II. Partea practică [604106]

37

II. Partea practică

38

I. Ipoteze:
Ipotezele care au stat la baza prezentei lucrări de licență sunt următoarele:
1. Fumatul matern duce la nașterea unor copii cu greutate mică.
2. Mamele fumătoare prezintă un risc crescut de nașteri premature.
3. Fumatul provoacă un număr crescut de avorturi spontane.
4. Incidența fumatului este mai mare în rândul femeilor cu nivel educațional scăzut.
5. Mamele fumătoare evită alăptarea la sân și optează pentru diversificarea timpurie a
alimentației.
6. Copiii pr oveniți din mame fumătoare prezintă mai frecvent patologie respiratorie.

II. Obiective:
Obiectivele care au fost propuse pentru realizarea acestei lucrări constă în:
1. Demonstrarea faptului că fumatul matern duce la nașterea unor copii cu greutate
mică.
2. Cons tatarea frecvenței mai crescute a nașterilor premature în rândul mamelor
fumătoare.
3. Demonstrarea manifestării mai frecvente a avortului spontan în rândul mamelor
fumătoare.
4. Demonstrarea importanței nivelului educațional în ceea ce privește frecvența
consum ului de tutun la femeile însărcinate.
5. Constatarea influenței fumatului matern în ceea ce privește evitarea alăptării la sân și
diversificarea timpurie a alimentației copilului.
6. Demonstrarea frecvenței crescute a patologiei respiratorii la copiii din mame
fumătoare.

39 Capitolul III
MATERIAL ȘI METODĂ

Studiul efectuat în cadrul prezentei lucrări este de tip retrospectiv și comparativ, fiind
efectuat pe un lot de 60 de subiecții, copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 55 de săptămâni, în
număr de 30 p roveniți de la mame fumătoare și 30 de la mame nefumătoare.
Pentru întocmirea prezentei lucrări s -au colectat date din foile de observație și pe bază
de chestionar din Spitalul Clinic Municipal ”Dr. Gavril Curteanu” din Oradea, Secția de
Pediatrie III. C riteriul principal al alegerii participantelor din eșantionul studiat a fost acceptul
mamelor cu copii internați de a participa la chestionar și de a răspunde la întrebări referitoare
la familie și la copil. Completarea chestionarului a durat maximum 15 mi nute pentru fiecare
persoană.
Pentru păstrarea confidențialității, fiecare subiect a primit un număr. Mamele au fost
apoi abordate privind consumul de tutun zilnic, înainte, în timpul sarcinii și după naștere.
Chestionarul a cuprins și întrebări privind v ârsta mamei, ocupația, statutul social, numărul de
nașteri și modul de alăptare/hrănire a bebelușului , sugarii fiind internați pentru diferite
afecțiuni care au necesitat tratament în spital.
Una dintre întrebări a fost destinată colectării de informații p rivind durata alăptării la
sân sau tipul de lapte folosit pentru înlocuirea celui matern, pentru fiecare copil, până la vârsta
de 55 de săptămâni.
Sunt incluse, de asemenea, caracteristicile demografice (H), inclusiv vârsta mamei și
starea civilă, numărul fraților mai în vârstă ai copilului, care se presupune că influențează
opțiunile mamei privind îngrijirea copilului și modifică starea de dezvoltare a copilului
(Currie 2009).
Calitatea de fumătoare a mamei a fost cuantificată prin consumul de tutun în ti mpul
sarcinii (după apariția sarcinii) și prin numărul de țigări fumate pe zi, pe baza raportului
personal al mamei.
Pregătirea mamei este evaluată prin educație și ocuparea unui loc de muncă. Avutul
personal s -a cuantificat prin condițiile de proprietate asupra bunurilor și a condițiilor de locuit.
(Kolenikov și Angeles, 2004).
Pentru prelucrarea informațiilor și datelor colectate pe baza chestionarelor, s -au folosit
programele de statistică XLSTAT 2016 (Microsoft®Excel/XLSTAT© 2016, Addinsoft, Inc.,

40 Brooklyn, NY, USA și GraphPad Prism version 7.00 for Windows, GraphPad Software, La
Jolla California USA, www.graphpad.com.
Au fost calculate: media (media aritmetică a bazei de date); deviația standard (reprezintă
"distanța euclidiană" a valorilor față de m edia aritmetică); Coeficientul de variație (CV) –
(este o măsură relativă a dispersiei datelor. CV reprezintă evaluarea deviației standard în
raport cu media aritmetică); limita de încredere (95% I – precizia cu care a fost determinată
media); valoarea lui ”p”, analiza în componente principale (PCA). Graficele au fost executate
în Excel și XLSTAT.

41 CAPITOLUL IV

REZULTATE

IV.1. Consumul de tutun matern
Au fost identificate 60 de mame cu copii de diferite vârste, 30 (50%) nefumătoare și 30
(50%) fumătoare, provenind din medii sociale diverse, cele mai multe însă din mediul rural și
cu un nivel de trai foarte scăzut. În medie, fiecare mamă a fumat 10 țigăr i pe zi, fiind
fumătoare de nivel ridicat.
Fiecare dintre femeile fumătoare care au consimțit completarea chestionarului, au avut
un istoric al consumului de tutun. La anamneză au răspuns câte țigări fumează sau au fumat
zilnic. Din numărul total de respondenți care fac obiectul acestui studiu, 56,67% (n = 17) au
fumat până la 10 țigări pe zi, 33,33% (n = 10) au fumat până la 20 de țigări pe zi, în timp ce
până la 30 de țigări pe zi au fumat 10% (n = 3) dintre respondenți (tabelul 3.1.).

Tabel 3.1 Numărul de țigări consumate pe zi
Consum țigări/zi Număr mame % 95% Interval de încredere p ˂ 0,005
1-10 17 56,67 -30,97 – 57,97 0,161 NS
11-20 10 33,33 -48,53 – 78,53 0,204 NS
20-30 3 10,00 -155 – 188 0,436 NS
Total 30 100,00 – –

0102030405060
De la 1 la 10 De la 11 la 20 De la 21 la 3056.67 %
33.33 %
10%% Mame fumătoare
Consumul zilnic de tutun (țigări/zi)

Figura 3.1 Consumul zilnic de tutun a mamelor

Nu a fost găsită o diferență statistic semnificativă pentru numărul femeilor în raport cu
numărul de țigări consumate p ˂ 0,005 (tabelul 3.1, figura 3.1 ).
În figura 3.2 este prezentată vârsta de gestație și consumul de tutun raportat de mamele
fumătoare.

42

Figura 3.2 Vârsta de gestație și consumul zilnic de tutun

Într-un procent de 26,67% mamele fumătoare cu cel mai mare consum de tutun (până la
20 de țigări pe zi) a u avut naștere prematură mai devreme sau la 37 de săptămâni.
Cele care au avut un consum zilnic de tutun de până la 16 țigări au fost cele mai
numeroase (36,67%) și au avut o vârstă de gestație relativ cu termen normal de 37 -38 de
săptămâni.
Cel mai mare consum de tutun s -a constat în perioada de sarcină de 5 -7 luni când 20%
dintre mamele fumătoare au fumat până la 12 țigări pe zi ( figura 3.3 ).

Figura 3.3 Consumul de tutun în lunile de sarcină

0 10 20 30 40≤ 37 (prematur)37 – 3839 –40≥ 41
26.6736.6723.3313.33
201669
Consum zilnic de țigări / % de mame fumătoare Vârsta de gestație (săptămâni)Consum de țigări/zi
% mame fumătoare
0 10 20 30 40 500–33–5 5–77–9
13.3423.332043.33
05129
Consum de țigări pe zi / % de mame fumătoareLuni de sarcină Consum de țigări/zi
% mame fumătoare

43 În ultimele două luni de sarcină (7 -9 luni) 43,33% dintre mamele fumătoare au
consumat până la 9 țigări pe zi. Doar 13,34% dintre mame nu au consumat tutun în primele
trei luni de sarcină, iar 23,33% au avut un consum moderat de până la 5 țigări pe zi în
perioada de sarcină de 3 -5 luni.
Fumatul este influențat de consumul de cafea, care este un stimulent frecvent consumat
care conține cofeină. Cofeina este utilizată pe scară largă și acceptată a fi o substanță
farmacologic activă, având capacitatea de a t rece prin placentă până la fetus (Bakker și col.,
2010).

Figura 3.4 Consumul de cafea și tutun în lunile de sarcină

În prezentul studiu, 50% dintre femeile fumătoare au consumat cel puțin o cafea pe zi în
perioada de sarcină, limitare care a fost impusă de imposibilitatea financiară de a -și procura
acest produs în cantitățile dorite (figura 3.4 ).
Un consum dublu de caf ea pe zi au raportat 40% dintre mamele fumătoare, acestea
consumând și până la 12 țigări zilnic.
Pe măsură ce a crescut consumul de cafea zilnic până la trei cafele, a crescut și
consumul de tutun până la 20 de țigări pe zi pentru 10% dintre mamele fumăto are, multe
persoane asociind consumul celor două produse.

05101520253035404550
o cafea 2 cafele 3 cafele50
40
10
51220Consum de tutun / % mame
fumătoare
Consum zilnic de cafea% mame fumătoare
Consum de țigări/zi

44 V.2. Caracteri sticile mamei
În ceea ce privește vârsta mamelor, cele mai multe dintre mamele participante la studiu
(12 – 20%) au avut vârsta cuprinsă între 20 și 22 de ani. Dintre mamele fumătoare cu naștere
înainte de termen (opt), cele mai multe au avut vârsta cuprinsă între 17 și 19 ani, restul fiind
repartizate pe diferite grupe de vârstă în proporție de 1,6 7% din totalul de 30 (figura 3.5 ).

Figura 3.5 . Vârsta și procentul de nașteri înainte de termen la mame fumătoare

La mamele nefumătoare numărul de nașteri înainte de termen a fost mai mic comparativ
cu cele fumătoare, doar trei (5,01%) din totalul de 30 avâ nd nașteri premature (figura 3.6 ).

Figura 3.6 . Vârsta și procentul de nașteri înainte de termen la mame nefumătoare

1.6% 14 -16 ani
3.34% 17 -19 ani1.67% -20-22 ani1.67% 23 -25 ani1.67% 26 -28 ani1.67% 29 -31 ani
1.67% peste 31 ani
1.67 % 23 -25 ani0 % 17 -19 ani și
20-22 ani1.67% 14 -16 ani
0% 26 -28 ani
1.67% 29 -31 ani
0% peste 31 ani

45 Femeile cu naștere prematură, atât fumătoare cât și nefumătoare au avut limite de vârstă
variabile, de la 14 la 31 de ani. În cazul mamelor nefumătoare, un caz (1,67%) s -a situ at între
14 -16 ani, un caz (1,67%) între 23 -25 de ani și un caz (1,67%) între 29 -31 de ani.
Din totalul de 30 de mame fumătoare, 22 au avut nașteri la termen. Cele mai multe au
avut vârsta cuprinsă între 20 și 22 de ani (8,33%). Cel mai mic procent de 1 ,67% l -au
reprezentat mamele fumătoare cu vârsta cuprinsă î ntre 29 și 31 de ani (figura 3.7 ).

Figura 3.7 . Vârsta și procentul de nașteri la termen la mame fumătoare

Cele mai multe nașteri premature s -au înregistrat la mamele care au avut un consum de
până la 10 țigări pe zi (6,67%).

Figura 3 .8 Procentul de nașteri premature/ la termen funcție de consumul de tutun pe zi
6.68% 14 -16 ani
5% 17 -19 ani
8.33% 20 -22 ani3.34% 23 -25 ani6.68% 26 -28 ani1.67% 29 -31 ani5% peste 31 ani
6.67
5
1.6721.67
11.67
3.33
0510152025
≥ 10/ zi Între 11 și 20/zi ˂ 20 / zi% Nașteri
Consum de țigări pe ziNaștere prematură Naștere la termen

46 Tot pentru același consum de tutun s -a constatat și cel mai mare număr de nașteri la
termen (21,67%). Numărul mai mic de nașteri premature la un consum mai mare de țigări pe
zi este explicat prin numărul mai mic de mame fumătoare care au avut consum zilni c mai
mare de tutun (figura 3.8 ).
Cu privire la n ivelul de educație , pentru 33 dintre mame (55%) a fost minimum de
școlarizare de patru ani, două (6%) dintre acestea neavând nici un an de școală (figura 3.9).

Figura 3.9 . Nivelul de educație, consumul de tutun și procentul de nașteri premature

Dintre mamele fumătoare cu naștere înainte de termen, 8,33% au avut o educație la nivel
de școală primară (≥ 4 ani). Din acest eșantion niciuna nu a avu t studii superioare.
Nici mamele nefumătoare cu naștere înainte de termen nu au avut studii care să
depășească nivelul gimnazial (figura 3.10).

Figura 3.10 . Nivelul de educație, consumul de tutun și procentul de nașteri la termen
0123456789
≥ 4 ani Între 5 și 8 ani Între 9 și 12 ani < 12 ani8.33
3.33
1.67
01.673.33
0 0% de nașteri premature
Nivel de educațieFumătoare Nefumătoare
0510152025
≥ 4 ani Între 5 și 8 ani Între 9 și 12 ani < 12 ani25
6.67
5
1.6720
8.3310
6.67% de nașteri la termen
Nivel de educațieFumătoare Nefumătoare

47 Între mamele cu naștere la termen au predominat cele care au avut studii la nivel de
școală primară, 25% dintre fumătoare și respectiv 20% dintre cele nefumătoare (figura 3.10 ).
În categoria mamelor nefumătoare cu na ștere la termen se diferențiază cele care au avut studii
la nivel liceal (10%) și 6,67% cele cu studii după absolvirea liceului.
Din totalul mamelor de sugari, 31 (51,67%) au avut un loc de muncă și 29 (48,33%) nu
au avut un venit din muncă. Nouă (15%) d in totalul de 60 de mame au avut naștere prematură
și dintre acestea doar 3,33% dintre fumătoare și 1,67% dintre nefumătoare a u avut loc de
muncă (figura 3.11 ).

Figura 3.11 . Locul de muncă, consumul de tutun și procentul de nașteri premature

În ceea ce privește mamele fumătoare cu naștere prematură într -un procent de 10% nu
au avut un loc de muncă. Disproporția dintre cele două categorii de mame fumătoare și
nefumătoare în ce privește un loc de muncă se datorează faptului că nefumătoarele cu nașteri
premature au fost mai puține.

Figura 3.12 . Locul de muncă, consumul de tutun și procentul de nașteri la termen
0246810
Fumătoare Nefumătoare3.33
1.6710
3.33% de nașteri premature
Loc de muncăDa Nu
051015202530
Fumătoare Nefumătoare2026.67
16.6718.33% de nașteri la termen
Loc de muncăDa Nu

48 Fumătoarele cu naștere la termen în număr de 22 (36,66% din eșantionul studiat), au
avut o pregătire precară, ceea ce explică și lipsa unui loc de muncă, în proporție de 16,67%.
Cele mai multe dintre mamele care au avut naștere la termen au avut și un loc de muncă,
fie că au fost fumătoare (20% au avut un loc de muncă) sau nefumătoare ( 26,67%) ( figura
3.12).

Proporția de mame primipare în eșantionul studiat a fost mai mică comparativ cu cea a
multiparelor atât în cazul fumătoarelor cât și a nefumătoarelor.
Din figura 3.13 se observă că, proporția mai mare de mame primipare s -a înregistrat în
cazul nefumătoarelor (43,33%) față de 36,67% la f umătoare, cu o medie de 12 ± 1,41.
Coeficientul de variabilitate a fost de CV % = 11,79, valoare care indică omogenitate, variația
fiind mică și media reprezentativă în cadrul eșantionului studiat (p = 0,052NS, CI = -0,70 –
24,71) .

Figura 3.13 Distribuț ia cazurilor de primipare și multipare în eșantionul studiat

Mamele multipare au reprezentat un procent mai mare atât în cazul fumătoarelor
(63,33%) cât și la nefumătoare (56,67%). Eșantionul mamelor multipare este omogen (CV%
= 7,86), variația este mică și media reprezentativă ( 18 ± 1,41).

O eterogenitate mare este indicată de coeficientul de variabilitate de CV% = 70,71%,
reflectând cele trei avorturi spontane din eșantionul studiat (figura 3.14 ).
010203040506070
Fumătoare Nefumătoare36.6743.3363.33
56.67% de primipare /multiparePrimipara Multipară

49
Figura 3.1 4 Distribuția avorturilor provocate/sponta ne

Din totalul avorturilor spontane, 10% au fost raportate la mamele fumătoare prin
comparație cu doar 3,33% câte au fost identificate la mamele nefumătoare.

V.3. Caracteristicile sugarilor la naștere funcție de consumul de tutun al mamei
În prezentul studiu sunt cuprinși 60 de copii de vârste diferite, 30 (50%) provenind din
mame fumătoare (tabelul 3.2 , figura 3.1 5) și 30( 50%) din mame nefumătoare (tabelul 3.3 ,
figura 3.16 ).
Tabel 3.2 Vârsta copiilor proveniți de la mame fumătoare
Nr.crt . Săptămâni n % Nr.crt. Săptămâni n %
1 2 1 3,33 10 26 1 3,33
2 4 3 10,0 11 28 4 13,34
3 6 2 6,67 12 31 1 3,33
4 8 2 6,67 13 32 2 6,67
5 16 1 3,33 14 35 1 3,33
6 17 1 3,33 15 36 4 13,34
7 18 1 3,33 16 40 1 3,33
8 19 2 6,67 17 48 1 3,33
9 22 1 3,33 18 49 1 3,33
Total n = număr de sugari 437 30 100,00

Chi-squared test
Chi-squared 7.775
DF 17
Significance level p = 0,6596

012345678910
Fumătoare Nefumătoare6.6710 10
3.33% avorturiAvorturi provocate Avorturi spontane

50 Vârsta copiilor (în săptămâni) și vârsta mamelor au fost incluse în studiu, deoarece
vârsta maternă este asociată cu consumul de tutun înainte și după naștere, în perioada de
sarcină și în timpul alăptării, presupunând că, cunoștințele privind consecințele negative ale
fumatului sunt dobândite odată cu înaintarea în vârstă. Cei mai mulți dintre sugarii proveniți
de la ma me fumătoare au avut vârsta de 28 și de 36 d e săptămâni (13,34%) (figura 3.15 .)

Figura 3.15 . Distribuția sugarilor de la mame fumătoare funcție de vârstă

Repartiția pe vârste a fost variabilă, atât în cazul copiilor de la mame fumătoare cât și de
la mam e nefumătoare. Din grupa celor care au fost expuși fumatului câte patru au avut vârsta
de 28 și respectiv 36 de săptămâni, trei au avut patru săptămâni și câte doi au avut șase, opt,
19 și respectiv 32 de săptămâni în per ioada realizării chestionarului (ta belul 3.3).
Tabel 3.3 Vârsta copiilor proveniți de la mame nefumătoare
Nr.crt. Săptămâni n % Nr.crt. Săptămâni n %
1 3 1 3,33 11 23 2 6,67
2 4 1 3,33 12 26 3 10,0
3 6 2 6,67 13 29 1 3,33
4 9 3 10,0 14 32 2 6,67
5 12 2 6,67 15 37 1 3,33
6 14 1 3,33 16 41 2 6,67
7 17 1 3,33 17 46 1 3,33
8 19 2 6,67 18 52 1 3,33
9 21 1 3,33 19 53 1 3,33
10 22 1 3,33 20 55 1 3,33
Total n = număr de sugari 521 30 100,00
Chi-squared test
Chi-squared 1,263
DF 19
Significance level p = 0,2294 13
2 2
1 1 12
1 14
12
14
1 1 1
246816171819222628313235364048 49
05101520253035404550
00.511.522.533.544.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Vârsta în sîptămânin -Număr sugarin Saptamani

51
Figura 3.16 . Distribuția sugarilor de la mame nefumătoare funcție de vârstă

Pentru copii proveniți de la mame nefumătoare, vârsta a fost cuprinsă între trei și 55 de
săptămâni; câte trei au avut nouă și respectiv 26 de săptămâni. Pentru restul de 24 de copii
atât vârs ta cât și numărul acestora corelat cu vârsta au fost variabile, câte unu l sau doi pe
perioada de vârstă (figura 3.16).

Vârsta gestațională a copiilor proveniți din mame nefumătoare a fost în medie de 39,65
± 0,21 săptămâni, cu limite cuprinse între 39,8 săptămâni la fumătoare și 39,5 săptămâni la
nefumătoare, cu un coeficient de variabilitate de 3,94%, ceea ce indică omogenitate ridicată
din acest punct vedere în eșantionul studiat, media fiind foarte reprezentativă (p = 0,018*; CI
= 37,74 – 41,56).
În mod real greutatea copilului este corelată foarte puternic cu vârsta acestuia, raportată
în săptămâni (r = 0,8166), altfel spus cu cât crește vârsta crește și greutatea copilului.
O corelație rezonabilă s -a stabilit între vârsta mamei și vârsta copilului (r = 0,4950) și
între vârsta mamei și greutatea medie la diferite vârste (de la 2 la 49 săptămâni) (r = 0,4561).
În cadrul eșantionului studiat există o relație negativă dar nesem nificativă, între vârsta
mamei și greutatea nou -născutului (r = -0,2054).
1 123
2
1 12
1 123
12
12
1 1 1 1
3469121417 19212223262932374146525355
051015202530354045505560
00.511.522.533.5
1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Vârsta în săptămânin -Număr sugarin Săptămâni

52 În figura 3.17 este prezentată greutatea la naștere a copiilor născuți de mame fumătoare
și nefumătoare din eșantionul studiat.
Greutatea copilului la naștere este importantă dacă se află la limitele extreme, cuprinse
între 2,5 și 4,5 kg.
Caracteristica care a ieșit în evidență a fost o diferență de 302 g a greutății la naștere la
băieți și de 184 g la fete, pentru aceeași vârstă gestațională.
Copii care pe durata sarcinii au avu t mame fumătoare au avut o greutate la naștere mai
mică.

Figura 3 .17 Greutatea sugarilor la naștere funcție de mediul de proveniență familial

Greutatea medie la naștere a băieților a înregistrat o variabilitate ridicată de CV% =
28,28 ceea ce indică o relativă omogenitate în eșantionul studiat (p = 0,125NS; CI = 1,537 –
5,375) .
Valoarea ridicată a coeficientului de variabilitate a greutății fetițelor la naștere ( CV% =
39,60), indică eterogenitate, media nefiind reprezentativă în acest caz (p = 0,174NS; CI =
2,137 – 4,475).

30003100320033003400350036003700
Nefumătoare Fumătoare3607
33053398
3214Greutatea sugarilor la naștere (g)
Mediul de proveniențăGreutatea medie la naștere (g) -băieți
Greutatea medie la naștere (g) -fete

53 O relație semnificativă s -a stabilit între consumul de tutun al mamei și greutatea nou
născuților la naștere (p = 0,0228) dar și cu dezvoltarea ulterioară a copilului (p = 0,0407)
(figura 3.18).

Figura 3.18 Greutatea corporală a sugarilor la naștere funcție de numărul de țigări consumate
de mame pe zi în timpul sarcinii

Analizând greutatea nou -născuților în raport cu numărul de țigări pe care respondentele
le-au consumat într -o zi, s -a constatat că mamele c are au consumat până la 10 țigări pe zi au
avut mai mulți nou -născuți cu greutate corporală între 3001 și 3500 grame (91,2%);
respondentele care au consumat până la 20 de țigări pe zi, în 59,4% au dat naștere unor copii
cu o greutate de 3001 – 3500 grame ș i la 29,7 % cu o greutate corporală între 2501 și 3000 de
grame (figura 3.1 8).
Respondentele care au consumat până la 30 de țigări pe zi în 69,4% din cazuri au dat
naștere unor nou -născuți cu o greutate de 2501 -3500 de grame.
O greutate peste 3000 g a b ebelușilor s -a înregistrat în cea mai mare proporție când
mamele au consumat între 10 și 20 de țigări pe zi.
Cu toate că incidența greutății corporale foarte mici nu a fost mare, au existat și bebeluși
cu o greutate cuprinsă între 1300 și 2500 g, respecti v 2% la mamele care au fumat între 20 și
30 de țigări pe zi.

491.2
4.8129.859.4
9.8
269.4
24.6
4
0102030405060708090100
1300 -2500 2501- 3000 g 3001 -3500 g peste 3500 gProcent de nașteri (%)
Greutatea la naștere/ consum de țigări pe ziÎntre 1și 10/zi Între 11 și 20/zi Între 20 și 30/zi

54 În tabelul 3.4 este prezentată matricea corelației Pearson dintre parametrii greutatea
copilului (la naștere și la diverse vârste) și vârsta mamei și a copilului.

Tabel 3.4
Corelația dintre vârsta mamei și a copilului, greutatea la naștere și greutatea în momentul
testării
Correlation matr ix (Pearson (n)):
Variabile Vârsta copil
(în săptămâni) Greutatea medie la
naștere (g) Greutatea medie
la testare (g) Vârsta
mamei
Vârsta copil (în săptămâni) 1 – – –
Greutatea medie la naștere (g) – 0,1837NS 1 – –
Greutatea la testare (g) 0,8166*** – 0,0366NS 1 –
Vârsta mamei 0,4950* -0,2054NS 0,4561* 1
*= semnificativ; ***=foarte semnificativ; NS = nesemnificativ

În ceea ce privește distribuția sexelor a fost aproape similară în ambele grupuri. Copii au
provenit din prima naștere, sau au avut unul sau mai mulți fr ați (figura 3. 19).

Figura 3.1 9 Distribuția sexelor sugarilor, în familii fumătoare și nefumătoare

Din totalul de nașteri la mamele fumătoare, 53,33% au fost de sex masculin iar la
mamele nefumătoare 56,67%, cu un coeficient de variabilitate redus, CV% = 4,29 (p =
0,019*; CI = 10,15 – 22,85) . Procentul de fete a fost mai mare în cazul mamelor fumătoare
46,67% și respectiv de 43,33% la cele nefumătoare (CV% = 5,24; p = 0,023*; CI = 7,147 –
19,85) .

0102030405060
Fumătoare Nefumătoare53.3356.67
46.6743.33% de băieți / fete
Proveniența sugarilorBăieți
Fete

55 V.4 Consumul de tutun al mamei în timpul alăptării
Compoziția laptelui mamelor care fumează este diferită de cea a mamelor care nu
fumează. Mamele fumătoare au o capacitate mai redusă de a menține producția de lapte în
timp fiind nevoite să înlocuiască laptele matern cu lapte praf și alimente solide mai devreme
(Vio și col., 1991).
S-a constatat că mamele fumătoare renunță timpuriu la alăptare, au o producție mai
mică de lapte și de calitate mai slabă (scade vitamina C din lapte), cu un nivel redus de
prolactină și de iod.
Una dintre întrebările chestionarului a fost concepută pentru a colecta in formații privind
durata alăptării copilului la sân (o lună, două luni, trei luni și așa mai departe până la
doisprezece luni de vârstă) și numărul de țigări fumate pe zi în timpul alăptării.
Subiecții au fost împărțiți în două grupuri, iar datele au fost analizate separat pentru
fiecare grup. Grupurile au fost după cum urmează: 1) alăptare de la sân 2) alăptare la biberon.
Mediul social din care au provenit acești copii a fost cel cu un nivel de trai mai scăzut, și
hrănirea s -a făcut și cu biberonul ( figur a 3.20).

Figura 3. 20 Hrănirea sugarilor și mediul de proveniență familial

Mamele nefumătoare au avut cu 23,33% mai mare disponibilitate de a alăpta copilul în
mod natural, la sân, comparativ cu mamele fumătoare, o diferență semnificativă (p = 0,002).
Graficul 3. 21 descrie caracteristicile participantelor la studiu, respectiv cele două
subgrupe (mame fumătoare care alăptează pe termen lung, mame fumătoare care hrănesc
copii la biberon).
010203040506070
Nefumătoare Fumătoare70%
46.67%
30%53.33%% de sugari hrăniți la sân sau cu
biberonu
Mediul de proveniențăAlăptare la sân Alăptarea la biberon

56 Cele mai multe dintre mamele care au alăptat copii la sân au avut vârsta cuprinsă între
17 și 22 ani. Cel mai puțin au adoptat alăptarea la sân mamele cu vârsta cuprinsă între 23 -25
și respectiv 29 -31 de ani (3,33%).

Figura 3. 21 Hrănirea la sân sau la biberon a sugarilor cu mame fumătoare

Hrănirea la biberon a fost aleasă în proporție de 10% de mamele cu vârsta cuprinsă
între 14 și 16 ani, în aceeași proporție de 10% alegând alăptarea cu biberonul și cele cu vârsta
între 20 -22 de ani și 26 -28 de ani (figura 3. 22).

Figura 3. 22 Hrănirea la sân sau la biberon a sugarilor cu mame nefumătoare

012345678910
14-16 17-19 20-22 23-25 26-28 29-31 peste 316.6710 10
3.336.67
3.336.6710
6.6710
6.6710
3.336.67% de sugari cu alăptare la sân /biberon
Vârsta mamei (ani) -fumătoare Hrănire la sân Hrănire la biberon
Fumătoare
02468101214
14-16 17-19 20-22 23-25 26-28 29-31 peste 313.336.67 6.6710
3.33 3.336.67 6.6713.33 13.33
6.6710
6.67
3.33% de sugari alăptați la sân / biberon
Vârsta mamei (ani) -nefumătoareHrănire la sân Hrănire la biberon
Nefumătoare

57 Mamele nefumătoare care au alăptat pe termen lung la sân au avu t o repartizare foarte
variabilă funcție de vârstă.
S-au evidențiat cele cu vârsta între 23-25 de ani care au ales în cea mai mare proporție
(10%) din total, să alăpteze la sân.
Mamele minore cu vârsta între 14 -16 ani , cele cu vârsta între 26 -31 ani au ales în
proporție de 3.33% din total acest mod de alăptare.
Somnul este indispensabil pentru revigorare, maturizarea creierului, creșterea corpului,
memorie sau recuperare fizică.
La copii mici hormonul de creștere este secretat cu precădere în perioada de somn
adânc, perturbările perioadelor de somn având consec ințe negative asupra secreției acestui
hormon și respectiv asupra dezvoltării bebelușului.

În tabelul 3.5 este prezentată perioada episoadelor de somn funcție de numărul de
alăptări pentru eșantionul studiat.

Tabel 3.5
Comportamentul copiilor privind alăptarea și perioada de somn
Alăptarea Nefumătoare/ Media ± SD Fumătoare /Media ± SD
Timpul scurs de la ultima alăptare (h) 2,3 ± 0,4 2,6 ± 0,2
Număr de alăptări 5,6 ± 0,3 5,2 ± 0,6
Episoade de somn agitat (min) 28,4 ± 0,4 39,7 ± 6,2 *
Episoade de somn liniștit (min) 49,2 ± 5,7 38,9 ± 0,3*
*p ≤ 5, comparativ cu nefumătoarele

Nou-născuții dorm în mod semnificativ mai puțin timp în timpul orelor imediat după
alăptare atunci când mamele lor au fumat recent, comparativ cu cei a căror mame sunt
nefumătoare (p <0.001).
Reducerea timpului efectiv de somn a fost pusă pe seama scurt ării episoadelor de somn
(p = 0, 01) și de reducere a timpului de somn agitat (p = 0, 002) și re spectiv de somn liniștit (p
= 0,05).

58
Fig. 3.23 Durata episoadelor de somn la sugarii cu mame nefumătoare/fumătoare

La sugarii cu mame nefumătoare, episoadele de somn au fost în favoarea somnului
liniștit , cu un plus de 20,8 minute față de somnul agitat care a avut o durată medie de 28,4
minute (figura 3.23). Sugarii mamelor fumătoare au avut episoade de somn liniștit relativ
egale cu cele de somn agitat, cu o d iferență de 0,8 minute și în ambele situații au fost mai
scurte ca durată comparativ cu a sugarilor proveniți de la mame nefumătoare. Cercetările
efectuate au dovedit că, cu cât doza de nicotină transmisă sugarilor prin lapte este mai mare,
cu atât se redu ce și timpul de somn liniștit (Mennella și col., 2007).

V.5. Patologia sugarului cu mamă fumătoare
Copii nou -născuți care sunt expuși fumului de țigară pot dezvolta cu o incidență mai
mare a unor afecțiuni cum sunt: pneumonia, astmul bronșic, infecții al e urechii și sinusurilor,
afecțiuni ale ochiului (strabism), nivel scăzut de HDL, imunodeficiență. De asemenea a fost
identificat un risc mai mare de apnee și colici dar și al sindromului morții subite.
Rezultatele raportate de către Taal și col., (2011), sugerează că fumatul matern în timpul
sarcinii poate fi asociat cu un volum modificat al rinichilor la sfârșitul sarcinii, dar nu au fost
observate modificări ulterioare în copilărie. În urma studiilor efectuate de către Bakker și
Jaddoe (2011) au ajuns la concluzia că expunerea fetusului și respectiv nou -născutului la
tutun, poate fi implicată în mecanismele care stau la baza asocierii cu o greutate mică la
naștere, afecțiuni cardiovasculare și diabet de tip II.

05101520253035404550
Nefumătoare Fumătoare28.439.749.2
38.9Durata episoadelor de somn (min)Episoade de somn agitat (min) Episoade de somn liniștit (min)

59 Tabel 3.6 Media cazurilor de îmbolnăvire la copii cu mame nefumăto are
Afecțiunea Absența (%) Prezentă (%) Diferența (%) 95% CI p
Viroză 45,66 53,33 +7,67 0,766 – 98,22 0,0492*
Pneumonie 86,66 13,33 -73,33 – 415,9 – 515,9 0,4028
Bronșită 70,00 30,00 -40,00 – 204,1 – 304,1 0,2422
Dispnee 53,33 46,67 – 6,66 7,688 – 92,31 0,0423*
Diaree 90,00 10,00 -80,00 – 458,2 – 558,2 0,4295
Afecțiuni renale – – – – –
Afecțiuni cardiace – – – – –
*p = 0,05

Figura 3.24 Media cazurilor de îmbolnăvire la sugarii mamelor nefumătoare

Cu excepția cazurilor de viroză care au fost prezente la puțin peste jumătate din
numărul de sugari (53,33%), dispneea și bronșita au fost prez ente în proporție de 46,67% și
respectiv 30% la sugari i mamelor nefumătoare. Cazurile de diaree au fost cele mai puține,
manifestându -se doar la 10% dintre cei 30 de sugari cu mame nefumătoare (tabel 3.6; figura
3.24).
La sugarii cu mame fumătoare, media cazurilor de îmbolnăvire este prezentată în tabelul
3.7 și graficul 3. 25.

Tabel 3.7 Media cazurilor de îmbolnăvire la copii cu mame fumătoare
Afecțiunea Absența Prezentă Diferența 95% I p
Viroză 36,67 63,33 +26,66 -119,4 – 219,4 0,1659
Pneumonie 83,33 16,67 -66,66 -373,5 – 473,5 0,3743
Bronșită 63,33 36,67 -26,66 -119,4 – 219,4 0,1659
Dispnee 43,33 56,67 +13,34 -34.75 – 135,8 0,0844
Diaree 86,67 13,33 -73,34 -415,9 – 515,9 0,4028
Afecțiuni renale 96,67 3,33 -93,34 -543,0 – 643,0 0,4781
Afecțiuni cardiace 96,67 3,33 -93,34 -543,0 – 643,0 0,4781
p =0,05

0 20 40 60 80 100VirozăPneumonieBronșităDispneeDiaree
45.6686.667053.3390
53.3313.333046.6710
% Prezență / Absență afecțiuni (nefumătoare)Prezentă
Absența

60

Figura 3. 25 Media cazurilor de îmbolnăvire la sugarii mamelor fumătoare

La sugarii mamelor fumătoare, viroza a fost prezentă în proporție de 63,33% fiind
asociată cu dispnee care s -a manifestat la 56,67% dintre sugari. Doi dintre cei 30 de sugari au
fost diagnosti cați cu afecțiuni renale (3,33%) și respectiv afecțiuni cardiace (3,33%).

Figura 3.26 Media cazurilor de îmbolnăvire la sugarii mamelor nefumătoare prin
comparație cu sugarii mamelor fumătoare
0 20 40 60 80 100
Viroză
Pneumonie
Bronșită
Dispnee
Diaree
Afecțiuni renale
Afecțiuni cardiace36.67
83.33
63.33
43.33
86.67
96.67
96.6763.33
16.67
36.67
56.67
13.33
3.33
3.33
% Prezență /Absență afecțiuni (mame fumătoare) Absența
Prezentă
010203040506070
53.33
13.333046.67
10
0 063.33
16.6736.6756.67
13.33
3.33 3.33% Afecțiuni Prezentă/ Nefumători
Prezentă/ Fumători

61 Din figura 3.26 se poate observa că incidența afecțiunilor la sugarii mamelor fumătoare
a fost în toate cazurile mai mare decât la sugarii mamelor nefumătoare și în plus s -au
diagnosticat un caz de afecțiune renală (3,33%) și respectiv unul de afecțiune cardiacă
(3,33%).
În primul an de viață, incidența bronșitei ș i a pneumoniei a variat în funcție de mai mulți
factori familiali. Aceste boli au apărut mult mai frecvent la sugarii născuți în familiile care
aveau deja alți copii și în acele familii în care părinții au avut afecțiuni respiratorii sau sunt
fumători. Afe cțiunile respiratorii ale părinților, a u fost asociate cu o incidență mai mare a
bronșitei la copii (t abelul 3. 8).

Tabel 3.8
Incidența bronșitelor în primul an de viață pe baza istoricului afecțiunilor respiratorii ale
părinților și consumul de tutun
Consumul de tutun al părinților
Niciunul dintre părinți Unul Amândoi Total

Afecțiuni
respiratorii
Niciunul dintre părinți 3 5,0% 4 6,67% 5 8,33% 12 20,00%
Unul 5 8,33% 7 11,67% 8 13,33% 20 33,33 %
Amândoi 6 10,0% 9 15,0% 13 21,67% 28 46,67 %
Total 14 23,33% 20 33,34% 26 43,33% 60 100,0

Când ambii părinți au fost fumători, și au avut antecedente de afecțiuni respiratorii,
incidența cazurilor de bronșită a crescut până 46,67% din numărul total al sugarilor , cu 10%
mai mult decât în situația când numai mama a fost f umătoare (tabel 3.8; figura 3.27 ).

Figura 3.27 Incidența cazurilor de bronșită la sugari funcție de consumul de tutun al
părinților

0510152025
Niciunul dintre
părințiUn părinte Ambii părinți56.678.33 8.3311.6713.33
101521.67% cazuri de bronșită sugari
Afecțiuni respiratorii părinți Niciunul dintre părinți Un părinte fumător Ambii fumători

62 Copiii ai căror părinți nu au consumat tutun, și nu au avut afecțiuni respiratorii, au
prezentat o incidență a bronșitelor de 5% comparativ cu 21,67 % dintre cei ai căror ambii
părinți au avut afecțiuni respiratorii și au fost fumători.
Incidența bronșitei și a pneumoniei la sugarii din eșantionul studiat a fost strâns asociată
atât cu număru l de frați din familie, cât și cu istoricul respirator al acestora și statutul de
fumător al unuia sau ambii părinți (tabelul 3.9 ).

Tabel 3.9
Incidența af ecțiunilor respiratorii la sugari funcție de numărul de frați/surori cu părinți
fumători
Număr de frați cu părinți fumători
0 1 2 3 sau mai
mulți Total
Afecțiuni
respiratorii ale
fraților/surorilor
în perioada de
viață a sugarului Niciuna 2 6,67% 3 10,0% 2 10,0% 4 13,33% 11 36,67%
Unul sau
mai multe
episoade
1
3,33%
4
13,33%
5
16,67%
8
23,33%
19
63,33%
Total 3 10,0% 7 23,33% 7 23,33% 12 40,0% 30 100,0%

Incidența afecțiunilor respiratorii în cazul în care sugarul nu a avut alți frați a fost
redusă, în total 10% din eșantionul studiat – cu părinți fumători.
Pe măsură ce numărul de frați a crescut, a crescut și incidența afecțiunilor respiratorii la
sugari, mai ales când au fost trei sau mai mulți frați în familie, când 40% dintre sugarii cu
părinți fumători au avut afecțiuni respiratorii.

Figura 3.28 Incidența afecțiunilor respiratorii la sugari funcție de numărul de
frați/surori cu părinți fumători
0510152025
Zero frați un frate/soră 2 frați3 sau mai mulți
frați6.6710 1013.33
3.3313.3316.6723.33Incidența afecțiunilor respiratorii funcție de
numărul de frați (%)/ Părinți fumătoriNiciuna Unul sau mai multe episoade

63 Cele mai importante elemente ale istoricului respirator au fost atacurile de bronșită la
un frate în timpul primu lui an de viață al copilului care a făc ut parte din prezentul studiu.
Atunci când frații au avut afecțiuni respiratorii, această incidență generală a fost de 63,33%.
Acest lucru contrastează cu o incidență de 10,0% la cei 3 sugari care nu au avut frați (tabel
3.9, figura 3.28 ).
În cazul copiilo r ai căror părinți au fost nefumători, pentru aceeași asociere cu numărul
de frați, doar 46,67% dintre copii au avut unul sau mai multe episoade de afecțiune
respiratorie, în comparație cu cei care nu au fost afectați de 53,33% (tabelul 3.10 ).

Tabel 3.10
Incidența afecțiunilor respiratorii la sugari funcție de numărul de frați/surori cu părinți
nefumători
Număr de frați cu părinți nefumători
0 1 2 3 sau mai
mulți Total
Afecțiuni
respiratorii ale
fraților/surorilor
în perioada de
viață a sugarului Niciuna 2 6,67% 3 10,0% 5 16,66 % 6 20,0% 16 53,33%
Unul sau mai
multe
episoade
0
–
2
6,67%
6
20,0%
6
20,0%
14
46,67%
Total 2 6,67% 5 16,67% 11 36,6% 12 40,0% 30 100,0%

Figura 3.29 Incidența afecțiunilor respiratorii la sugari funcție de numărul de frați/surori cu
părinți nefumători

În cazul sugari lor cu părinți nefumători, și fără frați, incidența afecțiunilor respiratorii a
fost nulă pentru 6,67% dintre sugari. În cazul în care în familie au fost doi sau mai mulți frați,
au crescut și episoadele de afecțiuni respiratorii până la 20% din efectivul de sugari (figura
3.29).
02468101214161820
Zero frați un frate/soră 2 frați 3 sau mai mulți
frați6.671016.6620
6.6720 20Incidența afecțiunilor respiratorii funcție
de numărul de frați (%)/ Părinți
nefumătoriNiciuna Unul sau mai multe episoade