Identitatea Vizuala In Proiectele Regio

Identitatea vizuală în proiectele Regio

Cuprins

Am ales să abordez tema „Identitatea vizuală în proiectele Regio” în cadrul prezentei lucrări deoarece indentitatea vizuală este o parte esențială a strategiei de comunicare, mai exact este amprenta care promovează și identifică Programul Operațional Regional.

Îdentitatea vizuală joacă un rol esențial în zilele noastre prin totalitatea aspectelor sale – formă, culoare, stil – ea individualizează și personifică în același timp, impunându-se și manifestându-se prin toate aspectele sale ca nume, design siglă, slogan, documente personalizate.

Cele mai importante companii sunt recunoscute în întreaga lume prin intermediul elementelor de identitate vizuală, fiecare element are dinainte stabilite reguli cu privire la forma și modul de prezentare precum și culorile folosite. Pentru a fi ușor de recunoscut în orice parte a lumii. De exemplu Coca-Cola, cum ar fi ca în fiecare țară să fie folosite alte culori și altă formă a siglei, rezultatul ar fi că firma nu ar mai fi la fel de cunoscută și produsele nu ar fi la fel de vândute. De aici deducem importanța identității vizuale și rolul pe care îl joacă în societatea noastră. Uniunea Europeană a înțeles acest aspect și de aceea pune așa mult preț pe identitatea vizuală și pe controlarea modului în care sunt promovate fondurile nerambursabile.

Acesta este și motivul pentru care am ales să aprofundez acest subiect, să analizez identitatea vizuală a Programului Operațional Regional, deoarece acest program controlează și acordă foarte multă atenție modului în care este beneficiarii promovează proiectele finanțate și prin intermediul proiectelor, promovarea programului în sine.

Lucrarea este formată din patru capitole, dintre care primele trei abordează o serie de concepte teoretice, iar ultimul capitol reprezintă un studiu de caz pornind de la conceptele prezentate în prima parte asupra utilizării elementelor de identitate vizuală într-un proiect de promovare turistică.

Primul capitol se numește simplu și sugestiv „Programul Operațional Regional” în cadrul acestui capitol am prezentat Fondul European pentru Dezvoltare Regională, fond din care Programul Operațional Regional este finanțat în proporție de 84%, iar în continuare am prezentat programul cu toate obiectivele propuse, finalizând cu enumerarea celor 6 axe prioritare tematice și 14 domenii de interventie.

Capitolul al doilea se numește „Identitate vizuală și promovare ”, în cadrul acestui capitol am prezentat ce rol are identitatea vizuală și promovarea pentru fondurile europene. Capitolul se împarte în două părți, prima parte are ca temă comunicarea publică și promovarea în proiectele europene. Cunoasterea acestor concepte este esențială în derularea unor campanii eficiente de promovare a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană. Aceste campanii influențează în mod decisiv capacitatea de absorbție a fondurilor structurale atât din perspectiva informării cu privire la oportunitățile de finanțare nerambursabilă accesibile României, cât și din cea a convingerii beneficiarilor de necesitatea inițierii unor proiecte durabile, cu un impact socio-economic crescut.

Cea de a doua parte prezinta importanța și rolul identității vizuale în proiectele europene. Toate companiile importante funcționează astăzi sub imaginea unui logo, unei sigle sau unui slogan, deoarece trăim în secolul vitezei, într-o lume a imaginilor, unde dacă nu există un element care să capteze atenția, nimeni nu citește ce scrie pe un pliant, afiș sau orice altă formă de publicitate.

Capitolul al treilea are ca temă „Identitatea vizuală Regio”, după cum reiese și din titlu în cadrul acestui capitol este prezentată semnătura vizuală Regio, regulile și elementele esențiale în respectarea identității vizuale a materialelor, precum și semnificația culorilor prezente în sigla Regio. Tot în acest capitol sunt prezentate princippalele obligații contractuale are beneficiarilor proiectelor POR în ceea ce privește informarea și publicitatea. În finalul acestui capitol am prezentat cum trebuie alese canalele și media de comunicare, care sunt avantajele și dezavantajele fiecărul suport mediatic.

În ultimul capitol am realizat un studiul de caz realizării materialelor publicitare și respectării identității vizuale într-un proiect de promovare turistică, finanțat prin POR, axa prioritară 5, domeniul major de intervenție 5.3. În prima parte a studiului de caz am prezentat proiectul cu toate activitățile și obiectivele sale. În partea a doua am prezentat modul în care aceste materiale au fost realizate și am făcut o comparație între aceste materiale și manualul de identitate vizuală. Îar în finalul studiului de caz am prezentat procedura de obținere a avizelor pentru identitatea vizuală a acestor materiale și motivul pentru care aceste avize sunt indispensabile.

Programul Operațional Regional

Conform Wikipedia Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Fondurile structuarle sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC).

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetarea și dezvoltarea tehnologică, antreprenoriatul și inovarea, protecția mediului, societatea informațională, IMM-uri, energia, turismul. FEDR este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene și al Parlamentului European. Conform articololui 176 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin participarea la dezvoltarea, ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă și reconversia regiunilor aflate în declin, FEDR contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune. În România FEDR este implementat prin Programul Operațional Regional.

Programul Operational Regional 2007-2013 (POR), numit și Regio este un program de dezvoltare regională în România, fiind un instrument foarte important pentru implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare și a politicilor de dezvoltare regională. Programul este accesibil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

Regio, conform Manualului de Identitate Regio, înseamnă fonduri europene care, alături de inițiativa locală și responsabilitatea individuală (ca și comunitate, instituție sau afacere) vor genera dezvoltarea unitară a regiunilor. Programul funcționează respectând principii ca egalitate de șanse în acordarea fondurilor pentru toți potențialii beneficiari eligibili, transparență în utilizarea fondurilor și dezvoltare durabilă, respectiv tipul de dezvoltare ce răspunde nevoilor societății de astăzi fără a compromite prin acțiunile sale, nevoile generațiilor viitoare. Astfel, se urmărește, exploatarea cu măsură a resurselor pentru a putea să se bucure de ele și generațiile viitoare.

Regio are ca obiectiv strategic sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile și echilibrată teritorial, potrivit nevoilor și resurselor specifice, a tuturor regiunilor Romaniei. Se va pune accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere, pe imbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, scopul este de a face din Regiunile Romaniei, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investitii.

Obiectivele specifice ale acestui program sunt:

– Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor;

– Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri

– Imbunătățirea accesibilității Regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legaturilor cu zonele inconjuratoare

– Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor

– Creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor

Proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional urmăresc, în mod deosebit:

– Imbunatatirea calitatii vietii si a infatisarii oraselor, precum si cresterea rolului lor in regiune;
– Imbunătățirea accesibilității regiunilor prin dezvoltarea rețelelor de infrastructură − drumuri județene și șosele de centură;

– Modernizarea serviciilor sociale: școli, clinici, servicii de intervenție în situații de urgență etc.;

– Creșterea investițiilor în afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor, îmbunătățirea rețelei de utilități și a infrastructurii de afaceri;

– Modernizarea și reabilitarea infrastructurii turistice existente.

Programul Operational Regional din Romania este finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) și sprijină regiunile Uniunii Europene care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană. Potrivit Eurostat, România are un PIB pe cap de locuitor ca putere de cumparare de 12.200 de euro, aproximativ 49% din media Uniunii Europene. Romania este a doua cea mai saracă tară din Uniunea Europeană, dupa Bulgaria.

Bugetul total alocat prin Regio a fost de aproximativ 4,4 miliarde euro în primii 7 ani (2007-2013). Finanțarea UE reprezintă aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri naționale, cofinanțare publică (14%) și cofinanțare privată (2%).

Potrivit Wikipedia , bugetul POR este impărțit pe axele prioritare în felul următor: axa prioritară 1 are 30%, axa 2 are 20,35%, axa 3 are alocat 15%, axa 4 are 17%, axa 5 are 15%.

Repartizarea fondurilor pe regiuni de dezvoltare s-a realizat astfel încât aceasta să susțină îndeplinirea obiectivului Programului Operational Regional privind sprijinirea unei dezvoltari echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei. In acest scop, regiunile și zonele mai slab dezvoltate au primit fonduri mai mari, pentru a împiedica creșterea disparităților economice și sociale deja existente între regiuni. Pe de altă parte, dezvoltarea regiunilor se realizează printr-o abordare integrată, printr-o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe 6 axe prioritare tematice și 14 domenii de interventie.

Axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale Programului Operațional Regional sunt:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere

Planuri integrate de dezvoltare urbană ( poli de creștere, dezvoltare urbană, centre urbane)

Sprijinirea investitiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuinte

Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport,

2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură.

Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale

3.3 Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale de intervenție în situații de urgență

3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor

4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante și neutilizate și pregătirea pentru noi activități

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea și modernizarea infrastructurilor conexe

5.2 Crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic

5.3 Valorificarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea atractivității regiunilor României ca destinații turistice.

Axa Prioritară 6: Asistența tehnică

6.1 Sprijinirea implementării, managementului și evaluării Programului Operațional Regional

6.2 Sprijinirea activităților de publicitate si informare privind Programul Operațional Regional

Pentru a obține fonduri în cadrul Programului Operațional Regional, solicitanții elegibili trebuie să aibă calitatea de instituție publică (de exemplu: instituțiile academice, cele de sănătate, serviciile de intervenție în situații de urgență); sau autoritate a administrației publice (primărie, consiliu local, consiliu județen); sau companie privată, în special IMM (întreprindere mică și mijlocie) ori microintreprindere; sau de organizație neguvernamentală (ONG).

Rezultatele specifice urmărite până în anul 2015, conform site-ului oficial Regio, sunt: peste 800 km de drumuri judetene – reabilitate/construite/modernizate; peste 200 km de sosele de centura – reabilitate/construite/modernizate; 50 de centre de sanatate reabilitate sau modernizate; 510 unitati mobile pentru situatii de urgenta – echipate; 3 000 de noi locuri de munca, prin sprijinirea microintreprinderilor; 4 000 de noi locuri de munca in cadrul infrastructurii de afaceri sprijinite; 500 de ha de spatii industriale reabilitate; 50 de cladiri de patrimoniu reabilitate; 50 de proiecte de investitii pentru dezvoltarea potentialului turistic al zonelor naturale; 400 de scoli reabilitate sau modernizate.

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune ca obiectiv general „creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic”.

Conform draftului documentului consultativ al Programului Operațional Regional 2014 -2020, noul POR nu vizează doar regiunile sau zonele cele mai sărace ale țării în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, ci se adresează și regiunilor mai dezvoltate, pentru a le valorifica potențialul competitiv, într-o măsură cât mai mare. Ca urmare a acestor considerații, prin POR sunt propuse atât investiții în diferitele tipuri de infrastructuri, cât și în servicii, diferențiate în funcție de gradul de dezvoltare și specificul regiunilor, formulând un set de priorități și măsuri adecvate pentru optimizarea raportului nevoi – resurse și identificarea mijloacelor necesare realizării obiectivelor propuse.

Programul Operațional Regional abordează dezvoltarea regională ținând seama și de necesitatea asigurării unei stabilități macroeconomice. Ea este completată de politicile sectoriale orizontale, menite să asigure un mediu propice mediului de afaceri, creării de locuri de muncă, inclusiv pentru persoane dezavantajate și creșterii bunăstării generale a populației.

Identitate vizuală și promovare

Comunicarea publică și promovare în proiectele europene

James Price Dillard definește campaniile de comunicare publică ca evenimente sociale, care depind de influența exercitată de comunitățile umane asupra comportamentului altor oameni (Dillard, Pfau, 2002, p. 633). Practic campaniile de comunicare publică reprezintă „instituționalizarea” eforturilor de a-i convinge pe ceilalți să adopte anumite comportamente sau să renunțe la practici nocive.

Comisia Europeană acordă comunicării publice un rol esențial în procesul de dezvoltare și schimbare socială. Comunicarea publică are la bază un principiu-cheie în management, și anume, principiul comunicării necesare și suficiente. Conform acestui principiu, doar descoperirea și remedierea tuturor cauzelor problemei duce la rezolvarea acesteia. Însă având în vedere că fondurile europene acordate unui stat membru prin intermediul Instrumentelor Structurale nu pot depăși 4% din Produsul Intern Brut al statului respectiv, ne arată că sprijinul financiar european nu este proiectat pentru a elimina toate problemele. Pe de altă parte, de-a lungul timpului s-a putut observa ca eliminarea selectivă a unor cauze și ignorarea altora, în condițiile unui efect negativ cumulat, nu are prea mari șanse de succes.

Pornind de la aceste premise, Alina Bârgăuanu, concluzionează că acești bani trebuie priviți ca un catalizator. Scopul acordării fondurilor de la Uniunea Europeană este finanțarea acelor proiecte cu caracter pilot ale căror rezultate pot fi extinse pe arii geografice diverse, la nivelul mai multor categorii sociale și asigurarea multiplicării efectului investiției. Comunicarea publica joacă un rol esențial în multiplicarea efectului investiției. Ea are ca scop punerea în mișcare a unor mecanisme de dezvoltare, atragerea și mobilizarea altor surse, mai ales surse provenind din mediul privat.

Comunicarea publică în cadrul programelor și proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile are multe roluri, printre cele mai importante enumerăm: rolul de a face proiectele vizibile; de a prezenta exemple de bună practică și abordare inovativă, astfel încât să fie preluate și multiplicate de alți beneficiarii; de a crește gradul de informare și conștientizare cu privire la sursele de finanțare europene în rândul publicului larg; de a asigura transparența utilizării fondurilor și a crea egalitate de șanse pentru cei interesați de o astfel de modalitate de finanțare; rolul de a ghida și orienta etapa „Apel la candidatură”, pentru a crește numărul celor care aplică pentru obținerea finanțării; rolul de a facilita încheierea de parteneriate și de rețele în vederea pregătiri și implementării proiectelor; rolul de a asigura acceptarea și utilizarea rezultatelor finale ale proiectului.

Conform lui Jean-Pierre Marhuenda, promovarea are drept scop să facă cunoscute și să pună în valoare un produs sau o marcă, un serviciu sau o activitate, o instituție sa o cauză importantă, un grup sau o persoană. Promovarea îmbracă deseori forma concretă a unui anunț, dar ea poate să utilizeze și mijloace din afara mass-media: participarea la târguri, expoziții, publicitate directă prin poștă (mailing), publicitate prin telefon (phoning) sau editări publicitare.

Joseph R. Dominick definește promovarea ca fiind „orice formă de prezentare și publicitate non-personală a ideilor, bunurilor sau serviciilor, plătită de obicei de un sponsor identificat.

În ceea ce privește promovarea fondurilor europene și a proiectelor de succes finanțate, acestea au avut parte de o promovare uriasă la nivel european. Însă această promovare nu întodeauna și-a atins scopul, deoarece mesajele transmise au fost generale, nereușind să transmită posibililor beneficiari mesaje diferențiate și specializate. De exemplu: campania de promovare POR a beneficiat de un spot publicitar difuzat la Televiziunea Română, în care era promovat programul în ansamblu, fără a fi promovate componentele sale. Astfel publicul nu a primit nici o informație din acest spot despre axele prioritare ale programului, tipul de proiecte pe care le finanțează, documente necesare, beneficiarii eligibili – care de altfel sunt diferiți de la o axă prioritară la alta.

Pentru a promova un fond, un program sau un proiect se pot folosi variate instrumente de comunicare și publicitate – de la spoturi TV și radio cu interviuri de campanie, conferințe de presă, pagină web, comunicate de presă, materiale de informare tipărite (broșuri, fluturași, afișe).

Miza promovării și comunicării publice este de a informa despre sursele de finanțare un număr cât mai mare de organizații, ca apoi să le acceseze în cunoștătință de cauză. Pe de altă parte promomvarea exemplelor de bună practică, a proiectelor de succes, va duce a creșterea numărului de organizații care vor căuta să preia idei de proiect precum cele promovate, astfel având garanția viabilității acelor proiecte se vor lupta să le pună în practică, apelând la diferite surse de finanțare (nerambursabile, rambursabile, autofinanțare).

Pe de altă parte promovarea asigură transparență proiectelor finanțate. Transparența constituie un factor cheie în gestionarea fondurilor europene și, de aceea, standardele comunitare acordă un rol deosebit și impun reguli stricte în ceea ce privește asigurarea informării publicului larg cu privire la beneficiile programelor finanțate din fondurile Uniunii Europene.

Înformația reprezintă în mod evident o resursă foarte importantă în prezent, lucru valabil și în ceea ce privește proiectele europene. În România, accesul la informația specializată a posibililor beneficiari este destul de limitată, iar specialisti ca Victor Boștinarul, recomandă creearea unui portal oficial, dedicat fiecărui Program Operațional, cu o interfață identică pentru o mai bună accesare, de către potențialii beneficiarii, a informațiilor relevante, deoarece, deși există în prezent o multitudine de pagini de internet dedicate acestui subiect ele sunt lipsite de coerență și organizare, elemente cocive pentru potențialul beneficiar în accesarea fondurilor europene.

Rolul identității vizuale în proiectele europene

Identitatea vizuală povestește ceva despre valorile, seriozitatea, domeniul de intervenție a programului de finanțare. Si totul in trei secunde, într-o singură privire. Cea mai importanta calitate a identitatii vizuale este acuratetea, de aici vine credibilitatea și încrederea potențialilor beneficiari.

Loredana Călinescu, afirmă că promovarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană are la bază principiul – creativitate prin constrângeri. Această afirmație vine de la faptul că, deși Comisia Europenă nu se implică în mod direct în managementul campaniilor de comunicare, ea exercită un control destul de consistent asupra acestora. Reprezentanța Comisiei Europene stipulează în Manualul de Identitate Vizuală principii și reguli de planificare, elaborare și implementare a campaniilor de promovare a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană. Manualul de Identitate Vizuală este disponibil pentru consultare pe web site-ul oficial al Reprezentanței și constituie anexă la contractul de finanțare. „Scopul Manualului de Identitate Vizuală este acela de a prezenta elementele ce trebuie folosite de către Terța Parte (n.a. – beneficiarul finanțării) în vederea promovării Identității Vizuale a Uniunii Europene, inclusiv exemple grafice, precum și regulile de utilizare a acestor elemente și situații în care sunt admise excepțiile de la aceste reguli.” (Reprezentanța Comisiei Europene, p. 3).

Manualul de Identitate Vizuală conține principii care trebuie să fie prezente în toate campaniile de comunicare publică realizate sub egida Uniunii Europene. Acest manual încorporează pe alocuri aspecte rigide, inflexibile, care intră adeseori în contradicție cu necesitățile creative ale unei campanii. Prestabilirea unor reguli stricte de scriere a comunicatelor de presă, de elaborare a broșurilor, de creare a spoturilor TV etc., îl poate determina pe persoana responsabilă cu campania să compromită originalitatea mesajului în favoarea regulilor impuse. De asemenea, acest aspect contribuie la instituirea unor proceduri birocratice, proceduri care, deși garantează un control formal al campaniei, pot cauza serioase întârzieri și chiar conflicte între scopul declarat și scopul real al campaniei. De foarte multe ori, creșterea vizibilității sprijinului acordat de UE României este un aspect ce umbrește într-o bună măsură scopul campaniei de a modifica comportamente, opinii, atitudini.

Deoarece trăim în secolul vitezei, într-o lume a imaginilor, unde dacă nu există un element care să capteze atenția, nimeni nu citește ce scrie pe un pliant, afiș sau orice altă formă de publicitate. Toate companiile importante funcționează astăzi sub imaginea unui logo, unei sigle sau unui slogan. La fel este și în cazul proiectelor cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă, ele au nevoie de o imagine pentru ca oameni să le observe, iar apoi să afle de oportunitățile pe care le oferă. Cum ar fi ca fiecare beneficiar să folosească o culoare, formă și un stil de scriere la alegere. Nimeni nu ar mai stii prin intermediul cărui program și din ce fond a fost implementat proiectul. Identitatea vizuală, la fel ca în cazul companiilor, oferă programelor și fondurilor Uniunii Europene – identitate proprie și personalitate. Rolul identității vizuale în proiectele europene este de a îndruma Autoritățile de Management și beneficiarii spre promovarea în mod corect a finanțatorilor (Uniunea Europeană).

Identitatea vizuală Regio

Manualul de identitate vizuală

Programul Operațional Regional a beneficiat de o promovare agresivă încă de la începutul perioadei de implementare. Autoritatea de Management a pus accent pe modul în care programul este promovat, motiv pentru care a fost realizat un ghid de comunicare care include reguli de identitate vizuală. Aceste reguli au fost sistematizate în două documente, și anume: Manual de Identitate Vizuală al POR și Ghid de comunicare POR.

Indentitatea vizuală – conform Manualului de Identitate Vizuală Regio (p.2) – este o parte esențială a strategiei de comunicare și este menită să dea o nouă dimensiune mesajelor verbale. Astfel, prin totalitatea aspectelor sale – formă, culoare, stil – identitatea vizuală individualizează și personifică în același timp, impunându-se și manifestându-se prin toate aspectele sale ca nume, design siglă, slogan, documente personalizate (cărți de vizită, foi cu antet, personalizare email sau newsletter, materiale publicitare, mașini, rapoarte anuale etc.).

Beneficiarii au la dispoziție în format electronic Manualul de identitate vizuală al Programului Operațional Regional care este publicat pe pagina de internet a POR (www.inforegio.ro) și distribuit în format scris de către expertii relatii publice în momentul semnării contractului de finanțare sau la solicitarea beneficiarilor.

Manualul de identitate vizuală Regio a fost elaborat cu scopul de a sprijini în îndeplinirea măsurilor de informare și publicitate de care sunt responsabile Autoritatea de Management pentru POR, Organismele Intermediare și beneficiarii proiectelor finanțare prin POR (și anume: autorități locale, IMM-uri, ONG-uri și alte instituții).

Manualul de Identitate Vizuală Regio este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului CR nr. 1083/2006 privind normele generale asupra Fondurilor Structurale, Regulamentului CE nr. 1828/2006 privind regulile de implementare a Regulamentului CE nr. 1083/2006 și a Regulamentului nr. 1080/2006 al Parlamentului și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională. Aceste regulamente definesc măsurile de informare și publicitate privind operatiunile finanțate din instrumentele structurale, precum și cu prevederile Regulamentului CE nr. 846/2009 privind modificarile aduse regulamentului CE nr. 1828/2006.

Rolul unui manual de identitate este acela de a preîntâmpina utilizările eronate ale elementelor de identitate vizuală pe diferite materiale tipărite sau digitale, atât în ceea ce privește dimensiunea, proporțiile și componentele grafice, cât și cromatica. Astfel, informațiile prezente într-un asemenea manual trebuie să fie cât se poate de specifice, pentru a acoperi la modul exhaustiv toate situațiile în care aceste elemente ar putea fi folosite, toate mediile în care logo-ul ar putea fi afișat și toate formele acceptate, respectiv cele neacceptate, de reprezentare vizuală a elementelor de identitate vizuală. În același timp, manualul de identitate are funcția de a asigura o comunicare vizuală coerentă, consistentă și armonioasă .

Manualul de Identitate Vizuală al POR conține un sistem de instrucțiuni, reguli și recomandări de aplicare și dezvoltare a elementelor vizuale fundamentale ale programului: semnătură vizuală (logo +logotip + slogan), culori acceptate, fonturi, atitudine vizuală și ton.

Semnătura vizuală:

1. Logo-ul Regio

Din punctul de vedere al comunicării vizuale, logo-ul are cel mai important rol. După cum este prezentat și in MIV 4 – logo-ul Regio este format din sigla Regio și sloganul "Inițiativă locală. Dezvoltare regională". Sigla este formată din denumirea scurtă a programului și o stilizare a literei O, prin ordonarea în cerc a unor figuri geometrice, de tipul trapezului, fiecare în altă culoare, astfel încât se creează cele opt regiuni de dezvoltare stabilite la nivel național. Se pot folosi doar variantele de logo prezentate în MIV, logo-ul Regio nu trebuie recreat în nici o circumstanță. Pentru fiecare regiune a fost creată câte o variantă de logo individualizat, beneficiarii DMI 5.3 vor folosi logo-ul general al programului (după cum este și cazul studiului de caz – cap. 4).

Sloganul Regio – „Inițiativă locală. Dezvoltare regional” a fost construit pe baza obiectivul general al programului. Acesta presupune sprijinirea și promovarea unei dezvoltări regionale, prin implementarea unor proiecte cu aplicabilitate locală. Astfel, se urmărește, creșeterea nivelului de conștientizare al publicului general cu privire la unitățile administrative din România cărora li se adresează programul. Regio susține creșterea economică, prin îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de afaceri, deoarece dorește să facă din regiunile României, în special cele mai puțin dezvoltate, locuri mai atractive pentru muncă și investiții.

Nu este obligatoriu ca logo-ul să aibă o dimensiune foarte mare, dar pentru a fi lizibli, pentru a avea impactul și vizibilitatea maximă trebuie să fie respectată spațierea. Unitatea de măsură este litera „O” din Regio, iar spațierea recomandată este trei „O” lateral, unul sus și doi jos.

2. Logo-ul Uniunii Europene

Steagul european e format dintr-un cerc de douăsprezece stele galbene pe un fundal albastru. Stelele formează un cerc imaginar al cărui centru se află la intersecția diagonalelor dreptunghiului. Raza acestui cerc este egală cu o treime din înălțimea steagului. Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit inițial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. Numărul de 12 a fost ales ca simbol al perfecțiunii, fără conotații politice.

Textele UNIUNEA EUROPEANĂ și FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ fac parte din logo. Ele sunt plasate în felul următor: textul UNIUNEA EUROPEANĂ deasupra dreptunghiului și textul FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ va fi distribuit pe două rânduri, aproximativ egale ca lungime, dedesubtul dreptunghiului. Acest text nu se va aplica pe materiale promoționale de mici dimensiuni (ex. pix, USB stick, pin etc.).

Logo-ul Guvernul României

Logo-ul Guvernului va figura pe produsele de comunicare ale acestor programe europene, deoarece Guvernul României co-finanțează majoritatea programelor finanțate de Uniunea Europeană în România. Logo-ul Guvernului României este format din stema României și mențiunea "GUVERNUL ROMÂNIEI".

Logo-ul Instrumente Structurale

Logo-ul Instrumente Structurale este compus din steagul României și opt dintre stelele steagului UE, înscrise într-un cerc, însoțite de textul "Instrumente Structurale 2007-2013". În numele bunei cooperări dintre România și Uniunea Europeană, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a elaborat și a înregistrat logo-ul Instrumentelor Structurale în România.

5. Logo-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Acest logo a fost modificat în ultimul manual de identitate vizuală. Momentan logo-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este simplu elegant și de impact. Este scris pe două rânduri și are culoarea albastră.

Culori acceptate

Culorile folosite reprezintă primul aspect remarcat de oameni la un logo, ele sunt primele care ajung la creier. Abia apoi oamneii văd forma logo-ului, semnele, și asta pentru că psihicul uman este receptiv la culoare, culorile conturează gândurile și emoțiile și îi influențează în alegerile făcute.

Pentru realizarea siglei Regio, au fost alese culorile în funcție de mesajul pe ce au vrut să transmită beneficiarilor. Astfel, după cum vedea culoarea albastră este predominantă, iar conform psihologiei culorilor, culoarea albastru este o culoare rece, care sugerează valori morale puternice. Printre atributele acestei culori se numără autoritatea, încrederea, demnitatea, loialitatea, puterea și succesul.

Litera ”O” a fost stilizată și împărțită în opt culori, culori care apar și în banda colorată de sub logo. Cele opt culori sunt negru, portocaliu, roșu, vișiniu, violet, albastru, verde și galben.

Conform psihologiei culorilor, negru poate fi asociat cu rafinamentul și bogăția. El este purtător al unui mesaj de autoritate și putere. Principalele semnificații ale culorii negru sunt: eleganță, bogăție, stil, formalism, conventionalism, seriozitate, sofisticare, putere, modernitate, absență, mister. Portocaliu este culoarea creativității, o combinație între roșu și galben, fiind energia direcționată care combină creativitatea cu intelectul. Portocaliul are ca efecte psihologice de stimulare a activității, acțiunii, apetitului și încurajază socializarea. Roșu este o culoare puternică, ea simbolizează vitalitatea, forța, succesul, onoarea, impulsul, voința de a obține rezultate, puterea de a influiența și de a înțelege dificulățile și lecțiile vieții. Vișiniu este culoarea traditionala a roialitatii. Aceasta culoare denotă lux, bogație, prosperitate și un simț pentru lucrurile fine și sofisticate. Totusi, deoarece în natura este rar întalnită, poate părea artificială. Violet este o combinație între albastru și roșu, culori ce simbolizează personalități în opoziție. Violetul simbolizează misterul, bogăția, rafinamentul, înțelepciune, creativitate, bogăție, creativitate. Verdele, în esență, reprezintă viața și înnoirea. Este o culoare care sugerează armonia cu natura, sănătate și prospețime. Galben este o culoare deschisă, caldă, atrage atenția și dă senzația de căldură și bucurie. Simbolizează joaca, curiozitatea și pozitivismul.

După cum se poate observa colorile joacă un rol important în identitatea vizuală, dar pe lângă mesajul transmis de culori, pentru ca logo-ul să fie imediat recunoscut trebuie folosită mereu aceeași nunță. În cazul, logo-ului Regio, se vor folosi codurile de culoare CMYK din figura 1. Aceste coduri de culoare vor fi folosite pentru toate materialele tipărite/imprimate prin diverse tehnici de aplicare a logo-ului (tampografie, serigrafie etc.), cu excepția folosirii logo-ului la o culoare, caz în care se va folosi PANTONE 286C, NEGRU sau ALB. Fig.1. Culorile acceptate ale siglei Regio În ceea ce privește logo-ul Uniunii Europene este recomandat să se folosească următoarele culori: Pantone Reflex Blue pentru suprafața steagului și Pantone Process Yellow pentru stele, cu excepția folosirii logo-ului la o culoare, caz în care se va folosi Pantone Reflex Blue, NEGRU sau ALB. În cadul logo-ului Guvernului României și a logo-ului Instrumentelor Structurale, manualul de identitate vizuală prezintă codurile de culoare CMYK care trebuie folosite.

În cazul tuturor logo-urilor, pe web și alte aplicații electronice, se va folosi RGB. Îar fundalul recomandat este alb, pentru ca elementele să fie lizibile. Însă în cazul fundalului colorat sau a celui cu fotografie se va folosi varianta negativă a logo-urilor.

În ceea ce privește fontul folosit – fontul Trebuchet MS va fi folosit în textele care însoțesc sigla Regio, inclusiv denumirea programului. Mărimea corpului literei poate varia în funcție de spațiul disponibil.

Un alt element de identitate vizuală Regio este banda ce conține culorile din logo. Banda nu este un element obligatoriu și este folosită pentru crearea unui stil de design. În obicei, acest element apare pe aceeași pagină cu logo-ul Regio, întotdeauna în partea de jos a paginii.

Elementele de identitate vizuala se folosesc pentru: panouri publicitare, placi permanente, afise, publicatii, autocolante si alte materiale cu caracter informativ (inclusiv CD-uri si DVD-uri), materiale audio-video, site-uri web, comunicate de presa, prezentari, anunturi publicitare.

Materialele de informare și publicitate realizate în cadrul proiectelor cu finanțare Regio au ca principal scop promovarea programului și a proiectului, nu promovarea beneficiarului. Textele care însotesc siglele pot fi utilizate si în altă limbă decât limba română, beneficiarii fiind responsabili de acuratețea și corectitudinea traducerii.

Informare și publicitate – obligații contractuale

Beneficiarul are obligația, conform prevederilor contractuale, de a promova faptul că proiectele sunt finantate de Uniunea Europeana și Guvernul Romaniei prin Programul Operational Regional. Această pomovare va fi realizată respectând prevederile regulamentelor comunitare și ale legislației naționale în vigoare cu privire la măsurile de informare și publicitate, precum și prevederile Manualului de identitate vizuală pentru Regio. Astfel, din contractul de fianțare, decurge că beneficiarul are următoarele obligații:

a) să asigure vizibilitatea adecvată, transparența și promovarea corespunzătoare a Proiectului, a obiectivelor și rezultatelor obținute;

b) să asigure informarea opiniei publice prin mijloace de informare adecvate privind asistența financiară nerambursabilă obținută din fondurile europene;

c) să notifice în mod clar și prin mijloace adecvate faptul că Proiectul implementat a fost selectat în cadrul Programul Operațional Regional, din FEDR

d) să asigure că orice document, va include un paragraf ori o mențiune care să facă referire la faptul că Proiectul este cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional, însoțită de expresia "Investim în viitorul tău!";

e) să asigure resursele bugetare corespunzătoare pentru activitățile și produsele de informare și comunicare.

f) să transmită spre avizare către OI POR toate materialele de informare și publicitate

g) au obligația să dețină un dosar, în cadrul căruia să fie înregistrate toate documentele și produsele aferente activităților de informare și publicitate desfășurate.

h) Publicațiile tipărite trebuie să menționeze obligatoriu titlul programului, precum și participarea Uniunii Europene prin programul Operațional Regional.

i) Publicațiile trebuie să includă obligatoriu pe ultima copertă: titlul proiectului, editorul materialului, data publicării, textul: „Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”, precum și date de contact pentru obținerea mai multor informații la cerere de către cei interesați.

j) Pe pagina principală (i.e. homepage) a website-urilor realizate prin Programul Operațional Regional trebuie să apară în mod obligatoriu, sigla Uniunii Europene, a Guvernului României, a Instrumentelor Structurale și a Programului Operațional Regional. În plus, aceste website-uri vor conține un link către site-ul web al Instrumentelor Structurale în România, www.fonduri-ue.ro , însoțit de textul: “Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro”. (textul reprezentând un link la adresa web (URL): http://www.fonduri-ue.ro).

k) Bannerele expuse în acțiunile proiectelor finanțate prin Programul Operațional Regional vor avea inscripționate titlul programului/ proiectului, sigla POR, sigla Guvernului, sigla Fondurilor Structurale în România și sigla Uniunii Europene. Beneficiarul va stabili dimensiunile optime astfel încât să asigure vizibilitatea maximă pentru Programul Operațional Regional și contribuției financiare a Uniunii Europene.

l) În cazul achizițiilor de echipamente, acestora li se va aplica la loc vizibil un autocolant care să conțină următoarele elemente informative obligatorii: sigla POR, sigla Guvernului României, sigla Instrumentelor Structurale și sigla Uniunii Europene.

m) Beneficiarul este obligat să anunțe prin comunicate de presă începerea și încheierea activităților din proiect.

n) La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență. Informarea va includeurmătoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, logo-ul POR, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investiției, beneficiarul.

Canale de promovare

În alegerea canalului de comunicare, într-un proiect, trebuie ținut cont ca fiecare mijloc de comunicare are personalitatea sa, precum și propriile caracteristici. Trebuie ales canalul cel mai potrivit în functie de sprijinul pe care îl poate aduce la atingerea obiectivelor proiectului.

În funcție de publicul vizat, trebuie alese anumite mass-media. Dacă publicul-tintă (posibilii beneficiari) este unul tânar, cu siguranță el citeste puține ziare și vizionează puțin programele TV, deoarece acest public preferă, în general, radioul și internetul, astfel trebuie să alegi unul dintre aceste canale mediatice pentru a atinge acest public.

Pentru a cunoaste bine performanțele instituțiilor de presă, respectiv rubricile de presă scrisă și segmentele orare de radio și TV cele mai urmarite de catre public, sunt folosite instrumente specializate în analiza profilului cititorilor, ascultatorilor si telespectatorilor. În România, aceste servicii sunt oferite de Biroul Român de Audii al Tirajelor .

„În ceea ce privește alegerea celui mai potrivit canal mediatic, Saucier propune trei direcții: alegerea canalelor mediatice care ating cel mai bine publicul-țintă (posibili beneficiari): radioul pentru tineri, revistele pentru segmentul mai educat al populației, revistele economice pentru oamenii de afaceri; alegerea mijloacelor de informare interesate de mesajul difuzat; alegerea mijloacelor de informare în functie de obiectivul proiectului”.

În comunicarea de masă, cuvântul scris este foarte important, dar nu cel mai important instrument de transmitere a semnificațiilor, de aceea trebuie ținut cont și de rolul care îl au elementele care se adresează celorlalte simțuri. George David afirmă că omul primește 83% din informație prin intermediul văzului și doar 11% în cazul auzului și 3% în cazul mirosului. În presa scrisă este folosit pe lângă cuvinte și alte elemente care se adresează văzului, de exemplu fotografia, desenul, schema etc, în cazul radioului este folosit simțul auditiv, dar sunt alte elemente care ajută la persuadarea publicului, televiziunea afectează concomitent văzul și auzul, aspect care constituie un mare avantaj.În proiectele europene cele mai întâlnite canale de comunicare sunt afișajul, presa scrisă, tipăriturile (pliante, flyere, ghiduri, calendare etc.) și televiziunea (reportaje, emisiuni TV si clipuri TV)

4. Studiu de caz: Realizarea materialelor de promovare în proiectul – Promovarea produsului turistic specific comunei Copalnic Mănăștur „Monumente și tradiții între hotare”

4.1.Informații despre proiect

Proiectul – Promovarea produsului turistic specific comunei Copalnic Mănăștur „Monumente și tradiții între hotare” a fost implementat de către UAT Copalnic Mănăștur în calitate de beneficiar. Proiectul a fost selectat în cadrul Programului Operațional Regional (Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului; domeniul major de intervenție 5.3: „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”; operațiunea 5.3.2.: Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice) și co-finanțat de Uniunea Europenă prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Autoritatea de management a fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Perioada de implementare a proiectului a fost din 22 octombrie 2011 până în 21 aprilie 2014. Obiectiv general al proiectului, conform cererii de finanțare, este promovarea produsului turistic „Monumente și tradiții între hotare” și valorificarea resurselor turistice locale prin promovarea activităților culturale și a monumentelor istorice și ecumenice din comună. Obiective specifice ale proiectului sunt organizarea și promovarea a 4 evenimente culturale locale, realizarea materialelor de promovare a atractiilor turistice, realizarea pagini WEB: www.monumentesitraditii.ro în vederea asigurării accesului potențialilor turiști la o bază de date turistică, amplsarea de panouri și indicatoare turistice, realizarea de filme și emisiuni turistice și creșterea numărului de turiști în comuna Copalnic Mănăștur cu minim 5% până la finalul proiectului.

Comuna Copalnic Mănăștur a inițiat acest proiect pentru a susține dezvoltarea sectorului turistic și de a oferii astfel propriilor locuitori posibilitatea de a realiza venituri din turism. Obiectivele turistice promovate prin proiect sunt obiective înscrise în lista monumentelor istorice.

Acestea sunt: 3 așezări din epoca bronzului (cod MM-I-s-B-04381, MM-I-s-B-04382 și MM-I-s-B-04427); situl arheologic de la Vad, punct „Poduri”, (cod MM-I-s-B-04426) cu o așezare din culura Hallstadt și una din epoca bronzului, ruinele Bisericii „Sfânta Paraschiva” datând din 1807 (cod MM-II-m-B-04522), biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” datând din 1880 (cod MM-II-m-B-04549), biserica din piatră „Sfântul Nicolae” datând din secolul XVIII (cod MM-II-m-B-04522), biserica „Adormirea Maicii Domnului” datând din 1735 (cod MM-II-m-B-04547), biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” datând din 1750 (cod MM-II-m-B-04608), biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” datând din 1857 (cod MM-II-m-A-0459), biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” datând din 1757 (cod MM-II-m-A-04541), Casa Anca din 1910 (cod MM-II-m-B-04548), case de lemn datând din 1864 (cod MM-II-m-B-04607), capela în memoria eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial, construită în perioada 1934-1982 (cod MM-IV-m-B-04826).

Acestor obiective li se adaugă două evenimente culturale care conferă unicitate comunei: serbarea câmpenească „Joc între hotare” și Tabăra Națională de Arte de la Preluca. Aceste două evenimente fiind o combinație între folclor și tradiții, reușind să adauge produsului turistic bogăția tradițiilor ominprezente în spațiul maramureșan.Toate aceste elemente, materiale și spirituale, creează condițiile pentru dezvoltarea activității turistice.

Comuna Copalnic Mănăștur a conștientizat că există o cerere pentru acest tip de produse turistice. Orașul Baia Mare cu un număr de aproximativ 123 000 de locuitori este la doar 25 km de Copalnic, iar populația urbană este tot mai atrasă de practicarea unui turism de weekend sau chiar de o zi, este mereu în căutarea unei modalități de evadare din orașele de reședintă, iar autoritatea locală din Copalnic a hotărât să materializeze această oportunitate prin acest proiect. A fost nevoie de un proiect de promovare într-un mod atractiv în această zonă deoarece, deși comuna dispune de o serie de obiective turistice deosebite, județul Maramureș deține un număr mare de biserici de lemn.

Valoarea totală a proiectului este de 496000 lei din care au fost cheltuiți 435059 lei. Valoarea eligibilă a proiectului este de 350 854 lei, iar 84205 lei reprezentă TVA-ul aferent proiectului. Asistența financiară nerambursabilă primită este de 343836 lei, iar contribuția proprie a solicitantului la cheltuielile eligibile este de 7018 lei. Cheltuielile efectiv realizate sunt mai mici decât cele trecute in finanțare, din cauză că s-au gasit oferte de preț mai mici decât cele din momentul scrierii cererii de finanțare.

În ceea ce privește grupul țintă al acestui proiect, el este format din populația României, în special cea a municipiul Baia Mare, județului Maramureș și Regiunii de Nord-Vest, practicanți ai turismmului cultural, religios sau al turismului de weekend.

Conform cererii de fiinanțare beneficiarii direcți ai proiectului sunt:

aproximativ 10 000 persoane informate în timpul celor 4 târguri de turism

aproximativ 1 000 000 persoane informate prin intermediul emisiunilor TV

aproximativ 500 000 persoane informate prin intermediul articolelor din ziarele locale, regionale și naționale

aproximativ 1 000 persoane / lună care vor fi informate cu privire la oferta turistică a comunei Copalnic Mănăștur prin intermediul site-ului creat

aproximativ 12 000 persoane care vor participa la diverse activitîți din cadrul proiectului

Pe de altă parte agenții economici care beneficiază de pe urma creșterii numărului de turiști și comunitatea locală sunt beneficiarii indirecți ai acestui proiect.

Conform cererii de finanțare activitățile desfășurate în carul proiectului s-au desfășurat în două etape. Prima etapă cuprinde activitățile desfășurate înainte de semnarea contractului de finanțare. În această etapă au fost desfășurate activități de scriere și pregătire a dosarului de finanțare și anume:

1. Elaborarea aplicației

1.1. Elaborarea aplicației și pregătirea dosarului de aplicație

1.2. Evaluarea aplicației de finanțare

1.3. Semnarea contractului de finanțare

Etapa a doua cuprinde activitățile desfășurate după semnarea contractului de finanțare și cuprinde activitățile propriu-zise de implementare a proiectului.

2. Asigurarea managementului de proiect

3. Derularea activităților de informare, publicitate și parțial promovare

3.1. Achiziția serviciilor de publicare a anunțurilor de presă și a inserțiilor publicitare

3.2. Publicarea anunțurilor de presă referotoare la proiect și la achiziții și a inserțiilor publicitare

3.3. Monitorizarea contractului de informare – anunțuri de presă și inserții publicitare

3.4. Organizarea conferințelor de presă

4. Asigurarea serviciilor de audit financiar al proiectului

4.1. Achiziția serviciilor de audit financiar al proiectului

4.2. Derularea auditului financiar

4.3. Monitorizarea contractului de audit financiar

5. Realizarea materialelor de promovare – tipărituri

5.1. Organizarea procedurii de achiziție publică

5.2. Derularea contractului pentru materialele de promovare – tipărituri

5.3. Monitorizarea contractului

6. Realizare pagină web pentru promovarea obiectivelor turistice (www.monumentesitraditii.ro)

6.1. Organinzarea procedurilor de achiziție publică

6.2. Derularea contractului de dezvoltare a unui site www.monumentesitraditii.ro

6.3. Monitorizarea contractului de furnizare

7. Realizarea obiectelor promoționale

7.1. Organizarea achiziției publice pentru realizarea obiectelor promoționale

7.2. Derularea contractului de realizare a obiectelor promoționale

7.3. Monitorizarea contractului de realizare a obiectelor promoționale

8. Realizarea unui film despre obiecctivele turistice și a unui DVD de promovare

8.1. Organizarea procedurilor de achiziție publică

8.2. Derularea contractului de realizare a unui film de promovare

8.3. Monitorizarea contractului de realizare filmd e promovare

9. Participarea la târgurile de turism

9.1. Achiziția serviciului de participare la târgurile de turism

9.2. Derularea contractului de servicii pentru stand

9.3. Monitorizarea contractului de servicii participare la târgurile de turism

9.4. Închirierea standurilor

10. Realizarea de panouri de publicitate out-door și indicatoare turistic

10.1.Organizarea procedurii de achiziție publică

10.2. Derularea contractului de publicitate out-door și indicatoare informative

10.3. Monitorizarea contractului

11. Organizarea evenimentelor culturale pentru promovarea produselor turistice

11.1.Organizarea procedurii de achiziție publică pentru organizarea evenimentelor culturale

11.2. Pregătirea evenimentelor

11.3. Realizarea și distribuirea materialelor de promovare

11.4. Derularea spectacolelor

11.5. Monitorizarea contractului pentru organizarea spectacolelor

12. Realizarea a două emisiuni turistice

12.1 Organizarea producerii de achiziție publică

12.2 Derularea contractului de realizare a emisiunii

12.3 Monitorizarea contractului de servicii

Proiectul analizat a avut la bază un plan de marketing complex care a cuprins atât promovarea și publicitatea produsului turistic cu specific local, cât și promovarea produsului specific al zonei. Campaniile de promovare au fost realizate prin intermediul unor instrumente de marketing și canele de promovare mass-media diverse (TV, presă, publicitate outdoorși tipărituri) pentru a atinge un segment cât mai mare din piața țintă.

Planul de marketing a avut o serie de obiective generale și specifice, pentru atingerea acestor obiective au fost folosite startegii de marketing grupate pe elementele mixului de marketing (produs, piață, promovare și preț).

Având în vedere numarul mare de participanți la cele 4 evenimente organizate, creșterea interesului turiștilor pentru această frumoasă comună și implicit creșterea numărului de turiști cu aproximativ 5%, proiectul a avut impactul preconizat.

Cele mai importante rezultate ale proiectului sunt: 4 evenimente culturale dedicate produsului turistic; 4 participări la târgurile de turism; 1 film de promovare (1000 DVDuri inscripționate, 8 proiecții de film); 1 site web „www.monumentesitraditii.ro”; 2 emisiuni la TV și 4 clipuri TV pentru creșterea vizibilității la nivel național și local; 2 conferințe de presă dedicate proiectului; inserții publicitare pentru creșterea vizibilității la nivel național; anunțuri de presă referitoare la achiziții sau dedicate proiectului.

4.2. Materialele de promovare

Asigurarea vizibilității și promovării proiectului, pe toată perioada de implementare, s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile cuprinse în Manualul de Identitate Vizuală Regio. Materialele publicitare au fost realizate în conformitate cu Manualul de Identitate Vizuală Regio, ediția III, septembrie 2010 și Manualul de Identitate Vizuală Regio, ediția IV, varianta consolidată, martie 2013. De asemenea, activitățile de informare și publicitate s-au circumscris regulilor generale și regulilor specifice prevăzute în MIV IV. În această lucrare vor fi analizate materiale realizate în conformitete cu ultimul manual de identitate vizuală.

Regulile generale de identitate vizuală aplicate în acest proiect avizat:

– Informarea grupului țintă și a beneficiarilor despre finanțarea proiectului din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional;

– Întroducerea elementelor grafice și a informațiilor obligatorii de identitate vizuală pe toate materialele realizate sau achiziționate prin proiect (logo Regio – siglă și slogan, logo UE și FEDR, logo Instrumente Structurale, logo Guvernul României, logo Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pagina web a programului (www.inforegio.ro), precum și textul „Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europenă prin Fondul Europena pentru Dezvoltare Regională”).

– Realizarea machetelor materialelor publicitare prevăzute în proiect și transmiterea lor spre avizare la Autoritatea Națională pentru Turism, Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism, Organism Intermediar pentru Turism, înainte ca acestea să fie tipărite.

– Asigurarea arhivării tuturor documentelor care să justifice îndeplinirea obligațiilor și respectarea cerințelor de informare și publicitate.

– Descrierea în rapoartele de progres a activităților de informare și publicitate desfășurate, aferente proiectului, cu atașarea de copii ale documentelor justificative (copii după articolele de presă, fotografii de la evenimentele organizate, copii de pe capturi ale paginilor de internet, fotografii cu bannerele, fotografii cu indicatoarele, etc.), precum și exemplare din materialele promoționale realizate (flyer, ghid de turism, harta, calendare, plachete magnetice, brelocui, port-vizit, insigne, pixuri, tricouri, vederi, etc.)

– Urmărirea încadrării în bugetul alocat pentru publicitate și informare. Mai mult de jumătate din buget a fost a fost orientat spre informare și publicitate.

Regulile specifice de identitate vizuală s-au aplicat în funcție de fiecare măsură de promovare și publicitate prevăzute în proiect și vor fi prezentate în continuare.

Pentru promovarea proiectului au fost folosite trei tipuri de canale media, și anume promovarea prin tipărituri, promovarea în mass-media (publicitate outdoor, presă scrisă și TV) și promovarea prin intermediul Internetului, mai exact prin realizarea unui site web propriu.

a) Tipărituri – Bernard Dagenais spune că cele mai importante avantaje oferite de materialele tipărite sunt efectul vizual și valoarea de catalog în cazul ziarelor și calitatea sporită, informația de profunzime și durata lungă de viață. Efect vizual se referă la prezentarea produselor/obiectivelor promovate sub formă de imagini. Culoarea da nastere unui efect vizual deosebit de puternic, stimulând o rată crescută de memorare a obiectivelor promovate. Ea duce cota de atentie a cititorilor față de mesaj până la 50 de procente.

Valoare de catalog, de exemplu în cazul ghidului de turism, se referă la faptul că, consumatorul poate regasi în paginile sale informații despre obiectivele tuistice, fotografii cu acele obiective, date de contact etc.

În cadrul proiectului au fost realizate o serie de material tipărite, după cum urmează:

Tabelul 1. Materiale tipărite realizate în cadrul proiectului

Pentru materialele enumerate în Tabelul 1 măsurile de control au fost: liste de distribuție pentru materialele de promovare, liste de evidență pentru distribuirea lor pe zile, pe locații, număr de persoane care le-au distribuit. Costurile de distribuție au fost incluse în contractele de servicii încheiate cu furnizorii, iar o parte dintre aceste materiale au fost distribuite de membrii echipei de proiect, participanții la târgurile de turism și reprezentanții Primăriei Copalnic Mănăștur.

Am ales să studiez câteva dintre aceste materiale tipărite, pentru a explica modul în care au fost realizate aceste materiale și pentru a face o comparație cu exemplele din Manualul de Identitate Vizuală Regio.

Exemplul 1: Ghid de turism

Figura 2 reprezintă modelul de copertă pentru broșură/catalog/ghid/ îndrumar/ revistă/ mapă prezentat de MIV IV (Manualul de Identitate Vizuală Regio, ediția IV -varianta consolidată, martie 2013).

Fig.2 Macheta model broșură

Fig.3. Macheta Ghid de turism

După cum putem observa coperta Ghidului turistic (Fig. 3) este realizat în conformitate cu MIV IV. Pe macheta apar elementele obligatorii, și anume: logo Regio – siglă și slogan, logo UE și FEDR, logo Instrumente Structurale, logo Guvernul României, logo Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pagina web a programului (www.inforegio.ro), precum și textul „Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europenă prin Fondul Europena pentru Dezvoltare Regională”.

Siglele (1) apar în partea dreaptă sus, de la stânga la dreapta, în ordinea urmatoare: Uniunea Europeană, Guvernul României, MDRAP și Instrumente Structurale. În mod normal apare și sigla beneficiarului între logo-urile MDRAP și cel al Instrumentelor Structurale, însă în cazul de față comuna Copalnic Mănăștur nu are o siglă proprie. Pentru textul care însoțește siglele este obligatoriu să fie folosit fontul Trebuchet MS. Pe de altă parte spațiul gol rămas între sigle este important pentru ca fiecare siglă să fie pusă în evidență, în plus s-a optat pentru alegerea unui fundal alb din același motiv.

Sigla Regio și sloganul (2) apar pe prima copertă, centrat, în partea de jos a paginii. Pentru realizarea siglei Regio au fost folosite codurile de culoare specificate în MIV 4. Pentru beneficiarii DMI 5.3 se va folosi logo-ul general al programului. Dimensiunea minimă acceptata a siglei pentru acest tip de documente este de 40 mm, în cazul de față dimensiunea siglei, împreună cu sloganul este de 60 mm.

Banda (3) ce conține culorile din logo nu este un element obligatoriu, ea este folosită pentru crearea unui stil de design. De obiccei această bandă apare pe aceeași pagină cu logo-ul Regio, întotdeauna în partea de jos a paginii. În cazul de față banda apare pe fiecare dintre paginile ghidului. În paginile din cuprinsul ghidului banda cu cele 8 culori și site-ul Regio sunt singurele elemente de identitate vizuală care apar.

Având în vedere că materialele trebuie să promoveze programul și nu beneficiarul, fiecare material conține site-ul oficial al programului – www.inforegio.ro (4 ). Poziția site-ului în cadrul materialelor va fi intodeauna în partea de jos, sub banda cu cele 8 culori.

Pe ultima copertă/față sunt incluse datele de contact (5) ale beneficiarului proiectului (UAT Copalnic Mănăștur), precum și datele de contact ale Organismului Intermediar responsabil (Autoritatea Natională pentru Turism) și Autorității de Management (MDRT).

Textul „Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europenă prin Fondul Europena pentru Dezvoltare Regională” (6) este obligatoriu să apară pe toate documentele, în afară de documentele de dimensiuni mici (de exemplu: pix, USB stik, etc.). Textul apare întodeauna pe ultima copertă în partea de jos și are ca scop promovarea programului și a fondului finanțator.

Ultima copertă mai conține și un chenar (7) în care apar numele proiectului, numele beneficiarului, luna publicării materialului. Aceste informații apar în sensul informării despre proiectul promovat și beneficiarul proiectului. În chenar mai apare de asemenea și textul „Conținutul acestui material nu reprezintă în mod oficial poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”, prin acest paragraf Uniunea Europeană se absolvă de orice răspundere asupra conținutului paterialului respectiv. Organismul Intermediar responsabil verifică corectitudinea folosirii elementelor de identitate vizuală, nu corectitudinea sau veridicitatea informațiilor prezentate în ghid.

Pe lângă toate aceste elemente este obligatoriu ca ca pe toate materialele să apară simbolul copywrite © urmat de numele celui care are drepturi de autor asupra textului și pozelor de pe machetă. În cazul de față drepturile de autor la are Comuna Copalnic Mănăștur. În cazul ghidului și a publicațiilor în general va fi inserat pe ultima copertă și textul „Material gratuit”.

Tot textul ghidului este scris cu fontul Trebuchet MS, fond obligatoriu în cazul textelor care însoțesc siglele, însă beneficiarul a ales ca tot textul ghidului să fie scris folosind același font. Dimensiunea corpului literei a fost ales în funcție de spațiul disponibil.

Dimensiunea și forma ghidului este conform caietului de sarcini întocmit de beneficiar, este obligatorie doar să fie respectată așezarea în pagină a elementelor de identitate vizuală. Caracteristicile prevăzute în cadrul caietului de sarcini pentru Ghidul de turism sunt: dimensiunea A5, grosimea hârtiei 80gr/mp, copertile lucioase, policromie, numărul de pagini al ghidului este de 8 pagini.

Exemplul 2: Flyer

Figura 4 reprezintă modelul de copertă pentru pliant sau fluturas prezentat de MIV IV.

Flyerul este unul dintre cele mai importante materiale folosite în promovare. Ele sunt cele mai eficiente mijloace de publicitate, care combina concizia, atractivitatea și informația.

Conform Anei Ludușan, la pliantele de prezentare a proiectelor și programelor aspectele grafice sunt foarte importante, imaginile asociate textului trebuie să dramatizeze mesajul și este nevoie de o atenție sporită a punerii în pagină..Aceste pliante și fluturași au, de regulă, un format mic și conțin informații extrem de focalizate, un mesaj accentuat spre o anumită țintă. Fig. 4 Machetă model flyer exterior

Flyerele ghidează publicul în a absorbi informațiile, cu informații compacte și structural împartite în blocuri informaționale și stabilind o ordine specifică pentru citirea acestora. Cu ajutorul flayerului există șansa de a informa potentialii clienti cu privire la fondurile POR, proiectele POR, obiectivele promovate în acest proiect. Un fly-er colorat și original, care gazduieste o cantitate suficientă de informații va putea întotdeauna să aducă placerea estetică potențialului beneficiar. Un pliant calitativ, cu un design și continut bine gandit are potentialul de a atrage noi turiști sau investitori în turism, deoarece priantul prezintă potențialul turistic al zonei și principalele obiective turistice. Fig. 5. Machetă flayer exterior

În ce privește identitatea vizuală, găsim aceleași elemnte obligatorii prezente și în cazul ghidului de turism. Doar modul în care au fost așezate este puțin diferit. Organismul Intermediar pentru Turism pune foarte mult accent pe identitatea vizuală, cerând în mai multe rânduri să fie făcute modificări asupra dimensiunii, formei, poziției pe materiale sau culorilor folosite până ce acestea corespund întocmai recomandărilor lor și Manualului de Identitate Vizuală. În cazul acestui fly-er a fost întâmpinate probleme în ceea ce privește încadrarea textului în pagină de la elementele marcate cu 5, 6 și 7 și lungimea bandei colorate. Banda se întinde doar pe două treimi pentru că la închiderea pliantului pe coperțile sale să apară toate cele 8 culori. Scopul pliantului este promovarea obiectivelor duristice susținute pein proiect.

Fig. 6. Machetă model flayer interior Fig. 7. Machetă flayer interior

Figurile 6 și 7 reprezintă interiorul pliantului, respectiv macheta model și macheta luată exemplu. În interiorul pliantului nu regasim elemente de identitate vizuală, banda cu cele 8 culori este singurul element care apare.

Exemplul 3: Identitatea vizuală pentru materialele cu o suprafață de imprimare mai mică de 5 cm: pix, insigna, breloc.

Materialele promoționale de dimensiuni mici se supun unor regului de identitate vizuală puțin diferite față de celelalte tipuri de materiale. Având în vederea suprafață mica de imprimare și faptul că se pune accent pe lizibilitatea elementelor inserate, pe aceste materiale este obligatoriu să fie inscripționate cu sigla UE, denumirea fără abreviere „Uniunea Europeană”, sigla Regio fără slogan și adresa paginii web a programului www.inforegio.ro.

Fig. 8. Pix

b. Promovare media

În cadrul proiectului au fost folosite și mijloace de promovare mass-media. Au fost utilizate trei canale media: publicitate stradală, presă scrisă și TV. Fiecare canal media are propriile caracteristici, avantaje și modalități de promovare.

Potrivit Wikipedia afișajul stradal, denumit și outdoor sau publicitate exterioară este cel mai vechi mediu de reclamă din lume prin intermediul căruia se transmite mesajul publicitar către consumatori. Rolul outdoor-ului este prezentarea convingătoate a produselor către cumpărător sau utilizator. Publicitatea outdoor este o latura a publicitatii care consta in afisaj stradal de orice forma: panotaj (mesh, banner, poster, semne stradale etc.), suporturi mobile, tranzit (autobuze, trolebuze etc.). Afișajul poate fi comercial sau liber, cel comercial este contra cost, iar cel liber este gratuit, dar necesită mult timp și energie.

Afisajul stradal se diferențiază de alte tehnici prin faptul că propune, deseori, o informație brută, fără context editorial și fără elemente-parazit. Avantajul afișajului este acela că odată instalat devine factor de influiențare continuă a beneficiarilor sau posibililor beneficiari (publicului) și constituie un excelent mijloc de acoperire a publicului și de stimulare a recunoașterii unui produs, unui serviciu sau unei idei, deoarece efectul său vizual atrage privirea, în mod obisnuit, afisul/bannerul rămâne mai multe zile în același loc și constituie, astfel, un mijloc de comunicare cu frecvență sporită. Dezavantajele afișajului sunt acelea că materialele trebuie să fie disponibile cu mult timp înainte pentru a putea să fie distribuite și afișele nu pot fi folosite în toate decorurile.

În ceea ce privește canalul media – publicitate stradală în cadrul proiectului „Monumente și tradiții între hotare” au fost folosite următoarele tipuri de materiale de promovare: 20 bannere în cadrul activității 5, 50 bannere în cadrul activității 7, 9 panouri în cadrul activității 10, 40 indicatoare în cadrul activității 10, 40 bannere de 5 mp și 70 bannere de 1 mp în cadrul activității 11.

b.1. Au fost realizate 20 bannere în cadrul activității 5, aceste bannere promovează cele 16 obiectivele turistice promovate în cadrul proiectelor. Durata campaniei a fost de 16 luni și s-a desfășurat între lunile 8-24 ale proietului. Dimensiunea bannerelor este de 5 mp și sunt amplasate în imediata vecinătate a obiectivelor turistice și la principalele intrări în comună.

Exemplul 4: Banner Acest tip de banner (fig.9) este realizat conform machetei model pentru bannere verticale din MIV4. Dar având în vedere că obiectivul turistic promovat este un monument istoric, macheta pentru acest banner trebuie să respecte și ordinul MinisteruluiCulturii numărul 2237 privind semnalizarea monumentelor istorice. Astfel într-un chenar de culoare maron pantone 491 C 100% cu textul de culori alb 100%, apare tipul monumentului istoric, demunirea, anul în care a fost datat, localitatea în care se află și însemnul și sigla de monument istoric. În ceea ce privește identitatea vizuală Regio, bannerul conține cele 4 sigle situate întodeauna în partea de sus a materialelor, conține sigla Regio și banda cu cele 8 culori situate întodeauna în partea de jos a Fig. 9. Machetă banner activitatea 5

materialelor, site-ul web al programului, sloganul programului, precum și informarea asupra finanțatoruli proiectului. Pe banner nu este necesar să fie inserate caseta tehnică și disclaimerul.

Aceste bannere au fost realizate în scopul promovării obiectivelor și care au ca obiect de promovare fiecare dintre cele 10 biserici, capela și o casa veche specifică comunei. Au fost realizate 12 tipuri de machete diferite pentru fiecare dintre obiectivele aminitite.

b.2. În cadrul activității 7 au fost realizate 50 bannere (fig. 10), cu scopul de a promova obiectivele turistice ale comunei. Durata campaniei a fost de 16 luni și sa desfășurat între lunile 8-24 ale proietului. Fig. 10. Machetă banner activitatea 7

Dimensiunea bannerului este de 1 mp și au fost amplasate pe stâlpi pe o rază de 40 de km în jurul comunei. Pe aceste bannere nu a a fost necesar să fie inserat însemnul de monument istoric deoarece nu sunt amplasate lângă monumentelel istorice. Din punct de vedere al idențității vizuale Regio respectă aceleași reguli ca și bannerul prezentat anterior, se folosește aceeași machetă model de banner vertical. Pe ambele tipuri de bannere este necesar să apară denumirea proiectului, site-ul web al proiectului www.monumentesitraditii.ro, legenda fotografiei și drepturile de autor asupra fotografiei.

b.3. În cadrul activității 10 au fost realizate 9 panouri cu o suprafată de aproximativ 20-32 mp. Panourile au fost amplasate pe o perioada de 4 luni în timpul evenimentelor culturale, și anume în lunile 8-9 și 20-21 ale proiectului. Pentru realizarea și amplasarea panourilor s-a achiziționat un serviciu de închiriere a panoului tip unisol, precum și de creere și amplasare reclamă. Panoul a fost realizat din material rezistent la intemperii. Panourile au fost realizate în conformitate cu Manualul de Identitate Vizuală Regio, ediția III, septembrie 2010. Principala diferentă este sigla MDRT, care în ultimul manual are o altă formă. Aceasta siglă este vechea siglă MDRT. Panourile au fost amplasate îm Baia Mare, Sighet, Satu Mare, Zalău, Cluj-Napoca și București, fotografii cu aceste panouri regăsim în Anexa 1 a prezentei lucrări.

b.4. Tot în cadrul activității 10 au fost realizate și 40 de indicatoare, dintre care 25 indicatoare direcționale cu o dimensiune cuprinsă între 0,24-0.4 mp și 15 panouri informative de aproximativ 4 mp. Toate indicatoarele au fost realizate din matereiale rezistente la interperii. Pentru realizarea indicatoarelor s-a ținut cont de identitatea vizuală Regio, folosind ca model macheta pentru banner orizontal, dar și de ordinul 2237 din aprilie 2004 al Ministerului Culturii și Cultelor privind normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice. Pentru executarea indicatoarelor a fost nevoie de obținerea avizului atât din partea OI POR, cât și de la Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș.

Exemplul 5: Machetă indicator de semnalizare a monumentului istoric Capela în memoria eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial

Fig.11 Macheta indivator directional

În exemplul analizat (Fig. 11), am folosit culoarea roșu pentru a încadra elementele de identitate vizuală Regio, elemente obligatorii pe orice tip de banner, prezentate amănunțit în exemplul 4. Pe de altă parte am încadrat folosind culoarea albastru, elementele obligatorii pentru semnalizarea monumentelor istorice. Astfel pe machetă în chenarul de culoarea maron pantone 491 C 100% apare scris cu alb 100% tipul monumentului, denumirea, anul datării istorice, localitatea și însemnul și sigla de monument istoric. Machetă prezentată (Fig. 11) reprezintă un model de indicator directional de semnalizare a monumetului istoric amplasat pe drumul județean. Respectând aceleași reguli de identitate vizuală, doar diferite ca formă și dimensiuni este macheta prezentată la Anexa 2, model de indicator de semnalizare a monumentelor istorice amplasate în imediata apropiere a monumetului istoric și macheta prevăzută la Anexa 3 care reprezintă panou informativ. Panoul informativ este situat la intrarările în comună și are ca scop informarea asupra proiectului, asupra finanțatorului, asupra programului și asupra monumentelor istorice din comună promovate prin proiect.

b.5. În cadrul activității 11 au fost realizate 40 bannere de 5 mp și 70 bannere de 1 mp, primele au fost amplasate la intrările principale în comună și la evenimente, iar a doua categorie au fost amplasate pe stâlpi în comună. Bannerele au promovat cele două evenimente culturale pe o perioada de 4 luni, și anume în lunile 8, 9, 20 și 21 a proiectului. Anexa 4 și 5 ilustrează aceste două tipuri de bannere. În ceea ce privește identitatea vizuală, bannerele de 5 mp au fost realizate conform modelului prezentat de MIV 4 pentru bannerul orizontal, iar pentru realizarea bannerelor de 1 mp s-a folosit modelul de banner vertical.

Canalul de comunicare presă scrisă este printre cele mai importante canale de transmitere a mesajelor publicitare, atât cea cotidiană, cât și cea periodică, iar atunci când aceasta este folosită adecvat oferă un randament ridicat campaniei publicitare. Ceea ce determină decizia de alegere a presei scrise drept canal de comunicare pentru publicitate este faptul că are unele avantaje față de alte media.

Conform lui Dan Petre și Mihaela Nicola un avantaj al presei scrise este flexibilitatea, caracteristică dată de faptul că grupurile-țintă ale proiectului pot fi atinse de mesaje puternic focalizate. Rapiditatea cu care se poate realiza promovarea proiectului prin intermediul ziarelor este un alt avantaj considerabil; reclamele de presă pot fi realizate foarte rapid și inserate practic de pe o zi pe alta dacă este nevoie, în comparație cu timpul îndelungat de producție al reclamelor TV, de pildă. Un alt avantaj îl constituie aria vastă de difuzare, faptul că ziarele naționale oferă posibilitatea accesului anunțătorilor la un auditoriu larg și dispersat geografic, la costuri relativ reduse în comparație cu alte canale media. Diversitatea foarte mare a tipurilor de presă este un alt avantaj, în special în cazul publicațiilor specializate, cum ar fi cele care se ocupă de probleme casnice, entertainment, sport sau muzică, și oferă spații largi pentru publicarea de mesaje care vizează segmente-țintă specifice. Publicitatea în presa scrisă permite apoi cititorului să studieze mesajul îm profunzime. Suportul tipărit permite folosirea mai multor detalii și oferă spațiu pentru o argumentare extinsă și motivată; pe de altă parte, se bucură de o durată de viață mai mare (decât televiziunea sau radioul, de pildă, care își transmit mesajele în timp real, instantaneu, nepermițând consultarea lor ulterioară).

În cazul radioului sau televiziunii, oamenii, în timp ce urmăresc programele, pot să facă, și alte lucruri sau pot schimba canalul, în schimb în cazul ziarelor, cititorul acorda mai multă atenție, iar textul nu dispare din fața ochilor când cititorul întrerupe lectura și poate să o reia oricând, la radio și TV dacă ascultătorul nu este atent nu va înțelege și nu va putea relua, deoarece în mediile electronice totul se petrece foarte repede și este efemer. Deoarece publicațiile rămân la dispoziția publicului tot timpul, cititorul își poate rezerva cât timp dorește pentru a citi ziarul preferat sau poate chiar decupa un anumit articol pentru al păstra. Dezavantajul presei scrise este acela că este consumată de un public mult mai restrâns decât cel al televiziunii sau radioului.

În cadrul proiectului analizat au fost transmise o serie de inserții publicitare, anunțuri de presă pentru publicarea achizițiilor din cadrul proiectului, precum și două comunicate de presă, un comunicat de lansare a proiectului și un comunicat de finalizare a proiectului.

Au fost publicate 24 inserții publicitare în cadrul activității 9, pentru promovarea obiectivelor turistice în contextul participării la târguri, fiecare iserție a fost publicată timp de trei zile și a apărut în cotidine cu acoperire regională/județeană, având mărimea de 1/8 din pagina de ziar. În cadrul activității 3 au mai fost publicate 48 inserții publicitare pentru promovarea obiectivelor turistice și a evenimentelor culturale desfășurate. Inserțiile publicitare au apărut în cotidine cu acoperire regională/națională și au avut mărimea de 1/8 din pagina de ziar.

Exemplul 6 : Inserție publicitară- figura 12

Pentru realizarea machetelor destinate publicării în presa scrisă a fost folosit modelul de comunicat de presă de Tip B. În ceea ce privește culoarea folosită pentru inserțiile publicitare s-a folosit varianta negativă a elementelor identității vizuale. Toate siglele fiind de coloare neagră în diferite intensități, iar fundalul este alb.

Inserția publicitară conține: tipul materialului (inserție publicitară), titlul proiectului, numele beneficiarului, al programului, al Autorității de Management, al Organismului Intermediar. Datele de contact și disclaimerul: „Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Fig.12. Macheta insertie publicitară Europene sau a Guvernului României”, site-ul web Regio și informații asupra finanțării sunt obligatorii și se pun la sfârșitul textului. Intensitatea culorii negre din banda în care se scrie tipul materialului transmis și care separă siglele de textul comunicatului va fi de 25% . Data publicării materialului, spre deosebire de alte materiale unde este poziționată jos, în cazul materialelor din presa scrisă apare în partea din dreapta sus. Având în vedere ca este folosită identitatea vizuală la o culoare, banda cu cele opt culori este unul dintere elementele care nu o sa apară pe acest tip de materiale.

Canalul de comunicate TV este un mijloc de comunicare în masă, bazat pe o „tehnică de transmitere la distanță a imaginilor în mișcare și a sunetului” prin unde hertziene sau prin cablu. Televiziunea este un mijloc de comunicare complet, deoarece „asociază imaginea, sunetul, mișcarea, textul și muzica”, deținând o adevărată putere de seducție. „Televiziunea acaparează săptămânal o medie de aproximativ 25 de ore de atenție din partea unei persoane, constituind principalul mijloc de informare a majorității oamenilor”.

Pe lângă impactul social de amploare și capacitatea de mobilizare afectivă, televiziunea se bucură și de o mare credibilitate: „în ciuda unor derapaje recente, imaginea televizată păstrează forța de convingere a lucrului <<văzut pe viu>> ”. Acestea sunt câteva dintre motivele care stau la baza alegerii televiziunii ca mijloc de promovare a programului POR, a proiectului și implicit a obiectivelor turistice la care face referire proiectul.

În cadrul proiectului analizat au fost realizate și difuzate publicului prin intermediul televiziunii două tipuri de materiale de promovare. Primul suport utilizat este emisiunea TV. În cadrul proiectului au fost realizate 2 emisiuni TV, cu o durată între 45 și 60 minute, cu un numar de o difuzare pe emisiune.

Al doilea suport utilizat este clipul TV. Au fost realizate un număr de 4 clipuri TV. Clipurile TV au fost difuzate pe un canal TV cu acoperire regională și în cadrul participării la târgurile de turism. Durată clipului este cuprinsa între 30 – 60 secunde. Scopul difuzării celor 4 clipuri TV este promovarea obiectivelor turistice în contextul participării la târguri.

Ca orice alt tip de material de promovare realizat în cadrul proiectelor finanțate prin fonduri europene, aceste materiale conțin elementele de identitate vizuală. Astfel la finalul fiecărui clip TV, dar și la finalul emisiunilor beneficiarul este obligat să insereze o machetă (Fig. 13) în scopul promovări programului și proiectului. După cum putem vedea în figura alăturată macheta prezintă elementele obligatorii, și anume siglele, informații despre beneficiar, proiect și finanțator.

c. Pagină web

În zilele de astăzi, pagina web joacă un rol destul de important în promovarea unui proiect și în diseminarea rezultatelor proiectului. În momentul conceperii unui proiect, solicitantul trebuie să aibă în vedere și creearea unui site-web. În cazul proiectului analizat, faptul că este un proiect de promovare turistică a reprezentat un motiv în plus pentru creearea site-ului.

Pagina web www.monumentesitraditii.ro este dedicată promovării produsului turistic specific comunei Copalnic Mănăștur, mai este dedicată promovarii evenimentelor si activității proiectului și deasemenea promovării Programului Operațional Regional și FEDR ca finanțatori ai proiectului.

Conform MIV 4 conținutul obligatoriu pentru pagina de deschidere, a site-ului dedicat proiectului, va include:· sigla Regio, sigla Uniunii Europene, inclusiv Fondul European pentru Dezvoltare Regională, sigla Guvernului României, sigla MDRAP și sigla Instrumentelor Structurale, în această ordine

· textul: “Investim în viitorul tău ! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.”

· disclaimerul: “Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“.

· adresa paginii de web a programului (www.inforegio.ro), către care se va face o conexiune din pagina principală a proiectului

· link spre site-ul însoțit de textul: “Pentru informații detaliate despre celelalte www.fonduri-ue.ro, programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro”

Pagina web www.monumentesitraditii.ro îmbină într-un mod deosebit, identitatea vizuală Regio cu frumusețea tradițiilor, locurilor și culturii comunei Copalnic Mănăștur. Siglele sunt inserate în partea de sus a primei pagini a site-ului (home page). Fiecare siglă este link spre pagina oficială a instituției respective sau a programului. În partea de jos a pagini (home page) găsim toate celelelte elemente enumerate mai sus. Site-ul web are și a secțiune dedicată proiectului. În această secțiune este descris proiectul, obiectivele proiectului, principalele acțiuni și rezultate ale proiectului și deasemenea în partea de jos vor apărea elementele idențității vizuale.

Structura paginii a fost stabilită împreună cu furnizorul angajat. Din analiza paginii putem observa că pagina conține o prezentare a obiectivelor turistice, informații despre modalități de a ajunge în zonă, înformații despre proiect (un jurnal al proiectului cu toate activitățile ce se derulează, poze de la aceste activități) etc.

Inițial site-ul a fost realizat în conformitate cu MIV 3 devenind funcțional din primul an de implementare, în al doilea an de implementare a proiectului site-ul a fost reactualizat conform MIV 4. În ceea ce privește prmovarea site-ului, firma care l-a creat s-a ocupat și de promovarea lui pe alte site-uri cu profil turistic. Publicul a fost informat de existența site-ului prin conferința de presă și alte activități de marketing (pliante, inserții publicitare, vederi, harta turstica, etc.)

Pentru toate tipurile de canale, trebuie acordată o foarte mare atenție mesajelor transmise. Ele trebuie să fie simple, concise, să poată fi înțelese imediat pentru a produce efectul scontat, adecvate suportului mediatic, construite în așa măsură încât să convingă destinatarul, să corespundă principiilor generale ale scriiturii jurnalistice. Informațiile furnizate trebuie să fie corecte, să promoveze beneficii reale, să fie clare și bine organizate, pentru ca sursa care trimite mesajul să devină credibilă.

Pe lângă textul scris este important utilizarea culorilor, a graficii, a fotografiilor care să completeze mesajul, aspecte care atrag atenția destinatarului și care ajută la memorarea mesajului prin intermediul vizualului.

Avizarea materialelor promoționale

Toți beneficiarii de fonduri europene obținute prin POR au obligația, în conformitate cu Manualul de Identitate Vizuală și cu prevederilor contractelor de finanțare semnate, de a personaliza fiecare document elaborat sau utilizat în cadrul proiectului finanțat. Aceste documente se referă la materiale de informare de tipul comunicatelor de presă, anunțuri, licitații, adrese, plăci, postere, fluturași, pliante, broșuri, panouri, autocolante, sau orice alt tip de material editat și folosit pentru dezvoltarea și / sau publicitatea proiectului. Avizarea materialelor de informare și publicitate realizate de către beneficiarii de finanțare prin intermediul Programului Operațional Regional 2007-2013 se realizează de către Agenția de Dezvoltare Regională specifică fiecărei regiuni, însă în cazul DMI 5.3 este responsabil Organismul Intermediar pentru Turism, și anume Autoritatea Natională pentru Turism.

În ceea ce privește conținutul materialelor, fiecare beneficiar își asumă întreaga responsabilitate. Avizul acordat de Autoritatea Natională pentru Turism – în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007 – 2013 este un aviz de conformitate cu regulile de identitate vizuală, și se acordă strict din punct de vedere al conformității cu regulile de identitate vizuală. Din această cauză, beneficiarii trebuie să citească cu atenție precizările Manualului de Identitate Vizuală pentru POR 2007 – 2013, înainte de transmiterea materialelor de informare și publicitate spre avizare.

Solicitarea de avizare se transmite prin pe fax , iar documentele ce urmează a fi avizate se trimit pe mail (nu e necesar să fie transmise și prin poștă) cu 15 zile lucrătoare (la data înregistrării OI POR) înainte de publicare sau tipărire. Astfel solicitarea este însoțită de toate materialele de informare și publicitate supuse avizării în original (alb negru sau color). Cererea de avizare va fi înregistrată la secretariatul OI POR responsabil și apoi înaintată spre analiză expertului relații publice sau în cazul proiectului analizat unui consilier din cadrul Direcției Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism, Serviciul Asistență Tehnică și Relația cu AM POR . Răspunsul privind avizarea sau neavizarea materialelor de informare si publicitate este dat beneficiarului in termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Avizul de conformitate se acordă doar pentru acele materiale menționate în solicitarea transmisă. Orice alt material transmis ulterior cererii de avizare inițiale va necesita o solicitare de avizare separată.

După cum se poate observa în modelul de mai jos (fig. 13, 14), solicitarea trebuie fie însoțită de următoarele informații :

• Subiect: cerere de avizare materiale de informare și publicitate

• Titlul complet al proiectului

• Codul SMIS al proiectului

• Denumirea completă a instituției care transmite solicitarea

• Numele, funcția și coordonatele (telefon, fax, e-mail) persoanei de contact

• Numărul și denumirea materialelor pentru care se cere avizul de conformitate cu regulile de identitate vizuală

Fig. 13 Scrisoare solicitare pag. 1 Fig. 14 Scrisoare solicitare pag. 2

Problema întâlnită în această etapă este, în primul rând, neacceptarea de către OI POR de a primi solicitărea de avizare prin mail, ei doresc transmiterea acestei solicitări prin fax, care din punctul meu de vedere este un instrument de transmitere al documentelor depășit cu mult de tehnologia actuală. Din cauza insistenței lor de a transmite solicitarea pe mail se întămpinau diverse probleme, de exemple nu primeau faxul și solicitau telefonic retransmiterea, ca în final după încercări eșuate se recurgea la transmiterea solicitării pe mail.

După primirea și înregistrarea solicitării, responsabilul desemnat de Organismul Intermediar verifică materialele supuse avizării în conformitate cu lista de verificare inclusă finalul Manualui de Identitate Vizuala POR face recomandarea pentru avizare sau dacă este cazul, solicită clarificări și completări beneficiarului, exemplu fig. 15.

Fig. 15. Exemplu de recomandare transmisă de către OI POR

Recomandarea de avizare va fi verificată și aprobată de către sef OI POR. În cazul în care sunt necesare completări, persoana care se ocupă de avizare va retransmite cererea de avizare beneficiarului cu recomandări de completare. Pentru cererile retransmise către beneficiari, termenul de referință pentru avizare va fi următorul termen de înregistrare în cadrul secretariatului OI POR. Beneficiarii pot solicita sprijinul responsabilului de informare și publicitate desemnat de către OI în implementarea măsurilor de informare și publicitate.

Avizul privind formatul documentelor de informare și publicitate ale beneficiarului este elaborat în 2 exemplare originale, un exemplar original este anexat cererii de avizare și inclus în dosarul de avizare, iar celălalt este transmis beneficiarului prin fax. O copie a avizului este dată ofițerului de proiect.

Fig. 16 – Model aviz

Avizul este înregistrat în registrul avizelor, care este elaborat, completat și administrat de expertul relații publice. Registrul avizelor va include următoarele date: numarul de înregistrare, beneficiarul, materialul supus avizării, destinație material, data înregistrării, nr. anexe, titlu proiect, cod proiect, axă prioritară, domeniu de intervenție, data primirii cererii de aviz la expertul relații publice, recomandare avizare sau solicitare de completări, dată verificare aprobare aviz, dată transmitere, observații. Acest registru este completat în format electronic și pentru o mai mare siguranță a datelor va fi tipărit lunar și atașat dosarului de avizare.

Beneficiarul , pentru toate acțiunile de informare și publicitate desfășurate în cadrul proiectului, deține un dosar (în format hard copy și/ sau electronic) în care sunt înregistrate toate documentele aferente acestor activități (de ex: materiale de informare și publicitate produse: tipărite, audio-video, avizele acordate de către OI). Aceste dosare sunt la dipoziția reprezentanților OI POR în momentul verificărilor și vizitelor în teren.

În ceea ce privește comunicarea dintre beneficiar și Organismul Intermediar, procesul decurge destul de anevoios. Accest lucru se întâmplă, din cauza volumului mare de muncă a celor de la OI POR, ei fiind responsabili de numeroase proiecte din întreaga țară. Astfel ei nu reușesc să se încadreze în cele 5 zile prevăzute în procedură. În ceea ce privește comunicarea consilierul responsabil este foarte cooperativ și receptiv la informații. Comunicarea prin telefon fiind mult mai productivă și edificatoare în acest caz decât comunicarea prin mail. Pentru a simplifica procedura de avizare ar fi indicat descentralizarea acestui serviciu pe fiecare regiune în parte.

Pentru indicatoarele direcționale și informative este necesară obținerea unui aviz de la Direcția Județeană pentru Cultura Maramureș pentru a certifica respectarea idențității vizuale pentru monumentele istorice. Astfel în cazul acestor indicatoare trebuie respectată și identitatea vizuală Regio și ordinul Ministerului Culturii numărul 2237 privind semnalizarea monumentelor istorice. Pentru obținerea acestui aviz sunt necesare următoarele documente: scrisoare solicitare aviz, tabel indicatoare, planșă prezentare a fiecărui indicator, clarificări privind materialul și culorile utilizate pentru indicatoare, certificat de urbanism.

Materialele publicitare au fost distribuite în cadrul târgurilor de turism, în cadrul evenimentelor culturale organizate în cadrul proiectului, iar restul au fost distribuite de primărie.

Concluzii studiu de caz

În urma analizării materialelor publicitare și comparării cu machetele prezentate în Manualul de identitate vizuală varianta a 4 consolidată, am ajuns la conculiza că aceste machete respectă prevederile Manualului de Identitate Vizuală. În plus pentru fiecare material publicitar realizat în cadrul proiectului s-a obținut un aviz de conformitate (model de aviz, p. 48) pentru Identitatea Vizuală emis de către Organismul Intermediar responsabil.

În plus, din cele prezentate anterior putem spune că Autoritatea de Management a Programului exercită un control deosebit de intens asupra modului în care sunt utilizate elementele de identitate vizuală ale programului. Ei sunt rigizi și foarte stricți în ceea ce privest respectarea reguluilor, cerând în repetare rânduri refacerea machetelor până ce acestea respectă întocmai instrucțiunile din manual. Pe de altă parte în cazul materialelor care nu au corespondent în manual (de exemplu: insigna) ei ajută și îndrumă beneficiaru pentru a obține o machetă în conformitete cu regulile lor.

În concluzie, pot să afirm că materialele publicitare pentru proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional sunt realizate conform principiului – creativitate prin constrângeri, deoarece ele trebui să fie cât mai originale pentru a reuși să atragă atenția asupra obiectivelor turistice promovate și în același timp ele trebuie să respecte întocmai regulile de identitate vizuală.

Concluzie

În prezent, fondurile nerambursabile sunt esențiale în procesul de dezvoltare a României, și nu numai, dezvoltarea majorității tărilor Uniunii Europene depinde de accesarea acestor fonduri. Însă pentru ca posibilii beneficiari să intre în contact cu oportunitățile oferite de aceste fonduri, ele trebuie să fie promovate, iar posibili beneficiarii să fie informați corect. Pentru promovarea unui fond la nivel european și a unui program la nivel național este nevoie ca acesta să se aibă o imagine, mai exact o identitate vizuală. Identitatea vizuala povesteste ceva despre valorile, seriozitatea, domeniul de intervenție a programului de finanțare. Si totul in trei secunde, într-o singură privire.

Scopul Manualului de Identitate Vizuală este acela de a prezenta elementele ce trebuie folosite de către beneficiarul finanțării în vederea promovării Identității Vizuale a programului de finanțare. Rolul unui manual de identitate este acela de a preîntâmpina utilizările eronate ale elementelor de identitate vizuală pe diferite materiale tipărite sau digitale, atât în ceea ce privește dimensiunea, proporțiile și componentele grafice, cât și cromatica. În acest manual sunt prezentate exemple grafice și regulile de utilizare a acestor elemente, precum și situații în care sunt admise excepțiile de la aceste reguli. Aceste reguli și principii trebuie să fie prezente în toate campaniile de comunicare publică realizate sub egida Uniunii Europene.

Comunicarea publică în cadrul programelor și proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile are multe roluri, printre cele mai importante enumea: rolul de a face proiectele vizibile; de a prezenta exemple de bună practică și abordare inovativă, astfel încât să fie preluate și multiplicate de alți beneficiarii; de a crește gradul de informare și conștientizare cu privire la sursele de finanțare europene în rândul publicului larg; de a asigura transparența utilizării fondurilor și a crea egalitate de șanse pentru cei interesați de o astfel de modalitate de finanțare; rolul de a ghida și orienta și toate acestea pentru a crește numărul celor care aplică pentru obținerea finanțării.

Manualul de Identitate Vizuală este un instrument foarte folositor și eficient, el ajută și îndrumă beneficiarii spre promovarea corectă a programului finanțator, în cazul de fată programul Regio, însă acest manual încorporează pe alocuri aspecte rigide, inflexibile, care intră adeseori în contradicție cu creativitatea. Prin prestabilirea unor reguli stricte de scriere a comunicatelor de presă, de elaborare apliantelor, de creare a spoturilor TV etc., beneficiarul sau firma specializată care creează materialele este puțin forțat să compromită originalitatea mesajului în favoarea regulilor impuse. Pe de altă parte, acest aspect poate contribui la instituirea unor proceduri birocratice, proceduri care, deși garantează un control formal al campaniei, pot cauza întârzieri. Toate aceste aspecte nu reprezintă o problemă doar în cazul în care creșterea vizibilității sprijinului acordat de UE României este un aspect ce umbrește într-o mare măsură scopul proiectului de a modifica comportamente, opinii, atitudini.

Cunoașterea și studierea manualului de identitate vizuală este o etapă esențială în procesul de realizare a materialelor publicitare de orice tip, deoarece fiecare tip de material are propriile caracteristici și reguli de utilizare a identității vizuale. În conformitate cu Manualul de Identitate Vizuală și cu prevederilor contractelor de finanțare, toți beneficiarii de fonduri europene obținute prin POR au obligația de a personaliza fiecare document elaborat sau utilizat în cadrul proiectului finanțat. Orice material tipărit, de exemplu un pliant, dacă este realizat în condiții grafice bune și este bine paginat, va fi un instrument de promovare pe termen lung.

În promovare o altă etapă esențială este alegerea canalului de comunicare. Într-un proiect, și nu numai, trebuie ținut cont ca fiecare mijloc de comunicare are personalitatea sa, precum și propriile caracteristici. Trebuie ales canalul cel mai potrivit în functie de sprijinul pe care îl poate aduce la atingerea obiectivelor proiectului.

Identitate Vzuală Regio este foarte complexă și strictă în comparație cu celelalte Programe Operaționale. Unele programe se rezumă doar la apariția siglei programului, a siglei Uniunii Europene, a siglei fondului finanțator, precum și câteva informații despre proiect. Regio controlează foarte atent până și poziționarea fiecărui element precizat în manual. Respectarea idențității vizuale a materialelor este controlată de Organismul Intermediar responsabil. Obținerea acestui aviz este o etapă esențială, deoarece dacă beneficiarul realizează materialele fără obținerea acelui aviz, materialele respective nu vor putea fi decontate în cadrul proiectului. Aviz primit este pentru conformitate cu regulile de identitate vizuală, și se acordă strict din punct de vedere al conformității cu regulile de identitate vizuală, beneficiarul este cel responsabil în ceea ce privește conținutul materialelor.

Din punctul meu de vedere, în ceea ce provește identitatea vizuală a Programului Operațional Regional 2014-2020, regulile de identitate vizuală nu ar trebui să fie asa de stricte, pentru a da posibilitatea beneficiarului să fie creativ în ceea ce privește materialele vizuale, mai ales când este vorba despre proiecte de promovare turistică.

Bibliografie

I. Documentație de implementare a proiectului:

1. Cererea de finanțare a proiectului Promovarea produsului turistic specific comunei Copalnic Mănăștur „Monumente și tradiții între hotare”, Cod SMIS 26501, beneficiar UAT Comuna Copalnic Mănăștur;

II. Lucrări de specialitate:

1. Badea, Mihaela; Lupu, Maria –Magdalena, Bani europeni pentru afcerea ta, Editura Gold;

2. Bârgăuanu, Alina, Fondurile Europene – strategii de promovare și utilizare, Tritonic, ianuarie, 2009;

3. Boștinarul, Victor, Ultimii Pași – Absorția Fondurilor Structurale și de coeziune 2007-2013, Bruxelles, martie 2013;

4. Călinescu, Loredana, Managementul campaniilor de promovare a proiectelor finanțate de uniunea europeană, Școala Națională de Studii Politice și Administrative;

5. Coman, Cristina, Relațiile publice și mass-media, Ed. Polirom, Iași, 2004;

6. Craia, Sultana, Dicționar de comunicare, mass-media și știința informării, Ed. Meronia, București, 2008;

7. David, George, Tehnici de relații publice, Ed. Polirom, București, 2007;

8. Dagenais, Bernard, Campania de relații publice, Ed. Polirom, Iași, 2003;

9. Drosu-Șaguna, Dan; Găinusă-Nicolae. Raluca, Fondurile structurale ale Uniunii Europene, SC Universul Juridic S.R.L, 2011;

10. Ludușan, Ana, Managementul proiectelor, Editura Studium, Cluj- Napoca, 2008;

11. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice, Manualul de Identitate Vizuală Regio, ediția IV(varianta consolidată), martie 2013;

12. Neagu, Olimpia, Managementul Proiectelor europene, Risoprint, Cluj-Napoca, 2007;

13. Petre, Dan; Nicola, Mihaela, Introducere în publicitate, Comunicare.ro, București, 2009;

14. Popa, Dorin, Comunicare și publicitate, Tritonic, București, 2005.

III. Site-uri web

1. Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014 -2020, http://www.inforegio.ro/images/programare2014-2020/document%20consultativ%20%20-%20POR_2014_2020_martie_2014.pdf;

2. Extras manual proceduri interne-responsabilitati beneficiari, www.regio-adrcentru.ro

3.http://economie.hotnews.ro/stiri-economie-16699861-eurostat-regiunea-nord-est-din-romania-este-cea-mai-saraca-din-insa-bucurestiul-este-mai-bogat-decat-media-europeana.htm;

4. http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional;

5. http://www.inforegio.ro/ro/regio-2007-2013/programul-operational-regional.html;

6. http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/52.pdf;

7.http://www.nord-vest.ro/Document_Files/1_2007-%202013%20Probleme%20%C3%AEnt%C3%A2mpinate,%20Principale%20rezultate_r66pve.pdf;

8. http://prbeta.ro/blog/psihologia-culorilor-in-designul-de-logo/;

9. http://regio.adrmuntenia.ro/s36/identitate-vizuala-regio/;

10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale;

11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Programul_Opera%C8%9Bional_Regional;

12.http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitatea_stradal%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

13. http://www.scribd.com/doc/43512933/semnificatia-culorilor-pentru-publicitate;

14. http://www.superpliante.ro/produs-3-pliante.html;

Anxe

Anexa 1 – Panou de promovare a evenimentelor culturale, realizat în cadrul activității 10

Anexa 2 – Model de inscripționare indicator pentru amplasarea pe împrejmuire sau în imediata apropiere a monumentului istoric – modelul prezentat reprezintă un indicator pentru biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”- Copalnic Mănăștur.

Anexa 3 – Panou informativ de semnalizare a monumentelor istorice amplasate la intrările în comună

Anexa 4 – Modele bannere pentru evenimentele culturale – Joc între hotare și Tabăra Națională de Artă, realizate în cadrul activității 11 cu o dimensiune de 5 mp.

a) Machetă banner Joc între hotre

b) Machetă banner Tabăra Națională de Arte

c) Amplasare bannere

Anexa 5. Modele bannere pentru evenimentele culturale – Joc între hotare și Tabăra Națională de Artă, realizate în cadrul activității 11 cu o dimensiune de 1 mp.

a) Machetă banner Joc între hotre b) Machetă banner Tabăra Națională de Arte

c) Amplasare bannere

Anexa 6. Ghid de turism

Anexa 7. Pliant proiect

Anexa 8. Vederi

Anexa 9. Pliant Tabăra Națională de Arte

Anexa 10. Pliant Joc între hotare