Identitate Vizuala Unei Persoane Oarecare

Dincolo de modă sau mituri, îmbrăcămintea, accesoriile, gestica, expresia feței, postura și liniile trupului constituie Primele elemente care conferă Identitate vizuala unei persoane oarecare. În mediul afacerilor, ca și în lumea mondenă, identitatea vizuală imediată este cea care generează prima impresie, clasificând și poziționând oamenii in ierarhia sociala.

Există o artă a modului de a te îmbrăca bine pentru locul de muncă sau la o întâlnire de afaceri. Fiecare om de afaceri trebuie să aibă un stil propriu al îmbrăcămintei prin care își poate exersa spiritul creativ atâta timp cît modul lui de a se îmbrăca rămâne adecvat serviciului respectiv.

Cercetările arată că într-adevăr hainele au putere de comunicare. Chiar între 10 și 12 ani, copiii asociază diverse mărci de blugi cu diferite caracteristici de personalitate ale purtătorilor! Astfel de efecte persistă și la vârsta adultă. Simulările făcute de cercetători arată că femeile cu un stil de îmbrăcăminte și un aer mai masculin au mai multe șanse să fie selecționate pentru funcții manageriale. Totuși, unul dintre studii arată că poate apărea un punct de inflexiune, de la care îmbrăcămintea femeilor este percepută ca „prea masculină”, dăunând perspectivelor profesionale. Observatorii declară că stilurile de îmbrăcăminte femenină au prezentat un interes special de studiu pentru că de fapt nu există consens despre cum ar trebui să se îmbrace femeile care au funcții manageriale.

Dacă întradevăr hainele comunică, se datorează în parte și impactului asupra imaginii despre sine a purtătorului. Îmbrăcămintea adecvată poate accentua într-o măsură sensibilă încrederea și stima față de sine. Într-un studiu, câțiva studenți care căutau serviciu au fost presați să apare la un interviu în hainele de stradă, în timp ce altora li s-a dat timp să se îmbrace mai potrivit cu formalizmul situației. Acei care au purtat haine mai formale au simțit că au făcut impresie mai bună intervievatorului. În plus au cerut un salariu de debut mult mai mare decât cei care-și căutau serviciu în haine de stradă!

Sursa: Johns G. ”Comportament organizațional”, București, Economica,2008

Îmbrăcămintea, în măsura în care este rezultatul unei alegeri personale, oglindește personalitatea individului, este un fel de extensie a eului și, în acest context, comunică informații despre acesta. Ea poate afecta chiar comportamentul nostru general sau al celor din jur. Îmbrăcămintea se poate folosi pentru a crea un rol. Aceasta poate marca statutul social real sau pretins. Ca regulă generală, ținuta conservatoare și protocolară în stil occidental nu ridică probleme nicăieri în lume. Ȋnsă ȋn profesiile care nu se interacționează în mod direct cu clienții: back office, sectorul IT, laboratoare, sala mașinilor dintr-o fabrică – codul vestimentar rămâne mai curând unul permisiv; ținuta poate fi lejeră, prea puțin formală și cât mai ușor de întreținut.

Ținuta de afaceri standard, este practic obligatorie și în mediile de afaceri din Europa Occidentală și S.U.A. În cultura asiatică, în particular, în China și Japonia, costumul și cravata sunt austere și de culoare închisă. În unele țări islamice, bărbaților le este interzis să poarte pantaloni scurți.(sursa: Constantin Sasu, Suport de curs Management International, 2015)

Comunicarea prin ceea ce se numește modă este la fel de vastă și complexă ca însăși definiția și conceptul de modă. Trebuie înțeleși toți parametrii în funcție de cultură sau de deschiderea la care ne raportăm. Altfel riscăm să ne formăm idei și păreri preconcepute despre ceea ce s-a dorit să ni se comunice.

În ce proporție poate vestimentația influența rezultatul unei întâlniri, atingerea sau nu a rezultatului propus? E greu de spus, dar în mod cert influențează felul în care aceasta demarează. Mai ales în mediul de afaceri, îmbrăcămintea are rolul de a identifica rapid „jucătorii“ aflați în fața unei tranzacții de business, pentru ca apoi să se dizolve în fundal: sugerează sau stabilește nivelul de succes și autoritate al fiecăruia, vorbește despre experiența profesională, despre statutul financiar.

Vestimentația este unul dintre cele mai influente mijloace de comunicare nonverbale pe care le avem la dispoziție. Interesant este că studiile legate de acest tip de comunicare și, implicit, despre prima impresie pe care o facem celor din jur, au putut cuantifica rolul aspectului exterior (vestimentația și limbajul corporal) – 55%. Asta în comparație cu cele 38 de procente ale vocii și cele 7 ale conținutului propriu-zis al mesajului. Pe de altă parte îmbrăcămintea, oricât de frumoasă sau adecvată, nu compensează pentru lipsa de talent, ambiție, profesionalism sau cunoștințe.

Felul în care arătăm ne poate deschide o ușă ; ceea ce știm ne ajută să rămânem în încăpere. Pentru vestimentația profesională unitatea de măsură este adecvarea la ocazie și partenerii de discuție. Factorii care dau măsura acestei adecvări sunt stilul, codul vestimentar, culorile și accesoriile. Stilul vestimentar este un element foarte personal și internalizat, o semnătură personală.

Fiind o reflexie a personalității și gusturilor stilul vestimentar dă partenerilor de discuții indicii despre temperamentul sau stilul de viață al persoanei respective prin factori atât de mărunți precum texturile, culorile sau imprimeurile alese, tipul de accesorii și felul în care acestea sunt purtate.

Vestimentația tinde să fie un criteriu important de evaluare a angajaților în cadrul organizațiilor. Există organizații în care vestimentația este impusă prin anumite regulamente interne pe care fiecare angajat trebuie să le respecte. De asemenea, sunt și organizații în care nu există cerințe formale în ceea ce privește vestimentația angajaților.

Indiferent de tipul de organizatie in care oamenii activeaza, un lucru insa este cert: modul în care oamenii se îmbracă, tipul de vestimentație pe care îl adoptă la serviciu comunică informații despre ceea ce sunt oamenii și despre ceea ce vor să pară că sunt. Chiar dacă tindem să fim de acord cu expresia „important este cum gândim și nu cum ne îmbrăcăm", în viața de zi cu zi vestimentația joacă un rol important în percepția persoanelor. Un renumit consultant în domeniul managementului și dezvoltării resurselor personale, Richard Denny, susținea într-o lucrare că, deși oamenii au dreptul să adopte orice formă de îmbrăcăminte doresc, ei trebuie totuși să facă distincția între muncă și distracție și să-și adapteze vestimentația „atmosferei de afaceri create de patronul lor".

Hainele sunt semne ale statutului social, simboluri ale puterii sociale, influențând stimă de sine a celor care le poartă și, de asemenea, modul în care ceilalți se comportă față de noi.

Pentru orice manager gestionarea impresiei pe care subordonații și-o formează despre el este o condiție importantă pentru succes, vestimentația reprezentând un important mijloc de management al impresiei.

În interacțiunile cotidiene, oamenii se informează unii despre ceilalți utilizând o serie de mijloace care le sunt accesibile despre persoanele cu care intră în contact, deducând din acestea anumite caracteristici ale persoanei, care nu sunt direct observabile. Altfel spus, pe baza a ceea ce se vede tragem concluzii despre ceea ce nu se vede. Vestimentația face parte din categoria informațiilor accesibile despre o persoană. Pe baza informației oferite de îmbrăcăminte, oamenii trag concluzii în legătură cu statusul social al persoanelor, caracterul sau chiar competență acestora.

Modul în care o persoană se îmbracă contribuie la ceea ce în psihosociologie se numește „efectul primei informații" (primacy effect). Acesta constă în influența exercitată preponderent de primele informații primite, comparativ cu cele ulterioare, datorită procesării mesajului în funcție de acestea.

Interviurile de angajare, primele contacte cu colegii și sefii la un nou serviciu constituie situații sociale în care efectul primei informații poate avea o mare importanță asupra modului în care un angajat va fi apreciat.

Vestimentația organizațională este privită ca un indicator al influențelor atât din interiorul organizației, cât și din exteriorul acesteia, din mediul socio-cultural. De asemenea, în interiorul unei organizații există atât presiuni formale – care își au expresia în codurile și regulamentele interne -, cât și presiuni informale – care își au expresia în anumite modele care se pot impune la un moment dat într-o organizație, în vederea adoptării unui anumit tip de vestimentație.

Există trei dimensiuni ale vestimentației organizaționale:

1. Atributele vestimentației – constau în culorile, materialele și stilul vestimentației;

2. Omogenitatea vestimențională – se referă la gradul de variație în ceea ce privește vestimentația, printre membrii aceleiași organizații;

3. Diferențierea – se referă la gradul de diferențiere a vestimentației angajaților dintr-o organizație în raport cu vestimentația persoanelor din afara organizației.

Daca intr-o organizatie strategia organizationala promovata de top management merge pe ideea diferentierii interne intre departamentele reprezentative ale organizatiei, criteriul „omogenitatea vestimentatiei" (in sensul de omogenitate stratificata) devine foarte important. Acesta se traduce prin vestimentatii diferite pentru angajatii unor departamente diferite.

De asemenea, în cazul în care strategia vizează diferențierea organizației față de alte organizații concurente, criteriul „evidentiere prin vestimentație" primează. Aceste dimensiuni ale vestimentației în organizații pot fi observate și în viața de zi cu zi. Băncile, companiile multinaționale etc. optează, atât în interior, cât și în exterior, pentru vestimentații specifice, care să permită pe de o parte o mai bună definire a rolurilor în interior, iar pe de altă parte – o mai bună diferențiere a organizației lor în exterior. De aceea, regulamentele de ordine interioară din cadrul acestor tipuri de organizații includ și norme clare în ceea ce privește vestimentația angajaților din cadrul diferitelor departamente.

• Atributele vestimentației: Culorile

Alegerea unei culori pentru vestimentația organizațională are la baza informația simbolică pe care o trasmit culorile. Se poate adaugă că semnificațiile transmise de culori sunt definite socio-cultural. Unii autori susțin că, spre exemplu, albastru sugerează demnitate sau roșu sugerează afecțiune, organizațiile optând pentru anumite culori ale vestimentației angajaților, în funcție de semnificația socială a acestora: culoarea maro folosită la uniformele firmei de curierat UPS sugerează încredere. În mod similar, spitalele folosesc culoarea alb pentru a sugera puritate și curățenie, iar organizațiile polițiste utilizează culori închise pentru a sugera putere.

Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului fata de viata si fata de cei din jur.

Corelatia culoare – personalitate

Culoarea vestimentației folosită de către manager ne comunică o serie de lucruri despre acesta.

Tabel 1. Semnificațiile culorilor în comunicarea nonverbală

Ce comunica culoarea vestimentatiei?

Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei sau varietatii excesive de culori.

LIMBAJUL VESTIMENTAȚIEI

Există numeroase materiale de specialitate privind felul în care trebuie să se îmbrace angajatul, managerul, omul de afaceri. Părerile celor în cauza asupra eficienței acestor recomandări variază. Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată muncii pe care o efectuăm. Este indicat să purtăm haine de calitate, într-un stil care nu se va demoda ușor și câteva accesorii elegante. În funcție de sex putem schimbă frecvent cravată, cămașă, eșarfă, bluza etc. Totul trebuie să fie curat și călcat. Chiar daca detinem functii de conducere, in situatii neoficiale, de lucru, putem practica un stil informal, la care renuntam (apelam la costum) in situatii formale.

Codul vestimentar al activităților profesionale propune 4 variante de ținute:

1. Ținuta business, formală și conservatoare – specifică corporațiilor, băncilor, avocaților, asigurărilor, vânzărilor, consultanței. Aici se acceptă doar costumul din materiale cu “ținută”, atât pentru femei cât și pentru bărbați.

2. Ținuta business-casual, sau business-smart – menită “să comunice”, este specifică marketingului, educației, medicinei, resurselor umane, imobiliarelor. Acceptă costume și rochii practice, relaxante, semi-tradiționale din tricot și țesături mai moi și imprimeuri odihnitoare. Este ideală și pentru momentele în care te întâlnești întâmplător cu un client sau partener de afaceri și vrei să pari îmbrăcat business dar nu protocolar.

3. Ținuta business inovatoare, artistică – specifică publicității, relațiilor publice, industriei de modă, showbiz-ului, proprietarilor de magazine de lux. Este asemănătoare cu ținută business în ceea ce privește materialele și formele, permițând însă inovații, în materie de cromatică și de tăieturi.

4. Ținuta casual – specifică organizațiilor cu o conducere flexibilă (care nu-și controlează angajații) și joburilor în care angajații nu au contact direct cu clienții sau sunt văzuți mai rar (exprimă confortul și amprenta personală). Pentru casual sunt emblematice jeans-ul și tricoul, dar poate cuprinde o vestimentație foarte variată, acceptând chiar bijuteriile la bărbați și pantalonul scurt la femei. Tot la ea se apelează, pentru a exprimă cel mai ușor, nonverbal, interesul sexual și disponibilitatea.

Adaptează-te sectorului în care lucrezi și codului vestimentar impus de organizația pe care o reprezinți! O regulă de baza în lumea afacerilor spune că aici totul se conduce după principii cazone unde tot ceea ce contează este ierarhia. Implicit și vestimentația profesioniștilor din acest mediu se supune acestei reguli. Asadar, imbraca-te conform nivelului ierarhic al pozitiei pe care o ocupi si gradului de expunere al acesteia!

Daca te pozitionezi in varful piramidei ierarhice, iti este permisa o mai mare libertate in a-ti exprima personalitatea la nivelul tinutei vestimentare. Dar daca te afli inca in plina ascensiune, cand iti alegi tinuta, caracterul profesional trebuie sa primeze in fata celui personal. Iar cu cat gradul de expunere al jobului tau este mai mare, cu atat mai mult tinuta ta trebuie sa fie mai ingrijita, mai placuta si mai serioasa.

Accesoriile costumului de afaceri

Pălăria a jucat același rol că și cravata. Mijloc de a atrage atenția, de a sublinia diferența, generator al unor gesturi care demonstrau bună cunoaștere și ușurință de a folosi eticheta dar și o modalitate de a întrerupe sau termină o întâlnire de afaceri (“mi-am pus pălăria într-o parte și am plecat” puncta un om de afaceri din City-ul londonez). Parte integrantă a costumului de afaceri până în anii ‘60, pălăria a dispărut treptat din vestimentația de afaceri. Evitarea pălăriei ține atât de atenția acordată sănătății podoabei capilare dar și de acceptarea lipsei ei. Dezvoltarea industriei de frumusețe de la mijlocul secolului al XX-lea, schimbarea regulilor”clasice” de igienă prin cercetări serioase dar și acceptarea unor coafuri elaborate la bărbați au transformat pălăria într-un accesoriu inutil. Un alt factor important care a dus, printre altele, la dispariția pălăriei îl reprezintă schimbarea obiceiurilor de a munci.

Afacerile se fac în birouri, iar e-maiul și telefonul te scutesc de drumuri lungi, necesare în trecut pentru a te întâlni partenerii de afaceri. De aceea, că și redingota sau vestă (două elemente obligatorii ale ținutei de afaceri de la începutul secolului), pălăria și-a pierdut funcția utilitară fiind purtată doar în anumite ocazii strict pentru a acentua caracterul special sau oficial al evenimentului. Doar panamaua (originară din Ecuador și purtată pentru prima oară de către Napoleon al III-lea), considerată inițial “de lux”, continuă să reziste și astăzi dar sub formă unei pălării de vacanță.

Cuvintele cheie care caracterizează costumul de afaceri ideal sunt aceleași că și cele care descriu o afacere reușită: seriozitate, simplitate, impact maxim. Costumul de afaceri reflectă perfect decorul în care evoluează omul de afaceri: clădiri vechi care inspiră respect și denotă tradiția neîntreruptă de-a lungul mai multor generații, clădiri înalte și zvelte, de o simplitatea perfectă și studiată, impresionante prin performanță și complexitatea construcției și în ale căror gemuri imense, opace, se reflectă grîul clar, specific City-ului, nealterat de reclame luminoase sau alte pete de culoare.

Principii de bază

Există câteva principii de bază privind ținuta în general și cea vestimentară, în special :

O ținută sobră, formală, conservatoare; la locul de muncă, atât pentru bărbați cât și pentru femei, stilul clasic și convențional rămâne întotdeauna cel mai potrivit, fiind recomandat și în domeniul afacerilor, în special în activitatea financiar-bancară:

Pentru bărbat, ținuta sobră, un stil clasic și convențional presupune:

– cămașă albă, cu cravată simplă (culori sobre, nețipătoare, în dungi și modele simple) sau cămașă cu dungi fine și o cravată cu imprimeu simplu;

– haină la un rând (care dă o ținută zveltă și care poate să stea și descheiată) sau haină la două rânduri, care este adecvată pentru persoane înalte și nu prea solide, care trebuie să stea totdeauna încheiată;

– ținuta oficială, respectiv costum cu vestă, din materiale închise la culoare, care creează impresia de suplețe, sau în imprimeuri mărunte; la costum este indicată cămașa cu mânecă lungă; cămașa cu mânecă scurtă se poartă fără haină, când este foarte cald, în afara orelor de serviciu;

– încălțămintea, de preferință clasică, cu șireturi, trebuie să fie bine întreținută; ciorapii vor fi de culoare închisă (negri, bleumarin sau gri închis), atunci când costumul este de culoare sobră; la costum maro sau kaki se poartă ciorapi maro;

– cravata se va asorta cu costumul și cămașa; un bărbat înalt va purta cravate “lungi”, în timp ce unul scund va purta cravate “scurte” potrivit taliei; atunci când este purtat în permanență, papionul devine o caracteristică a individului;

– bijuteriile bărbătești vor fi întotdeauna sobre, discrete, lipsite de extravaganță, de bună calitate.

Ca regulă generală, trebuie evitat, pe cât posibil, să se poarte hainele strâmte; la birou nu trebuie purtate veșminte care se potrivesc numai pentru ocazii și din materiale pretențioase: satin, brocard, catifea, lamé etc.

Acum cativa ani, companiile de asigurari tratau cu mare seriozitate codul vestimentar, culorile admise de acestea fiind numai negru, bleumarin si gri inchis. In plus, manseta camasii trebuia sa iasa din maneca hainei de la costum nu mai mult de doi centimetri, parfumul trebuia sa fie putin sau neutru. Ciorapii de matase erau insa obligatorii inclusiv vara, iar barbatii nu aveau voie cu barba sau mustata, cu parul lung sau femeile cu parul prea scurt.

Coafura trebuia sa fie aranjata, fara gel, fara culori stridente de par. De atunci, lumea s-a mai schimbat, iar mediile corporatiste au devenit mai putin rigide si mai colorate. Cu toate acestea, s-au pastrat cateva reguli.

Cercetările asupra percepțiilor umane arată cum anumite reguli vestimentare transmit mesaje care sunt decodate drept profesionale. Putem fi percepuți că profesioniști prin simplă prezența și alegere vestimentară. În mod evident, este nevoie să completăm această impresie printr-un comportament potrivit situației în care ne aflăm.

Adesea este nevoie de numai jumătate de minut pentru formarea unei prime impresii despre un om. Și totul depinde de imaginea să. În viață profesională aceste 30 de secunde capătă o importantă capitală atunci când de ele atârnă semnarea unui contract. Oricât de superficială ar părea, această lege nescrisă din lumea businessului poate fie să te ridice pe culmile gloriei, fie să aducă "falimentul profesional".

Ca orice curent, vestimentația business se adaptează cu fiecare sezon, iar oamenii de afacerii și managerii de pretutindeni încearcă și ei să țină pasul. Imaginea are o importantă din ce în ce mai mare. Mai ales în lumea business. Așa s-au născut, mai nou, "rezoluțiile de stil". Iar pentru 2016 oamenii de afaceri și-au propus, printre altele, să-și schimbe garderoba. Sau nu. "Vreau să știu ceea ce port, să cumpăr haine cât mai ecologice, să nu mă pierd în tendințe, să îmbrac haine cât mai colorate". Sau: "Aș vrea să adopt o imagine mai sobră, să port costume create special pentru mine și să schimb parfumul". Sau: "Voi achiziționa mai multe accesorii pentru că ele îmi definesc cu adevărat stilul". Acestea sunt doar câteva dintre promisiunile de imagine pe care oamenii de afaceri din străinătate și le-au făcut pentru anul 2016.(sursă citate:interviu revista CAPITAL)

Este naiv să mai crezi că modul în care te prezinți în mediul de business, stilul vestimentar, întreagă apariție, nu contează. Hainele reflectă personalitatea, bunul-gust sau absența lui, statutul social, respectul pe care îl ai pentru interlocutorul tău. Evident că imaginea, modul în care ți-ai construit apariția, fie ea studiată sau naturală, sunt definitorii pentru felul în care relaționezi pe viitor cu partenerii tăi și pentru modul în care ești perceput.

Chiar dacă în majoritatea timpului aceste lucruri rămân nespuse, indiferent de vârstă sau sexul interlocutorului, hainele, bijuteriile, manichiură și alte astfel de detalii sunt remarcate, cântărite și judecate. Vestimentația este considerată indicatorul fidel al succesului financiar. Fie al companiei proprii, fie al celei pentru care lucrezi. Se cunosc cazuri, mai cu seama în afară țării, unde angajații care reprezintă interfață companiei beneficiază de un buget suplimentar, destinat exclusiv hainelor de birou, haine care trebuie schimbate obligatoriu la fiecare sezon.

Fie că vorbim de uniforme sau de costume de birou, vestimentația nepotrivită a angajaților poate anula efectul ținutei îngrijite și construite a unui manager, mai ales dacă acesta este și acționarul majoritar.

Garderoba de birou a oricărui bărbat trebuie să cuprindă minim două costume clasice. în cazul în care slujba presupune contacte sociale dese și ieșiri în societate în interes de serviciu – dineuri, cocktail-uri, prânzuri și cine de afaceri – necesarul vestimentar minim crește la trei-patru costume și trebuie să fie adaptat în funcție de sezon.

Codul vestimentar business casual

O persoană într-o poziție de conducere – bărbat sau femeie – trebuie să aibă întotdeauna la îndemână un sacou (chiar dacă nu este îmbrăcat/a în costum în ziua respectivă). Nu există nici un alt articol de îmbrăcăminte care să transmită mai multă autoritate și credibilitate.

Ținutele asortate sunt obligatorii. Acest lucru poate părea dificil și o pierdere de timp când trebuie să combini articole de vestimentație separate (care nu fac parte din costum), dar este un pas esențial pentru a proiecta competență și credibilitate.

Costumele din 2 piese, cu pantalon , sunt foarte potrivite pentru femeile “executive”. Dacă ai în garderoba 3 astfel de costume, poți realiza combinații pentru toate zilele săptămânii.

Mânecile lungi (sau cele trei-sferturi) sunt esențiale dacă dorești să ți se acorde respect. Cu cât lungimea mânecilor este mai scurtă, cu atât acestea sunt mai aproape de ținutele “casual”.

Ciorapii (dresurile sau șosetele) sunt o altă componentă a ținutelor feminine profesionale. Dacă ai picioarele goale (fără ciorapi, cu vârful și/sau călcâiul descoperit), riști să pari că te-ai îmbrăcat pentru o ocazie socială, nu pentru una profesională.

Pantofii transmit un mesaj important despre ține și despre scopurile tale. Pantofii închiși, cu botul și călcâiul acoperit, sunt cei mai potriviți pentru mediul profesional. Asta nu înseamnă că trebuie să fie demodați, urâți sau grosolani; dimpotrivă, pot fi eleganți, moderni și plini de stil. Pantofii cu bareta la spate (sling-backs) sunt, de asemenea, acceptabili. Sandalele și pantofii sport (tip adidas) nu sunt recomandați, se potrivesc ținutelor pentru timpul liber.

• Cum se poartă cravata, acul, pantofii și butonii în vestimentația business

Cravată, acul, pantofii sau butonii sunt elemente vestimentare care pot îmbunătăți considerabil imaginea unui bărbat de business, sau dimpotrivă, o pot afecta serios atunci când nu sunt bine alese. Totul se rezumă la felul în care se poartă, la alegerea materialului și bineînțeles la asortare, spun specialiștii chestionați de către DailyBusiness.ro.

"Prima și cea mai importantă regulă în vestimentație este că haina îl face pe om. Cel puțin în mediul de business și cel politic. Atunci când ne întâlnim cu cineva, 90% din informație este transmisă de vestimentație și doar restul de discursul persoanei în cauza", spune Oana Tatu, brand manager al magazinului de articole vestimentare Dinasty.

Cravata

În mediul formal, în aria de business, cravată este un accesoriu care trebuie regăsit obligatoriu în vestimentație. Însă, și mai importantă decât prezența să, este purtarea corectă.

Un om de business fără cravată poate fi comparat cu un "doctor care nu poartă halat alb", spune Alexandru Ciucu, care deține atelierul de creație vestimentară cu același nume.

"Foarte importantă e purtarea corectă a unei cravate", spune și Oana Tatu. "Ar fi ciudat să vedem un manager bancar, într-o întâlnire importantă de afaceri, purtând o cravată prea scurtă, la o palmă- două de curea. Vârful cravatei trebuie să acopere cataramă curelei de la pantaloni".

De-a lungul timpului, mărimea și aspectul nodului de cravată au oscilat. În prezent, nodul se face după modelul de guler al cămășii, spune Ciucu. "Cu cât gulerul cămășii este mai deschis, cu atât nodul va fi mai mare".

"Sunt în vogă cravatele înguste și seminguste. Nodul simplu, ușor alungit", completează Oana Tatu, brand manager Dinasty.

În funcție de sezon, culorile unei cravate sunt mai mult sau mai puțin potrivite într-o vestimentație de business. Apoi în funcție de culoarea sa, starea de spirit a celui care o poartă poate fi ușor divulgată.

Nuanțele vii se potrivesc vara și cele închise – bleumarin, maron, verde închis, grena – iarna, deși culorile enumerate mai sus merg foarte bine la birou tot timpul anului.

Acul de cravată, doar pentru ocaziile speciale. Acul de cravată clasic, care ține cravată lipită de cămașă în dreptul celui de-al patrulea nasture, este demodat. Însă acest accesoriu poate fi "reinventat", cu respectarea unor condiții.

"A fost o perioadă în care nu se mai purta acul de cravată. De ceva timp, marile branduri internaționale au readus pe scenă acul de cravată, însă acestea sunt numai de o finețe și elegantă exemplară, de preferat din metale prețioase și asociat la o ținută foarte elegantă. Nu orice costum și orice cravată necesită acul de cravată. Deci e imperios necesară o atenție deosebită în alegerea acului de cravată și a momentului în care se poartă", mai spune Tatu. De asemenea, și materialul din care este fabricat acul de cravată este important, spun specialiștii. Reprezentanții Dinasty recomandă argintul.

Butonii

Butonii se poartă la manșetă dublă și completează ținute de tot felul, inclusiv de business sau de gală. O ținută de business cere butoni mai simpli, care pot avea și piatră semipretioasa, însă de preferat pe nuanțe gri, negru, alb, ivoire. Sunt și butoni cu piatră colorată care pot fi asortați și ținutei business, dar piatră este de preferat să fie mată și nu de mari dimensiuni. Spre exemplu, la un costum negru asortat cu o cravată mov, sunt potriviți o pereche de butoni cu o piatră mată în culoarea cravatei.

Dacă ținuta business impune o oarecare sobrietate, la cea de gala regulile sunt mai puțin stricte: se pot folosi butoni cu cristale, cu monturi speciale de pietre semiprețioase.

Pantoful

Pantoful este un element de vestimentație care trebuie să fie ales cu mare atenție, doarece poate strica complet imaginea pe care o persoană o transmite. Pantoful trebuie să fie simplu și realizat dintr-o piele moale. Pantalonul are lungimea ideală dacă în față cade lejer, iar la spate acoperă pe jumătate tocul pantofului.

În general, toate accesoriile unui costum sunt permise, însă există câte un "cod" pentru fiecare. În orice caz, specialiștii spun că pentru că look-ul final să fie "ok", trebuie evitat excesul, indiferent de accesoriu.

BIBLIOGRAFIE

Dragostin Mioara, Gid practic de vestimentatie pnetru profesionisti,

Botea Elena, Protocolul in relatiile economice si comerciale Vol.1,

Alan Flusser, Clothes and the Man: The Principles of Fine Men's Dress,

Bernhard Roetzel, Gentleman: A Timeless Guide to Fashion,

Revista Capital

Poescu Dan,Managementul afacerilor.

Johns G. ”Comportament organizațional

Constantin Sasu, Suport de curs Management International, 2015