IDENTITATE ÎNTR-O CUTIE – COMPLEXITATEA SPORTURILOR DE IARNĂ [307505]

CUPRINS:

PLAN DE IDEI

Capitolul I

I.1 Explicația titlului si motivarea alegerii temei

I.2Cuvinte cheie

I.3 Metodologie

Capitolul II.

1.Componenta istorica si socială

II.1.1 Istoricul sportului de gheață

II.1.2 Evoluția patinajului modern in arena

II.1.3 Interes pentru sportul de gheață

II.1.4 Potențialul si exploatarea sporturilor

II.2.Componenta tehnica

II.2.1 Criteriile de proiectare

II.2.2 Noțiunile tehnice generale ale arhitecturii de gheață

II.2.3 Design si materialitate

II.2.4 Schema conexiunilor interne

II.3 Proporțiile sportului de gheata

II.4 Anticiparea arhitecturii sportului de gheata prin studii de caz

II.4.1 [anonimizat]-o clădire sportivă

II.4.2 [anonimizat].4.3 [anonimizat].4.4 [anonimizat].4.5 Proiectul STEM SPACE – O arhitectura cameleon

Capitolul III

III.1 Concluzii

III.2 Bibliografie

Capitolul I

I.1. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat] o dezvoltare atât a echipamentelor cat și a construcțiilor specializate nevoilor pentru performanță (în special) dar și pentru public. [anonimizat] "outdoor" [anonimizat]-[anonimizat], curling, speed-skating, cele din urma fiind cele puse in lumina atenției pe parcursul dizertației.

Arhitectului i se cere o soluționarizare a unui tipologii de arhitectura corespunzătoare globalizării, o întrecere la nivel global prin care sa răspundă cat mai bine condițiilor de practicare a sporturilor dar și indentificarea caracterului local al acestor arene precum este si in lumea sporturilor si modul cum acest sport prin facilitățile sale se adaptează societății moderne.

Cuvinte Cheie

Sunt definiți termenii: patinoar, hibrid, [anonimizat] = [anonimizat] =  (Organism) provenit din încrucișarea a [anonimizat], de

genuri sau de rase diferite.

sport de gheață = [anonimizat] o suprafață de gheață special amenajată

Metodologie

Metodele adoptate în elaborarea prezentei lucrări sunt formate din cele pe baza materialelor existente despre subiectele studiate si filtrarea informațiilor in scopul susținerii acesteia. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat].

Lucrarea de față folosește ca si metoda de cercetare analiza materialelor existente despre tema aleasă și selectarea informațiilor pentru susținerea ideilor relatate pe parcursul dizertației. O mare parte din sursă documentară și cea a ilustrațiilor a fost reprezentată de materialele provenite din surse online.

Textul se prezintă ca sub forma unor capitole organizate în parți. Fiecare capitol se ramifică în subcapitole în care se prezintă, se detaliază, analizează și stabilesc conexiuni între diferite idei pentru înțelegerea lucrării în complexitatea sa.

Capitolul II – Componenta istorica si socială

II.1.1 ISTORICUL SPORTULUI DE GHEAȚĂ

Există dovezi ale unei forme de patinaj practicată intr-o formă primară, oase provenite de la cai, căprioare, oi , găsite in Germania, Austria și Suedia vechi de mai mult de 1700 de ani înlocuiau lamele patinelor moderne. Acestea erau prelucrate pentru a putea patina pe gheață, urme de găuri perforate pentru a putea fi fixate de picior cu ajutorul unor curele din piele. Oasele prelucrate la vremea respectivă erau prima formă de lame folosită pentru a putea patina însă nu aveau o aderență foarte buna asupra gheții, in cele mai întâlnite cazuri traversarea zonelor cu gheață sau zăpadă se realiza cu ajutorul unui baston ascuțit pentru a ajuta patinatorul să se deplaseze.

Prima apariție a patinelor cu lamă metalică s-a descoperit in jurul secolului 13 însă erau doar parțial metalice, adăugându-se o bandă metalică pe suprafața de contact cu gheața. Patinele in această perioadă erau realizate din lemn, sculptate dintr-o bucată din lemn , de formă Fig 1. Primele patine cu lamă metalică triunghiulară în secțiune, pe lungimea piciorului si ușor arcuită către vârf. Bastonul era folosit pentru controlul vitezei și direcției pe suprafețele înghețate .

Patinajul a evoluat cu trecerea timpului diferit in funcție de zona. Terenul din peninsula scandinavă este acoperită în mari proporții de zăpadă groasă , cea mai răspândită modalitate de deplasare la vremea aceea fiind schiatul iar patinajul era folosit mai rar, in zonele unde lacurile si râurile înghețaseră. Intr-o alta zonă a globului, în Olanda patinajul a devenind principalul mijloc de deplasare intre orașe sau sate datorita unui sistem de canaluri, sub forma unei rețele de transport între așezări, locuitorii acestei țări sunt recunoscuți ca fiind printre cei mai rapizi patinatori in linie dreaptă.

Factorul zonal ocupa o poziție foarte importantă in modul de evoluție al acestui sport. Dacă in Olanda patinele erau modificate pentru parcurgerea distanțelor lungi pe gheată pe canaluri , în Anglia lamele patinelor erau mai scurte si mai solide, pentru control in spații mici, cu lame ascuțite pentru întoarceri scurte pe gheață.

Până la jumătatea secolului 16 , patinajul a cunoscut un mare interes in Olanda, devenind o activitate practicată de toate clasele sociale din aceea perioadă , devine o activitate de agrement foarte populară, în special printre familiile nobile. Este perioada în care acestei activități i se definește conturul ca sportul cunoscut astăzi

Fig 2. Primele patine cu lamă metalică pe patine.

Practicată de toata lumea, patinajul se mulează după nevoile fiecărui individ : țăranii pentru viteza cu care pot ajunge mai repede la piață , nobilii pentru eleganța si rafinamentul acestui sport.

După ajungerea acestui sport in Anglia, la a doua jumătatea a secolului 19 (o dată cu venirea familiei Stuart din exilul petrecut in Olanda) s-a format primul club de patinaj in Scoția , Edinburgh Skating Club. Deși era prima forma de clasa profesionistă de patinatori, exista o serie de probe pentru a fi acceptat in acest club formata din: efectuarea prin patinaj a unui cerc complet pe oricare picior, si sarituri peste 3

Fig 3. Carnaval al patinajului în Broklyn,1862 obstacole amplasate pe suprafața de gheață.

Crește interesul pentru acest sport într-un ritm alarmant, patinatorii englezi dezvoltând sute de mișcări , ulterior dezvoltând dansul in grupuri de cate 2, 4, 6 sau mai multe persoane, devenind cunoscuta ca fiind Stilul Combinat sau Stilul Englez. Acest stil avea in centrul atenției poziția corpului si forma, o eleganța a corpului fără acrobațiile sau săriturile cunoscute astăzi.

Perioada celei de a doua jumătate a secolului 19 este marcată de primele forme de discipline sportive de gheață ; sunt înființate primele manifestări ale curselor de bob, curling, hockei și conturarea primelor regulamente de practicare ale acestor sporturi la nivel profesionist practicată în primele cluburi apărute.

În Europa între timp creștea interesul pentru Fig.4 Arhive 1954, Fries Arhiva de Film patinajul liber și artistic , unde piruetele si

acrobațiile erau încurajate și cunoscute ca fiind Stilul Internațional, puternic influențate dinspre America prin Jackson Haines, venit pe continent in 1860.

Impresionând prin mișcările sale, Jackson Haines este considerat a fi primul patinator modern, recunoscut pentru entuziasmul creat în Europa prin săriturile , rotațiile și întoarceri executate pe un fundal muzical plăcut si costumații creative bine orchestrate încă de când realiza aceste spectacole in America.

În Canada apar cele mai multe patinoare acoperite , la vremea respectivă adăpostind multe baluri mascate cu scene elaborate de tipul evenimentelor organizate in prezent, spectacole ce se desfășurau sub structuri asemănătoare unor hale amplasate deasupra gheții formate natural și iluminate pe baza de gaz pentru patinajul in siguranță pe timpul nopții.

Fig. 5 Jackson Haines Patinajul in timpul celor doua războaie mondiale pierde interesul in Europa însă în America progresul nu stagnează astfel că primele competiții de după cel de-al doilea război mondial au fost câștigate fără probleme de echipele Americii de nord. După această perioada, în America exista o cerere mare pentru competiții sportive de gheață motiv pentru care sunt construite multe patinoare de antrenamente la scara internațională și in perioada anilor '70 patinajul devine foarte popular prin spectacolele pe gheață difuzate la televizor.

http://www.skatingaheadofthecurve.com/AShortHistoryOfIceSkating.html

II.1.2 EVOLUȚIA PATINAJULUI MODERN ÎN ARENĂ

“Sport is a universal language. At its best it can bring people together, no matter what their origin, background, religious beliefs or economic status. And when young people participate in sports or have acces to physical education, they can experience real exhilaration even as they learn the ideals of teamwork and tolerance.” – Kofi Annan, New York City, 5 Noiembrie 2004

Pentru a îl transpune in proiecte , sportul este dictat de reguli ale practicii, standarde și detalii specifice ale implementării acestora.

In timp real, au loc schimbări majore si rapide (in special in perioada 2006-2008 pentru noi reglementari ale clădirilor) schimbând formula de design si management , implementând noi reglementări astfel că in cadrul facilităților sportive să fie obținut un echilibru intre tehnologiile în continuă dezvoltare pentru confort , bună-starea utilizatorilor acestora si recent introduce obiective ce vizează eficiența energetică.

Intr-o forma concentrată, pune in lumină infrastructura sportivă și interpretarea acesteia la nivelul societății moderne in materie de nevoile acesteia.

Primul patinoar ( gheața produsă artificial) a fost realizat de John Gamgee in Chelsea, Londra, in ianuarie 1876 ca mai târziu, având un bagaj format de cunoștințe despre controlul gheții artificiale, peste doua luni sa realizeze încă unul mai

Fig 6. Primul meci de hochei , 1875, Patinoar Victoria mare, (12.2m 7.3m) permanent, in

Chelsea.

Sub forma unui experiment, Gamgee descoperă prin cercetarea metodelor de înghețare a cărnii si testează această soluție pentru a obține primul patinoar înghețat artificial prin utilizarea unor substanțe ce conțin glicerină sau peroxid de nitrogen , circulând prin țevi de cupru cu secțiune ovală.

Atrage atenția persoanelor înstărite și care au cunoscut acest sport in forma naturală, simțind nevoia sa adauge acestui sport o orchestra si pereți decorați cu imagini ale munților elvețieni. Succesul l-a împins pe Gamgee spre a mai deschide alte patinoare la Rushholme, Manchester și Charing Cross în Londra, crescând și dimensiunile acestora (35m x 7.6m – Floating Glaciarium) însă investiția in aceste instalații era una costisitoare si greu de întreținut, motiv ce a dus la închiderea acestora la jumătatea anilor 1878 însă susținerea acestei facilitați sportive a continuat, in 1876 Fig 7. John Gamgee deschizându-se Southport Glaciarium.

Metodele de înghețare a apei au reprezentat prima problemă a primelor forme de patinoare pentru practicarea acestui sport pe gheață artificială . Patinajul în sală a fost un salt imens când frații Lester si Joe Patrick au descoperit un mecanism de îngheț mult mai facil ca cel al lui Gamgee . Metoda celor doi frați

Fig 8. Glaciarum 1876 presupunea turnarea apei in straturi subțiri și repetate pe fundația de beton prin care treceau substanțele de joasa temperatură, substanțe conținute de țevi rezistente la joase temperaturi . Acestea sunt așezate pe material cât mai rece (beton) însa nu procesul de înghețare a patinoarului este unul în trepte . Primul strat de apă stropit este un strat de apă sărată și după răcirea acestuia sunt aplicate celelalte fâșii de apă pentru formarea suprafeței de patinaj . Următoarele câteva decenii frații Patrick au construit marea majoritate a patinoarelor din zona nordică a Statelor Unite până în zona vestică a Canadei (în prezent in America sunt mai mult de 1700 de patinoare)

Odată înghețată apa, aceasta poate fi dată în folosința oricărei persoane ce dorește sa patineze însă trebuie întreținută permanent acesta .Curățarea periodică a suprafeței gheții prin nivelarea sa implică o metoda speciala de curățare a stratul exterior al gheții sau cu ajutorul unei mașinării speciale numita Zamboni – ce utilizează o lamă si apă caldă pentru nivelarea terenului.

Fig. 9 Mașina Zamboni

II.1.3 INTERES PENTRU SPORTUL DE GHEAȚĂ

Forma cea mai des întâlnită pentru un patinoar este suprafața de patinaj in jurul căreia sunt amplasate locuri pentru spectatori însa independent s-a dovedit a fi greu din punct de vedere economic, cuplându-se cu diferite alte facilitați sportive precum bazinele de înot, unde fiecare beneficiază de pe urma celuilalt din punct de vedere al personalului angajat si consumului de energie. Tendința de cuplare a unui patinoar cu alte activități a fost preluată și Fig.10 Houston Galleria – prezent în domeniul comercial , introducând o noua dimensiune de înțelegere a patinajului liber.

Marile complexuri au evoluat intr-o maniera ce oferă publicului cat mai multe activități spre a atrage cat mai mult interes. Dezvoltatorii manifestă interes pentru activitățile destinate petrecerii timpului liber prin mișcare, pe lângă cunoscutele piscine deschise publicului, săli de fitness, zone de catering , mini-parcuri de distracție au fost introduse si patinoarele.

Patinoarele au devenit parte din mall-uri si complexe comerciale pentru a îmbunătății creșterea economică a acestora prin atragerea unui public cat mai variat si cat mai mare

(primul patinoar inclus intr-un complex sportiv a fost realizat in America de nord, in in 1970 la vremea respectiva fiind un experiment)

Patinajul cuprinde in structura sa cinci subcategorii:

Patinajul artistic(Figure skating) – Patinatorul interpretează o gama variata de mișcări

pe gheața studiate si bine definite. Acest patinaj poate fi executat intr-un număr mai mare de atinatori , pe un patinoar împărțit pe zone clar definite de desfășurare a actului artistic.

Fig. 11 Figure skating – Patinajul artistic

Patinajul liber (Free skating) – Patinatorul nu este constrâns de un anumit set de mișcări

artistice si poate executa in mod liber actul artistic.

Dansul pe gheata (Ice dance) – Echivalentul dansului sportiv însă cu propriile mișcări artistice, cuplurile participante la competițiile sportive execută mișcările de dans (piruete si mișcări tehnice) în mod independent.

Fig 12. Ice dance – Dansul pe gheață

Patinajul in pereche (Pairs skating) – Actul artistic poate fi descris ca fiind executat de

un cuplu de patinatori profesioniști, fără a avea

constrângeri in privința mișcărilor executate

Fig 13. Dance in pairs – Dans în pereche

Patinaj de viteza (Speed skating) – Este o subcategorie ce impune masuri diferite fata de

un patinoar obișnuit, fiind obligatoriu un circuit de

400m (clădirile sunt special proiectate pentru a se

putea desfășura acest sport in săli). Cu trecerea

timpului, s-a acceptat un sport derivat din aceasta

categorie – short track , un patinaj viteza executat pe

suprafețe de gheata mai mici, unele chiar pe

suprafețele de gheata a patinoarelor de hockey (60 x

30 m).

Fig. 14 Speed skating – Patinaj viteză

Cu excepția patinajului de viteză, celelalte forme de patinaj pot fi executate pe suprafețe de gheață rectangulare special amenajate cu dimensiunile de minim 56m x 26m si maxim 60 x 30 m, înconjurate obligatoriu de un gard de protecție.

Hockey, un sport desfășurat pe gheață intre două echipe formate din cate 6 membri (1 portar si 5 jucători pe teren pentru ) fiecare având propria echipa de antrenori, medici si jucători de rezervă având drept scop sa înscrie cât mai multe punctaje prin marcarea pucului in poarta adversară si apărarea a cat mai mult cu putință împotriva ofensivei adverse.

Pentru desfășurarea antrenamentului ringul de gheață necesită o dimensiune minimă de 56 x 26 m iar pentru competiții internaționale 60 x 30m, având colțuri de 7m raza si dimensiunile maxime (pentru competiții) 61m x 30m cu colțuri de 8.5m. Un ring de gheață este înconjurat de un gard solid continuu (limitele) înalt de 1-1.2m cu porți la capetele acestuia de 3m lungime pentru accesul utilajelor de curățire a gheții. Perimetral, in jurul terenului de gheata exista un spațiu minim de trecere de

Fig. 15 Hockey – Hochei 1.2 – 1.5m.

Curling este printre sporturile de gheață cunoscut sub numele de "șahul pe gheață" , un sport jucat de două echipe a căte patru jucători, desfășurat pe o suprafață înghețată , marcat cu o zonă de tip ținta marcată prin cercuri, pe partea fiecărei echipe . O îndemânare pentru coordonarea mana-ochi este foarte dezvoltată la acești sportivi, prin lansarea și alunecare a unor pietre speciale. Fiecare jucător lansează cu rândul pietrele lustruite din granit către ținta circulară a echipei adverse. Doi dintre jucătorii fiecărei echipe folosesc mături pentru dirijarea direcției pietrei pe gheață. Când cele două echipe au aruncat toate cele 8 pietre, se oprește jocul și se numără

punctajul în funcție de cât de aproape au fost pietre lansate de

centrul țintei circulare – casa

adversă.

În primele sale forme, curling se desfășura fără a avea pietre uniformizate, cazurile cele mai des întâlnite erau pietrele culese de jucători din râu, cu o parte plata și în rest cu dimensiuni sau forme variante, fără sau cu un slab control al direcționării de

Fig. 16 Curling după lansare . Datorită tehnologiei, acest sport în prezent poate sa fie mult mai bine controlat de către jucători, fiecare echipă de curling dispun de măturători care dirijează piatra pe gheață foarte lejer, în unele regiuni sau țări, s-a încercat rezolvarea traseului dirijabil prin realizarea unei suprafețe de gheață mai abrazivă, punând lemn, bucăți metalice sau praf metalic in consistenta gheții.

Acest sport se poate adapta ușor în suprafețele standard recomandate patinoarelor acoperite , cele destinate doar curlingului ajung sa aibă dimensiuni mult mai mici.

Cursele pe sanie : săniile au fost folosite din cele mai vechi timpuri, ajungând până in vremurile antice, fiind dezvoltate pentru terenurile în zonele puternic înzăpezite .

Competițiile sportive moderne în care se folosește ca principal echipament sunt : cursele bob , skeleton și luge (cursa bob pentru o singura persoană) .

Săniile bob virează în timpul cursei cu două inele de metal atașate de o manetă pusă la îndemâna sportivilor . În momentul când sania ajunge la mare viteză în timpul competiției virajul trebuie executat ușor pentru a nu brusca sania și a preveni Fig. 17 Bobsleigh – Cursele cu bob un posibil accident. Istoria prezintă cursele de bob ca fiind formata dintr-o echipa de 6 oameni, însă după 1930 numărul s-a redus la 4 sau 2 coechipieri. Intr-o sanie formata din doua persoane, fiecărui pilot ii revine câte o responsabilitate: unul fiind responsabil cu virajul si celălalt cu frânele saniei. Echipa formata in schimb din patru persoane, pe lângă cel ce virează si cel ce încetinește se mai alătură echipe

doi coechipieri care împing sania la început de cursă.

Cursele "luge" sunt executate de echipele formate din doi sportivi. Sportivii se așează pe sanie cu picioarele înainte și virează prin aplicarea de presiune cu umerii sau cu gambele pe roți. Mănușile purtate de către atleți sunt brăzdate pe zona amprentelor cu țepi mici pentru ai ajuta să ajungă la o viteză maximă cat

Fig. 18 Luge mai repede încă de la start.

Cursele "skeleton" sunt numite după aparența lor foarte simplă, fără pedale speciale pentru viraj sau mecanisme de frânare, atleții fiind nevoiți sa vireze prin propria greutate și oprire sau încetinire cu ghetele lor. Aceste curse sunt cele formare doar dintr-un singur sportiv și sania sa, poziționați cu capul frontal și așezați cu burta pe sanie. Atleții de vârf al acestui

Fig. 19 Skeleton sport au înregistrat curse cu o viteză

mai mare de 120 km/h.

http://activecities.com/blog/history-of-ice-sports/

II.1.4 POTENȚIALUL ȘI EXPLOATAREA SPORTULUI

S-au realizat numeroase studii privind investițiile în domeniul sportiv și la nivel global, țările aflate în dezvoltare din punct de vedere economic, sunt mai predispuse spre a ignora capitolul sportiv prin finanțarea altora , față de țările deja dezvoltate. Sportul nu devine în aceste țări o prioritate a bugetului național sau urmat de sistemul educațional care suferă de același tratament. Denumit și vicious circle (cercul vicios) , termenul propriu-zis înglobează subdezvoltarea ramurii sportive în țările aflate în dezvoltare prin slaba investiție în sport ce conduce la o descreștere a potențialului de formare a atleților de performanță. Slaba infrastructură în domeniul sportiv conduce ulterior la o evoluție înceată sau deficitară a sportivilor, îngreunându-le succesul în cariera lor. Rezultatele a acestui fenomen , lipsa acestor nevoi pentru formarea performanțelor sportive intr-o țară aflată în dezvoltare aduce un profit mic întors de pe urma talentelor sportive locale , pe măsura investițiilor create , contribuind la deteriorarea infrastructurii existente și lipsa formarii de atleți profesioniști.

Țările mai puțin dezvoltate nu pot sa folosească talentele sportive locale și să le exploateze abilitățile la potențialul lor maxim, mai mult având tendința de a pierde aceste talente în favoarea țărilor mult mai puternice la nivelul sportului global. Astfel, sportul pus sub reglementările globale formează presiuni în țările ce nu se pot ridica la nivelul standardelor cerute și ulterior la subdezvoltarea talentelor .

Fenomenul Mulscle drain a ajuns să fie la fel de dăunător ca brain drain , fenomen manifestat prin aprovizionarea pieții cu atleți din țările aflate în dezvoltare pentru creșterea nivelului economic al țarilor mult mai dezvoltate. Un exemplu recunoscut global este foarte des întâlnit în fotbal, unde există o rată foarte mare a transferurilor între jucători ai Europei a condus la formarea unei alternative mai ieftine – importul jucătorilor din țările aflate in dezvoltare. În cazul în care jucătorii nu își îmbunătățesc abilitățile o data ajunși într-o țară europeana, în cazul în care au vârsta sub 18 ani și nu progresează la nivelul așteptat riscă sa nu fie recrutați, sa își piardă contractul sau să fie trimiși în țara de proveniență.

Studiu de caz – Rio de Janeiro

In anul 2016, Jocurile Olimpice s-au desfășurat în Rio de Janeiro, Brazilia. A reprezentat un efort financiar mare din partea statului pentru a putea realiza parcul sportiv dotat cu toate echipamentele necesare însă după terminarea evenimentului mult așteptat, orașul sportiv și multe din facilitățile sportive au fost abandonate.

La stadionul Maracana , sursa de curent a fost oprită pentru că nu a putut fi plătită , neîntreținerea piscinelor a dus la deteriorarea bazinelor (datorită neîntreținerii ,apa s-a murdărit și căpătând culoarea portocalie) , centrul media a fost demolat si multe alte clădiri sportive sunt deteriorate.

Fig. 20 Stadionul Maracana

Exista in schimb patru arene care încă mai funcționează sub supravegherea guvernamentală, printre acestea numărându-se și centrul olimpic de tenis, folosit după terminarea jocurilor olimpice pentru competițiile locale de volei pe plaja – ironia reiese din faptul că orașul în sine este un oraș înconjurat de nisip si plajă. Doua

Fig. 21 Bazinele din complexul olimpic dintre clădirile sportive, cele de natație si handbal se dezmembrează , din exteriorul bazinelor acoperite desprinzându-se bucăți.

Situația respectivă a fost analizată din mai multe puncte de vedere pentru a afișa efectele unor schimbări forțate și de mare întindere într-o țară/comunitate aflată in dezvoltare ce nu a putut face față cerințelor globale de desfășurare a jocurilor olimpice –

Fig,22 Arena de volei din complexul olimpic competiții sportive la nivel global. Primul dintre acestea este faptul că acest eveniment nu vine ca o surpriză ci mai degrabă ca o observație la efectele ce pot apar după terminarea unor spectacole de proporții imense intr-o țara aflată în dezvoltare . Un efort in valoare de miliarde de dolari pentru un spectacol de 2-3 săptămâni și dimensiunea la care se referea baza sportivă a găzduit 10000 de atleți , a fost considerat un sacrificiu ce merita încercat pentru câștigurile financiare și investițiile ulterioare in comunitatea locala. Aceste jocuri olimpice au arătat o alta imagine a orașului dar și caracterul social al locului, corupția locală și stilul de viață sărăcăcios din Rio de Janeiro ce rămân nerezolvate după terminarea spectacolului. Acest spectacol nu a fost îmbrățișat de comunitatea locală , lipsa de interes a comunității pentru acesta a dus la vandalizarea sa și ulterior deteriorarea datorită lipsei de fonduri pentru întreținere, dovada este însăși parcul olimpic aflat în prezent intr-o stare avansată de deteriorare intr-o perioada foarte scurta de timp (mai puțin de un an) de la terminarea jocurilor olimpice, o abordare în etape era mult mai recomandată prin care comunitatea locală dar și țara sa înțeleagă ce este un oraș sportiv – olimpic și să se folosească de acesta la capacitățile sale maxime după terminarea evenimentului.

Dezvoltarea pieții locale prin sport

Evenimentele sportive locale s-au dovedit cu trecerea timpului instrumente foarte bune pentru a strânge oamenii, având un efect de magnet crescător ca intensitate, în prima fază atrage atenția local sau în apropierea locului unde se desfășoară evenimentul și ulterior la distanțe mai mari. Astfel de evenimente pot forma o piață locală și un sector sportiv dezvoltat local dacă atrag suficient atenția publicului și acesta este dispus să participe , să cumpere produsele și serviciile asociate cu aceste evenimente. O astfel de piață formată aduce mari beneficii comunității , creând locuri de muncă și oportunități pentru dezvoltarea abilităților și talentelor locale.

În Peru se desfășoară curse locale a unui maraton precum The Inca Marathon , The Andes International Marathon și The Huancayo Race, curse ce au împins la o dezvoltare locală. Comunitatea locală s-a orientat către realizarea de încălțăminte pentru alergători. Crescând interesul pentru aceste evenimente, s-a manifestat

Fig 23. The Inca Marathon un interes turistic pentru exploatarea cadrului natural prin practicarea altor activități sportive locale precum schiatul, cățărarea pe munte, cursele pe ape cu bărci, etc.

În cazurile în care economia locală s-a ridicat prin dezvoltarea perspectivei turistice, a existat o piața și o economie locală mult mai sustenabilă,venind cu mai multe oportunități de dezvoltare pentru populația locala. In general, comunitățile dispun de o resursă locală cu potențial de exploatare, motiv pentru care aceștia își dezvoltă o serie de abilitați, ca niște instrumente venite in folosul manipulării acestei resurse , raportându-se la context și la cadrul social local.

II.2.Componenta tehnica

II.2.1 CRITERIILE DE PROIECTARE

Proiectarea unei construcții cu destinație sportivă este marcată întotdeauna de o serie de criterii cărora trebuie sa li se răspundă pentru a-și solidifică nevoia si fezabilitatea acestui proiect. Nevoia de un astfel de studiu ce marchează fezabilitatea proiectului este esențială pentru orice tip de infrastructură sportivă si domeniul său , este in strânsă legătură cu ceea ce înseamnă cererea locala pentru un anume tip de sport, potențialul altor facilitați sportive si suprafața potențială căreia i se referă acest tip de sport – cu alte cuvinte: cererea pentru o anume facilitate sportivă trebuie sa fie direct proporțională cu locația sa de amplasare

Probleme ce sunt ridicate astăzi in cadrul mediului urban:

Proiectarea in cadrul urban in prezent, unde dezvoltării i se mai atribuie criteriul de integrare intre clădirile existente, un context realizat de om , este complet diferită de proiectarea in mediul rural unde implementarea edificiului este supus intr-o mare proporție cadrului natural înconjurător.

– În majoritatea cazurilor din aceasta categorie, o abordare discretă , ce nu atrage atenția din punct de vedere vizual este mult mai repede asimilata de către autoritățile locale spre fi implementată.

– Metodele și mijloacele de transport spre aceste facilitați sportive sunt cruciale, trebuie sa fie asigurate publicului și să se desfășoare in mod eficient si sigur pe teren. La o scara mai larga se poate vorbi despre o proiectare a landscape-ului, un design ce face parte din întregul proiect dedicat activităților sportive desfășurate pe sit, un design ce este integrat încă de la începerea proiectării facilitații sportive.

Unitățile sportive reflectă tehnologia si ideile timpului în care au fost realizate. Sunt o unitate de măsură a civilizației pentru că ele afișează rafinamentul si gusturile acesteia pentru anumite activități. O interpretare interesantă este cea a stadioanelor timpurilor moderne, echivalente a catedralelor medievale din Europa la nivel de sursa de inspirație.

Probabil ceea ce marchează aceste clădiri cu adevărat sunt imagini ale aspirațiilor societăților cărora le sunt dedicate si a celor ce sunt responsabili de realizarea cat si utilizarea sa.

Există comunități in toată lumea unde patinoarul ocupa rolul de centru al vieții sociale ce atrage prin numărul mare de activități ce se desfășoară in sinea sa. Competițiile sportive de iarnă, patinajul deschis publicului, târguri, festivități, expoziții, etc.. sunt doar unele dintre activitățile ce pot fi găzduite oricând înăuntrul patinoarului pe timpul iernii.

Dintr-o alta perspectivă, pe timp de vară, gheața este îndepărtată pentru a face loc jocurilor de baschet, fotbal, handball, boxing înăuntrul sălii.

Patinoarul in esență este un loc în care se strâng oameni însă pentru a putea supraviețui un astfel de program și dezvolta in ritm cu societatea modernă nu este suficient doar destinația de patinoar – facilitate sportivă . Cu timpul , patinoarul s-a adaptat societății pe care o servește , sportul pe gheață in sala îmbunătățindu-se dar cu prețul de a îngloba și alte activități in sinea edificiului destinat sportului , activități diversificate menite sa capete atenția publicului cât mai mult (culturale, sportive, festivități, etc.) pentru menținerea activităților in cadrul acestor săli de patinaj pe perioada temperaturilor calde sau in lipsa evenimentelor de patinaj (exemplu: sala putând fi transformată dintr-un patinoar intr-o sala pentru baschet , box, voley, etc, in mai puțin de 24 de ore) doar prin simpla topire a gheții patinoarului si înlocuirea patinoarului cu scena potrivită noii activități .

Fig. 24 Flexibilitate patinuarului – meci de baschet

Se poate spune ca elementul ce face un patinoar un edificiu incomparabil cu alte facilitați sportive este controlul pe care îl are pentru temperatura din interiorul său. Poate găzdui orice activitate indiferent cărui anotimp se adresează, fără a deteriora construcția sau a pune în pericol oameni datorită temperaturii . In prezent, patinoarele pot fi construite peste tot in lume datorită controlării gheții artificiale , un astfel de edificiu, s-a dovedit cu trecerea timpului ca aduce beneficii prin îmbunătățirea comunității.

Sporturile de gheață puse la dispoziția publicului pe tot parcursul anului , nu îi forțează să îl practice doar pe timp de iarna , aportul îl aduce prin această componetă a conservării sportului in săli special amenajate , oricând fiind disponibil .

Amplasament

O buna funcționare a patinoarul sau a altei facilitați pentru sporturi de gheață se stabilește încă din primul pas spre proiectarea acestuia – alegerea amplasamentului. O alegere benefică a acestuia este situarea salii intr-o zona nesuprapusă peste aria de influență a unei alte facilitați cu aceleași sporturi (poate duce la a avea un public mic ca număr sau închiderea prematură a sălii).

Un criteriu ce sugerează aceasta alegere prin capacitatea căreia i se poate adresa o astfel de facilitate este stabilirea unei raze de 6-8 km in care sa existe o populație locuitoare de minim 250 000 sau la o distanta de maxim 45 de minute a 300 000 persoane. Având ca public țintă tineretul, venind in completarea alegerii populației din raza sa de acțiune se recomanda zonele in care 50-60% din populație este un public cu vârstă intre 12-24 de ani, asigurându-le in mod obligatoriu modalități de transport si acces către aceasta facilitate, indiferent ca este vorba de locuri de parcare pentru propriile mașini sau transport public.

Amplasarea in apropierea altor facilități ce au țintă același public tânăr este un factor care nestudiat poate dauna, alte facilitați precum : bazinele de înot, cinema, alte cluburi sportive, etc… Însă in cazurile unde aceasta alăturare este benefica , se recomanda cuplarea mai multor unități sportive (in Fig. 25 Transferul de energie patinoar – bazin general) pentru o diversitate a atractivităților sau includerea altor tipuri de activități pentru petrecerea timpului liber înăuntrul patinoarului sunt soluții de pe urma căreia pot exista beneficii semnificative.

Impact – Patinajul este o activitate de care toată lumea dispune și la fel ca sportul modul în care acesta este practicat este ceea ce face diferența intre amator si Recunoscut pentru numărul mare de amatori care îl atrage , patinajul deschis publicului impune o gama variată a dimensiunii ringului, perimetru circular sau de contur fluid, in general este preferată forma rectangulară însă dimensiunea suficientă cât sa permită accesul unui număr mare de persoane.

Fig. 26 Patinoar cu forma neregulată – Jocurile olimpice de la Torino

II.2.2 NOȚIUNILE TEHNICE GENERALE ALE ARHITECTURII DE GHEAȚĂ

Sălile sportive adresate competițiilor de iarnă depinde in mare parte de aceleași criterii (sporturi pe patine): consumul de energie, costurile pentru întreținere si climatul interior al acestora.

Patinoarele sunt clădiri ce necesită o atenție specială în privința proiectării acestora față de alte construcții. Temperatura este un element cu care se jonglează în realizarea acestei clădiri, variații de temperatură de la -5C pe suprafața de gheață la +10/20C in zona spectatorilor si peste +20C in vestiare si birouri.

Controlul temperaturii este vital, erorile in aceasta zona pot duce la creșterea umidității aerului (in special pe coridoare), erodarea structurii metalice (unde există) , putrezirea celei realizate din lemn , deteriorări care ulterior se dezvoltă în probleme ale calității aerului.

Tehnologia modernă poate reduce consumul de energie , amortizând costurile de întreținere ale mediului intern si creșterea calității acestuia.

Creșterea duratei de viața a patinoarului prin diminuarea riscului de deterioare al climatului interior , este asigurata prin respectarea unor factori tehnici de la inceputul designului:

– Pereți și tavan foarte bine izolați;

– Echipamente de înghețare eficiente

– Ventilație mecanică

– Sistem de încălzire eficient si sistem de recuperare a căldurii

– Sisteme de filtrare a aerului

– Iluminat eficient

Temperatura pentru patinaj in sala este recomandata a fi 15.6C dar întrecerile sportive necesită o temperatură mai scăzută , in jur de 10C, menținând gheața la -6.6C. Menținerea temperaturii la doar 10C in timpul întrecerilor s-a dovedit a fi dificil in unele arene datorită înălțimii foarte mari de sală . Arenele cu înălțimi mari libere au tendința de a acumula căldura la zona superioară a sălii, formând straturi de căldură dar in arenele de speed skating, unde gheață este menținută la -6.6 C este necesară introducerea de aer cald pentru a se menține temperatura de 10C deasupra gheții (cazul Utah 2002 : speed skating)

Pereți si tavane foarte bine izolate

Principalele bariere intre temperatura exterioară si cea a patinoarului sunt ale pereților și ale tavanelor, bariere care bine tratate pot permite controlul intern al temperaturii patinoarului fără probleme (motiv pentru care aceste facilitați în prezent pot fi amplasate peste tot in lume).

Pentru un patinoar în aer liber totul este dictat de mediul în care este amplasat (nu există bariere împotriva temperaturii, soarelui, ploii, vântului) și zgomotul nu poate fi oprit astfel antrenamentul devenind neproductiv si forțând costurile de întreținere să crească.

Doar simpla acoperire a acestor “terenuri sportive” ar rezolva problemele legate de însorire și ploi însă ele sunt înlocuite de probleme ale întreținerii acestora – umiditatea din aer se va condensa pe suprafața interna a tavanului ce va duce la picurarea peste patinoar iar o rezolvare a acestora ar însemna o creștere substanțială a costurilor pentru câteva beneficii temporare, subliniind încă o data nevoia de control a umidității prin anvelopă , obligatorie pentru a împiedica formarea de condens.

Echipamentul de înghețare este necesar pentru formarea si menținerea gheții pentru patinaj . Acest echipament degajă multă căldură in urma formarii de gheață, căldura ce este folosită in alte parți ale patinoarului pentru încălzire sau in alte scopuri (in general se cuplează bazinele de înot cu patinoare, astfel ca apa de bazin este încălzită de căldura generată in urma înghețării patinoarului ).

Ventilația mecanică își marchează aportul în controlul mediului interior al patinoarului prin menținerea calitații aerului dar si cea a temperaturii, împiedicând la formarea umidității.

Ventilarea întregului edificiu este un mecanism ce străbate atât spațiile destinate publicului (vestiarele publice, cafenea, restaurant, etc…) cât și sala de antrenament.

Mecanismul de ventilație funcționează cu randament maxim însă daca anvelopa clădirii este complet izolată din punct de vedere termic, fără a exista zona de infiltrare a aerului în mod necontrolat prin zone deschise (uși, ferestre) și în zonele de îmbinare, în caz contrar ar duce la creșterea consumului de energie și umidității în timpul sezonului cald și în timpul sezonului rece la pierderi de căldură.

Sistem de încălzire eficient si sistem de recuperare a căldurii

Patinoarul poate fi încălzit si prin sistemul de ventilație mecanic însă câștigurile de căldură semnificative sunt obținute prin utilizarea căldurii degajate de mașinăria ce produce gheață pentru patinaj. Căldura degajată de acesta poate fi folosita la încălzirea spatiilor și apei. Surplusul de căldură de multe ori este foarte util pentru încălzirea piscinelor din bazinele acoperite (daca exista in apropierea patinoarului).

Aerul cald trebuie să circule in mod obligatoriu pe deasupra gheții, recomandându-se în general reutilizarea căldurii rezultate in urma răcirii ringului de patinaj ( instalația ce produce gheața) la apa bazinelor de înot.

Dezumidificarea aerului

Este necesară pentru uscarea aerului din interiorul patinoarului, spre a preveni formarea de umezeală , ceață , alterarea calității gheții, creșterea consumului de energie cât și deteriorarea clădirii prin erodarea structurilor de metal, putrezirea celor din lemn, formarea de mucegai.

Sunetul și reducerea zgomotului

Pentru o calitate a fundalului sonor în timpul evenimentelor este nevoie de un control acustic pentru perceperea mesajelor transmise și muzicii, cu alte cuvinte o protecție acustică este necesară încă din faza de proiectare.

Efectul sonor cel mai cunoscut în cadrul patinoarelor este cel al reverberației , sunetul rămâne închis în sala de joc provocând disconfort , recomandat este diminuarea de până sub 3s.

Designul pereților si tavanelor se recomandă a reduce zgomotul reverberațiilor cât mai mult dar trebuie luat in calcul aspectul zgomotului venit din exterior (trafic) și cel care cauzat de ventilație (inauntru).

Iluminatul

Lumina de bună calitate și bine amplasată este necesară pentru asigurarea vizibilității asupra evenimentelor dar și pentru un efect interior plăcut. Majoritatea patinoarelor nu folosesc iluminat natural din motive financiare în timpul proiectării, deșii este foarte util din punct de vedere am costurilor de energie pe care le amortizează în timp.

Iluminatul de deasupra terenului de patinaj este cuprins intre 300-500 lux pentru uz public – competiții sportive.

Sursa de lumină artificială trebuie amplasată cât mai uniform pe suprafața ringului de joc și să emane o strălucire suficient de joasă pentru a preveni orice posibila orbire în timpul evenimentelor.

II.2.3 DESIGN ȘI MATERIALITATE

Materiale de construcții recomandate și proprietățile acestora

Patinoarele sunt construcții ce nu se pot încadra in normele construcțiilor standard (chiar și cele cu alte destinații sportive) datorită :

– Diferenței de temperatură între spațiul interior si exterior ale sălii și problemelor de umiditate ce pot apărea in astfel de spații;

– Etanșeitatea aerului si controlul acestuia este elementul esențial pentru realizarea unei anvelope eficiente;

– Goluri de mari dimensiuni pe fațadă (precum ferestrele) trebuie evitate datorită costurilor de energie pentru menținerea “climatului interior”.

Propriu-zis un patinoar este o mașinărie care trebuie construită de la început cu diverse metode prin care sa utilizeze cât mai eficient factorul energetic. Din acest motiv, după stabilirea criteriilor unor elemente obligatorii pentru realizarea unui patinoar (de exemplu dimensiunea ringului de gheață si capacitatea de persoane pe care o poate găzdui) materialitatea face posibil aspectul, confortul și durata de viață a unui patinoar.

Cele mai des utilizate materiale sunt:

Oțelul: Avantaje: Deschideri mari (structurea tavanului), disponibilitate la nivel global,

sisteme existente prefabricate, costuri joase

Dezavantaje: Oxidează ușor, slabă protecție împotriva focului, întreținere

costisitoare

Lemn: Avantaje : Deschideri mari (structura tavanului), nu oxidează , sisteme existente

prefabricate , protecție împotriva focului

Dezavantaje:Nu este disponibil global, costuri mari, întreținere costisitoare, viața

de scurta durată (putrezire)

Beton armat: Avantaje: Disponibil global, nu oxidează, sisteme prefabricate existente,

protecție împotriva focului

Dezavantaje: Costuri mari, viața de scurtă durată a grinzilor, slabă protecție

de sonorizare, gamă limitată in utilizare.

Amestec de material : Avantaje: Lunga durata de viață, bună protecție împotriva

focului, sisteme prefabricate existente, costuri mici

Dezavantaje: Posibilitatea unei degradări majore, necesita

întreținere permanentă

Evitarea încă de la început a tuturor greșelilor de execuție este un lucru urmărit de orice arhitect și beneficiar pentru modul cum se va dezvolta orice clădire și la fel ca in alte cazuri, există greșeli cunoscute in proiectarea unui patinoar.

În ritmul in care evoluează eficientizarea tehnologiei și deodată cu aceasta domeniile dependente de ea, printre care și arhitectura. Patinoarele sunt un program care depind mult de tehnologiile moderne pe a funcționa cat mai eficient iar proiectarea lor cu mare atenție este cel mai bun suport pentru a îmbina tehnologia moderna cu nevoile societății moderne. În ultimii 10 ani, proiectarea patinoarelor s-a considerat a fi eficientă daca asigură etanșeitatea cu bariera de vapori a ansamblului când de fapt urmăreau sa oprească infiltrațiile posibile. Aceasta formulă a funcționat în foarte multe dintre cazuri, în mod special la patinoarele realizate cu structură de lemn însă au existat cazuri unde bariera contra vaporilor nu a rămas complet etanșă. Bariera de vapori sau după cum este cunoscută in engleza the vapour retarder , nu reprezintă cea mai buna metodă sau cel mai bun material pentru a realiza etanșeitatea. Este posibila deteriorarea sa sau distrugerea distrugerea în urma unei furtuni .

În cazurile cel mai des întâlnite nu este posibila etanșeitatea în jurul unei structuri complexe ca forma și la nodurile de îmbinare ale acestora. Pentru patinoarele realizate pe structuri de lemn se recomandă polietilena ca bariera contra vaporilor datorită posibilității etanșării foarte bune prin capsarea acesteia pe suprafața de lemn (foarte utilă in cazul nodurilor).

Pentru alte tipuri de structuri se recomandă utilizarea unor materiale precum rigips , placaj, căptușeală din metal , panouri sau membrane armate. Este un ciclu în care materialele joacă un rol foarte important în designul unui patinoar, ciclu in care materialele alese foarte atent în funcție de destinația (izolare, etanșeitate, structura, etc.) lor pentru proprietățile lor si modul de comportare prin conlucrare cu alte categorii de materiale .

II.2.4 SCHEMA CONEXIUNILOR INTERNE

Toate patinoarele trebuie sa conțină un set de funcțiuni interioare obligatoare prin care se asigură buna funcționare a sa , acest set variază după capacitățile fiecărui patinoar. Cele mici vor fi nevoite sa conțină o paletă mai redusă de aceste funcțiuni însă la bază va respecta același principiu. Pentru a stabili o ierarhie a acestor funcțiuni trebuie înțeles modul în care este condus și controlat un patinoar.

Un program normal intr-o zi a patinoarului poate decurge printr-o serie de sesiune de curățare a gheții , operațiune ce durează 20-30 minute. Intre aceste sesiuni se desfășoară toate activitățile zilnice, începând cu lecțiile de patinaj individuale de la ora 6 am în general , urmate de două ore deschise patinajului public înainte de prânz, prânzul la rândul său fiind pentru antrenamentelor cluburilor, urmate de o nouă sesiune deschisă patinajului public. În a doua parte a zilei programul tinde sa alterneze cu programul deschis publicului care se poate sincroniza cu programul școlar , serile sunt ocupate in general de meciuri de hochei sau patinaj artistic și ziua încheindu-se cu alte antrenamente ale echipei clubului, putând depăși miezul nopții în unele cazuri. Patinajul deschis publicului este întotdeauna acompaniat de un fundal sonor – un DJ, prin care se anunță schimbări în timpul patinajului. Vinerile ajung sa fie supraaglomerate în timpul patinajului public, menținerea patinoarului deschis peste program înseamnă un personal suplimentar care sa lucreze part-time dar și o structura organizaționala internă foarte buna și flexibilă. Principalul obiectiv în proiectare pentru utilizarea publică a patinoarului este asigurarea unui traseu rapid pentru un număr mare de patinatori către vestiare și apoi pe ringul de gheață.

În apropierea patinoarului, se vor asigura locuri de parcare pentru instructori și personalul clubului/patinoarului iar pentru public se vor consulta autoritățile locale pentru stabilirea unui număr de locuri de parcări în funcție de capacitățile patinoarului,de exemplu dacă există in apropiere o parcare deja realizată este indicat sa se folosească de această, în lipsa uneia existente deja trebuie sa fie realizate locuri de parcare pentru publicul patinoarului.

Minimul cerut trebuie să cuprindă:

– cel puțin un singur ring pentru patinaj cu dimensiunile de 26-30m x 56-60m înconjurat de un gard de protecție și un coridor perimetral de 1,5m minim (se recomanda 30x60m pentru a se poate practica toate sporturile de gheață in sală);

– minim 6 vestiare , fiecare cu propriul grup sanitar , dulapi separați si alte obiecte proprii;

– doua încăperi pentru antrenori/instructori;

– vestiar pentru arbitri cu propriul grup sanitar si dus

– 4-10 uscătorii

– uzina de gheata;

– sala de primire, casa de bilete

– cabinet medical

– biroul managerului

– echipa responsabila de serviciile echipamentelor (ascuțirea patinelor, depozitare, etc.)

– spațiu de depozitare

– camera tehnica pentru sistemul electric si mecanic

– tribuna pentru 1000 de spectatori

– toalete publice

– restaurant mic / zona pentru mâncare

– camera de închiriat patine

– zona comercială

– camera personalului

– biroul inginerului

Pentru patinatoare medii si regionale se adaugă:
– teren de patinaj suplimentar;
– cafenea, bucătărie si magazin;
– camera a clubului;
– biroul asistentului de manager;
– uscătorii;
– camere instructori separate pe sexe;
– vestiarele sportivilor de performanta;
– locuri de stat pentru echipele de hochei;
– camera de întâlniri/reuniuni (si pentru presa);
– depozitari;
– locuri spectatori.

Pentru patinoare naționale se adaugă:
– locuri extensibile/suplimentare pentru spectatori;
– încăperi terapeutice;
– încăperi de antrenament/dans/încălzire;
– camera juriului;
– camera de muzica;
– biroul antrenorului.

Capitolul IV

II.3 PROPORȚIILE SPORTULUI DE GHEAȚĂ

Descrierea facilitaților

Sălile (arene) de antrenament destinate sportului pe gheață au cunoscut in mod constant o audiența crescândă in materie de cerere o dată cu instalațiile capabile sa creeze si să mențină gheață artificială la sfârșitul secolului 19.

Aceste săli, deschise publicului împinge populația spre a practica cat mai mult sport, in cazul de fața sportul pe gheață, unde populația ce manifesta interes pentru acest sport îl pot practica si la nivelul amatorului, întrerupt doar pentru întreținerea gheții, fără un set de reguli, deschis doar pentru patinaj. Această caracteristică a patinajului deschis publicului, un joc fără reguli de organizare , se adresează publicului general dar mai ales are tendința de a atrage publicul ce nu practică activități supuse unor reguli stricte.

Sporturile de gheață necesită întreținere constantă și clădiri costisitoare însă aceste facilitați au tendința de a aduna un public mult mai variat de persoane comparativ cu alte sporturi, pe parcursul întregului an pot ajunge pana la 500 000 de persoane diferite . Interesul in astfel de infrastructuri are tendința de a fi periodic ca si public, motiv pentru care astfel de facilitați au nevoie de un proiect de management foarte bine organizat, cel mai des recomandându-se un parteneriat între sectorul public si cel privat, profitând cât mai mult posibil de orice oportunitate pentru a se susține in perioadele cu mai puțin public.

Factori interni foarte importanți pentru sectorul economic al sporturilor de gheata in săli este reprezentat de o proiectare economică cu o mare atenție oferită materialelor folosite si a echipamentelor utilizate. Aceste facilități trebuie sa includă un patinoar, un element cu o forma fixa ce obligă la o gama redusă ca și varietate a volumetriei întregului ansamblu, motiv pentru care atenția este reorientata către o proiectare internă bine organizată, includerea unei ambiențe in sala de patinaj este esențiala si de multe ori o provocare prin mediul său climatic intern și scara fizică a ansamblului.

Dimensionarea salii de patinaj

Există numeroase metode de a defini impactul pe care și-l dorește a-l avea o infrastructură sportivă , printre primele la care trebuie sa răspundă un patinoar este numărul fix de locuri pentru spectatori si posibilitățile de găzduire altor activități in ansamblu.

Urmând aceste criterii, exista trei categorii.

– Patinoare mici cu o capacitate de 1000 de locuri cu o singura suprafața de gheață;

– Patinoare medii cu capacitatea intre 2000 si 6000 de locuri (acestea fiind dispuse intre 2 si 4 laturi) si cu o gama restrânsă de activități găzduite, cu doua suprafețe de gheata una dintre acestea fiind destinată competițiilor;

– Patinoare moderne cu scop multi-funcțional cu o capacitate de peste 6000 de spectatori, dispuși pe cele patru laturi ale acestuia pe mai multe niveluri, cu doua suprafețe de gheață, una fiind pentru competiții.

Patinoarele mici pot fi realizate fără a avea un număr fix de locuri sau servicii de catering.

Datorita dimensiunii lor aceste facilitați sportive au tendința de a se extinde cu trecerea timpului, aceste extinderi trebuie prevăzute din timp si luate masuri in cazul unor posibile adăugări ulterioare. Încă din faza de planificare a patinoarelor acestea sunt

către o proiectare de tip modular daca se dorește o extinderea ulterioară (extinderile pot fi: un teren de patinaj in plus, mărirea capacitații de locuri pentru spectatori sau un restaurant).

Daca se urmărește îmbunătățirea ulterioară a acestei facilitați, echipa de proiectare este nevoită sa țină cont de anumite aspecte:

– Capacitatea mașinăriei de îngheț ; Fig. 27 Patinoar mic – Telekom Arena , București – Structura principală a edificiului

(exemplu: capacitatea pe o latura a patinoarului poate suporta încărcări suplimentare pentru viitoarele extinderi )

– Anvelopa structurii (in special pereții exteriori) trebui sa fie realizată parțial detașabilă.

Patinoarele medii dețin doua terenuri pentru patinaj, unul fiind de dimensiunea minimă pentru competiții sportive 30m x 60m , cu tribune si serviciile complementare, tabelul cu scoruri, etc.

Cealaltă suprafață poate fi mai mică ,

Fig 28. Patinoar mediu – Aren d'Ice , Paris fiind mai mult destinată pentru

antrenamente sau public (patinatori amatori) cu o infrastructură minimă.

Patinoare moderne cu scop multi-funcțional este un program foarte complex , ajungând ca funcția principală de patinoar să se transforme intr-o sală polivalentă, având potențialul de găzduire unui număr foarte mare de persoane cu toate dotările necesare pentru o

Fig. 29 Patinoar mare – Ice Rink in Ber gamă variată de activități.

II.4 ANTICIPAREA ARHITECTURII SPORTULUI DE GHEAȚĂ

Studii de caz:

II.4.1 Ringul de Gheață Oxford – Flexibilitatea si rapiditatea intr-o clădire sportivă

Noi tipuri de clădiri pot fi realizate economic pentru a satisface cererilor publice pentru noi facilitați sportive. Cazul Ringului de gheață Oxford, 1984 ,realizat in 10 luni, având ca și premiză de a scăpa de aspectul clasic de “depozit” si mai mult înclinat spre a fi reper zonal de forma unui landmark.

Fig 30. Ringul de Gheață Oxford – intrare principală

..

Rezultatul final este un patinoar cu aspect nautic, folosind o structură pe baza de cabluri si stâlpi ce mențin pana la 20% din greutatea acoperișului amortizând impactul la nivelul economic al fundației și se este o arena multi-funcționala in materie de gazduire: concerte, convenții, boxing, wrestling, etc..

Fig. 31 Ringul de Gheață – volumetrie

II.4.2 Stadionul Inzell Speed Skating – Aportul luminii naturale

Campionatul mondial de Speed-Skating de lungă distanță din 2011 s-a desfășurat in Inzell, un oraș bavarez. Orașul pentru a putea găzdui această competiție globală a fost nevoit să îndeplinească condițiile pentru găzduirea acestuia, reamenajarea stadionului existent pentru speed-track din oraș a fost prima cerință, o modernizare prin acoperirea cu o structura inteligentă și de înaltă performanță. Modificările aduse arenei au putut găzdui pana la 7000 de spectatori și susținerea altor evenimente locale sau competiții de scară globala datorită dimensiunii și flexibilității noului stadion.

Fig. 32 Stadionul Inzell Speed Skating – Acoperiș

Măsurând 200 metri in lungime si 90 în lățime, arena a fost proiectată pentru un aspect cât mai deschis interior , structura adăpostind întregul eveniment sub un singur acoperiș fără a fi nevoie de alți stâlpi interiori. Spectatorii evenimentelor dispun acum de un câmp vizual panoramic asupra noii săli acoperite , spectacolele desfășurându-se pe un fundal natural cu munții bavarezi prin fațadele de sticlă. Din exterior, acest cadru panoramic se vede ca o bandă transparentă pe care plutește acoperișul de forma unui nor, trecătorii pot vedea fără probleme ce se petrece în interior.

Piesa de rezistența a acestui patinoar mare este acoperișul și aportul său în funcționarea arenei. Realizat cu precizie, proiectarea acoperișului a fost modelată după nevoile unei astfel de arene și cum ar putea el să o îmbunătățească .Dacă in majoritatea cazurilor, întreaga anvelopă a unui patinoar reprezintă elementul

Fig. 33 Stadionul Inzell Speed Skating – Interior cheie, in cazul respectiv acoperișul ocupa poziția de vârf – cea care atrage cel mai mult atenția și care fructifică calitatea spațiului interior. Acoperișul asigură un climat interior favorabil în raport cu un consumul energetic optim, economic și sustenabil pentru activitățile zilnice. Este acoperit cu o membrană de tip "Low-E" pe întreaga sa suprafață, sprijinită pe structura de metal si lemn. Rolul acestei membrane la interior este de a întoarce factorul de joasă temperatură înapoi pe suprafața de patinaj menținând temperatura joasa în sală iar în paralel pe exteriorul arenei lumina si componenta calorica este filtrată prin cele 17 luminatoare din acoperiș orientate către nord, permițând doar să treacă lumina fără a topi gheața.

Cu același concept al oricărui patinoar acoperit, arena respectivă a încercat să câștige în zona consumului de energie prin folosirea acoperișului pe post de oglindă, în care către interior reflectă propria temperatură joasa a patinoarului (astfel consumul de energie pentru menținerea gheții se diminuează) iar din exterior primește lumina care ar înlocui pe timpul zilei lumina artificială.

II.4.3 Palatul pentru sport și tineret din Kaluga – Tehnologia și comunitatea

Echipa spaniolă de arhitectură Espai MGR + A&G Proyectos y Desarrollos câștigă concursul pentru propunerea în Rusia, orașul Kaluga a unui centru sportiv pentru tineri în cadrul competiției Ideas Competition. Propunerea realizată de aceștia este formată dintr-un nucleu centrat pe activități sportive , zone comerciale și camere de hotel, o infrastructură bazată pe inovație și tehnologie de ultimă oră în arhitectură.

Într-o descriere metaforică, proiectul câștigător este comparat cu o floare care protejează orașul Kaluga de frig , un spațiu de adăpost pentru activitățile sportive, de

Fig. 34 Palatul pentru sport și tineret Kaluga – exterior petrecere a timpului liber, relaxării și al timpului liber. Proiectul este un complex de ultimă generație , o soluție ce vine drept răspuns problemelor de natura socio-urbane locale, o atitudine axată pe o promovarea relaxării și calității vieții prin serviciile complementare domeniului sportiv , o arenă proiectată să fie flexibilă și să continue să găzduiască competiții indiferent de natura lor.

Echipa a gândit propunerea ca pe un nucleu de activități care să anime cadrul ordonat în care este amplasat, oferă orașului o clădire unică și reprezentativă pe care comunitatea să o perceapă ca pe un landmark , unde cetățenii să simtă că noul centru este în apropiere și accesibil , o identitate unică locală Anvelopa clădirii este o tehnologie care se apropie foarte mult de scenariul unor centre sportive sci-fi, un înveliș din fibra de carbon cu o performantă izolație termică printr-o manipulare a coeficientului caloric solar și a iluminatului interior , o textură ce scoate rapid în evidență edificiul. Conceptul complexului se rezumă la conectarea a trei aripi care văzute din plan dau forma unei flori ansamblului. Prima aripă este cea care face legătura cu exteriorul prin console si transparență, cu scopul de a atrage pietonii prin oferirea unei mostre vizuale a ceea ce se petrece înăuntru. Ajunși înăuntru, pietonii sunt preluați de ceea de a doua aripă, cea internă prin expunerea la activitățile desfășurate in acel moment – tribuna și in final cea de a treia aripă este cea privată rezervată camerelor de hotel și a angajaților , un accent vertical prin care se menține contactul vizual cu mediul înconjurător.

Intr-o primă analiză a clădirii, se poate presupune că arhitectura s-a format in jurul arenei centrale, poziționată central pe teren astfel încât arhitectura să se poată desfășura liber in

Fig. 35 Palatul pentru sport și tineret Kaluga – interior jurul acesteia, care mai în amănunt studiat, în jurul arenei centrale este amplasat fluxul principal de oameni și perimetral dispunerea spațiilor de activități pe diferite niveluri. Din punct de vedere al formei terenului, este o abordare inteligenta prin poziționarea centrală a elementului fix din punct de vedere dimensional:arena iar perimetral spațiile flexibile. Clădirea devine comunicantă către strada principală și folosește terenul pentru printr-o serie de pante și planuri înclinate prin care leagă vizual spațiul public cu toate nivelurile sale : la hotel, la parcarea subterană , la arena. Într-o exprimare mai plastică clădirea se extinde de-a lungul terenului, totul transformându-se în jurul acestui spațiu poli-funcțional, flexibil prin deschidere pentru toate tipurile de evenimente: fotbal, tenis, patinaj, skating, pista de alergat, concert și alte evenimente majore.

II.4.4 Uzina reamenajată din Copenhaga – Sportul ca un far

Proiectul realizat de BIG in Copenhaga, Danemarca – AmagerForbraending , pentru reamenajarea unei uzine ce transforma deșeurile/gunoaiele in energie locuitorilor orașului.

Ce este de remarcat la această propunere este folosirea sportului de iarnă – schi, pe post de instrument de schimbare a imaginii ansamblului, sportul ca metodă de apropiere de un loc considerat neatractiv. Pârtia de schi este amenajată in locul acoperișului uzinei, intr-un plan cât mai asemănător fata de cel real, al muntelui.

Bjarke Ingels, într-un interviu descrie includerea acestui element sportiv pentru imaginea uzinei , mizând pe faptul că in Copenhaga, exista o tendință spre a practica sport (bicicletele fiind cea mai simplă formă de evidențiere a acestuia) lucru care începe să se

Fig. 36 Uzina din Copenhaga – exterior manifeste la nivel global, însă ce merită luat in seamă este crearea de astfel de spații ce se concretizează în mintea omului ca fiind “dorite” de oameni.

Un exemplu deja existent este interesul pentru cât mai multă apă curată in Copenhaga, locuitorii orașului îmbrățișând această idee cu mare drag si începând a se scălda în apele din oraș (locuri special amenajate sau canalele ce parcurg orașul), unul dintre locurile special amenajate sunt Băile Harbour (proiect realizat de BIG), loc care pentru “ unele persoane ce sunt in trecere prin Copenhaga reprezintă automat si o vizită la băile Harbour ”. Acest

Fig. 37 Uzina din Copenhaga – acoperiș schi exemplu a servit si drept metoda de generare a unei noi viziuni asupra acestei uzine reamenajate, o încercare de a reface acest sentiment de concretizare in mintea oamenilor ca fiind un loc “dorit” prin sport (schi) , fără de care oamenii ar fi considerat uzina respectivă ca fiind periferia industrială a orașului, un loc ce nu ar manifesta atractivitate pentru

petrecerea timpului liber.

II.4.5 Proiectul STEM SPACE – O arhitectura cameleon

Proiectul STEM SPACE a fost realizat in cadrul JAD International Design Competition 2009, cu tema “Soft Space”(spatiu viu – explicat in definirea termenului soft).

Având ca si critică adusă asupra orașelor, stem space urmărește peticirea oraselor, o reparare a “vulnerabilității in momentele sale de criză” indiferent despre ce tip este vorba. Natura arată că supraviețuitoare sunt organismele ce reușesc sa se adapteze schimbărilor de mediu si implicit își măresc gradul de complexitate.

Fig. 38 Proiectul STEM_SPACE – oraș

Trecut prin acest filtru, orașul se află într-o nevoie urgentă de spații flexibile cu capacitatea de adaptare pentru a supraviețui acestei dependențe de infrastructura rigidă și înglobarea tuturor crizelor ce vin deodată cu ea. Răspunsul dat prin acest proiect a fost găsit in natură, în organismele capabile să se adapteze indiferent de scenariu: celulele stem. Aceste organisme au abilitatea de a se metamorfoza in funcție de factorii externi si de stimulii acestora, sa își transforme propria structura in petic pentru zona critică, fiind descriși în contextul dat ca “potențatori de adaptabilitate” pentru orașe, pentru a putea depășii situațiile de criză, pentru a depăși dependența de infrastructură rigidă, pentru a deveni auto-suficiente.

Celula stem urbană , cum a fost denumită, își începe existența cu un scop nedefinit urmărind intr-o primă etapă auto-suficientă și asigurarea supraviețuirii sale prin adaptarea la mediul său și stabilirea unor legături cu alte celule stem-urbane.

In proiectul respectiv, celula stem urbană capătă o adaptabilitate universala prin aria sa de utilizare, un mecanism utopic cu abilitați de a recicla apa, capta energie solară, metamorfozare , etc… în funcție de cererea locului în care este amplasat, formând o structură complexă și complementară.

Patinoarul in sinea sa, in societatea contemporană este un organism ce s-a metamorfozat după cererea societății

Fig. 39 Proiectul STEM_SPACE – modul moderne, riscând sa dispară, s-a transformat intr-o celula stem urbană însă la o scara mai mică ca si varietate si cu scop predefinit . Poate fi interpretat ca fiind o etapă încă incipientă spre o evoluție ulterioară intr-o celulă stem urbană cu impact de mare anvergură . Cu trecerea timpului ideea de simplu patinoar nu s-a putut conserva doar prin funcțiunea sa, a avut nevoie de înglobarea altor activități pentru a supraviețui crizelor orașului. Patinoarul cu trecerea timpului capătă o structură din ce in ce mai complexă, găzduind cu ușurință desfășurarea altor activități sportive precum: box, baschet, handball, etc… dar si alte activități cu caracter atractiv :concerte, spectacole, festivaluri, expoziții, etc… Acest grad mare de adaptare pentru diferite activități se datorează abilității de control al propriului mediu climatic , este ceea ce îl diferențiază de alte construcții – flexibilitatea (din punct de vedere a adaptării factorilor externi).

In sinea sa, patinoarul a fost proiectat spre a avea abilitățile unei celule stem urbana dar nu și aceeași structură.

Capitolul III

V1. Concluzii

Istoria sporturilor de iarnă ne arată un interes pentru aceste sporturi de la o generație la alta. Tendința sporturilor, încă de pe vremea când îndeplineau simplul rol de mijloc de deplasare sau relaxare pentru persoanele cu statut recunoscut in societate a urmărit stăpânirea și perfecționarea tehnicilor pe care corpul uman le poate oferi.

Cu aceeași viteză cu care s-au dezvoltat orașele și societatea în care trăiește omul au crescut cererile pentru depășirea limitelor acestor sporturi , practicantul transformând această activitatea într-o artă astfel devenind un profesionist prin sportul practicat. Concentrați pentru îmbunătățirea controlului asupra sporturilor , atleții au reușit să impresioneze constant publicul prin creativitatea cu care au transformat sportul intr-o artă din ce în ce mai impresionantă prin spectacolului oferit.

Performanțele au putut fi asigurate doar prin existența unor echipamente la fel de avansate , astfel sportivii s-au putut antrena pe toată durata anului fără a fi limitați de factorul sezonier însă societatea s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, aceste echipamente la rândul lor adaptându-se nevoilor aflate în continua schimbare pentru a asigura viitori profesioniști.

Punând în prim plan echipamentele și facilitățile sportive prezentate in lucrarea de față , patinoarele la rândul lor s-au supus unor aspecte riguroase de proiectare ce au împins la formarea unor limite dimensionare. Ele sunt în continua schimbare pentru a ține pasul cu performanțele cerute astăzi, schimbări desfășurate in jurul aspectelor stricte. Patinoarele sunt facilitățile care au asigura performanța în arta patinajului însa doar funcțiunea destinată acestui sport pe gheață nu este suficientă, neputința de a răspunde nevoilor societății moderne a condus la formarea argumentului în baza căruia s-a metamorfozat ntr-un echipament sportiv flexibil pentru practicarea mai multor sporturi sau activități, într-un hibrid .

Performanțele pentru patinoare au fost atinse prin menținerea calității înalte de practicare a sportului de gheață și în ritm cu epoca modernă s-au mai adăugat doua noi obiective: atingerea unui grad cât mai mare de eficiența energetică și sustenabilitate. Aceste două performanțe din urmă s-au manifestat în diferite părți ale lumii prin înglobarea pe lângă găzduirea altor activități sportive : adăpostirea unui număr mult mai mare de spectatori, înglobarea unor funcțiune complementare sporturilor și prelungirea duratei de viață si diminuarea costurilor prin tehnologia modernă .

Toate aceste schimbări arată o identitate complexa a patinoarelor, tendința la nivel global fiind de transformare într-un magnet de diferite activități ce gravitează în jurul funcțiunii sportive.

Deși este devreme pentru presupunerea unor prezentări ale arhitecturii viitoare destinate sporturilor de gheață eu consider că tendința spre care tinde această complexitate este mult orientată către menținerea bunăstării publicului țintă prin diversitatea activităților care împreună cu controlul climatic intern și tehnologia avansată vor evolua la un nivel în care evenimentele sportive se vor desfășura intr-o ambianță identică cu mediul natural într-un spațiu construit de om.

V2. Bibliografie

Cărți

Ice Rinks & Swimming Pools – Handbook of sports and recreational building design, Vol 3, second edition, Geraint Jhon/ Kit Campbell – 19.02.1996

Articole Redactate

Revista Arhitext – Utopii Soft/Soft Utopias, Anul XIX NR.4 (224) /Iulie-August 2012/ pag. 104-105

Lucrari digitale

http://www.iihf.com/fileadmin/user_upload/PDF/Rink_Guide/IIHF_Ice_Rink_Guide_web_pdf.pdf

http://www.arenawatch.org/Dloads/BOI-Publication.pdf

Webografie

http://www.skatingaheadofthecurve.com/AShortHistoryOfIceSkating.html

http://activecities.com/blog/history-of-ice-sports/

bjarke ingels group: BIG’s amagerforbraending ski slope incinerator

http://arenaguide.iihf.com/en/construction/index.php

http://iceskatingresources.org/HistoryOfIceSkatingFacilities.html

http://iceskatingresources.org/HistoryOfDevelopingRefrigeratedRinks.html

http://www.iihf.com/de/iihf-home/sport/arena-manual/

http://www.isu.org/en/home

https://www.sportanddev.org/en

http://www.businessinsider.com/rio-olympic-venues-are-abandoned-just-6-months-after-games-2017-2/#another-depressing-scene-from-the-olympic-stadium-16

http://bigstory.ap.org/article/cb13cba9a71047e387097af9acfd2036/rio-stuck-big-bills-and-vacant-venues-after-olympics

http://www.arenawatch.org/design.htm

http://www.archdaily.com/416378/inzell-speed-skating-stadium-behnisch-architekten

https://en.wikipedia.org/wiki/Ice_rink

http://www.archdaily.com/397480/kaluga-s-sports-and-youth-palace-winning-proposal-el-fabricante-de-espheras-espai-mgr-a-and-g-proyectos-y-desarrollos

Ilustrații

1 . https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Medieval-skates-London.jpg

2. http://www.ancient-origins.net/sites/default/files/styles/large/public/Wood-and-metal-ice-skates.jpg?itok=YOUfVgC5

3. https://img.washingtonpost.com/wp-apps/imrs.php?src=https://img.washingtonpost.com/blogs/capital-weather-gang/files/2016/01/1862brooklyn_std.jpg&w=1484

4. http://www.bndestem.nl/overig/nieuwe-beelden-van-elfstedentocht-van-1954~ae1a4bca/100801432/

5. https://ro.pinterest.com/pin/540643130238747522/

6. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/df/Victoria-rink-1893.jpg

7. http://ahistoryblog.com/2017/01/12/john-gamgee-1831-1894-the-iceman-cometh/john-gamgee/

8. https://en.wikipedia.org/wiki/Glaciarium#/media/File:Glaciarium_Ice_Rink.jpg

9. http://www.magmire.net/wp-content/uploads/2011/08/Zamboni.jpg

10. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/9/97/GalleriaPolarIce.jpg

11. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a1/Haydenettes2013-01.jpg

12. https://i0.wp.com/www.ice-dance.com/site/wp-content/uploads/2016/10/Parsons_3580.jpg?resize=957%2C566

13. https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/d3/6f/0e/d36f0e543bd9c1610401cf2619774f82.jpg

14.http://static.isu.org/media/201095/465591314.jpg?mode=max&width=640&timestamp=20150723093815

15. http://hockeyhelper.com/wp-content/uploads/2016/06/HockeyHelper-2.jpg

16. https://ollieonthemove.files.wordpress.com/2015/03/curling.jpg

17.http://www.traveller.com.au/content/dam/images/g/j/k/2/n/g/image.related.articleLeadNarrow.300×0.gjk2mt.png/1442552602067.jpg

18. http://img.timeinc.net/time/daily/2010/1002/luge_medalist_0214.jpg

19. http://i.dailymail.co.uk/i/pix/2014/01/30/article-2548473-1ADEFCCF00000578-304_634x444.jpg

20. http://static3.businessinsider.com/image/58a1fee13149a165008b6944-1200/the-turf-is-brown-and-patches-are-missing.jpg

21. http://static2.businessinsider.com/image/58a1fb0a3149a10b788b51c1-1200/heres-a-closer-look-at-the-eerie-orange-water-.jpg

22. http://static4.businessinsider.com/image/58a1fbeb3149a101788b51cd-1200/one-beach-volleyball-venue-is-used-sporadically.jpg

23. https://www.andesadventures.com/images/cyimg0099b.jpg

24. https://www.barrystickets.com/blog/wp-content/uploads/2014/11/changingbasketballcourttohockeyrinkstaplescenter1-550×270.jpg

25.http://www.colorado.edu/recreation/sites/default/files/styles/medium/public/page/Heat%20Recovery%20Loop_0.png?itok=RX4DC8C9

26. http://balichws.com/wp-content/uploads/2002/03/Torino-2006-Flag-Handover-1280×800.jpg

27. http://i0.1616.ro/media/441/2681/33713/16438235/4/patinoar-telekom-arena-1.jpg?width=818

28.Fotografie din arhiva personală

29.http://images.adsttc.com/media/images/5017/c476/28ba/0d49/f500/05e6/large_jpg/stringio.jpg?1427332906

30. http://www.oxfordmail.co.uk/resources/images/4359588/

31.https://www.architectsjournal.co.uk/pictures/2000x2000fit/6/8/3/1453683_Grimshaw_Oxford_Ice_Rink.jpg

32.http://images.adsttc.com/media/images/520e/39ea/e8e4/4edf/1500/00ce/slideshow/Roof_Diagram.jpg?1376664014

33.http://images.adsttc.com/media/images/520e/39e6/e8e4/4e20/3000/00d7/slideshow/492_interior-from-east__innen-von-Ost_photo_MHansen-1107297_509.jpg?1376663981

34.http://images.adsttc.com/media/images/51d3/ba84/b3fc/4b58/3400/0179/large_jpg/01_vista_acces.jpg?1372830336

35.http://images.adsttc.com/media/images/51d3/babd/b3fc/4b9e/0f00/0140/large_jpg/dos_anells2.jpg?1372830391

36.http://images.adsttc.com/media/images/55f6/f4eb/adbc/0160/aa00/03e6/slideshow/amf_image-by-big_02.jpg?1442247881

37.http://images.adsttc.com/media/images/55f6/f55e/adbc/0160/aa00/03e9/slideshow/amf_image-by-big_04.jpg?1442248000

38. https://architizer-prod.imgix.net/mediadata/projects/032010/c876cf0f.jpg?q=60&auto=format,compress&cs=strip&w=1080

39. https://architizer-prod.imgix.net/mediadata/projects/032010/9a80cf4b.jpg?q=60&auto=format,compress&cs=strip&w=1080