Ideologii politice în epoca contemporană [620315]

1 | Pagina
Ideologii politice în epoca contemporană
PANCU Damian -Iulian
RISE RO – Anul II

Protestez împotriva …
Violenței în Familie
Violența în familie poate fi definită pe larg ca fiind un model comportamental abuziv al
unuia sau al ambilor parteneri dintr -o relație intimă precum mariajul, concubinajul, familia,
prietenia sau conviețuirea. Potrivit legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în
familie, republicată în 2014 : „violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune
intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se
produce în mediul familial sau domestic ori înt re soți sau foști soți, precum și între actuali sau
foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima .”
Legea recunoaște următoarele tipuri de violență în familie: violența verbală, violența
psihologică, violența fizică, violența sexuală, violența economică, violența socială, violența
spirituală. Totodată, ea este cunoscută și sub denumirile de violență domestică, abuz domestic,
abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă.
Conform datelor centralizate în anul 2018 de către Agenției Naționale pentru Egalitatea de
Șanse între Femei și Bărbați s -au înregistrat 13.182 cazuri de violență domestică, din care 2. 149
victime adulte de sex feminin, 172 victime de sex masculin și 10.861 victime minore. Dacă privim
situaț ia de la nivel global, c onform Organizației Mondiale a Sănătății , aproximativ 38% dintre
femeile ucise la nivel mondial sunt ucise de către partenerii lor.
Deși violența domestică are o istorie veche, luarea măsurilor în acest sens a început abia în
secolul XIX în unele state din SUA și în UK. La nivel mondial, problema se regăsește pe agenda
publică abia din anul 1990. În prezent, situația este încă una gravă, anual se observă creșter i ale
abuzului casnic în diferite țări din lume.
De aceea este necesar un protest împotriva violenței în familie, căci, așa cum consider a și
Martin Luther King Jr. în „ Scrisoare din î nchisoarea Birmingham ”, considera că suntem prinși
într-o rețea inevitabilă de mutualitate, le gați într -o singură haină a destinului și că o rice afectează

2 | Pagina
direct pe unul, afectează pe toți indirect („We are caught in an inescapable network of mutuality,
tied in a single garment of destiny. Whatever affects one directly , affects all indirectly .”).
În Declarația Națiunilor Unite cu privire la eliminarea violenței împotriva femeii din 1993 ,
este subliniat faptul că „ violența asupra femeii este o manifestare istorică a inegalității relațiilor
de putere dintre bărbat și fem eie, care a dus la dominația și discriminarea femeilor de către
bărbați” . Cu toate acestea, abuzul asupra sexului feminin rămâne o problemă la nivel global,
United Na tions Population Found precizează că acest tip de violență rămâne cel mai întâ lnit mod
de încălcare a drepturilor omului, una din trei femei experimentând abuz fizic sau sexual cel puțin
o dată în viață. De asemenea, abuzul asupra copiilor în cadrul violenței în familie atinge procente
de până la 50%, multe state neavând legi care să interzică pedeapsa fizică asupra minorilor.
În „Violența asupra fem eilor în familii și în relații” se precizează că la nivel global, bătaia
soției este considerată drept justificată în anumite circumstanțe de majoritatea populației din
diferite țări, cel mai frec vent în situații de infidelitate reală sau suspectată de soți sau de
‘neascultare’ față de un soț sau partener. („Globally, wife -beating is seen as justified in some
circumstances by a majority of the population in various countries, most commonly in situations
of actual or suspected infidelity by wives or their "disobedience" toward a husband or partner.” ).
Toate acestea evidențiază discrepanța socială atât între copii și adulți, dar mai ales între
femei și bărbați și subliniază necesitatea unei intervenții pentru a realizarea unei uniformizări între
sexe și vârste. Acest lucru nu se poate aștepta a veni de la sine după o anumită perioadă de timp, căci și Martin Luther King Jr. amintea că din păcate, este un fapt istoric faptul că grupurile
privilegia te renunță rar la privilegiile lor. Indivizii pot vedea lumina morală și renunță voluntar la
postura lor nedreaptă; dar, după cum ne -a amintit Reinhold Niebuhr, grupurile tind să fie mai
imorale decât indivizii („Lamentably, it is an historical fact that privileged groups seldom give up
their privileges voluntarily. Individuals may see the moral light and voluntarily give up their unjust
posture; but, as Reinhold Niebuhr has reminded us, groups tend to be more immoral than individuals ”).
Totodată, violen ță în familie se face simțită și la nivel de comunitate, și chiar și în plan
economic, observându -se neadaptarea copiilor abuzați la piața muncii și în societate, dar și o
prezentă mult mai redusă din partea femeilor în ceea ce prezintă cadru economic, soci al și politic .

3 | Pagina
Toate acestea vin în contrast cu ideiile lu i Charles Fourier care notează ca o presupunere
generală că p rogresul social și schimbările perioadei sociale apar în virtutea progresului femeilor
spre libertate, iar declinul ordinii sociale are loc în virtute a scăderii libertății femeilor. Pe scurt,
extinderea privilegiilor femeilor este principiul general a l tuturor progreselor sociale („ as a
general proposition: s ocial progress and changes of [social] Period occur by virtue of the
progress of women toward liberty, and the decline in the social Order occurs by virtue of the
decrease in women’s liberty…. In short, the extension of the privileges of women is the general
principle of all social progress”).
Astfel, acest protest poate fi considerat unul de natura feminismului socialist, promovând
nu doar drepturile omului, dar mai ales cele ale femeii și ale copiilor împotriva violenței fami liale
și chiar împotriva abuzului patria rhatului în anumite cazuri. Acest fapt este evidențiat și de nevoia
de egalitate și echitate, dar și de necesitatea intervenției unei puteri exterioare, care să ducă la o
conștientizare la nivel înalt a problemei și la impunerea unor măsuri de combatere a abuzului
domestic.
În acest sens, se poate vorbi de implementarea un or mecanisme de reglementare în ceea ce
privește pedeapsa fizică și abuzul asupra copiilor, dar și în privința educației femeilor, a promovării
egalității de gen prin locuri de muncă accesibile oricărui sex, nivel salarial asemănător, și mai ales a unor no rme împotriva discriminării femeii în societate.
Protestul acesta este unul ce își dorește găsirea unei armonii în societate prin promovarea
egalității de gen și a non -violenței în familie și în cadrul social. El nu poate deveni unul violent și
nu își dor ește luarea de măsuri violente împotriva vătămătorilor și a celor ce înfăptuiesc abuzul,
căci, citân du-l pe Martin Luther King Jr: „d e fapt, noi, cei care ne angajăm în acțiuni directe non –
violente, nu suntem creatorii tensiunii. Noi abia scoatem la suprafață tensiu nea ascunsă care este
deja vie” („Actually, we who engage in nonviolent direct action are not the creators of tension.
We merely bring to the surface the hidden tension that is already alive .”).
Luând în considerare aceste idei, scopul glo bal al protestului este lupta împotriva violenței
în familie și promovarea la nivel mare a egalității de gen. Se dorește o uniformizare a relațiilor și
drepturilor și obligațiilor a membrilor unei familii și înlăturarea discrepanțelor în plan social în tre
sexe.

4 | Pagina
Bibliografie :

1. Martin Luther King Jr, Scrisoarea din închisoarea Bir mingham
2. Charles Fourier , Natura femeilor, link:
https://link.springer.com/chapter/10.1057/9780230372818_2?fbclid=IwAR2ktvdC –
SDHdDVdnlIse_7D3AYNJX6soY_2gWJ1xALr8LV3 MX53xzTRb5I
3. Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, Analiză privind centrele pentru consilierea
agresorilor în situații de violență domestică sau violență împotriva femeilor la nivel
național, link:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Rapoarte_si_studii_institutii_din
_subordine_coordonare_autoritate/ANESFB/2019Analiza_centre_agresori.pdf
4. Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Anliză de situație, link:
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/u ploads/2016/01/Analiza -de-situatie -2015-
7.pdf