Identitate vizuală [603417]

Identitate vizuală
ș
i design suste nabil


Începutul conturării domeniului design grafic porne
ș
te undeva în 1983, în

Europa, perioadă în care identitatea corporatistă abia începea să se dezvolte. Un

domeniu ambiguu pe atunci, acum are un rol esen
ț
ial, lucru normal
ș
i obi
ș
nuit

care se regăse
ș
te pretutindeni în jurul nostru în ziua de astăzi (orice are o

identitate). Admit că este chiar dificil să te gânde
ș
ti la orice, cum ar fi un grup

de oameni care desfă
ș
oară o activitate anume, iar acesta să nu aibă deja un

nume, logotip, o schema de culori ori un grid de utilizare a acestora (mai mult

sau mai pu
ț
in). Într-adevăr, nici nu se poate altfel. Diversitatea este de ani de

zile o caracteristică a oamenilor în general, iar stilul vizual este o componentă

esen
ț
ială pentru a defini obiecte, grupuri, activită
ț
i
ș
i orice alt lucru la care ne

gândim. Este în natura noastră ca oameni să facem asocieri între orice, mai ales

în prezent, unde există atâta informa
ț
ie vizuală.

În afara de vizual, s-a pus problema valorii respectivului vizual. Cum anume

o identitate vizuală poate îmbunătă
ț
ii sau înrăută
ț
ii percep
ț
ia asupra unei

companii, de exemplu? Ce-i drept cred că
ș
i în ziua de astăzi există grupuri care

nu în
ț
eleg importan
ț
a acestui aspect. Este surprinzător că o resursă pe care mul
ț
i

o consideră atât de importantă
ș
i care a devenit omniprezentă este atât de pu
ț
in

în
ț
eleasă. Ei bine, asta pentru că există un deficit educa
ț
ional serios în materie,

domeniul designului grafic fiind încă o ramură destul de nouă pentru unii, în

teorie. Ba chiar am auzit de cateva ori sintagma ,,designerii grafici creează tot

pentru designeri grafici”
ș
i pot spune doar că este destul de adevărat deoarece

numai un designer ar în
ț
elege un altul, asta pentru că datoria acestuia este de a

asimila cât mai multă teorie cu putin
ț
ă în domeniu pentru a putea transmite, fără

semne de întrebare, popula
ț
iei, mesajul propriu-zis, minimalizat, iar aceasta să

în
ț
eleagă fără a cunoa
ș
te niciun pic de teorie. Cu alte cuvinte, designul

transformă o tonă de informa
ț
ie
ș
i însemnătate într-un simbol care este

considerat de unii ceva simplu, în ceva ce define
ș
te un ansamblu întreg de

activitate.

Ceea ce face situa
ț
ia mai ambiguă este multitudinea agen
ț
iilor de design

grafic care au apărut, iar unele provin din domenii diferite, cum ar fi

marketingul sau rela
ț
ii publice care privesc identitatea mai mult ca pe o resursă

de marketing legată de branding. Cert este că designul merge mână în mână cu

aceste domenii
ș
i există tot mai multe programe de identitate care reu
ș
esc să

acopere toate nevoile pentru a creea un branding de succes. Este clar că aceasta

este o solu
ț
ie optimă pe termen lung.

,,Noul ghid de identitate” al lui Wally Olins tratează subiectul despre cum se

creează
ș
i se sus
ț
ine schimbarea prin managementul identită
ț
ii. Acesta explică


ț
iva termeni, lega
ț
i în prima parte, despre personalitate corporatistă, identitate

corporatistă, imagine corporatistă
ș
i identitate organiza
ț
ională
ș
i consideră că

activitatea legată de identitate func
ț
ionează cu anumite reguli simple. Chiar
ș
i

prin exemplele pe care le dă, cum ar fi cel pentru simboluri vorbind despre

simbolurile comuniste care atunci când au fost înlăturate au avut un impact

imens asupra oamenilor desemnând simbolul ca fiind punctul focal prin care se

judecă o identitate.

Într-un plan general, Olins afirmă că „identitatea nu

înseamnă a face organiza
ț
iile proaste să arate bine, ci a distinge o organiza
ț
ie de

cealaltă.”

Wally Olins este asociat drept un guru în domeniul brandingului, creând

astfel un fel de ,,brand al brandurilor“, vorbele sale devenind standarde, iar

realizările sale studiu de caz. În ghidul său observăm prezen
ț
a multor exemple

de brand celebre cărora le ata
ș
ează câte o explica
ț
ie bine definită tipurilor de

brand, unde
ș
i cum func
ț
ionează, de ce sunt atât de celebre, în ce scop au fost

realizate
ș
i mai ales, cum au reu
ș
it să î
ș
i păstreze valoarea în timp. Ne mai

atrage aten
ț
ia asupra aspectelor care pot afecta un brand sau cum acesta poate

avea un ciclu de via
ț
ă propriu. Desigur mereu va exista o doză de incertitudine

în acest domeniu.

Manualul de branding nu este un manual complicat, ci mai degrabă este un

manual de utilizare clar
ș
i concis, structurat
ș
i scris cu cuvinte simple, o carte

practică în care de cele mai multe ori sunt expuse, pas cu pas, toate etapele

necesare creării unui branding reu
ș
it, după cum precizează chiar el : ,, aceste

etape presupun ca programul începe cu începutul, continuă cu partea de mijloc

ș
i se termină cu sfâr
ș
itul”.

Wally Olins chiar spune undeva că inten
ț
ionat a

evitat termenii de specialitate. De la lucruri intangibile precum valori, mesaje,

identitate, care sunt ideile care definesc organiza
ț
ia până la pe ce culori are voie

sau nu are voie logo-ul să stea, ce tipuri de imagini pot fi folosite în comunicare

(de exemplu doar close-up-uri de oameni zâmbind) sau cum arată căr
ț
ile de

vizită, toate se află acolo.
Ș
i toate reflectă spiritul companiei. Iar în mintea

noastră asocierile ajung să se facă incon
ș
tient.

Indiferent de activită
ț
ile pe care o organiza
ț
ie le întreprinde aceasta depinde

ș
i î
ș
i crează o imagine. „Astfel, toate organiza
ț
iile au o identitate, indiferent

dacă
ș
i-o administrează în mod explicit
ș
i indiferent dacă sunt sau nu con
ș
tiente

de acest lucru.”. În acest caz, în opinia lui Olins, identitatea poate reflecta patru

lucruri: cine e
ș
ti, ce faci, cum
ș
i unde vrei să ajungi; prin trei zone:

produse/servicii, ambienturi
ș
i comunicare, foarte important
ș
i comportamentul.


Identitatea orientată extern se adreasează mai multor publicuri printre care

concuren
ț
i, media, comunitatea financiară, consumatori, grupuri de presiune,

angaja
ț
i, guvern
ș
i furnizori, iar acestea se suprapun
ș
i interrela
ț
ionează. Scopul

primar al acestui branding este de a diferen
ț
ia organiza
ț
ia
ș
i produsele/serviciile

sale de cele a concuren
ț
ei.


Wally Olins pune accentul
ș
i pe brandul corporatist. Comunicarea nu este

doar la exterior, ci
ș
i în interior. Până la urmă, oamenii sunt cei care fac

organiza
ț
ia
ș
i ei trebuie să meargă în aceea
ș
i direc
ț
ie. Apoi, trebuie să existe o

coeren
ț
ă între ceea ce spui despre tine
ș
i ceea ce e
ș
ti. De exemplu, nu po
ț
i spune

că e
ș
ti eco dar de fapt provoci dezastre ecologice. Dar contradic
ț
iile interne sunt

greu de stăpânit, spune Wally.

Proiectul meu de diplomă se bazează pe dezvoltarea unui branding de

restaurant cu specific vegan, vegetarian sau în orice caz, cu produse bio. Cum

designul este menit să aducă rezolvare problemelor, am căutat astfel o problemă

ș
i astfel s-a creat ideea ce a pornit dintr-o nevoie pe care am sim
ț
it-o în rândul

oamenilor, dar cu accent pe publicul tânăr care încă mai poate fi educat în

direc
ț
ia educa
ț
iei alimentare.

Proiectul va avea să fie destul de complex deoarece, cum spunea si Wally

Olins, crearea de branding este o activitate care se intersectează foarte mult
ș
i cu

alte discipline cum ar fi marketingul, comunicarea
ș
i designul; stfel că, voi avea

oportunitatea să pun în practică toate cele învă
ț
ate pe parcursul anilor de studiu.

În zilele noastre, schimbările climatice ne obligă să fim mai con
ș
tien
ț
i de

faptul că trebuie să respectăm planeta. Această nouă atitudine este de adoptat în

toate aspectele vie
ț
ii noastre
ș
i mai ales în contextul designului contemporan.

Doar aruncând o scurtă privire asupra rapoartelor din ultimele săptămâni în

modă, realizăm că sustenabilitatea nu este doar o tendin
ț
ă, ci un subiect

inevitabil care necesită aten
ț
ie
ș
i abordare din partea tuturor designerilor. În

toate proiectele de design ar trebui introdusă ideea sustenabilită
ț
ii pentru ca în

viitor să fie puse în practică la scară cât mai largă.

Cum designul acaparează o mare parte din spa
ț
iul, în deosebi, urban,

problema sustenabilită
ț
ii trebuie luată destul de în serios. Cu siguran
ț
ă

schimbările mici pot părea insesizabile, însă pa
ș
ii mici sunt cea mai bună cale

spre crearea unui precedent: comportament mai bun din partea popula
ț
iei care să

îmbră
ș
i
ș
eze orice solu
ț
ie în acest sens.

În ultimul timp am observat chiar un trend în acest sens. Protejarea mediului în

online pare chiar un trend foarte ,,cool”. Apari
ț
ia unui brand care încurajează

protec
ț
ia mediului nu este numai un plus din punct de vedere civic dar poate

însemna
ș
i o popularitate crescută. Acest tip de ac
ț
iuni pot declan
ș
a ac
ț
iuni

favorabile în lan
ț
, spre exemplu brandul pentru restaurantul bio încurajează

protejarea mediului nu numai prin folosirea materialelor sută la sută

biodegradabile cât
ș
i încurajarea produc
ț
iei
ș
i consumului produselor alimentare

bio.


În urma studiului putem concluziona faptul că brandul, pe lângă

diferen
ț
ierea fa
ț
ă de concuren
ț
ii de pe pia
ț
ă acesta trebuie să aducă cu sine un

pachet complet, să stabilească anumite valori pentru a putea avea valoare

proprie
ș
i durabilă, să aibă claritate: să definească exact activitatea pentru care a

fost conceput, să fie în
ț
eles de public, în special de publicul
ț
intă, dar mai ales să

fie capabil să rezolve posibile probleme, iar dacă toate acestea sunt complete ar

trebui să se gândească pe cât posibil
ș
i la rela
ț
ia sa cu mediul înconjurător.

Badea Adina Gabriela

Design Grafic AN III

semestrul I

ESEU – TEORIA DESIGNULUI

Similar Posts