II. 1 Surse ……….5 [308190]
CUPRINS
Pagina Introducere………………………………………………………………………….………..1 Capitorul 1- Context stiințific……………………………………………………….……..3 Capitolul II Metodologie………………………………………………………….…………5
II. 1 Surse ……………………………………………………………….……………5
II. 2 Procesare ………………………………………………………….……………6
Capitolul III Dinamica teritorială a sectorului 6………………………………….……….…9
III. 1. Date generale………………………………………………………….…..…..9
III. 2. Extinderea sectorului 6………………………………………………….……11 III. 3 Zonele funcționale………………………………………………………….…12 III. 3. 1 Zona Rezidențială…………………………………………….….…13
III. 3. 2 Zona Industrială…………………………………………….………17 III.3.3 Zona Comercială ……………………………………….……………21
III. 3. 4 Zona Spațiilor Verzi………………………………………………..23
III. 3. 5 Zona de Transport……………………………………………….….27 III. 3. 6 [anonimizat]…………………….………31
Capitolul IV Studii de caz……………………………………………………………………35
IV. 1 Platforma Militari…………………………………………………….………..36
IV.2 Alte zona industriale………..…………………………………………………….42
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………….55
Introducere
Municipiul București prin infrastuctura sa scumpă și cea mai mare densitate a populației din Romania îi oferă un un grad ridicat de susceptibilitate în cazul unor efecte majore rezultatat a evenimentelor naturale. Prin tema aleasă am incercat să prezint elementele restrictive ale cadrului natural ce trebuiesc cunoscute pentru o dezvoltare durabilă a orașului și reducerea susceptibilități si vulnerabilități orașului împotriva hazardelor naturale ce va conduce la reducerea costurilor provocate de fenomene naturale nefavorabile.
[anonimizat] o actualitate si de o [anonimizat].
[anonimizat], geologie si hidrologie și promovarea argumentată a efectului acestora asupra planificări orșului București. Pentru realizarea acestuia am analizat elementele enumerate anterior și am relizat o prezentare a acestora in cadrul municipiului București studiul relevând o vulnerabilitate a capitalei în raport cu riscurile asociate cadrului natural.
Așadar, complexitatea spațiului urban prin toate cele prezentate mai sus m-au intrigat să aleg această temă dornic să mă documentez și să descopăr multilateralitatea orșului in care m-am născut fiind us subiect interesant si demn de abordat.
Țin să mulțumesc pe această cale domnului profesor Lect. Dr. [anonimizat]-a oferit pe parcursul realizări acestei lucrar. Mulțumesc profesorilor din Facultatea de Geografie care au contribuit la pregătirea mea.
[anonimizat]-au dat puterea morală realizări acestei lucrări și cărora le dedic acest pas important din viața mea.
.
Capitolul 1- [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], raportul pe care îl are acesta cu teritoriul său precum și relațiile pe care le are cu alte așezări.
Orașul nu este însă studiat doar de către geografia urbană ci este un obiect de studiu interdisciplinar, fiind studiat si de către urbanism, arhitectură, sociologie urbană, economie urbană și ecologie urbană.( Ianoș I., 2005).
O direcție de cercetare a studiilor geografiei urbane o reprezintă analiza structurilor interne ale unui oraș, dispunerea zonelor funcționale și a disfuncționalităților. Au fost reliziate studii asupra rupturilor funcționale din interiorul orașelor. (Ianoș I., 2005).
Orașul, în viziunea lui Simion Mehedinți reprezintă “ o grupare de clădiri și oameni, provocate de circumstanțe regionale în legătură cu circulația mărfurilor și a oamenilor”. Mehedinți S., 1994).
Noțiunea de oraș este una descriptivă, urbea fiind considerat un spațiu urban cu extensiune limitată, cu diferite acțiuni morfologice, demografice și funcționale. Se deosebește de sat printr-o serie de idicatori cum ar fii mărimea și densitatea populației sau ponderea serviciilor.
Statutul de oraș este dobândit pe baza a patru criterii :
numărul populației
criteriul administrativ ( utilizat în România, un orafiind declarat comform Legii 2/1968) ;
ponderea populației ocupate în agicultură ;
facilitățile și funcțiile urbane.
Dinamica urbană reprezintă trasformarea teritorială, demografică și funcțională a spațiului urban intr.un anumit interval de timp. Acesta s-a dezvoltat ca direcție de cercetare ce se bazează pe teoria sistemică, prin care orașul este considerat un sistem termodinamic și informațional optimal deschis, cu o mare capacitate de autoorganizare în ecuația analizelor geografice. (Ianoș I., 1997)
Sistemul urban este alcătuit din elemente ce se află in relații de intercondiționare și interdependență . Acestea sunt:
● cadrul natural- relieful și substratul geologic, condițiile climatice și hidrologice ec.
● cadrul construit și compozițional
● spații verzi- zone sportive, de agrement și de odihnă
● dotările urbane – reprezentate de stațiile de epurare a apei, depouri, gări etc.
● echiparea tehnică- rețeaua de apă potabilă și industrială, canalizare, gaze, electricitate etc.
● circulașia persoanelor și a mărfurilor – prin rețele rutiere, feroviare și aeriene
● populația- număr, structură pe grupe de vârste și sexe, structură socio-profesională etc.
● forță de muncă
Vulnerabilitatea orașelor la factorii de risc se dezvoltă ca direcție de cercetare, în paralel cu noțiunea dezvoltării durabile a urbanului. Parte integrată a unor asambluri teritoriale, cu o predominare antietropică evidentă, dictată de incărcătura umanlă tot mai mare și de asigurarea calității vieții acestuia, orașele sunt supuse pericolului producerii de evenimente cu caracter catastrofal. Diversificarea pericolelor, mai ales a celor necunoscute necesită depășirea stadiului constatativ și trecerea la o tratare știițifică, la anilizarea probabilității producerii acestora. (Ianoș I.,Tălângă Cr., 1994).
Când urbanizarea și cadrul natural sunt discutate, viziunea prezentată de către orașele românești este una simplistă dacă nu maniheană. Realitatea, desigur este una complexă riscurile naturale prezente în orașul București sunt riscuri la care este expusă populția acestuia.
Urbanizarea prin caracterul său cauzează schimbări în folosința terenurilor atât în mediul urban cât și in mediul periurban ce adesea conduce la o creștere a expuneri acestora la hazarde. (Nicholls 1995.,). Bucureștiul a fost subiectul a multor studii asupra cadrului natural, asupra componentelor sale de geologie (Vâlsan, 1911, Liteanu, 1952, 1953, 1956, CoteŃ și Prisnea, 1957, Ilie, 1977) asupra geomorfologiei pentru o regiune afectată de cutremure prezntând condiții geologice deosebite. Primele studii asupra valorilor și velocități undelor seismice asupra stratelor Quaternare ale capitalei au fost relizate între 1997- 2007 de către Universitatea Karlsruhe, Germania în colaborare cu diverse instituții din București.Date adiționale obținute intre anii 2006-2008 in cadrul unui proiect NATO-SFP. Municipiul se află intr-o zonă cu predispoziție la geohazarde prin mișcări naturale ale terenurilor compresibile precum cele de subsidență.
Studii climatologice spațiile urbane mari precum Bucureștiul datorită densități, înălțimi clădirilor, materialelor din care sunt construie dezvoltandu-și proprii topoclimate ce afectează orașul și zonele din proximitatea acestuia. Studiile realizate in climatologia Bucureștiului (Vâlsan, 1916, Gâștescu și alŃii, 1979, Ielenicz, 1984, Grigore, 1990, Niculescu, 2000). Spațiile urbane afectează curenți și distribuția precipitațiilor pe sute de kilometri ( Kaufman si alti., 2007)
Hidrologie (Simionescu, 1940, Gâștescu și Nicola, 1961, Pișota, 1972, 2000, Pișota și Moisin, 1977)
Pentru a furniza nevoia minimă de siguranță pentru locuitori, zonele construie trebuie ținute departe de zonele cu probleme ascunse afectate de riscuri și dezastre . Cutremurele, riscuri geologice, potențiale inundatii. Rețeaua de gaz, curent și gaze pot fi afectate de acestea și cauza combusti și explozi.
II. Caracteristici Meteo
Bucureștiul se bucură de o climat temperat continental cu ierni reci si veri foarte calde. (tabel1) Primăvara și Toamna sunt anotimpurile in care se inregistreaza cele mai mari precipitații
Radiația solară globală este de 125,39 kcal/cm2 pe suprafaŃa orizontală, valoarea maximă a insolaŃiei înregistrându-se în iulie (18,33 kcal/cm2 la BucureștiFilaret și 18,21 kcal/cm2 la București-AfumaŃi), iar cea minimă în decembrie (3,040 kcal/cm2 ) (Neacșa și Popovici, 1969). Un factor foarte important care determină dinamica acestui indicator este durata de strălucire a Soarelui, importantă întrucât influenŃează o serie de decizii urbanistice (iluminatul străzilor, orientarea și configurația clădirilor, proiectarea serelor) ori speciile de plante cultivate (AndriŃoiu și Ciocoiu, 1969)
Astfel, valorile maxime ale duratei de strălucire a Soarelui apar în iulie, când la majoritatea stațiilor meteorologice s-au înregistrat valori de peste 290 ore (291,2 ore la București-Băneasa, 292,1 ore. Atrag atenția diferențele existente intre stațiile București -Băneasa și București -Filaret.
Media multianuală a precipitașiilor este mai mare in centrul orașului (612.4 mm an în Filaret) față de valoarea inregistrată la perifiere (602.1 mm stția Băneasa) ( conform ClimaRomâniei, 2008), aceste valori sunt o consecință directă a cantității mari de aerosoli produși de industrie și trafic. Ploile cu caracter de aversă dea lungul veri sunt des insoăite de grindinșă.
Numărul anual de zile cu ceață eatw dw 40-50 zile. În multe cazuri ceața este combinată cu ceața urbană, ce creează o atmosferă greu de respirat. Ca urmare a concentrației mare de poluanți, gradul de nebulozitate este mai mare în oraș și mai redus in zona limitrofă. Lunile cu gradul cel mai ridicat de nebulozitate sunt Noiembrie- Martie, iar lunile cu cel mai redus sunt în intervalul Iulie-Septembrie. (Dumitrescu, 2007).
Metropola București are cel mai tipic climat climat urban din România, fiind cea mai mareinsulă de căldură din România. (Bogdan și Niculescu,1999).
Poluarea naturală prezentă in București este dată de furtunile de praf datorită terenurilor aride ce inconjuară capitala aceasta aflându-se in cadrul teritoriilor afectate de aridizare fig.
De alungul veri, acest praf este traportant de vanturile se intensifica si transportă cantitați de pulberi de suspensie ce influențează negativ calitatea aerului în București.
Circulaia aerului influențează în mod direct dispersia poluanŃilor în atmosferă. Viteza vântului scade spre centrul municipiului București, comparativ cu valorile înregistrate în exteriorul acestuia. Vânturile dominante sunt cele de NE.
Un fenomen specific climei municipiului București care schimbă caracteristicile regimului eolian îl constituie briza urbană (curenți de compensație – Bordei și alŃii, 1979), fiind condiŃionată de regimul termic de zi și noapte, luând naștere datorită încălzirii diferenŃiate a spaŃiilor construite faŃă de câmpia limitrofă (Neacșa și Popovici, 1969, Dumitrescu, 1971, Gugiuman și Cotrău, 1975).modifica
Peisajul urban creează un topoclimat diferit de cel rural ce-l îmconjuară studiile arătând diferențe de pană la 12 C in timpul nopților calme și senine. ( Oke, 1981). Bucureștiul prezintă un mozaic de zone mai calde sau reci în funcție de tipul de utilizare a terenului spre exemplu diferențele intre o zona de parc și o zonă construităeste de pînă la 3 grade, fig. .Geometria străzilor deasemenea joaca un rol important distribuția temperaturi ce produc diferențe intraurbane de temperatură. Factorul (SVF)(sky view-factor acest factor a fost dovedit sa fie corelat cu efectul de insulă de căldură.
Geometria străzilor este importantă în cantitatea de radiație primită de imobile dispersia temperaturilor în interiorul orașului, ventilația, consumul de energie și potențialul de răcire a întregului sitem urban .
Efectul de canion stradal este dat de două rânduri paralele de clădiri separate de o stradă influențat de oparametri precum ( înălțime cladirilor raportată cu lătimea străzi(H/W)., orientarea străzi pe direcția vânturilor,obstacole și porozitatea( dimensiunea și locația deschiderilor exemplu intersecțiile). Exemple de canioane stradale in București sunt bulevardele: General Gheorge Magheru, Decebal etc. Efecte date de canioanele stradale sunt efectul de canalizare a curenților de aer se întâmpla atunci când canioanele sunt orientate paralel cu direcția de batere a vînturilor (Fig. ) Canalizarea vânturilor poate crea un discomfort pedeștrilor, ca efect pozitiv poate dispersa polorea generată la nivelul străzi .
Efectul Venturi când vânturile sunt tunelate printr-o deschizătură relativ mică, viteza este accelerată.. Când este combinat cu efectul de canalizare viteze accelerate ale curenților se vor creea pe intreaga lungimea canionului stradal.
Alte geometri stradale urbane cerc deschis cu beneficiul unei durate de luminozitate pentru locatari mai mare, prezența curenților centrifugi temperaturi de doua ori mai mari fata de geometria de tip canion. Exemple intersecșiile stradale.
Resultate:
După analiza datelor climatice pe ultimi 50 ani si a unor indici reprezentativi am putut arata restrictivitatea factorilor climatici in dezvoltarea urbană a capitalei României. Suprafța adiacentă a Bucureștiului este compusă majoritar construită, alcătuită dintr-o rețea se străzi complexă cu diferite marimi si orientări, clădiri cu diferite înălțimi, fabrici, coridoare stradale ce canalizează masele de aer, spatii verzi luciul de apă toate acestea generează diferite topoclimate. Alt factor care influențează parametri climatici din capitală sunt materialele ce au un coeficient mare de reținere a călduri.
Conform datelor principalele fenomene de risc din capitală sunt seceta, furtuni violente, de praf și temperaturile ce depășesc valuare confortului termic de (25C). Cel mai adesea aceste valori apar pe parcursul veri când capitala este supusă unui stres climatic ridicat. În acestă perioadă conditiile de viață sunt afectate de temperaturile ridicate și precipitatiile insuficiente.
Pe parcursul ultimilor 50 ani, temperaturile in centrul orașului au crescut fenomenu find din ce in ce mai prezent si cu extinderea spațiului urban..
În cosecință, pe parcursul lunilor de vară Bucurestiul se trasformă intr-un mediu ostil ce face ca rezidenți sa migreze temporar către zonele montane și deluruase. Populația rămasă va fi forțată să utilizeze sitemele de răcire intensiv ce va duce la un consum mare de curent electric si emisi de freoni CFC -12.
Aceste date dovedesc prezența topoclimatelor diferite și diferența de temperatura în iteriorul orașului
Capitolul III – Caracteristici Geologice
Bucureștiul prezintă condiții geologice deosebite precum: lpsa roci de bază rocă dură pana la adâncima superioară a cretacicului de 700-1500 m (Mandrescu N, Radulian M, Marmureanu 2004) iar aproape de suprafațăo alternare de straturi de nisipuri, pietrișuri si argilă Quaternară pe o adâncime de 300 metri. O puternica heterogenitate laterală si importante adșncimi verticale variate a acestor depozite dau caracterul complicat al structuri geologice a Bucureștiului.
Situat deasupra unui basin sedimentar neogen al Platformei Moesice. Această platformă Moesica formată din două straturi importante conform ( Mutihac, 1990; Răileanu si altii., 1994)
– un fundament cristalin Precambrian din sisturi cloritoase si sericitoase
– un strat sedimentar compus din formaiuni marine cutate din Paleozoic si Mezozoic. Cea mai mare adâncime al stratului sedimentar depașește 14,000 de metri (Matenco 1977) in preajma Carpațiilor Orientali
2.1 Clasificarea depozitelor Coaternare :
O primă clasificare a depozitelor Quaternare din arealul București a fost făcută in 1952 de către Liteanu. Acastă clasificarea in 7 mari straturi este acceptată pana in prezent si imbunătățită de studiile Ciugudean și Martinof 2000; Ciugudean-Toma și Stefanescu, 2006.
Stratul 1: Depozite antropogene de sol, sedimente recente si sol organic de pană 3-10 madăncime
Stratul 2: Complex de nisipși leoss, reprezentând depozite Halocene de Loess, argile prăfoase si nisipuri. Grosimea acestui strat variază intre valori de 2-5 m in zona interfluvială Dâmbovița -Colentina , 10 -16 metri în zonele nordice sudice ale Bucurestiului (Băneasa-Pantelimon și Cotroceni -Văcărești)
Stratul 3 Pietrișurile și nisipurile de Colentinacu adăncimi de până la 20 m este un strat ce contine nisipuri și pietrisu cu distribuție variată acest strat lipsește in partea de vest a Bucureștiului.
Stratul 4 Complexul argilos intermediar conține panâ la 80 % argilă cu intercalări nisipoase, adâncimea acestui strat variază intre 0-25 m.
Stratul 5 Nisipurile de Moșistea, cuprinzând stratul acvifer Motiștea adâncimea acestui râu variază intre 1-25m.
Stratul 6 Complexul marnos lacustru, ce prezintă variații de argilă marnoasă si nisipuri fine cu particule de < 0,005 mm cu adâncimi de 6-30m.
Inventariind informațiile furnizate prin descrierea din cadrul geologic general ar rezulta că datorită creșterii considerabile în grosime a depozitelor terțiare și cuaternare de la sud spre nord ne-am putea aștepta la o sporită rată de subsidență pentru cartierele din jumătatea nordică a orașului. În zona Bucureștiului mai mulți autori (Pauliuc et al, 1979; Papaianopol et Marinescu, 1994; și alții) apreciază că sedimentarea s-a realizat pe un fundament având sensuri diferite de mișcări izostatice, anume
Astfel, se cunoaște că în terasa II a Colentinei cu altitudinea relativă de 7-8 m tăiată de râul Dâmbovița au avut obârșia în vremuri istorice trei văiugi. Prima izvora la nivelul actualei Piețe Crângași și curgea în direcția SE prin cartierul Regie spre Dâmbovița, a doua izvora la sud de Piața Victoriei și traversa Calea Buzești, Calea Griviței, Calea Plevnei debușând în lunca mlăștinoasă a Dâmboviței, în timp ce a treia, izvorând din parcul Ioanid, a curs în lungul actualei străzi Jean Luis Calderon, prin Piața Rosetti, strada Olteni spre Radu Vodă.
Simplul fapt că în prezent aceste văi au fost acoperite cu construcții nu înseamnă că de-a lungul zonelor respective nu poate exista pentru apele subterane o dinamică mai accentuată, ceea ce implicit conduce, potențial, la o mai mare mobilizare aici a nisipului patului acviferelor și deci în ultimă instanță la posibilitatea existenței de tasări diferențiate sau chiar prăbușiri. Având însă în vedere măsurătorile furnizate prin PSI, pe aria orașului București au fost evidențiate 7 poligoane, ce indică mișcări de subsidență relativ unitare comparativ cu reperele alese în regiunea sudică a orașului.
Astfel, se cunoaște că în terasa II a Colentinei cu altitudinea relativă de 7-8 m tăiată de râul Dâmbovița au avut obârșia în vremuri istorice trei văiugi. Prima izvora la nivelul actualei Piețe Crângași și curgea în direcția SE prin cartierul Regie spre Dâmbovița, a doua izvora la sud de Piața Victoriei și traversa Calea Buzești, Calea Griviței, Calea Plevnei debușând în lunca mlăștinoasă a Dâmboviței, în timp ce a treia, izvorând din parcul Ioanid, a curs în lungul actualei străzi Jean Luis Calderon, prin Piața Rosetti, strada Olteni spre Radu Vodă. Simplul fapt că în prezent aceste văi au fost acoperite cu construcții nu înseamnă că de-a lungul zonelor respective nu poate exista pentru apele subterane o dinamică mai accentuată, ceea ce implicit conduce, potențial, la o mai mare mobilizare aici a nisipului patului acviferelor și deci în ultimă instanță la posibilitatea existenței de tasări diferențiate sau chiar prăbușiri.
Având însă în vedere măsurătorile furnizate prin PSI, pe aria orașului București au fost evidențiate 7 poligoane, ce indică mișcări de subsidență relativ unitare comparativ cu reperele alese în regiunea sudică a orașului.
Comform datelor………………………….. zona din cartierul obor dintre este amplasat pe terasa t2 a râului Colentina.Perimetrul ca și cartierul respectiv. Litologic subasmentul cartierului și perimetrului analizat avem prezența unui pachet de 2,5-6 m de loess ( de la suprafță spre adâncime) urmat de un strataluvionar – nisipuri fine,pietrișuri cu o grosime de 8m,mărginite la p pleistocenul superior. Urmează subformțiunea aluviunilor îngropate in Pleistocenul mediu construită ân partea superioară dintr-o alternare de nisipuri argiloase și nisipuri micacee de la grosiere la fine cu intercalații de pietrișuri mărunte, cu o grosime în jurul valoi de 20m, subcedată de o secvență de argile vinții, nisipoase, carbonatice și fine cu o grosime de de circa 100 metri.care la rându lor sunt aflate pe formțiunea de Dunăre ( pleistocenu Superior), construită din o serie de ritmuri sedimentare. , cu câte 3-4 roci silicoclastice de la nisip grosier la nisip mediu-fin cu incursiuni de argilă cenusie-verzuie groasă de circa 300m.
În teren un factor comun al construcțiilor care sufereau de sibsidență erau construcți vechi și mici predominant case de locuit modeste. Aceasta se datorează faptului, casele in prima jumătate a secolului 19 erau cinstruite pe ziduri, cea ce va duce la o rată a susidenștei in cazul lor mai mare decât cea a construcțiiolor ce dispun fundții pe planșeu de beton.Rezultund pentru poligonu Ob ca rezultat al susidentei combinarea factorilor naturali cu cei tehnici.
Hidrologie
Spațiul urban construit din București produc schimbări importante asupra cadrului natural și de asemenea este afectată de acestea prin acțiunea componentelor sale. Apa subterană prin compoziția sa chimică și prin nivelul său piezometric, creează limite pentru spațiul urban construit( Diaconu. și alți.,2017).
De a lungul istorie dezvoltarea spațiului urban Bucureștean toate straturile acvifere au fost afectate de intervenția umană. Din perspetiva alimentări cu apă primul strat în care a fost exploatat a fost stratul acvifer Colentina (fig. ) prin izvoare naturale și puțuri de mică adâncime. Din a doua jumătate a secolului 19 ca urmare a extinderi industriei ce a dus la o urbanizare accelerată toate cele 3 straturi acvifere au fost exploatate. Alte intervenți crearea magistralei de metrou 1976-1981, și intervențiile asupra cursului râului Dâmbovița care la Piața Unirii a ajuns să curgă în prezent pe sub două magistrale de metrou, un pasaj rutier și unul pietonal și construirea magistralei NW-SE (1976 -1980) de canalizare a capitalei ca circulă sub Dâmbovița menită preia tot fluxul pe ape menajare și pluviale ale capitalei. (Boukhemacha și altii., 2015).
Sub raport hidrologic, Bucureștiul este situat la confluența Dâmboviței cu Colentina, aparținând deci bazinului Argeș. Teritoriul municipiului București are o alimentare hidrică predominant de suprafață
Bucureștiul este străbătut de următoarele râuri:
● Dâmbovița cu o suprafață de bazin de 2759 km și o lungime de 266 km. –
● Colentina cu o suprafață de bazin de 636 km2 și o lungime de 80 km, confluând cu Dâmbovița la altitudinea de 49 m.
Pe teritoriul Bucureștiului rectificările de malurile râului Dâmbovița au fost începute în 1868, continuate în 1880-1886, apoi în 1900, 1930 și 1939. Sub aspectul debitelor, regimul său natural este influențat prin derivația apelor mari către Ciorogârla, deversarea apelor din București (500000 m3 /zi) și aportul lacurilor de pe Colentina. Debitele maxime provin din ploi și mai puțin din zăpezi. Cel mai mare debit înregistrat după 1900 în București a fost în 1975, de 120 m/s .
Debitul maxim în condițiile actuale este de 130 m3 /s la Cotroceni. Debitele medii zilnice pentru perioada caldă (aprilie – noiembrie ) la Conțești sunt de 2,97 m3 /s dar pot coborî și la 0,60 m3 /s , iar pentru perioada rece (decembrie – martie )de 20,21 m3 /s. Luna cu debitul minim în perioada rece este ianuarie, iar pentru cea mai caldă este septembrie. Debitul mediu zilnic minim anual este de 2,24 m3 /s . Aluviunile în suspensie au un debit mediu multianual de 24,2 kg/s sau 2,08 kg/m3 .
Variațiile anuale sunt însă foarte mari. Mediile lunare cresc puternic în martie (peste 30kg/s), ating un maxim în mai – iunie (peste 60 kg/s) și scad din august, atingând un minim în octombrie. Râul Colentina are o lățime care variază între 7 – 15 m și o adâncime de 1 la 3 m; viteza este de 3 m/s. Colentina a fost un râu mic de tip „mostiște”. În zona București era mlăștinoasă și seca adesea vara.
Amenajarea în prima etapă, a durat până în 1945, când s-a tăiat canalul Bilciurești–Ghimpați și s-au amenajat lacurile Buftea, Mogoșoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei. Ulterior s-au mai creat lacurile: Buciumeni, Străulești, Grivița, Fundeni, Pantelimon I și II și Cernica. În prezent pe valea râului Colentina sunt amenajate 15 acumulări dintre care 9 sunt în administrația Regiei Generale de Apă București (Mogoșoaia, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon II și Cernica) iar 6 sunt sub administrația Companiei Naționale Apele Române (Buftea, Buciumeni, Chitila, Plumbuita, Fundeni și Pantelimon I). Scurgerea medie lunară multianuală cea mai mare din an este de 2,44 m3 /s. Cea mai bogată lună ca scurgere medie este februarie. Pe anotimpuri, iarna se scurg 39,3%, cu un debit mediu de 0,85m3 /s, primăvara 34,8 % , cu un debit mediu de 0,75m3 /s, vara 14,8% cu un debit mediu de 0,32m3 /s, toamna 11,1%, cu un debit de 0,24m3 /s.
Bazinele hidrografice, lacuri de acumulare.
Lacuri, iazuri Pe raza orașului sunt patru lacuri naturale (Morarilor, Herăstrău, Vergului și I.O.R.), cu suprafețele de 1.12 ha, 77.00 ha, 2.20 ha și respectiv 0.50 ha. Pe râul Dâmbovița se află Lacul Morii – lac de baraj artificial cu rolul de regularizare a cursului Dâmboviței. Majoritatea sunt iazuri amenajate în lungul văilor de tip mostiște; altele sunt limane fluviatile tipice. (fig.)
În București se mai păstrează și câteva lacuri de luncă. Cele mai multe lacuri de vale, realizate prin baraje se găsesc pe Colentina. Ele au început să fie amenajate din 1930 (Buftea, Mogoșoaia, Băneasa,Herăstrău, Floreasca și Tei). Toate aceste lacuri, împreună cu anumite spații din jur constituie zone de agrement. Totodată apa lor poate avea și alte folosințe, ca piscicultură, irigații etc.
Pe cursul inferior al râului Colentina se formează o rețea de lacuri amenajate după cum urmează:
● Lacul Mogoșoaia are o suprafață de 100 ha, un volum de 2.000.000 mc, un debit vehiculat de 2,5 m/ s, o lungime de 4,6 km, o lățime între 50 și 500 m și o adâncime de 0,5 – 4 m;
● Lacul Străulești are o suprafață de 33 ha, un volum de 0,7 mil. mc, un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,3 km, lățimea între 100 – 300 m și o adâncime de 1 la 5 m;
● Lacul Grivița are o suprafață de 53 ha, un volum de l.000.000 mc , un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 3,8 km, lățimea între 50 – 500 m și o adâncime de 1 la 4 m;
● Lacul Băneasa are o suprafață de 40 ha, un volum de 600.000 mc, un debit vehiculat de 2,5 m/s, lungimea de 3 km, lățimea între 50 – 400 m și o adâncime de 1 la3 m;
● Lacul Herăstrău are o suprafață de 77 ha, un volum de 2.300.000 mc, un debitvehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,8 km, lățimea între 50 – 1000 m și o adâncime de 1
la 5 m;
● Lacul Floreasca are o suprafață de 70 ha, un volum 1.600.000 mc , un debit vehiculat de 2,5 m/s, lungimea de 3 km, lățimea între 100 – 800 m și o adâncime de 1 la 5 m;
● Lacul Cișmigiu are o suprafață de 29.500 mp, lungimea de 1,3 km, lățimea de 50 m și adâncimea de 1 la 2 m.
Sistemul de canalizarea al Bucureștiului
Debitele maxime generate de ploi căzute asupra orașului în situația actuală la probabilitatea de 1:100 ani variază între 102 mc/s la podul Grozăvești și 217 mc/s la podul Vitan, iar la probabilitatea de 1:333 de ani, crește la 122 mc/s la podul Grozăvești și 259 mc/s la podul Vitan.
Colectarea apelor uzate. Apele uzate și meteorice sunt colectate printr-o rețea de canalizare, numită unitară (rețea unică pentru cele două tipuri de apă). Ajutată de 12 stații de pompare numite SPAU (stații pompare apă uzată), această rețea unitară conduce efluenții la extremitatea sud-estică a orașului, unde se află stația de epurare de la Glina, în prezent nefuncțională.
Această rețea de colectare a apelor este dispusă în formă de schelet de pește, având ca ax central, veritabilă coloană vertebrală, caseta situată sub râul Dâmbovița, de-a lungul Splaiului Unirii. Acest enorm colector, compus din două și apoi din trei subdiviziuni, cu o secțiune de aproape 3 m fiecare, a fost construit în același timp cu amenajarea Dâmboviței, și strânge apa din marile conducte de canalizare situate sub marile bulevarde.
Pragurile de precipitații pentru Municipiul București sunt următoarele:
Atenție Inundații Pericol
15 l/mp/3 h 30 l/mp/ 1 h 40 l/mp/ 1 h
35 l/mp/ 2 h 52 l/mp/ 3 h
37 l/mp/ 3 h 65 l/mp/ 6 h
42 l/mp/ 6 h 80 l/mp/ 10 h
Datorită creșteri suprafeței impermeabile a orașului cu cu circa 60 % frecvenței fenomenelor extreme cu cantități de ape meteorice si o retea de canalizare veche de un secol iar caseta colectoare de sub Dâmbovița nu face față să colecteze și apele menajere și cele pluviale. Alt factor este blocarea aceste casete cudeșeuri intr-o zi normală aceasta funcționând la 50% din capacitate .Ca in final apele sa ajunga în subsolurile clădiriloe sau ajung în stradă.
Capacitatea maxima a canalizăro conform apa nova fiind de 150 m/s comform apanova
Pânza freatică joacă un rol important in dezvoltarea spațiului urban Bucureștean oferind o sursă de apă, ân același timp prezintă riscuri vitale, cunoscute mai putin ce pot crește costurile de mentenanță ale spațiului construit.
Bucureștiul datorită extinderi spațiului impermeabil și extinderi spațiului construi suburban al metroului, pasaje și parcări subterane, pierderi de apă din rețeau de distribuție și cel colector au dus la creșterea nivelului piezometric în stratul superior.( draghici si masa
În momentu de față multe din construcțiile bucureștene necesită lucrari de drenare și lucrări de asecări prin foraje de epuisment. Acestea duc la un cost ridicat și riscur adționale precum rupturi hidraulice .
Administrația Națională de Meteorologie (Eds.). Sandu, I.,
Pescaru, I.V., Poiană, I., Geicu, A., Cândea, I., &Țâștea,
D., (2008). ClimaRomâniei, Editura Academiei Române.
Dumitrescu, E. (2007). Clima orașului București, Editura Ars
Docendi, București.
Bogdan, O., Niculescu, E. (1999). Riscurile climatice din
România, Editura Compania Sega International,
București.
Nicholls RJ (1995) Coastal megacities and climate change. GeoJournal 37(3):369–379
Kaufman; Karen C. Seto; Annemarie Schnieder; Zouting Liu; Weile Wang
Journal of Climate 20(10): 2299-2306
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: II. 1 Surse ……….5 [308190] (ID: 308190)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
