Iie 2019 Hirtopanu [614371]

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

Piața internă
Abstract
În centrul U niunii Europene se află statele membre – cele 2 8 de țări care aparțin Uniunii –
și ale lor cetățeni. Caracteristica unică a U niunii Europene este că, deși toate acestea sunt țări
suverane și independente au cedat o parte din "suveranitatea" lor pentru a câștiga puterea și
beneficiile oferite de Uniune . Asocierea suveranit ății înseamnă, în practică, delegarea de către
statele membre a unor puteri decizionale față de instituțiile care au fost creat e de Uniune , astfel
încât deciziile pot fi făcute democratic în anumite chestiuni de interes comun la nivel european.
Uniunea Europeană stă astfel între sistemul complet federal găsit în Statele Unite Statele și
cooperarea interguvernamentală , sistem existent în cadr ul Națiunilor Unite.
Uniunea Europeană a realizat multe de la crearea acesteia în 1950 -1951 . A construit o piață
unică pentru bunuri și servicii cuprinde 2 8 de țări cu peste 500 de milioane de cetățeni liberi să se
mute și să se stabilească acolo unde doresc. A creat single -ul valută – euro – acum o monedă
mondială majoră, care face piața unică mai eficientă. Este, de asemenea, cel mai mare furnizor de
dezvoltare și programe de ajutor umanitar în lume. Acestea sunt doar câteva din realizările de până
acum. Privind înainte, Uniunea Europeană depune eforturi pentru a scoate Europa din actual a criză
economică. Este în fruntea luptei împotriva schimbăril or climatice și consecințel or acestora; cum
intenționează să continuă să crească, ajută țările vecine să se pregătească ele însele pentru aderarea
la UE; și se construiește a politica externă comună care va face mult pentru a extinde valorile
europene în întreaga lume. Succesul acestora depind de capacitatea de a lua măsuri eficiente și
decizii în timp util și s ă le pună în aplicare în mod corespunzător.
Cuvinte cheie
cele patru libertăți, piața interna digitală, IMM -uri
Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept. Aceasta înseamnă că toate acțiunile
întreprinse de U niunea Europeană sunt fondat e pe tratate ca re au fost aprobate în mod voluntar și

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

în mod democratic d e toate țările U niunii . Sunt tratatele negociat e și agreat e de toate statele
membre ale U niunii Europene și apoi ratificate de parlamentele lor sau prin referendum.
Tratatele stabilesc obiectivele U niunii Europene, regulile instituțiilor UE, modul în care
sunt luate deciziile și relațiile dintre U niunii Europene și statele sale membre. Acestea au fost
modificate de fiecare dată când s -au alăturat noi state membre. Din când în când, acestea au fost
modificate pentru a reforma instituțiile Uniunii Europene și pentru a le conferi noi domenii de
responsabilitate.
Când vorbim despre piața unică europeană și despre Uniunea Europeană, ar trebui să ne amintim
că inima comunității se bazează pe cele patru libertăți fundamentale: libera circulație a persoanelor,
servicii, bunuri și capital. Cu toate acestea, aceste drepturi ne pot modela viața de zi cu zi și ele
contribuie la aceasta.
Libera circulație a bunurilor
Libera circulație a bunurilor este unul di ntre elementele esențiale ale pieței interne,
stabilit la articolul 28 – 30 din Tratatul privind funcționarea UE. Acesta oferă acces la piața statelor
membre pentru producătorilor și pentru o gamă largă de bunuri pentru consumatori. Odată ce un
produs a fos t produs și introdus pe piață într -un stat membru, acesta poate fi vândut în întreaga
UE. Libera circulație a mărfurilor este unul dintre succesele proiectului european, contribuind la
construirea pieței interne de care beneficiază în prezent cetățenii și societățile comerciale europene
și care se află în centrul politicii Uniunii Europene.1
În prezent, libera circulație a bunurilor este reglementată de numeroase politici și se
integrează armonios într -o piață internă responsabilă, care garantează accesul nemărginit la
produse de calitate mare și asigură un grad înalt de protecție al altor interese publice.
Principalele dispoziții ale tratatului referitoare la libera circulație a mărfurilor sunt: 2
-articolul 34 TFUE, care se referă la importurile din inte riorul UE și interzice „restricțiile
cantitative și oricare alte măsuri cu efect echivalent” între statele membre;

1 Libera Circulație a Mărfurilor, Ghid de aplicare a prevederilor tratatului referitoare la libera circulație a mărfurilor
disponibil pe http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/104/attachments/1/translations/ro/renditions/native
2 Tratatul privind funcționar ea Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, disponibil pe https://eur –
lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8 -4ab2 -b506 -fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

-articolul 35 TFUE, care se referă la exporturile între state membre și interzice, de asemenea,
„restricțiile cantitative și oricare alte mă suri cu efect echivalent” și articolul 36 TFUE, care
prevede derogări de la libertățile aferente pieței interne stabilite prin articolele 34 și 35 TFUE, în
cazurile justificate din anumite motive specifice. De asemenea, capitolul din tratat privind
interz icerea restricțiilor cantitative între statele membre conține, la articolul 37 TFUE, normele
referitoare la adaptarea monopolurilor de stat cu caracter comercial.
Libera circulație a mărfurilor a fost prima dintre cele patru libertăți și a trebuit să treacă
prin multe etape până astăzi. Ca o inițiativă primordială la începutul integrării, ea a devenit posibilă
grație Uniunea Europeană a Vămilor (actualmente EUCU), înființată în 1958 (cu toate acestea,
restricția vamală a fost ridicată abia în 1968). Ca urmare a EUCU, țările din Comunitatea
Economică Europeană a eliminat barierele vamale între ele și politica vamală comună aplicată
către țările terțe. Aceasta înseamnă că comercianții nu au fost obligați să plătească taxe pentru
exportul lor de produse în cadrul CEE.
Tarifele vamale au fost eliminate începând cu 1968 între statele membre, dar și alte
bariere încă împiedica comerțul liber cu mărfuri. Următorul pas necesar a fost armonizarea
națională a legislației, deoarece diferite standarde au fost utili zate în legătură cu producția și
comerțul în fiecare țară. Deci problema pentru piața comună nu a fost existența unor reglementări
naționale, ci diferențele dintre ele. Producătorii care doreau să intre cu bunurile lor pe piețele țărilor
au trebuit să exam ineze și să respecte standardele date. Acest lucru a cauzat costuri suplimentare
producătorii, care afectează indirect comerțul liber între statele membre. Pentru a elimina aceste
bariere tehnice, au fost introduse directive de armonizare, care vizează con vergența la nivel
național.3
Libera circulație a mărfurilor înseamnă că țările Uniunii Europene nu trebuie să impună
nici un fel de taxe la mărfurile produse în UE la trecerea frontierelor și nici la mărfurile produse
în țara terță o dată importată în UE. Acestea din urmă trebuie de asemenea considerate bunuri
libere circulație în interiorul UE. De aceea puteți alege dintr -o mare varietate de produse de la
diferite țări din supermarket, de la chorizo spaniol până la somon norvegian. Ca urmare a

3 Free movement of goods in the EU disponibil pe http://www.europedia. moussis.eu/books/Book_2/3/6/02/?all=1

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

proiectul ui de piață unică, statele membre ale UE negociază colectiv în cadrul Organizației
Mondiale a Comerțului (OMC), în care sunt stabilite regulamentele comerțului internațional.4

De la începutul punerii în aplicare a acestei libertăți, factorii de decizie trebuiau să facă
față acestui fapt că nu numai taxele vamale pot reduce competitivitatea mărfurilor importate, ci și
alte tipuri de măsuri. De exemplu, dacă o țară impune restricții asupra valorii importate a unei
anumite date produsul sau proporția ingred ientelor sau pe etichetă împiedică, de asemenea, libera
circulație. Ca rezultat, orice taxă care are un efect echivalent asupra schimburilor comerciale sau
restricții cantitative la import este la fel de interzisă.
Taxele care se aplică produselor importa te cu aceleași efecte ca taxele vamale pentru a
proteja produsele interne trebuie considerate ca fiind taxe cu efecte echivalente. De asemenea,
restricțiile cantitative sau măsurile cu efecte echivalente sunt interzise În alte cuvinte, orice fel de
regleme ntări sau restricții care împiedică în mod direct sau indirect libertatea circulația mărfurilor
este interzisă. Practic, uniunea vamală inițială a dus la un principiu de libera circulație a mărfurilor:
dacă un produs a fost făcut și comercializat în mod le gal într -un stat membru, el trebuie să fie
permisă pe piața oricărui alt stat membru (principiul echivalenței). Acesta este motivul pentru care
putem citi mai multe etichete "fabricate în UE" pe diferite produse, în loc de o anumită țară de
origine.5
Orice discriminare trebuie justificată de considerente non -economice, cum ar fi morala,
sau (de exemplu, protecția sănătății și a vieții omului, a animalelor sau a plantelor), întotdeauna
proporțional ă cu obiectivul. Libera circulație a mărfurilor implică și o protecție comună a
consumatorilor. Mai mult decât atât, standardele europene pentru siguranța produselor asigură
faptul că acele bunuri care nu respectă restricțiile vor fi retrase.6
În mod obișnuit, statele membre din UE au comercializat mai mult bu nuri în interiorul
UE decât în statele terțe . Între 1994 ți 2016 , comerțul de mărfuri al celor mai multe țări a fost
realizat cu state din UE (cu excepția Regatului Unit, a Greciei și a Maltei) . Austria, Ungaria,
Slovenia . De asemenea, România are o pon dere ridicată de export în totalul lor de export cu statele

4 Intra -EU trade of the most traded goods, disponibil pe https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Intra -EU_trade_of_the_most_traded_goods
5 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX% 3A02009R0428 -20161116
6 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/8/supranational -decision -making -procedures

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

membre ale UE (între ~ 70 -75%) Autovehicule, remorci și semi -remorcile par a fi cele mai
semnificative bunuri din UE, păstrandu -se printre cele mai tranzacționate bunuri din 1994. Atât
exporturil e, cât și importurile către și din țările UE sunt ușor în creștere în Austria, Ungaria,
Slovenia și Slovenia România .7

Figura 1: Exportul bunurilor între statele membre UE între 1994 -2016

7 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Intra –
EU_trade_of_the_most_traded_goods#The_5_most_significant_products_in_i ntra-EU_trade

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

8

Armonizarea este încă în desfășurare , seria de măsuri nu este încă completă. Cauzează
dificultăți în principal pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri). Aceste companii nu pot
adapta anumite reglementări naționale privind cerințele tehnice pentru aceste produse care nu sunt
încă armo nizate, astfel încât acestea își concentrează activitatea asupra zonei interne în loc să
concure ze cu companii mai mari de pe piața europeană . Doar 25% dintre IMM -urile din UE
exportă în interior, iar o parte și mai mică exportă dincolo de UE.
Evoluții le tehnologice, inovații și diferite produse noi, de asemenea, prezintă provocări,
deoarece reglementările adesea nu pot ține pasul cu ele, provocând astfel obstacole în calea lor .
În mod similar, au apărut noi modalități de tranzacționare datorită interne tului (cum ar fi
cumpărăturile online) ceea ce înseamnă noi domenii care trebuie acoperite de reglementările UE.
Libera circulație a capitalului
Articolul 56 din Tratatul privind înființarea Comunității Europene interzice orice restricție privind
circulaț ia capitalului între statele membre sau între statele membre și terțe țări. Cu toate acestea,
statele membre pot menține unele restricții în relațiile cu țările din afara UE. Definiția liberei
circulații a capitalurilor nu se referă doar la plăți sau trans feruri de bani în exterior, ci include și
alte tranzacții ce permit transferul dreptului de proprietate. Totodată, acest capitol acoperă și
domeniul sistemelor de plăți, prin intermediul celor două directive privind transferurile de credit

8 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ext_lt_intratrd&lang=en7

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

transfrontaliere și caracterul definitiv al decontării, precum și prin directivele privind prevenirea
spălării banilor. 9
Tranzacțiile de capital transfrontaliere – cum ar fi cumpărarea de valută, cumpărarea de
imobiliare, acțiuni și împrumuturi ale societății, operațiuni în conturi, active financiare sau străine
directe investiție – nu po t fi limitat e. Libera circulație a capitalurilor contribuie la introducerea și
consolidarea monedei europene și a Uniunii Monetare Europene (UEM). Această libertate este, de
asemenea cons iderat a fi un element suplimentar al celorlalte trei .
Inițial, Tratatul de la Roma nu impunea liberalizarea deplină a mișcărilor de capital însă a
prevăzut doar mărimea necesară pentru piața comună ("pentru a asigura funcționarea
corespunzătoare a pieței " ). De data aceasta, unele state membre au decis să elimine restricțiile
privind capitalul. În 1988, când Uniunea Monetară Europeană a devenit o directivă obiectivă a
Consiliului 88/361 / CEE a introdus o libertate deplină pentru mișcările de capital. Cu toate acestea,
țările ar putea lua anumite măsuri restrictive – în temeiul așa -numitei clauze de salvgardare – în
număr limitat când mișcările de capital ar putea perturba politica monetară. De la introducerea
monedei europene numai acele state membre pot aplica acest lucru care încă nu au euro. Au fost
și restricții temporare în unele cazuri.
Tratatul de la Maastricht a consolidat libertatea prin interzicerea oricărui tip de
restricționare a tranzacțiilor de capital și a plăților între membri , precum și î ntre statele membre și
țările terțe. Excepțiile sunt în principal legate de mișcările de capital cu țări terțe. De asemenea,
perioadele de tranziție au fost permise noilor state membre pentru operațiunile de capital, inclusiv
achiziționarea de bunuri imobi liare. În zilele noastre mișcările libere de capital se realizează în
zona euro unde, datorită monedei comune, nu există costuri de tranzacție.10
În calitate de cetățean european, se pot efectua mai multe operațiuni financiare:
deschiderea de conturi bancare, achiziționarea de acțiuni imobiliare și acțiuni ale societății sau
investiții în oricare dintre statele membre. De asemenea companiile pot să investească și să dețină
alte firme, să gestioneze afiliații din alte state membre, să crească capital în cazul în care este cel
mai ieftin și crearea de locuri de muncă. De asemenea, guvernele profită de pe urma

9 http://www.bnro.ro/Capitolul -4–Libera -circulatie -a-capitalurilor -1256.aspx
10 https://ec.europa.eu/info/business -economy -euro/banking -and-finance/financial -markets/capital –
movements_en#when

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

împrumut urilor cu tarife mai mici. În zona euro are un impact și mai mare: nu trebuie să numărați
cât de mult costă anumite lucruri în moneda dvs. n ațională. Datorită acestei libertăți europene
persoanele fizice și întreprinderile au acces la tot felul de servicii financiare (împrumuturi,
asigurări, valori mobiliare) disponibile în UE. Contribuie la viața de zi cu zi și prosperitatea
economică în întreaga piață.11
Libera circulație a capitalurilor între statele membre ale UE a avut ca rezultat creșterea
numărului de investiții în toate țările. Unul dintre cel mai bun indicator măsurând acest lucru este
spre exterior Investi țiile direct e prezentat e în procentul de valoarea adăugată brută. Practic,
înseamnă că, de ex. stocurile în curs a capitalul străin este măsurat cu 21% din valoarea brută a
bunurilor și serviciilor produse în Slovenia până în 2011. Impactul întreprinderi lor străine
controlate poate f i măsurată prin num ărul întreprinderi lor și de către numărul de persoane angaja te
de ei. România are cel mai mare număr. Investițiile străine directe au fost în declin după criza
economică din 2008.
Ultima criză financiară a șocat zona euro (exemplul Greciei), și a făcut impacturi
copleșitoare: țări care nu s -au alăturat zonei euro încă, prezintă preocupări. Fluxurile de capital
străin nu sunt distribui te în mod egal între regiuni: regiuni le mai dezvoltate atrag mai multe
investiții străine conform unu i studiu al Copenhagen Economics, acele regiuni care au frontierele
cu altele țări, sau au aeroporturile internaționale sunt de obicei mai atractiv pentru investițiile
străine.12
Investițiile străine pot stimula economia, dar pot, de asemenea, să slăbească
întreprinderile mici și mijlocii, care de obicei au interese pe piețele interne. Liber circulația
capitalului nu duce întotdeauna la șanse egale pentru diferiți actori. Turismul este una dintre acele
activități economice care oferă o gamă largă de posibilități de întreprinderi mai mici și regiuni din
țără. Sustenabilitatea este lua tă în considerare abordării turistice a UE, inclusiv a traseelor de
ciclism, a sportului și a bună starea turismului, turismul natural și rutele culturale. De asemenea,
cooperarea transfrontalieră în domeniul turismului – în special în regiunile de frontieră – este un
lucru bun modalitate de creștere economică și de investiții pentru orașele mai mici ca re nu pot

11 Free movement of capital in the EU, disponibil pe
http://www.europedia.moussis.eu/books/Book_2/3/6/07/?all=1
12 https://ec.europa.eu/regional_p olicy/sources/docgener/studies/pdf/fdi2006.pdf

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

concura singur e cu atracții turistice mai mari (de exemplu, căi tematice care traversează mai multe
țări).13
Turismul și călătoriile vor avea cea de -a patra creștere anuală (se prognozează mai mult
de 3% între 2015 și 2025 conform raportului european privind investițiile. Acest lucru înseamnă
că sectorul va contribui la aproximativ 38 de milioane de locuri de muncă până în 2025. Guvernele
și nivelurile subnaționale (regiuni, municipalități) ar trebui să se concentreze asupra unor investiții
bine direcționate în sectorul turismului, care pot fi păstrate cu cele mai recente tendințe și nevoile
în schimbare. Opțiunile de finanțare creative, precum parteneriatul public -privat sau crowdfunding
sunt noi modalități potențiale de investiții, unde tradi țional a finanțare nu funcționează din diferite
motive.14
Libera circulație a persoanelor și serviciilor
După cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și consolidat de
jurisprudența Curții Europene de Justiție, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii
garantează mobilitatea întreprinderilor și profesioniștilor din UE. Pentru continuarea punerii în
aplicare a acestor două libertăți, așteptările privind Directiva privind serviciile adoptate în 2006
sunt ridicat e, deoarece sunt de o importanță crucială pentru realizarea pieței interne.
Persoanele care desfășoară activități independente și profesioniștii sau persoanele
juridice în sensul articolului 54 din TFUE care își desfășoară activitatea în mod legal într -un stat
membru pot: (i) să desfășoare o activitate economică stabilă și continuă într -un alt stat membru
(libertatea de stabilire: articolul 49 TFUE); sau (ii) să ofere și să ofere serviciile lor în alte state
membre în mod temporar, rămânând în țara lor de origine (libertatea de a presta servicii: articolul
56 din TFUE). Aceasta presupune eliminarea discriminării pe motiv de cetățenie și, în cazul în
care aceste libertăți trebuie utilizate în mod eficient, adoptarea de măsuri care să faciliteze
exercitarea a cestora, inclusiv armonizarea normelor naționale de acces sau recunoașterea reciprocă
a acestora .15
Dreptul de stabilire include dreptul de a iniția și de a desfășura activități independente și
de a înființa și de a administra întreprinderi, pentru o activ itate permanentă de natură stabilă și

13http://ec.europa.eu/environment/emas/pdf/STC/6.%20Krisztina%20Boros%20presentation_%20HL%20Conferen
ce%20on%20Sust%20Tourism%20and%20EU%20funds_050517.pdf
14 http://www.eib.org/attachments/efs/economic_investme nt_report_2018_key_findings_en.pdf
15 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/40/freedom -of-establishment -and-freedom -to-provide –
services

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

continuă, în aceleași condiții ca cele prevăzute de legea statul membru în cauză în ceea ce privește
stabilirea propriilor resortisanți.
Libera prestare a serviciilor se aplică tuturor serviciilor furnizate în mod obi șnuit contra
cost, în măsura în care acestea nu sunt reglementate de dispozițiile referitoare la libera circulație a
mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor. Persoana care furnizează un serviciu poate, în acest
scop, să își desfășoare temporar activit atea în statul membru în care este furnizat serviciul, în
aceleași condiții ca acelea impuse de respectivul stat membru resortisanților săi.
În conformitate cu TFUE, activitățile legate de exercitarea autorității publice sunt excluse
din libertatea de stabilire și de prestare a serviciilor (articolul 51 din TFUE). Această excludere
este, totuși, limitată de o interpretare restrictivă: excluderi le pot acoperi numai acele activități și
funcții specifice care implică exercitarea autorității; și o întreagă profesie poate fi exclusă numai
dacă întreaga sa activitate este dedicată exercitării autorității publice sau dacă partea dedicată
exercitării au torității publice este inseparabilă de restul. Excepțiile permit statelor membre să
excludă producerea de materiale de război sau să le comercializeze [articolul 346 alineatul (1)
litera (b) din TFUE] și să mențină normele pentru cetățenii străini cu privi re la ordinea publică,
securitatea publică sau sănătatea publică [articolul 52 alineatul (1).16
Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123 / CE din 12 decembrie 2006 privind
serviciile pe piața internă), care consolidează libertatea d e a presta servicii în cadrul UE, a fost
adoptată în 2006, cu un termen de punere în aplicare la 28 decembrie 2009. esențială pentru
realizarea pieței interne, având un potențial enorm de a aduce beneficii consumatorilor și IMM –
urilor. Scopul este de a cre a o piață unică deschisă a serviciilor în cadrul UE, asigurând în același
timp calitatea serviciilor furnizate consumatorilor din Uniune. Aplicarea integrală a directivei
privind serviciile ar putea crește cu 45% comerțul cu servicii comerciale, iar invest ițiile străine
directe cu 25%, ceea ce ar duce la o creștere a PIB între 0,5% și 1,5% (comunicarea Comisiei
"Europa 2020"). Directiva contribuie la simplificarea și modernizarea administrativă și de
reglementare. Acest lucru este realizat nu numai prin exa minarea legislației existente și prin
adoptarea și modificarea legislației relevante, dar și prin proiectele pe termen lung (crearea
punctelor unice de contact și asigurarea cooperării administrative). Punerea în aplicare a directivei
a fost întârziată în mod semnificativ în mai multe state membre în raport cu termenul inițial.

16 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/40/freedom -of-establishment -and-freedom -to-provide –
servic es

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

Aplicarea ei cu succes necesită un angajament politic susținut și un sprijin larg răspândit la nivel
european, național, regional și local.
Piața internă digitală
Piața internă di gitală denotă strategia Comisiei Europene de a asigura accesul
persoanelor fizice și juridice la activitățile online în condiții de concurență loială, protecția
consumatorilor și a datelor, eliminarea problemelor de geoblocare și de protecție a drepturilor de
autor O piață unică digitală (DSM) este cea în care se asigură libera circulație a persoanelor, a
serviciilor și a capitalului și unde persoanele fizice și juridice pot accesa fără probleme și se pot
angaja în activități online în condiții de concurență loială și un nivel înalt de consum și personal
protecția datelor, indiferent de naționalitatea sau locul de reședință..
La 10 mai 2017, Comisia a publicat o revizuire a Strategiei DSM. Acesta prezintă și
evaluează progresele înregistrate în pun erea în aplicare a strategiei începând din 2015 și subliniază
unde sunt necesare acțiuni suplimentare. Comisia Europeană a identificat finalizarea DSM ca fiind
una dintre cele 10 priorități politice ale acesteia. Vicepreședintele Andrus Ansip conduce echip a
de proiect "O piață unică digitală conectată". În curs de desfășurare, consultațiile publice ale DSM
ajută la definirea obiectivelor de implementare.
Strategia DSM a fost adoptată la 6 mai 2015. Aceasta cuprinde 16 inițiative specifice
care au fost puse la dispoziție de Comisie până în ianuarie 2017. Propunerile legislative sunt în
prezent discutate de colegislator, Parlamentul European și Consiliu.
Un DSM creează oportunități pentru noi companii și permite companiilor existente să
ajungă pe o piață de peste 500 de milioane de oameni. Finalizarea unui DSM poate contribui 415
miliarde de euro anual la economia Europei, a crea locuri de muncă și a transfo rma serviciile
noastre publice.
În plus, oferă oportunități pentru cetățeni, cu condiția ca acestea să fie echipate cu
abilitățile digitale corecte. Utilizarea sporită a tehnologiilor digitale îmbunătățește accesul
cetățenilor la informații și cultură și îmbunătățește oportunitățile lor de angajare. Poate promova
guvernarea modernă deschisă.
Strategia DSM a furnizat principalele propuneri legislative stabilite ca prioritate, în
special în domeniile comerțului electronic, drepturilor de autor, audiovizualu lui și serviciilor
media, revizuirii telecomunicațiilor, ePrivacy, armonizarea drepturilor digitale, livrarea coletelor
la prețuri accesibile, normele armonizate privind TVA.

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

Pentru a asigura un mediu digital corect, deschis și sigur, Comisia a identific at trei
provocări principale: pentru a ne asigura că platformele online pot continua să aducă beneficii
economiei și societății noastre, – dezvoltarea economiei europene a datelor la întregul său potențial
și – pentru a proteja resursele financiare Europei prin abordarea provocărilor privind securitatea
informatică.
În plus, raportul analizează o serie de domenii politice importante pentru a debloca
adevărata valoare a economiei de date: competențe digitale, digitalizarea industriei și a serviciilor
(de exemplu, mașini conectate, FinTech); Computere de înaltă performanță, inteligență artificială,
modernizarea serviciilor publice și a guvernării egale, sănătate și îngrijire. Revizuirea intermediară
se axează, de asemenea, pe investițiile necesare în infras tructurile și serviciile digitale, fără a uita
dimensiunea globală a DSM europene.
IMM -uri
Peste 0,2% din întreprinderile care operează în sectorul de afaceri nefinanciare , între
2006 – 2016 au fost IMM -uri. Aceste IMM -uri au angajat 93 de milioane de persoane, reprezentând
67% din total ocuparea forței de muncă în sectorul de afaceri nefinanciare generând 57% din
valoare adăugată în sectorul de afaceri nefinanciar. Aproape toate (93%) dintre IMM -uri au fost
microîntreprinderi mici și mijlocii care angajează mai puțin de 10 persoane. În cadrul sectorului
de afaceri nefinanciare, IMM -urile joacă un rol deosebit de important în "servicii de cazare și
alimentare", "servicii pentru întreprinderi" și "construcții" , în fiecare din care au reprezentat mai
mult de 80% din ocuparea forței de muncă în 2016. În plus, IMM -urile reprezintă 70% din
ocuparea forței de muncă din retail și comerț .
Mediul macroeconomic general din UE a întărit IMM -urile, activitate în toate in dustriile
datorită extinderii tuturor categoriilor de cerere finală (adică consumul populației, consumul
guvernamental, exporturile de bunuri și servicii și investiții de capital ale gospodăriilor, guvernelor
și întreprinderilor). În anii precedenți, princ ipalul motor al recuperării IMM -urilor a fost
exporturile.

Îmbunătățirea competitivității IMM -urilor se numără printre cele 11 obiective
tematice ale politicii de coeziune aferente perioadei 2014 -2020. Totodată, IMM -urile vor beneficia
de investiții suplimentare în cadrul altor obiective tematice, în special cercetarea și inovarea ,

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

economia cu emisii reduse de carbon și tehnologiile informației și comunicațiilor . 57 de milia rde
de euro sau aproximativ 20 de procente din finanțarea disponibilă prin Fondul european de
dezvoltare regională (FEDR) vor fi direcționate în mod explicit către IMM -uri. Se preconizea ză
că utilizarea sporită a instrumentelor financiare, suplimentând fondurile europene, naționale și
regionale mobilizate în cursul perioadei de programare 2014 -2020, va fi de asemenea benefică
pentru IMM -uri.
Aceste investiții vor sprijini IMM -urile în vederea: accesării de fonduri pentru investiții
prin subvenții, împrumuturi, garanții de împrumut, capitaluri de risc etc.; beneficierii de sprijinul
destinat întreprinderilor, de exemplu know -how și consiliere antreprenorială, precum și
oportunități de colaborare în rețea și parteneriate transfrontaliere; îmbunătățirii accesului acestora
pe piețele globale și în cadrul lanțului internațional de valori; exploată rii noilor surse de creștere,
cum ar fi economia ecologică, serviciile de turism și de sănătate și serviciile sociale durabile,
inclusiv „economia vârstei a treia” și industriile culturale și de creație; investirii în capitalul uman
și în organizațiile car e asigură educație și formare vocațională practică; consolidării legăturilor cu
centre de cercetare și universități pentru promovarea inovării.17
Noi norme și măsuri comune și simplificate înlesnesc accesul IMM -urilor la fondurile din
cadrul politicii de coeziune în perioada 2014 -2020. Printre acestea se numără: raportarea online cu
privire la modul de utilizare a fondurilor; norme de eligibilitate mai clare; audituri mai aplicate și
mai puțin frecvente pentru operațiunile mici; o sferă mai largă și simpli ficarea creării și accesului
la instrumente financiare.18 Creșterea investițiilor în IMM -uri în perioada 2014 -2020 se va baza
pe realizările politicii de coeziune a UE din perioada de finanțare 2007 -2013: peste 95 000 de
întreprinderi nou -înființate au bene ficiat de sprijin peste 300 000 de locuri de muncă create în
cadrul IMM -urilor

17 https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/themes/sme -competitiveness/
18 Ibidem

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

Concluzii
Piața unică este una dintre cele mai importante realizări ale Europei și cel mai bun atu al
acesteia în contextul globalizării crescânde. Ea constituie un factor motor pentru construirea unei
economii mai puternice și mai echitabile a UE. Datorită faptului că permite persoanelor, bunurilor,
serviciilor și capitalului să circule mai liber, piața unică deschide noi oportunități pentru cetățeni,
lucrători, întreprinde ri și consumatori – creând locurile de muncă și creșterea de care Europa are
mare nevoie. Piețele de capital mai integrate și mai profunde vor canaliza mai multe fonduri către
companii, în special către IMM -uri, și către proiecte de infrastructură. O mai b ună mobilitate a
lucrătorilor va permite o echilibrare a cererii și ofertei pe piața muncii. Iar combaterea evaziunii
fiscale și a fraudei fiscale va asigura faptul că toată lumea contribuie în mod echitabil.19
Strategia privind piața unică este planul Comi siei Europene de a debloca întregul potențial
al pieței unice. Piața unică se află în centrul proiectului european, care permite oamenilor,
serviciilor, bunurilor și capitalului să se deplaseze mai liber, oferind oportunități pentru
întreprinderile europen e și o mai mare alegere și prețuri mai mici pentru consumatori. Permite
cetățenilor să călătorească, să locuiască, să lucreze sau să studieze oriunde doresc.

19 https://ec.europa.eu/commission/priorities/internal -market_ro

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

Bibliografie
Surse web
-Libera Circulație a Mărfurilor, Ghid de aplicare a prevederilor tratatului referitoare la libera
circulație a mărfurilor
http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/104/attachments/1/translations/ro/renditions/native
-Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
– Free movement of goods in the EU disponibil pe
http://www.europedi a.moussis.eu/books/Book_2/3/6/02/?all=1
-Eurostat
-BNR
– Intra -EU trade of the most traded goods, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Intra -EU_trade_of_the_most_traded_goods
– https://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A02009R0428 -20161116
– http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/8/supranational -decision -making -procedures
– https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Intra –
EU_trade_of_the_most_traded_goods#The_5_most_significant_products_in_intra -EU_trade
– http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ext_lt_intratrd&la ng=en7
– http://www.bnro.ro/Capitolul -4–Libera -circulatie -a-capitalurilor -1256.aspx
– https://ec.europa.eu/info/business -economy -euro/banking -and-finance/financi al-
markets/capital -movements_en#when
– Free movement of capital in the EU,
http://www.europedia.moussis.eu/books/Book_2/3/6/07/?all=1
– https://ec.europa.eu/regio nal_policy/sources/docgener/studies/pdf/fdi2006.pdf
http://ec.europa.eu/environment/em as/pdf/STC/6.%20Krisztina%20Boros%20presentation_%20
HL%20Conference%20on%20Sust%20Tourism%20and%20EU%20funds_050517.pdf

Hirtopanu Elena
SE-Anul I, Semestrul 1

-http://www.eib.org/attachments/efs/economic_investment_report_2018_key_findings_en.pdf
-http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/she et/40/freedom -of-establishment -and-freedom –
to-provide -services
– http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/40/freedom -of-establishment -and-freedom –
to-provide -services
– https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/themes /sme -competitiveness/
– https://ec.europa.eu/commission/priorities/internal -market_ro