democrației, ele sunt în prezent exercitate abuziv în forme subtile de către cea care este una dintre principalele lor beneficiare și ar trebui să fie una dintre principalele lor apărătoare: mass-media. Iată care sunt actele și articolele ce permit mass-mediei o activitate reușită și durabilă.

În Constituția Republicii Moldova din  29.07.1994 în articolul 32 este specificat despre Libertatea opiniei și a exprimării, care prezintă câteva norme esențiale ce-i revendică dreptul cetățeanului de a gândi liber, precum și de a se exprima liber în public prin cuvânt, imagine sau alt mijloc. Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea sau demnitatea și sânt interzise și pedepsite prin lege contestarea și defăimarea statului și a poporului sau îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare.

Tot în Constituție, art. 33 este garantată libertatea creației. Fiecare cetățean are dreptul la proprietatea intelectuală, la libertatea creației, iar statul trebuie să contribuie la păstrarea și dezvoltarea creației.

Iar Dreptul la informație prin art. 34. Acest articol garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, sânt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice. Iar mijloacele de informare publică nu sânt supuse cenzurii [ 14 ] .

Legea presei nr. 243-XIII din 26.10.1994 de asemenea garantează jurnaliștilor libertatea prin articolul 1. Statul garantează tuturor persoanelor dreptul la exprimarea liberă a opiniilor și ideilor, la informare veridică asupra evenimentelor din viața internă și cea internațională prin intermediul publicațiilor periodice și al agențiilor de presă, care își desfășoară activitatea în condițiile pluralismului politic [ 15 ] .

Accesul jurnaliștilor la informații este asigurat de Legea privind accesul la informație din  11.05.2000 prin articolul 6. Informațiile oficiale. În sensul prezentei legi, informații oficiale sânt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Articolul 7 din prezenta lege specifică despre informațiile oficiale cu accesibilitate limitată. Informație poate fi supuse doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: respectării drepturilor și reputației altei persoane; protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau protecției moralei societății.

În articolul 10 sunt stipulate  drepturile solicitanților. Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. 

Iar în articolul 11 obligațiile furnizorului de informații. Furnizorul este obligat: să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; să garanteze liberul acces la informație; să respecte limitările accesului la informație; să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege; să asigure protejarea informațiilor ce se află la dispoziția sa de accesul, distrugerea sau modificarea nesancționate [ 16 ] .

Pe lângă Constituție libertatea de exprimare mai este garantată și prin Legea cu privire la Libertatea de exprimare din 23.04.2010. Articolul 3 prevede libertatea de exprimare. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei. Libertatea de exprimare protejează atât conținutul, cât și forma informației exprimate, inclusiv a informației care ofensează, șochează sau deranjează.

Articolul 4 evidențiază libertatea de exprimare a mass-mediei. Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public și de a efectua, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în probleme de interes public.

Libertatea publicului de a fi informat este prevăzut în articolul 1. Orice persoană are libertatea de a primi informații de interes public prin intermediul mass-mediei. Apărarea onoarei, demnității sau reputației profesionale nu poate prevala asupra libertății publicului de a primi informații de interes public.

Libertatea de a critica statul, autoritățile publice și persoanele care exercită funcții publice este specificat în articolul 6. Orice persoană are dreptul de a critica statul și autoritățile publice. Statul și autoritățile publice nu pot intenta acțiuni cu privire la defăimare. Statul și autoritățile executive și legislative nu sânt protejate de legea penală sau contravențională împotriva declarațiilor defăimătoare [ 17 ] .

Același drept, un nou act, Convenția Europeană privind Drepturile Omului din 1950, în articolul 10 este prevăzut libertatea de exprimare. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Executarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate  democratică, pentru securitatea națională,  integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și  prevenirea infracțiunilor [ 18 ] .

Și Administrația Publică este obligată să reflecte realitatea. Acest fapt este prevăzut în Legea privind transparența în procesul decizional 13.11.2008, articolul 8. Etapele asigurării transparenței. Etapele principale ale asigurării transparenței procesului de elaborare a deciziilor sunt: informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei; punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia; consultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate; examinarea recomandărilor cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii; informarea publicului referitor la deciziile adoptate.

În articolul 10. Accesul la proiectele de decizii. Autoritatea publică asigură accesul la proiectele de decizii și la materialele aferente acestora în modul stabilit de lege.

Participarea la ședințele publice este garantată de articolul 11. Ședințele din cadrul autorităților publice privind luarea de decizii sânt publice, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Anunțul referitor la desfășurarea ședinței publice va fi plasat pe pagina web oficială a autorității publice, va fi expediat prin intermediul poștei electronice părților interesate, va fi afișat la sediul autorității publice într-un spațiu accesibil publicului și/sau va fi difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, conținând data, ora și locul desfășurării ședinței publice, precum și ordinea de zi a acesteia. Împiedicarea accesului la ședințele publice ale autorităților publice sau compromiterea procesului decizional prin tăinuirea informației de interes public ori prin denaturarea acesteia se sancționează conform legii [ 19 ] .

Despre transparența activității administrației locale este prevăzut în Legea privind administrația publica 28.12.2006, articolul 17. Transparența ședințelor. Ședințele consiliului local sânt publice și orice persoană interesată poate asista la ședințele consiliului local. Autoritățile publice locale și funcționarii publici ai unităților administrativ-teritoriale respective sânt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităților efective de participare a cetățenilor , a asociațiilor constituite în corespundere cu legea și a altor părți interesate la procesul decizional.

Un alt articolul 18 prevede  ordinea de zi a ședinței. Ședința consiliului se desfășoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, în condițiile art.16, au cerut convocarea lui [ 20 ] .

Deciziile administrației locale sunt în vizorul Legii privind actele legislative 27.12.200, articolul 19. Limbajul, ortografia și punctuația în actul legislativ. Textul proiectului de act legislativ se elaborează în limba de stat, cu respectarea următoarelor reguli:fraza se construiește conform normelor gramaticale, astfel încât să exprime corect, concis; într-o frază este exprimată o singură idee; se utilizează termeni adecvați, compatibili cu cei utilizați în legislația comunitară ori similari lor, și de o largă circulație [ 21 ] .

Dacă este să vorbesc despre mass-media în campanie electorală atunci aș putea spune că presa încalcă prevederile legale ale acestei meserii dar și codul deontologic. Pentru că am redat mai sus, aspectele legale ale jurnalistului în campania electorală, ar trebui să specific ce reprezintă însăși o campanie și care sunt clasificările ei.

Campaniile au câteva trăsături mai importante: creează sistematic în mintea publicului atitudini față de produs, candidat sau idee; dramatizează produsul, candidatul, ideea sau ideologia pentru public, invitându-i pe receptori sa participe, într-o modalitate reală sau simbolică, la desfășurarea ori la atingerea obiectivelor lor; sunt concepute intenționat în vederea unei evoluții în timp.

Campaniile se clasifică în trei categorii de mișcări persuasive:

campania publicitară axata pe produs;

campania orientata politic, în vederea deținerii unei funcții;

campania ideologică ori consacrată unei cauze (uneori este denumita mișcare de masă sau socială – campanie socială).

      În esență, responsabilitatea socială desemnează o atitudine a companiei față de societate prin care obținerea succesului se realizează prin respectarea legii, prin asumarea unui comportament etic, prin acordarea unei atenții deosebite mediului înconjurător și prin luarea în considerare a nevoilor și intereselor tuturor partenerilor.

Uniunea Europeana definește responsabilitatea socială drept „un concept prin intermediul căruia o companie integrează în mod voluntar preocupările față de problemele sociale și cele de mediu, în operațiunile de afaceri și în interacțiunea cu partenerii de interes.”

Scopul acestei lucrări este de a monitoriza presa în campanie electorală, țin să descifrez ce reprezintă o asemenea campanie și care sunt principalele elemente de care trebuie să țină cont un jurnalist în reflectarea evenimentelor electorale.

Prin campanie electorală înțelegem perioada de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral și care începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală sau de către consiliul electoral de circumscripție și se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării (art.1, Codul Electoral).

Mass media trebuie să respecte regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare.

Mass-media aflată sub jurisdicția Republicii Moldova reflectă campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2009 în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului electoral, Codului Audiovizualului, Legea presei, actelor internaționale la care Republica Moldova este parte, prezentul Regulament și altor acte normative în vigoare, inclusiv Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați.

4. Regulamentul are drept scop să asigure reflectarea echitabilă, echilibrată și imparțială a alegerilor parlamentare de către instituțiile mass-media, protejarea libertății de exprimare, stabilirea unor norme obligatorii pentru aplicarea în practică a acestor principii de către jurnaliști, concurenții electorali, oamenii politici antrenați în campania electorală.

Mass-media reprezintă un domeniu complex al societății, care presupune existența unui amalgam de funcții (de analiză, de informare, de socializare, de culturalizare), care la rândul lor influențează dezvoltarea indivizilor sub toate aspectele: politic, social, cultural.

Dacă vrem să aflăm ultimele fluctuații ale inflației sau ultimele transformări social-politice din țară sau din străinătate apelăm la mass-media. Astfel cea mai importantă funcție a mass-media este funcția de informare (conform Comisiei Internaționale UNESCO). În viziunea lui Noam Chomsky, mijloacele de informare în masă, având sistem de transmisie a mesajelor și simbolurilor către cetățeanul de rând, au funcția de a distra, recrea și informa, precum și de a insufla indivizilor valorile, credințele și codicele de comportare care le permit să se integreze în structura instituțională a societății. Mijloacele de informare în masă încearcă să cuprindă un spectru cât mai mare de in formații ce vizează economicul, sfera socială și culturală. Luând în considerare faptul că politicul este instrumentul care influențează toate celelalte aspecte ale societății enumerate mai sus, putem spune că anume de politica promovată într-un stat depinde bunăstarea umanității.

Prin Codul Audiovizualului, trebuie să se respecte și să activeze o serie de legi care reglementează activitatea presei în general dar și activitatea în campanie electorală.

Prezentul cod are drept scop asigurarea apărării drepturilor consumatorului de programe de a recepționa informații corecte și obiective, care ar contribui la libera formare a opiniei, asigurarea drepturilor radiodifuzorilor la libertate editorială și libertate de exprimare, instituirea principiilor democratice de funcționare a audiovizualului din Republica Moldova și stabilește, în spiritul drepturilor și libertăților constituționale, bazele juridice de reglementare a proceselor de:

    a)  concepere, transmisie și/sau retransmisie prin intermediul mijloacelor de televiziune și radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflați sub jurisdicția Republicii Moldova;

    b)  exercitare a controlului societății asupra activității instituțiilor în domeniul audiovizualului din Republica Moldova.

    (2) Prezentul cod nu reglementează comunicarea audiovizuală prin intermediul sistemelor de televiziune și radiodifuziune de tip închis care nu sînt destinate recepționării în masă și nici activitatea radioamatorilor.

Capitolul II MONITORIZAREA PRESEI LOCALE ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ 2014

I Analiza articolelor apărute în ziarul Ora Locală în campania electorala noiembrie 2014

Presa locală din Republica Moldova s-a conturat ca publicație periodică în anii 90 cât încep să apară ziare cu grafie latină și să se vorbească tot mai mult de valori naționale și principii de democratizare și consolidare a unui stat nou, care se declară a fi independent și suveran. Publicațiile periodice de atunci erau niște buletine informative după modele sovietice care erau dirijate și controlate de autoritățile publice, iar cele mai sincere și mai reale informații trebuiau găsite minuțios pentru că exista o tendință de frică. Presa a evoluat și s-a dezvoltat, astfel că în Republica Moldova (cu excepția UTA Gagauzia și Transnistria) în 2014 erau înregistrate 22 publicații periodice fondate de consiliile raionale/municipale. Este vorba de „Farul Nistrean” (Rezina), „Cuvântul Liber ST” (Strășeni), „Drapelul Muncii” (Anenii Noi), „Meridian Ocnița” (Ocnița), „Realitatea” (Soroca), „Călărașii” (Călărași), „Curierul de Leova” (Leova), „Curierul de Cantemir” (Cantemir), „Câmpia Glodenilor” (Glodeni), „Eveniment actual” (Râșcani), „Meleag Natal” (Briceni), „Curierul de Edineț” (Edineț), „Pasul Nou” (Dondușeni), „Patria mea” (Fălești), „Plai sângerean” (Sângerei), „Голос Бэлць” și „Vocea Bălțiului”(Bălți), „Prier” (Ștefan Vodă), „Căușenii” (Căușeni), „Plai Orheian” (Orhei), „Drapelul” (Florești) și „Свет” (Taraclia).

ORA LOCALĂ este o publicație periodică independentă(PPI), editată de SRL ORA LOCALĂ, care a fost înregistrată la 8 mai 1998. PPI ORA LOCALĂ e membră a Asociației Presei Independente (API), creată în 1997.

Director și redactor-șef – Nicolae Roșioru. Ziarul care “nu-ți ia, ci numai îți oferă” a fost lansat la 28 decembrie 1998. E o publicație informațională, de opinie și atitudine, apare săptămânal, într-un tiraj de 3000 exemplare, formatul A-3, în 8-12 pagini cu suplimentele “Curierul de Ialoveni” și revistele “Trop și Tropa” și “Tropoțel și Tropoțica”. Prețul cu amănuntul al ziarului – 2,00 lei, preț de abonare 7 lei/lună – persoane fizice; 9 lei/lună – persoane juridice. Apare în fiecare vineri. Echipa redacțională este alcătuită din:

un contabil (Eugenia Ștefănică);

redactor și designer Veaceslav Aftene

reporter (Ludmila Urmașu);

designer suplimentelor (reviste) Dumitru Petrașcu;

Toți colaboratorii au studii superioare, echipa e dotată cu spirit de inițiativă care promovează principiile presei libere, are misiunea de a contribui la crearea unei societăți deschise în R. Moldova.

ORA LOCALĂ găzduiește un șir de pagini tematice, publică articole de analiză și investigație, pregătite de colaboratorii API și ai Orei Locale, informează cititorul despre evenimentele ce au loc în raion, identifică noi și noi furnizori de publicitate cu care încheie contracte de reclamă.

Ziarul e echidistant în raport cu puterea și orice partid politic și este unicul ziar din raionul Ialoveni care servește drept sursă de informare în masă, cu excepția ste-ului Ialovenionline.md.

SUPLIMENTE:

Revista TROPOȚEL ȘI TROPOȚICA – magazin cognitiv pentru toți copiii din R. Moldova. Apare din 1999. Tirajul actual – 4 mii ex.

Revista TROP ȘI TROPA – magazin cognitiv pentru adolescenți. Apare din 2009. Tirajul actual – 3500 ex.

„CURIERUL DE IALOVENI” – buletin informativ al a Primăriei și Consiliului orășenesc Ialoveni.

Ora Locală administrează pagini publicitare a administrației publice, aceste pagini sunt marcate cu Publicitate (în colț / dreapta.) și marcate BP într-un pătrățel situat sus la mijlocul paginii, pentru a fi vizibil. BP – bani publici. Acest termen este descifrat în căsuța poștală.

De asemenea articolele ce prezintă o publicitate sunt marcate cu P sau mai nou la cerința Asociației Presei Independente prin cuvântul integral Publicitate. Din spusele redactorului ziarului Veaceslav Aftene publicitatea este plasată pe paginile 5 și 6.

Există un contract încheiat între APL și redacția ziarului, iar plata se face prin transfer. Pentru o pagină în ziar Administrația locală achită 1500 de lei, bani publici. Deseori se întâmplă că în aceste pagini este promovată în exces imaginea instituției publice, în acest sens manipulează publicul din banii publici.

În campania electorală, ziarul Ora Locală nu a fost monitorizat de cele trei ONG –uri de media, (Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația presei Independente, Asociația Presei Electronice). De aceia, eu mi-am propus să monitorizez și să cercetez cum a reflectat presa regională campania electorală a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie.

Am realizat această monitorizare pentru a identifica punctele tari și punctele slabe a presei regionale în campanie electorală dar și de a identificare care au fost procedeele de realizare a articolelor și cât de mult s-a mizat pe publicitatea electorală și cât de mult sau cât de puțin s-a ținut cont de interesul cetățenilor dar și de responsabilitatea presei la general. Mai jos expuns o mostră prin care am adunat informațiile pe parcursul monitorizării. Aici puteți observa mai detaliat care a au fost numărul de materiale, care a fost suprafața materialelor dar și protagoniștii și intervențiile pe care le-au avut în funcție de importanța materialelor.

Date generale despre monitorizare/ cercetare:

Obiectivul monitorizării: Monitorizarea presei și informarea cetățenilor cum a reflectat redacția ziarului Ora Locală, campania electorală a alegerilor parlamentare 2014.

Perioada de monitorizare: 1octombrie – 30 noiembrie.

Criteriul de selectare a instituției media: am decis să aleg această publicați pentru că este un ziar independent și care este „curtat” de partidele politice.

Obiectivul monitorizării: Presa scrisă: Întreg conținutul editorial al publicației periodice, inclusiv materialele publicitare, plătite din banii publici.

Cadrul metodologic: Analiza de conținut a instituției mediatice s-a făcut în baza unor indicatori care permit cuantificarea și calificarea știrilor/emisiunilor cu caracter electoral, a prezenței protagoniștilor de diferite categorii, a respectării normelor profesionale de către jurnaliști.

Categorii de protagoniști:

Funcționari de stat;

Politicieni;

Experți;

Cetățeni de rând;

Alții.

Categorii de instituții:

Președinția;

Parlamentul;

Guvernul;

Administrația publică locală;

Partidele politice.

Analiza cantitativă:

Frecvența aparițiilor actorilor politici: a) intervenții directe; b) mențiuni/apariții;

Durata aparițiilor actorilor politici: a) intervenții directe; b) mențiuni/apariții;

Numărul știrilor/emisiunilor cu caracter electoral;

Numărul știrilor conflictuale cu caracter electoral;

Numărul protagoniștilor în știrile/emisiunile cu caracter electoral;

Paritatea sexelor în rândul protagoniștilor. Analiza calitativă:

Contextul prezentării actorilor politici în știri : a) pozitiv; b) negativ; c) neutru.

Atitudinea jurnalistului față de actorii politici în emisiuni: a) favorizantă b) defavorizantă, b) imparțială;

Numărul surselor în știrile conflictuale: a) o sursă; b) două și mai multe surse;

Respectarea principiului imparțialității în știri: a) părtinire; b) nepărtinire.

Criteriile după care am monitorizați ziarul sunt următoarele:

Numărul. – număr al materialului (Nr.)

Tip material: EE – educație electorală, S – material simplu; K – material conflictual.

Număr surse* – doar pentru materiale conflictuale; 1 – este prezentată o singură parte în conflict. 2 – sunt prezentate ambele părți din conflict, materialul este echilibrat. În editoriale și interviuri nu am numărat sursele.

Surse: FS – funcționari de stat, POL– politicieni, EXP – experți, CET – cetățeni de rând; ALT – alții.

Genul: Masculin/ Feminin pentru toți protagoniștii.

Apartenență surse / protagoniști – DOAR la sursele/protagoniștii din rândul politicienilor (POL) și funcționarilor de stat (FS). Se notează prenumele și numele.

AF (apartenența surselor / protagoniștilor din categoria funcționarilor de stat FS): se selectează – Președinția (PR), membrii Guvernului, alți demnitari de stat (GOV), președinții de raioane, primarii municipiilor și orașelor importante (APL).

AP (apartenența surselor / funcționarilor din categoria politicienilor POL): deputații, liderii și membrii marcanți ai partidelor, se selectează abrevierea partidului.

Apariții surse / protagoniști (DOAR FS și POL): intervenții directe și mențiuni (la intervenții directe se indică numărul total al intervențiilor directe al fiecărui FS sau POL indicat și suprafața totală (sau numărul de semne) a intervențiilor directe ale acestuia), la Mențiuni se indică doar numărul total de câte ori a fost menționat fiecare FS sau POL indicat.

Contextul apariției: poz – pozitiv, neg – negativ, neu – neutru.

Poziția jurnalistului – P – părtinitoare, Np – nepărtinitoare.

Mai jos puteți observa tabelul monitorizării ziarului Ora Locală, în perioada electorală.

Figura 1

În cele ce urmează aș vrea să descifrez această schemă prin alte diagrame care vor servi drept argumente la cuvintele ce le voi prezenta mai jos. Anul 2014 a fost marcat de un șir de evenimente politice, cel mai mare eveniment fiind însă alegerile parlamentare din noiembrie. Atât la nivel național cât și local, presa a avut misiunea de a reflecta obiectiv campania electorală, fără a face partizanat politic, termeni discriminatorii sau a promova politici electorale în mesajul mediatic.

Pe parcursul perioadei electorale (octombrie noiembrie), redacția ziarului a reflectat satisfăcător activitățile, la nivel cantitativ, pe alocuri și calitativ. În cele două luni (61 de zile) s-au publicat 73 de materiale (știri, interviuri, relatări), care au reflectat activitățile funcționarilor publici locali dar și a politicienilor care s-au implicat activ în campania electorală. Dacă am raporta la numărul de zile, atunci conchidem că în fiecare zi electorală a fost publicat sau mai bine zis reflectat câte un material jurnalistic. Dacă e să raportăm la numărul de ziare apărute în această perioadă, (11 ziare), atunci am putem spune că fiecărui număr de ziar i se atribuie câte 6 -7 materiale.

Dacă e să analizăm pe fiecare lună separat, atunci luna octombrie a avut 42 de materiale dintre care 35 de materiale au fost materiale simple. Materialele simple sunt considerate cele care nu stârnesc păreri contradictorii și nu pun la îndoială anumite fapte sau opinie. Un alt tip de material reflectat este cu tentă educativă, cele care vin să explice anumite neclarități sau să informeze anumite prevederi. În luna octombrie asemenea materiale au fost 7 la număr, puține după părerea mea.

În luna noiembrie au fost publicate în paginile ziarelor 31 de materiale, dintre care 24 au fost articole simple. Și doar 7 materiale au avut tentă educativă. În această lună au fost înregistrate un număr mai mic de materiale cu 11 mai puțin decât luna octombrie. În schema de mai jos putem observa grafic tipul materialelor publicate în ziarul local Ora Locală.

Figura 2

În cele ce urmează voi da un exemplul de știre simplă, care a fost publicată în paginile ziarului și care reflectă un subiect de interes public. Acest gen de știre simplă este foarte mediatizat în paginile ziarului.

În primul număr al ziarului (din perioada electorală) din 03 octombrie, pe pagina 5, este plasat un articol într-o pagină de publicitate, pagină plătită din bani publici, care este marcată BP (Bani Publici).

Titlul: „Consiliul orășenesc Ialoveni s-a întrunit la 29 septembrie în ședință ordinară ”

Acesta este un titlul este sugestiv, ne putem da seama ușor despre ce este știrea, tu toate acestea am putea înlocui cu o decizie ce sa pronunțat în cadrul ședinței ordinare a consiliului orășenesc. Avem o informație bazată pe un fapt produs, dar nu și epuizat.

Lead – ul: „La 29 septembrie s-a desfășurat o nouă ședință ordinară a Consiliului orășenesc Ialoveni. Inițial pe ordinea de zi au fost incluse 9 proiecte de decizie, dar la începutul ședinței au mai fost adăugate patru. După ce președinte de ședință a fost ales consilierul Gheorghe Stegărescu și făcute câteva modificări în cadrul Comisiei juridice și pentru ordinea publică, consilierii au purces la examinarea ordinii de zi și aprobarea proiectelor de decizie. Comisia juridică a fost modificată din lipsă de cvorum, astfel ședința riscând să fie amânată, 9 consilieri fiind absenți.”.

Lead-ul răspunde la principalele întrebări ale știri: cine – Consiliul Orășenesc Ialoveni; ce – s-a desfășurat o nouă ședință ordinară a Consiliului orășenesc Ialoveni; unde – se subînțelege, la primărie; când – 29 septembrie. De asemenea în lead ni se face o prezentare a celor discutate la ședință prin modificările care au fost propuse la începutul ședinței.

Corul știrii: „Una din primele decizii de pe ordinea de zi a fost cu privire la modificarea Bugetului orășenesc și alocarea de noi resurse financiare. Astfel cu unanimitate de voturi ale consilierilor prezenți(14 din 23) au fost făcute aprobate următoarele cheltuieli:

Suma de 886 mii 800 de lei din supra-veniturile acumulate în buget a fost distribuită pentru:

500 mii de lei – amenajarea teritoriului (achitarea energiei electrice pentru iluminatul stradal, servicii de mecanisme, procurarea materialelor pentru întreținerea drumurilor.)

2 mii lei – ajutor material dlui Tudor Mîra în legătură cu ieșirea la pensie și activitatea de 20 ani în funcția de director la Gimnaziul „Grigore Vieru”. … 130 mii lei – achitarea suplimentelor conform regulamentelor aprobate prin Deciziile Consiliului orășenesc nr. 06-16 și 06-17 din 06 decembrie 2013. ”

În corpul știrii este prezentat alocațiile de bani care au fost votate la ședința Consiliului, prezentate sub formă scrisă suma și unde vor fi direcționați banii. Este important prezentarea desfășurată și detaliată a alocărilor de bani, deoarece este un punct de transparență, ceia ce denotă, deschiderea autorităților față de cetățeni.

Background: „Suma de 640 de mii de lei din supra-venit la mijloace speciale a fost alocată pentru următoarele instituții: Grădinița de copii ,,Andrieș” – 250 de mii de lei; Grădinița de copii ,,Lăstărel” – 140 de mii de lei; Grădinița de copii ,,Licurici” – 250 de mii de lei.”

În background este plasată de asemenea o informație financiară care vine să complecteze corpul știrii., dar și să se memoreze precum că administrația este foarte interesată de soarta instituțiilor statului care are în grijă copii societății.

Această știre este de ordin economic, o știre financiară care prezintă direcțiile de alocare a banilor publici. Are un caracter simplu deoarece este ceva normal, firesc, nimic ieșit din comun. Consider că acestei știri i-ar fi trebuit de adăugat părerea unui funcționar care votat pentru alocarea banilor și părerea unui cetățean care și-ar expune părerea asupra banilor alocați.

Pe lângă știrile simple, mai predomină și știrile cu caracter electoral, mai puține în raport cu cele simple, dar totuși sunt. În cele ce urmează voi prezenta un exemplu de știre – educație electorală, cu caracter educativ.

În numărul din 24 octombrie apare pe pagina 6 primul material care conferă statutul de material de educație electorală, articol scris și publicat în paginile ziarului prin intermediul Asociației Presei Independente (API), la care redacția ziarului este membră.

Titlul: „Persoanele deținute vor putea vota la locul aflării ”

Acest titlul este potrivit acestui material, deoarece el redă esența acestui material de educație electorală. Este un titlul informativ și prezintă interes cititorului.

Lead-ul : „„Cum vor putea vota la alegerile din 30 noiembrie tinerii care se află în arest?” – ne-a întrebat un vizitator al paginii web www.primulmeuvot.api.md. Răspunsul îl puteți citi mai jos.”

Acest lead reprezintă o întrebare retorică, a cărei răspuns îi găsim mai jos în corpul știrii.

Corpul știrii: „. Persoanele reținute în baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești vor putea vota la locul aflării în ziua scrutinului parlamentar, prin procedura de vot cu urna mobilă. Aceeași procedură va fi aplicată și în cazul persoanelor condamna-te la închisoare (privațiune de libertate), a căror sentință nu este definitivă, dar și în situația celor care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest. …..

Avocatul de serviciu trebuie să se prezinte la locul solicitat timp de o oră și jumătate de la primi rea înștiințării de la Oficiul Teritorial al CNAJGS. După votarea la locul aflării, urna de vot va fi dusă la biroul electoral al secției de vo-tare, iar la ora 21.00, buletinele din urnele de vot mobile se vor număra separat, confruntându-se cu numărul de buletine eliberate în acest scop.”

Corpul știrii este bine structurat, are în spate o sursă sigură și anume un avocat ce răspunde la întrebarea din lead-ul știrii. Această sursă, dă o notă de seriozitate știrii și tot odată informează publicul despre această posibilitate de vot.

Background: „DICȚIONAR ELECTORAL: Drept electoral – drept constituțional al cetățeanului de a ale-ge, de a fi ales și de a-și exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu și/sau în probleme locale de interes deosebit; Concurenți electorali – candidații independenți, înregistrați de CEC, precum și partidele, alte organizații social-politice și blocurile electorale ale căror liste de candidați au fost înregistrate de CEC. Sursa: Codul electoral al Republicii Moldova ”

Un specific articolelor cu tentă de educație electorală este „Dicționarul electoral”, care explică de regulă un termen din codul electoral. Termenii sunt selectați după importanța cunoașterii lor, această „rubrică” are scopul de a informa societatea astfel încât să poată ajunge la omul de rând și de a-l motiva să iasă în mod conștiincios la vot.

În general, realizarea materialelor jurnalistice se pune accent foarte mare pe tipologia surselor. Dacă dorim să realizăm un material jurnalistic, o știre, trebuie să pornim de la un fapt și nu de la un zvon. În campania electorală se cam trișează la identificarea subiectelor, deseori se pregătesc știri la comandă sau se promovează anumite partide, după culoare politcă care stă în spatele acestei instituții media. Redacția ziarului Ora Locală, este o publicație independentă și nu are o afiliere și nici o simpatie politică. Materialele au fost ecilibrate la acest aspect.

După cum știm, un material trebuie să pornească de la o faptă ceva care s-a întâmplat s-au se va întâmpla. Este primordial ca materialul să aibă o parte solidă în spatele informației prezentate și aici vine o persoană care confirmă sau infirma informația prezentată. Aici vorbim de sursele abordate în materialele jurnalistice. La acest capitol redacția ziarului mai are multe de lucrat, pentru că există puține materiale unde putem vedea o sursă solidă, aici mă refer la experți sau analiști care s-ar putea da cu părerea. Un alt aspect este categoria din care face parte sursa, fie este un funcționar public sau un cetățean, fie un politician, ei trebuie să fie prezenți în materialele noastre și să de-a o greutate materialelor, să vină și să susțină informația factuală pe care noi o prezentăm. În tabelul de mai jos putem vedea ce categorii de surse au fost abordate în materialele publicate în ziar.

Figura 3

Cum era și de așteptat în fruntea clasamentului sunt politicienii, că doar este campanie electorală… De asemenea putem spune că se observă o discriminare de gen, pentru că femeile sunt în minoritate la capitolul surse, asta deși redacția ziarului a semnat declarația Asociației Presei Independente prin care îți asumă responsabilitatea de-a elimina discriminarea de gen și de a promova femeile în presă. Eu cred că în acest clasament ar fi trebuit să prevaleze cetățenii și nu politicienii, cetățeanul este cel care își dă votul și el ar fi trebuit să prevaleze ca surse și să se pună accent pe opiniile lui, a alegătorului.

În cele ce urmează o să încerc să prezint un material ce reflectă în corpul știrii o figură importantă în politica moldovenească, Vlad Filat – președintele fracțiunii Liberal Democrat. Este unul dintre cele mai mediatizate partide, in ziarul Ora Locală, dar și unul dintre cele mai simpatizate partide, care a luat cele mai multe voturi în urma procesării buletinelor de vot.

Titlul: „Pentru PLDM, reforma în educație nu este doar un angajament electoral, ci o prioritate de bază”

Ne-am obișnuit în campanie electorală să auzim promisiuni, ei bine iată un articol „plin” de angajamente, responsabilități și laude.

Lead-ul : „Un viitor european începe cu o educație de calitate. Partidul Liberal Democrat din Moldova și-a asumat cea mai curajoasă reformă – cea a învățământului, pentru ca Moldova să crească o generație de oameni deștepți, instruiți, respectați în toată lumea.”

Reformele sunt angajamentele partidului, așa începe acest articol, care tinde să ne amintească de angajamentele acestui partid, de misiunea lui, și de faimosul viitor european. Mesajul are un caracter pozitiv vizibil, fiind un material publicitar, el a fost marcat cu Publicitate și amplasat la pagina Publicitate.

Corpul știrii: „Președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, și ministrul Educației, Maia Sandu, au prezentat, în cadrul unui briefing comun de presă, pilonii pentru o educație de calitate ce se conțin în platforma electorală a partidului – Planul 2020.

Liderul PLDM a amintit pașii întreprinși deja, care au pus începutul reformei în educație, și a subliniat că procesul va continua, iar Planul 2020 prevede măsurile concrete ce vor permite asigurarea unui sistem educațional modern și calitativ.

„În fiecare an, salariile profesorilor vor fi majorate, astfel încât să ne apropiem gradual de standardele europene de salarizare în sistemul de educație; vom acorda o atenție deosebită învățământului profesional-tehnic, astfel încât să ofere tinerilor abilități și meserii moderne și o angajare garantată și bine plătită în câmpul muncii; vom crea condiții mai bune și oportunități mai mari pentru elevi și studenți: săli de curs amenajate și dotate cu mijloace interactive și calculatoare, campusuri și cămine conectate permanent la Internet, programe de mobilitate pentru studenți și profesori, la toate treptele de educație. Acestea sunt doar câteva obiective pe care ni le propunem”, a precizat Vlad Filat.” ….

Partidul Liberal Democrat și-a făcut o imagine bună prim puținii miniștri care au știut cum să activeze și să înceapă o politică de reformare a instituțiilor statului. Reforma învățământului una bine concepută a sporit încrederea cetățenilor și a alegătorilor. Liderul fracțiunii Vlad Filat amintește de planul de reformare a instituțiilor statului prin planul 2020 de dezvoltare. Liderul dă asigurări că împreună cu partidul sau vor crește salariile, calitatea studiilor dar și nivelul de trai. Un discurs desprins din platforma sa electorală care îi face imagine și prin ziarele locale, care ajung în casele oamenilor.

Begraund: „In acest context, liderul PLDM a subliniat că pentru a realiza schimbările majore de care are nevoie țara noastră urmează să facem alegerea corectă.

„Moldova se află din nou la răscruce. La 30 noiembrie vom decide dacă mergem înainte ca o țară unită, cu sate și orașe care cooperează și se dezvoltă împreună, sau vom permite unor forțe distructive să ne dezbine și să ne ducă înapoi în trecut. Vă chem pe toți să mergem înainte spre Uniunea Europeană, împreună cu PLDM, înainte, spre locuri de muncă bine plătite, spre un stat de drept și dezvoltat, fără corupție, ÎNAINTE, spre o educație de calitate!”

Acest mesaj, este un îndemn prin care liderul Vlad Filat îndeamnă populația să iasă la vot și să voteze fracțiunea lui, mai adăugând câteva promisiuni electorale și viitorul european.

Un element foarte important în calitatea produsului jurnalistic, care definește conceptul de produs mediatic. În schema de mai joi este reprezentat echilibrul materialelor publicate în paginile ziarului săptămânalului.

Figura 4

După cum putem observa mai sus, materialele dezechilibrate predomină în perioada electorală. Aici ne referim la echilibrul surselor, atunci când nu se ține cont de câte surse se abordează într-un material jurnalistic. În luna octombrie s-au publicat 7 materiale dezechilibrate și doar 5 echilibrate din punct de vedere al numărului de surse care au apărut în materialele jurnalistice. În luna noiembrie, mai puține materiale dezechilibrate, 2 la număr, și doar un material echilibrat.

În reflectarea corectă a evenimentelor, jurnaliștii prezintă obiectiv faptele, fără a se implica la nivel de „înfrumusețare” a evenimentelor sau de cizelare sau cenzurare. Jurnalistul nu trebuie să-și expună părerea în materialele publicate. La acest capitol ziarul local a dat dovadă de profesionalism. Articolele scrise de jurnaliștii redacției au fost toate nepărtinitoare, reflectând corect linia de subiect. Cu toate acestea, în urma monitorizării obserbăm și materiale care sunt părtinitoare, explicația este simplă, aceste materiale sunt plasate în ziar în paginile de publicitate. Aceste materiale părtinitoare sunt scrise de comunicatorii administrației locale sau de alte persoane din interiorul instituțiilor, care nu cunosc specificul jurnalistic dar care au interesul de a promova și de a lăuda instituția pe care o reprezintă. Am discutat cu redcatorul ziarul Ora Locală, Veaceslav Aftene și ne-a explicat de ce aceste materiale au apărut în presă cu caracter de părtinire. Din lipsa fondurilor de întreținere ziarul are două pagini care sunt plătite de administrația publică locală, unde ei își promovează activitățile, sub simbolul PP (Publicitate) sau BP (Bani Publici). De aceia materiale care vin de la administrațiile locale nu pot fi redactate, decât dacă sunt încălcate grave norme jurnalistice sau fals informațional. Noi nu putem interveni în „producția” clientului. Aceasta explică apariția celor 6 materiale cu tentă părtinitoare în luna octombrie și a celor 7 materiale cu tentă părtinitoare din luna noiembrie. Mai jos se poate observa grafic această situație.

Figura 5

În general, funcționarilor publici cât și politicienilor le place să apară în presă într-un context pozitiv, atunci când este vorba de presă și evenimente ei încearcă să se promoveze doar ca să apară pe paginile ziarelor și să devină mai cunoscut. În perioada electorală acest efort al funcționarilor se înregistrează unul mult mai sporit, iar imaginea lor va reflecta imaginea partidului pe care-l reprezintă. În această perioadă constatăm că politicienii devin mai buni cu jurnaliștii și chiar încearcă a se împrieteni cu ei, sau chiar să le facă anumite „favoruri” informaționale. Fie vorbim despre scurgeri de informații dau confirmarea unor zvonuri fie oferirea unor documente care ar spori legătura dintre jurnalist și politician, de ași crea în mod subtil o imagine bună în ochii „cânelui de pază a democrației”.

Imaginea funcționarilor publici reflectată în presa locală a favorizat imaginea partidelor pe care le reprezintă. Astfel pe parcursul perioadei electorale în ziarul Ora Locală, funcționarii publici au avut parte de 36 de apariții directe în două luni. Suprafața totală acoperită în  paginile ziarelor este de 4995 de semne.  Numărul de mențiuni a funcționarilor și a politicienilor este de 52 de mențiuni. Din numărul total de apariții și mențiuni 45 sunt cu caracter pozitiv și 42 cu caracter neutru, si doar o intervenție este negativă.

În luna octombrie s-a înregistrat circa 20 de apariții a persoanelor publice, cu 1785 de caractere și cu 42 de mențiuni. În luna noiembrie s-a micșorat numărul de apariții dar a crescut considerabil numărul de caractere. Astfel s-au înregistrat 16 apariții, 3210 semne și 10 mențiuni.  O explicație ar fi ca funcționarii „ies” mai puțin în presa dar „greutatea” mesajului lor este mult mai complex. De remarcat că caracterul mesajului transmis prin intermediul presei este doar pozitiv sau neutru, făcând excepție o singură intervenție, care poartă un caracter negativ.

La nivel local partidele politice s-au cam zgârcit în a plăti materiale publicitare. Voi prezenta mai jos partidele politice care și-au prezentat platforma sau activitatea electorală sunt:

Partidul Politic Mișcarea Anti Mafie (MPA) a înregistrat 3 mențiuni și toate 3 sunt neutre.

Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” (PCM) a înregistrat 7 mențiuni, neutre.

Partidul Comuniștilor din Moldova (PCRM) 3 mențiuni, neutre.

Partidul Democrat din Moldova (PDM) are 1007 –suprafața aparițiilor directe per partid, 16 apariții directe și 8 mențiuni. Din totalul de apariții directe și de mențiuni, 22 de intervenții au avut un caracter pozitiv și doar două intervenții au avut un caracter neutru.

Partidul Politic „Partidul Forța Poporului” (PFP) are o singură mențiune, neutră.

Partidul Liberal (PL) are 2 mențiuni, ambele neutre.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a înregistrat 3047 suprafața aparițiilor directe per partid, 18 apariții directe și 7 mențiuni. Din totalul mențiunilor și aparițiilor directe s-au înregistrat 17 intervenții pozitive și 8 cu caracter neutru.

Partidul Politic „Partidul Liberal Reformator” (PLR) are două mențiuni, neutre.

Partidul Național Liberal (PNL) are două mențiuni, neutre.

Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) are două mențiuni, neutre.

Partidul Politic PATRIA (PPP) are două mențiuni, neutre.

Partidul Popular Republican (PPR) are două mențiuni, neutre.

Partidul Politic „Partidul Renaștere” (PR) are două mențiuni, neutre.

Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) are 16 suprafața aparițiilor directe, o apariție directă, 3 mențiuni. Din totalul aparițiilor directe și mențiuni 2 poartă caracter neutru, 1 caracter pozitiv și unul caracter negativ.

Din candidații independenți care s-au înregistrat în cursa electorală Oleg Brega și Ion Varaniță, doar un singur candidat a fost reflectat în paginile ziarului. Oleg Brega a avut o singură apariție direct, cu o suprafața de 25 de semne iar caracterul mesajului său a fost pozitiv.

Daca am face un top a partidelor politice, topul ar fi cam așa:

Figura 6

Din această figură putem observa că partidul PLDM este favorizat atât la numărul de apariții, înregistrând un număr de 18 apariții, și 7 mențiuni. Tot pe poziția întâi PLDM este și la suprafața aparițiilor directe având aproape 4 mii de semne (3947). Urmat de PDM cu puțin peste o mie de semne (1007) cu 16 apariții și 8 mențiuni. Pe poziția a treia este PSRM care înregistrează apariții minime de3 mențiuni și o singură apariție directă, contextul prevalează unul negativ.

Rezultatele alegerilor în raionul e a Ialoveni.

Monitorizarea alegerilor nu a fost o misiune ușoară, dar efortul monitorizării mele este egal cu efortul jurnaliștilor de a realiza aceste materiale jurnalistice. Dacă am ales acest moment al monitorizării, campania electorală, nu am putut finaliza monitorizarea odată cu sfârșitul campaniei electorale. Precum este misiunea jurnalistului de a nu-și abandona subiectul la jumătate de drum, așa am încercat să urmăresc finalul, rezultatele alegerilor, care de altfel sunt un produs indirect al jurnalistului.

Jurnalistul este cel ce aduce știre, noutatea, el este formator de opinie, informația transmisă de jurnalist ajunge în casele oamenilor. Ceia ce au făcut jurnaliștii în campanie electorală s-a resimțit în urnele de vot, rezultatele. M-am simțit obligată să monitorizez și finalul alegerilor, pentru că sfârșitul încununează opera, iar sfârșit muncii unui jurnalist corect și echidistant, a fost cel de-a informa cetățenii pentru a alege corect.

Monitorizarea rezultatelor nu a fost o muncă ușoară, dar a fost o experiență de neuitat. Am avut posibilitatea să vad cu ochii mei lucrurile din interior, din secția de vot nr. 45 din s. Ulmu, raionul Ialoveni. Am fost observator la alegerile parlamentare 2014, acreditată de Centrul Comunitar pentru Documentare și Drepturile Omului, de către Direcția de Circumscripție Ialoveni. Am avut posibilitatea să urmăresc procesul electoral la nivel local. Atunci am simțit mai mult decât responsabilitate, echidistanță și maximă atenți, am simțit triplă responsabilitate, pentru că am fost acolo din trei motive: jurnalist, cetățean și studentă. M-am simțit obligată moral să monitorizez cum s-au desfășurat alegerile și care au fost rezultatele pe întreb raionul Ialoveni, nu doar a secției de votare la care am fost observator.

Este foarte important de a urmări cum a evoluat procesul electoral și cu ce s-a sfârșit. Nu m-am oprit doar la monitorizarea ziarului, am vrut să văd finalitatea acestui proces, care este de interes public și care reflectă nemijlocit imaginea partidelor politice, or nu acesta este scopul acestei lucrări?

Rata participării la vot a alegătorilor din raionul Ialoveni, este o dovadă a muncii nemijlocite a jurnaliștilor din presa locală, care au avut scopul de a informa și de a-i îndruma pe cetățeni să iasă la vot. De aceia am hotărât să prezint mai jos, cum au votat alegătorii raionului Ialoveni și pentru e partide politice au optat.

Patru partide – Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Liberal – aflate în ultimii patru ani în Parlamentul Republicii Moldova, au obținut majoritatea de voturi de la alegătorii raionului Ialoveni. Ceilalți 21 de candidați electorali nu au trecut pragul electoral, iar mulți dintre ei nu au reușit să treacă de 1 % de voturi.

După prelucrarea proceselor verbale din toate cele 50 de secții de votare din raionul Ialoveni s-a constatat că rata de participare la alegeri au fost de 57, 05%, adică 46 de mii 856 de alegători.

Cele mai multe voturi le-a acumulat PLDM – 33, 52 %, urmat la destul de mare distanță de PDM cu 19,35 %. Pe locul 3 s-a situat PCRM cu 15,29%. PL a obținut în Ialoveni 13,3 % iar cel de-al patrulea partid care a intrat în Parlament, PSRM, nu a trecut însă pragul electoral în Ialoveni a obținut doar 4,88%.

În figura de mai jos, putem observa % acumulate de principalele partide politice.

Figura 7

Orașul Ialoveni, fiind unul dintre cele mai mari regiuni ca suprafață și ca populație, am realizat o diagramă separată pentru a vedea rezultatele alegătorilor în buletinele de vot. Cele mai multe voturi au fost înregistrate de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, 25,92%, fiind partidul care a acumulat și cele mai multe voturi la nivel de raion. Urmat de Partidul Liberal cu 22,7 %. Cele mai puține voturi a acumulat Partidul Socialiștilor – 8,85 % din numărul total. De altfel partidul Socialiștilor din Republica Moldova a acumulat cele mai puține voturi din partidele care au trecut pragul electoral. În figura de mai jos observăm preferința locuitorilor Ialoveni, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Un lucru de remarcat, la nivel de autoritate centrală, Consiliul Raional Ialoveni are și avea și pe atunci în funcție un președinte PDM, unul destul de impunător ca persoană dar și ca competențe, cu toate acestea partidul pe care-l reprezintă nu a luat prea multe voturi, clasându-se pe al treilea loc în clasament.

Figura 8

În cele ce urmează voi expune principalele partide politice care au trecut pragul electoral, numărul de voturi în localitățile raionului Ialoveni.

PSRM – a acumulat în comuna Gangura cele mai multe voturi, 26,55%, acest fapt este explicat prin faptul că acolo există un număr mare de minorități etnice, care sunt îndreptate spre Est, adică spre Rusia, ceia pentru ce optează și acest partid politic. Cele mai puține voturi sunt în satul Horești, unde s-a înregistrat doar 1, 12 % din voturile alegătorilor.

Figura 9

Partidul Liberal a înregistrat în raionul Ialoveni 13, 3% din totalul de voturi. Cele mai multe voturi din satele raionului Ialoveni a fost în s. Pojorăni, cu un număr total de 25, 7% din numărul total de voturi ale acestui partid. Urmat de satul Bardar, și de Mileștii Mici. Cele mai puține voturi ale acestui partid, au fost înregistrate în localitatea Hansca și Gangura.

Dacă ar fi să facem o medie a numărului din buletinele de vot a Partidului Liberal, atunci am putea spune că media ar fi, 9 % în fiecare localitate.

Figura 10

Cele mai multe voturi a Partidului Democrat din Moldova s-au înregistrat în localitățile în care primarii sunt membri de partid, iar împreună cu partidul ce-l reprezintă au construit edificii în localitate. Ruseștii Noi, Mileștii Mici, Molești, Țâpala sunt localități unde Partidul Democrat a luat mai mult de 30 de % din numărul total de voturi.

Figura 11

Cele mai puține voturi s-au înregistrat în localitățile: Puhoi, Sociteni,Ulmu. În media, Partidul Democrat din Moldova depășește 10 % din numărul de buletine.

Partidul Liberal Democrat din Moldova este favorizat de către Ialoveneni. Explicați ar fi: cetățenii raionului sunt o populație tânără, majoritatea aspiră spre valorile europene și speră la Integrarea Europeană. Un alt motiv ar fi poziția fizico geografică, care favorizează populația ca nivel de informare, poziționându-se mai aproape de evenimentele politice din Chișinău. O altă explicație ar fi, fostul premier, Iurie Leancă, ex membru a Partidului Liberal Democrat este sau mai bine zis locuiește în orașul Ialoveni, ar fi și aceasta o explicație.

Figura 12

Cele mai multe voturi s-a înregistrat în localitățile: Puhoi, Malcoci, Horești, Sociteni, trecând de 50 de % din numărul total de voturi. În majoritatea localităților situația este asemănătoare, 40, 30 de % din numărul de vot. Cu toate aceste cele mai puține voturi au fost în localitățile: Ruseștii Noi, Țâpala, Văratic, Malcoci. În general, Partidul Liberal Democrat este un model în viziunea oamenilor, această concluzie conchide din voturile acumulate în fiecare localitate a raionului Ialoveni.

Un alt partid, care are rădăcini adânci în societate, nu doar în raionul Ialoveni, dar în general în Republica Moldova. Partidul Comuniștilor din Moldova, unul dintre preferatele partide a societății de vârsta a treia. El reprezintă pentru unii nostalgia timpului, perioada uniuni sovietice, dar și viața ușoară de cândva. Acest partid a înregistrat totuși multișoare voturi. Cele mai multe % au fost înregistrate în localitățile Văratic, Horodca, Cigârleni. Cele mai puține voturi au fost înregistrate în Bardar 5, 97, Malcoci 9,54, Horești 9,68.

Figura 13

Acestea au fost rezultatele alegerilor parlamentare 2014. Raionul Ialoveni este unu din puținele raioane care a avut marea majoritate a voturilor a unor partide pro europene. Este un rezultat bun, dacă am face o comparație cu alte raioane ale tării.

În cele ce urmează voi prezenta grafic, prezența la vot a cetățenilor din raionul Ialoveni. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în localitățile Sociteni 66,85; Bardar 62,28; Zâmbreni 61, 70, acestea au fost cele mai exemplare localități din raionul Ialoveni.

Cea mai mică prezență la vot s-a înregistrat în Cărbuna cu 49, 24. Restul localităților au trecut pragul de 50 % din populație care au participat la alegerile din toamna anului 2014.

Mai jos puteți vedea grafic, rata de participare la vot.

Figura 15

Acestea a fost efortul monitorizării mele post electorale a campaniei electorale din alegerile parlamentare 2014. Aceste rezultate au fost obținute în urma unei solicitări la Comisia Electorală Centrală (CEC) de a oferi copiile proceselor verbale a fiecărei secții de votare din raionul Ialoveni. În urma procesării datelor, am generat tabele pentru a fi cât mai vizibil care au fost rezultatele alegerilor și de a prezenta care este mentalitatea ialovenenilor.

Concluzii:

Concluzii: Mass – media este oglinda care reflectă activitatea vieții politice din Republica Moldova și nu numai. Din ce, în ce mai mult se vorbește de standardele europene, de democrație, transparență și vizibilitate, privind la toate ca un ideal. Cu toții strigăm sus și tare că vrem în Europa, dar sunt oameni care nici nu cunosc ce e Europa. Am atins acest subiect pentru că Europa presupune niște standarde, iar pentru a fi mai aproape de Europa trebuie să întreprindem reforme în toate domeniile. Și aici vreau să evidențiez sistemul politic din Republica Moldova care este „găurit” și pe alocuri sovietic la mentalitate și care doar tinde spre democratizare dar nu face nimic pentru a se democratiza.

În perioada 1 octombrie – 30 noiembrie 2014 , perioada electorală, redacția Ziarului Ora Locală din rn. Ialoveni a reflectat evenimentele administrației publice locale. În perioada electorală, ziarul săptămânal a servit administrației locale un punct strategic de promovare și de mediatizare a activităților și evenimentelor. Deși materialele publicate în ziar de către APL au fost marcate cu publicitate, aceste nu au corespuns normelor etice ale jurnalismului. Odată ce aceste materiale sunt plătite, redacția nu poate interveni prea mult în prezentul material.

Din perspectivă cantitativă:
S-a înregistrat o promovare evidentă a evenimentelor APL. În fiecare număr de ziar, erau prezente câte 5 – 6 articole. Astfel numărul de materiale prezente în ziar pe perioada campaniei electorale fiind de 73 (un număr destul de bun pentru un ziar săptămânal).
Din cele 73 de articole doar 14 fiind de educație electorală. Acestea fiind plasate de către redacție și de către Asociația Presei Independente.

Din perspectivă calitativă:
Redacția a plasat articolele de publicitate corect în paginile ziarului, marcându-le cu Publicitate sau BP (Bani Publici). Cu toate aceste materialele care veneau din partea APL-ului nu corespunde normelor jurnalistice (regula celor două surse). S-a evidențiat articole dintr-o singură sursă, adesea sursa fiind un funcționar public. Majoritatea articolelor fiind lipsite de următoarele surse: cetățeni, experți, funcționari din opoziție, etc.

Din perspectiva egalității de gen:

În materialele prezente în ziar cu tentă politică sau care reflectă administrația locală, imaginea femeii ca funcționar public sau ca expert într-un anumit domeniu lipsește în totalmente.
Femeia este marginalizată și discriminată pe această linie de subiect.

Analizând situația politică la nivel local, comportamentul liderilor politici, și formele de manifestare și manipulare în rândul cetățenilor pot spune că suntem departe de aspirațiile democrației. Puterea politică la nivel încă trăiește și „se dezvoltă” cu mentalitatea de tip sovietic când totul se face pe ascuns și există barierele de comunicare cu cetățenii dar și cum presa.

Nu putem vorbi de o obiectivitate absolută deoarece și presa este reprezentată de oameni, care pot fi mai mult sau mai puțin obiectivi, în funcție de subiectul tratat, situație, implicarea sau neimplicarea în situația prezentată în presa, și nu în ultimul rând în funcție de apartenența sau simpatia pentru un anumit segment politic, în funcție de gradul de cultură și de experiența profesională a ziariștilor. Pe de altă parte independența editorială a presei și profitabilitatea ei nu pot fi păstrate într-o economie de piață. 

Dacă la nivel național liderii politici sunt interesați să colaboreze cu presa sau să dețină chiar instituții de presă, la nivel local situația e alta. În raionul Ialoveni Administrația Publică Locală este interesată să –și facă imagine pe bani publici, astfel încât să se înscrie la capitolul realizări. Administrația publică locală (APL) interacționează cu presa locală prin intermediul presei locale și aici mă refer la ziarului raional Ora Locală. APL administrează o pagină de ziar care este marcată prin Publicitate și BP – bani publici. Cu toate acestea nu toți oameni diferențiază sau percep acest mesaj ca unul de publicitate. De aceia presa devine canalul prin care APL își creează imagine favorabilă. Și nu toate administrațiile locale își creează acest confort, pentru că resursele financiare nu le permit acest lux, la nivel de localități bugetul anual este foarte mic pentru a întreține o pagină de ziar sau a plasa materiale publicitate. Însă imaginea contează pentru unele guvernări. Din păcate majoritatea cetățenilor suportă manipularea și nu se revoltă pentru a cere socoteală guvernării.

O problemă vizibilă este lipsa comunicări dintre instituțiile publice ș mass – media, nu există colaborarea eficientă care ar asigura procesul informațional. Administrațiile raionului Ialoveni nu conștientizează dreptul presei de a solicita informațiile publice, nu sunt transparente în procesul decizional și nu oferă vizibilitate banilor publici. Prezența în sala de ședințe a jurnaliștilor este boicotată de consilieri, iar înregistrarea ședințelor în format video este un stres pentru guvernarea locală, e ceva mai nou decât democrația care o cunosc și o percep ei.

Problema administrațiilor locale vine din teama de a nu „dezvălui” anumite probleme de ordin intern sau la nivel de localitate, de a nu face publice niște conflicte sau de a nu scoate la iveală modul în care aleșii locali gestionează banii. Frica aceasta duce la crearea barierelor de comunicare, la relații tensionante și la critici, de cele mai multe ori de intimidare.

Cea mai mare problemă cu care m-am confruntat a fost obținerea deciziilor de la ședințele consiliului. O adevărată iresponsabilitate din partea administrației locale, nu doar că nu doreau să-mi ofere aceste documente, dar nici nu cunoșteau legislația care îmi permite să văd aceste documente. Bănuiesc că unul dintre motivele care nu a permis ridicarea acelor documente a fost conținutul lor, și aici mă refer la regulamentele privind plata premiului anual al persoanelor care dețin funcții de demnitate publică din cadrul primăriei și regulamentul intern privind stabilirea plăților suplimentare funcționarilor publici. Un al motiv pe care l-am dedus este limbajul administrativ formulat incorect și greșeli gramaticale și de ortografie care se întâlnesc în deciziile elaborate de secretara consiliului.

Recomandări:

Pentru informarea corectă a populației, administrația locală trebuie să colaboreze cu mass-media, să ofere informațiile solicitate la timp, să permită participarea la ședințele consiliului.

Presa trebuie să respecte angajamentele de a reflecta corect și echidistant evenimentele din campania electorală.

Promovarea și scoaterea în evidență a femeilor, echilibrul de gen.

Proporționarea mesajului și a intervențiilor actorilor politici în campanie electorală.

Asigurarea spațiului de publicitate corect și echidistant.

Administrația publică locală trebuie să respecte legislația și să ofere transparență banilor publici, nu doar în campanie electorală.

Administrația trebuie să revizuiască ghidul funcționarului și legislația care prevede activitatea funcționarilor publici.

Plasarea anunțurilor pe panourile informative, site-ul oficial al primăriei.

Să solicite părerea cetățenilor atunci când sunt probleme interne.

Să nu amenințe presa, sau să intimideze jurnaliștii sau familiile acestora.

Să mențină un dialogul civilizat, fără vulgarisme.

În raport cu mass – media să dă posede o relație amicală pentru a nu exista lacune în transmiterea mesajului.

Mass – media trebuie să-și cunoască drepturile atunci când interacționează cu administrația locală..

Presa trebuie să solicite cât mai des informații despre bani publici, decizii, rapoarte de activitate, pentru a deprinde guvernarea să ofere singuri aceste informații.

Presa trebuie să revină la subiecte. Să analizeze ce s-a schimbat în urma intervenției la un subiect dat, care au fost consecințele sau beneficiile.

De asemenea presa nu trebuie să fie dușmanul Administrațiilor locale, să abordeze și subiecte pozitive care ar menține o relație amicală, dar asta nu înseamnă că trebuie să laude sau să neglijeze unele subiecte de interes public.

Bibliografie

Bibliografie

Studii științifice

Georgeta Stepanov. Introducere în studiul jurnalismului. CEP USM

Jock Lauterer. Ziarul local. Iași Polirom 2010

Mihai Coman, Introducere în sistemul mass – media. Iași Polirom 1999

Richard Keeble (coordonator). Presa scrisă O introducere critică. Iași Polirom 2009

Victor Moraru. Mass – media VS politica. Chișinău Centrul Editorial al Universității de Stat din Moldova 2001.

Adelina Sochircă, Angela Danilescu, Mihail Guzun, Mihail Lescu, Vera Osoianu, Matei Nicolaev, Olga Straton, Tudor Iașcenco. Participarea cetățenească. Chișinău 2011

Asociația Presei Independente (API) Departamentul Studii și Analiză Șefa Departamentului – Irina Lazur. Evoluția presei locale din Republica Moldova în perioada 1990 – 2010. Chișinău 2011

Dumitru Țurcanu, Vitalie Zeamă. Accesul mass – media la informație în Republica Moldova: probleme și perspective. Chișinău 2014

Mariana Kalughin, Polina Panainte, Grigore Stegărescu. Transparența decizională în activitatea administrației publice centrale de specialitate: ianuarie – decembrie 2013. Chișinău 2014

Publicații periodice

Arhivă Ora Locală octombrie

Arhivă Ora Locală noiembrie

Adrese electronice

http://ialovenionline.md/ultimele-stiri

http://api.md/page/ro-brosuri-71

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731

http://ijc.md/Publicatii/mlu/legislatie/legea_presei.pdf

http://lex.justice.md/md/311759/

http://ijc.md/Publicatii/mlu/legislatie/FOE_lege_ro.pdf

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=285802&lang=1

http://lex.justice.md/md/329849/

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=C8E304A4:037190E8

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=313239&lang=1

Bibliografie

Bibliografie

Studii științifice

Georgeta Stepanov. Introducere în studiul jurnalismului. CEP USM

Jock Lauterer. Ziarul local. Iași Polirom 2010

Mihai Coman, Introducere în sistemul mass – media. Iași Polirom 1999

Richard Keeble (coordonator). Presa scrisă O introducere critică. Iași Polirom 2009

Victor Moraru. Mass – media VS politica. Chișinău Centrul Editorial al Universității de Stat din Moldova 2001.

Adelina Sochircă, Angela Danilescu, Mihail Guzun, Mihail Lescu, Vera Osoianu, Matei Nicolaev, Olga Straton, Tudor Iașcenco. Participarea cetățenească. Chișinău 2011

Asociația Presei Independente (API) Departamentul Studii și Analiză Șefa Departamentului – Irina Lazur. Evoluția presei locale din Republica Moldova în perioada 1990 – 2010. Chișinău 2011

Dumitru Țurcanu, Vitalie Zeamă. Accesul mass – media la informație în Republica Moldova: probleme și perspective. Chișinău 2014

Mariana Kalughin, Polina Panainte, Grigore Stegărescu. Transparența decizională în activitatea administrației publice centrale de specialitate: ianuarie – decembrie 2013. Chișinău 2014

Publicații periodice

Arhivă Ora Locală octombrie

Arhivă Ora Locală noiembrie

Adrese electronice

http://ialovenionline.md/ultimele-stiri

http://api.md/page/ro-brosuri-71

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731

http://ijc.md/Publicatii/mlu/legislatie/legea_presei.pdf

http://lex.justice.md/md/311759/

http://ijc.md/Publicatii/mlu/legislatie/FOE_lege_ro.pdf

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=285802&lang=1

http://lex.justice.md/md/329849/

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=C8E304A4:037190E8

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=313239&lang=1