Identificarea Potentialului Turistic al Judetului Harghita

Studierea acestui judet este importanta, deoarece dispune de un potențialul turistic existent precum și posibilitatile de dezvoltare și valorificare, ținând cont că este un județ întins ca suprafată, impodobit de stațiuni turistice, izvoare de apă minerală, obiective culturale, lacuri, munți, peșteri etc, însă și de poziționarea sa geografică în centrul țării. Preocupările actuale sunt îndreptate spre anticiparea cât mai corectă a viitoarelor structuri ce vor fi reamenajate, prin folosirea celor mai complexe strategii de dezvoltare dar si prin utilizarea unei analize swot adecvate

Capitolul I – Identificarea potentialului turistic al judetului

Resurse atractive

Structura geologică și evoluția paleogeografică

Județul Harghita prezintă o constituție geologică variată și un relief etajat pe verticală.Dispune de întinse suprafețe cu păduri de rășinoase și foioase, iar din subsol se extrag zăcăminte de fier , cupru și sare. Din punct de vedere petrografic, în depresiunea Giurgeului se găsesc șisturi cristaline, roci de origine magmatică calcare și dolomite cristaline .Șisturile cristaline sunt cele mai vechi roci din aceasta zonă care s-au format prin procese metamorfice. Munții Gurghiului sunt alcătuiți din andezite care au luat naștere prin procesevulcanice terțiare și cuaternare, precum și din depozite vulcanogen-sedimentare.În interiorul depresiunii există mici depozite de cărbune în sedimente pliocene

Relieful

În județul Harghita este un relief alcătuit din două lanțuri muntoase orientate pe direcția NV-SE, între care se intercalează și câteva depresiuni intramontane. Zona muntoasă, este alcătuită, în partea de nord și de vest, de lanțul vulcanic al munților Călimani, Gurghiu și Harghita, iar la est de munții Giurgeu și Hășmaș constituiți din formațiuni cristalino mezozoice, precum și de munții Ciuc, în structura cărora intră formațiuni ale flișului cretacic. Înălțimile acestor zone muntoase scad, în general de la nord la sud

Resursele naturale ale reliefului

-potentialul turistic al reliefului glaciar: Potențialul reliefului glaciar este rezultatul acțiunii ghețarilor cuaternari mai ales în ultimele două mari perioade glaciare ( Riss, Wurm), iar cele mai spectaculoase forme de relief sunt vârfurile cu altitudini de peste 2000 de metri, găsindu-se doar în Munții Călimani

-potentialul turistic al zonei vulcanice: În Munții Harghita se remarcă o succesiune de 10 conuri vulcanice pe direcția nord-sud , iar dintre acestea cel mai impresionant ar fi conul Harghita măsurand peste 1800 m. În extremitatea sud-estică a Munților Harghita se gasește Masivul Ciomatu Mare având doua cratere gemene. În unul din ele se gasește unicul lac vulcanic din România, Lacul Sfânta Ana. Acest crater este una dintre cele mai bine păstrate cratere din țară. În imediata vecinatate se gasește craterul geamăn al masivului, în care se afla Tinovul Mohoș. ( Nicolae Ciangă, 2001)

-potentialul turistic al zonei calcaroase: Acest tip de relief se impune în peisajul montan prin varietatea formelor precum și marea lor concentrare pe o suprafață mică, aici menționăm văi adânci cu pereți verticali, cu multe forme ciudate, spectaculoase.Deși având dimensiuni relative reduse Munții Hășmașu Mare oferă o notă aparte a atractivității județului. În urma acțiunii de erodare a masivului prin forța apelor s-au format văile în chei.Cheile reprezintă sectoarele de văi înguste, puternic adâncite, cu lungimi variabile.De o importanță majoră sunt Cheile Bicazului și Lacu Roșu, fiind cele mai cunoscute din țară.

-potentialul turistic al zonei salifere: Relieful pe sare este foarte variat, dar este una dintre cele mai solubile roci, oferind formațiuni variate, spectaculoase, însă durata formelor sculptate prin dizolvare este scurtă. Cel mai reprezentativ exemplu pentru acest tip de relief este zona Praid

Resursele subsolului

Județul Harghita situat în plină zonă a Carpaților Orientali Centrali, prezintă un subsol format dintr-o variată constituție petrografică, ce conține importante zăcăminte de substanțe minerale utile.Acestea se află răspândite sub forma de zăcăminte de minereuri , zăcăminte de combustibil și sub formă de roci. Zăcămintele de minereuri se găsesc în Munții Harghitei și în Munții Ditrăului sub forma minereurilor de fier, de mercur și a minereurilor de sulfuri polimetalice. Zăcămintele de combustibil sunt răspândite în depresiunile intramontane, situate în interiorul județului pe văile Bistricioara, Mureș și Olt, unde se află intinse suprafețe de mlaștini eutrofe în care s-au format zăcămite de turbă. Zăcămintele de sare sunt legate de straturile diapire care apar in Subcarpații Târnavei Mici și ai Homorodului Mare

Clima

Clima judetului Harghita este temperat continentala cu nuante de tranzitie, orientarea aproximativ perpendiculară a unitaților de relief față de direcția dominant vestică a circulației atmosferice generale, existența treptelor de relief imprimă condițiilor climatice anumite particularități locale. Temperatura aerului prezintă importante variații lunare, anotimpuale și anuale. Deoarece județul Harghita ocupă o bună parte din zona centrală a Carpaților Orientali și a Subcarpaților Transilvăneni, aceste oscilații termice au un caracter mai pronunțat între punctele înalte și cele joase ale reliefului

Precipitațiile atmosferice sunt puternic influențate de direcția perpendiculară a munților vulcanici față de vânturile de vest, aceștia în general, acționând cu un paravan în calea maselor de aer umed

Hidrografie

Județul Harghita ca urmare a reliefului muntos și deluros care se întinde pe cea mai mare parte din suprafața sa și a existenței unor resurse bogate de apa prezinta o rețea hidrografică deasă formată din numeroase izvoare minerale, din râuri care au, în general scurgere permanentă, lacuri și mlaștini.Aproape toate organismele fluviatile din acest județ sunt tributare Mureșului, Oltului sau Târnavei Mari. Lacurile sunt alcătuite din câteva unități lacustre diferite ca geneza și ca regim hidrologic. Dintre acestea menționăm: Lacul Sfânta Ana, Lacul Roșu si Lacul Raț

Vegetatia

Județul Harghita, ca urmare a reliefului montan , depresionar și colinar pe care îl cuprinde se caracterizează printr-o vegetație bogată și variată, dispusă de la etajul alpin și până în luncile joase ale râurilor. Sunt întâlnite pajiști și tufișuri alpine, păduri de rașinoase, păduri de foioase simple sau în amestec cu rașinoasele, pajiști stepizate și vegetație de mlaștină

Fauna

Întinsele păduri de rășinoase și foioase care acoperă masivele muntoase și dealurile alcătuiesc un loc prielnic penru bogata faună a județului Harghita. În pădurile de rășinoase se întâlnesc o serie de mamifere răspândite pe intregul nostru lanț carpatic : ursul carpatin Ursus arctos, lupul- Canis lupus,cerbul- Cervus elaphus, râsul-Lynx felidae, jderul de scorbură- Martes martes, iar pe locurile stâncoase și calcaroase ale Hășmașului Mare traiește jderul de piatră- Martes foina.Dintre păsările care populează pădurile de molid întâlnim: cocoșul de munte- Tetrao urogallus , ciocanitoarea de munte- Picoides tridactylus, acvila de munte- Aquila chrysaetos, o pasăre răpitoare devenită rară astăzi în Carpați, șorecarul- Buteo buteo , huhurezul-Strix strigidae, forfecuța-Loxia Curvirostra, pițigoiul de munte- Poecile montanus , pițigoiul de brădet- Parus ater și pitulicea- Phylloscopus sylvidae

-potentialul biogeografic: Învelișul biogeografic este format din două mari componente: vegetația și fauna care sunt influențate la rândul lor celelalte elemente ale cadrului natural și anume poziția geografică, natura reliefului , substratul geologic, litologie etc. Pentru protejarea numeroaselor specii de plante și animale s-au creat multe rezervații ce au o importantă turistică majoră cum ar fi Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.

Obiective de natura antropica

Din cadrul obiectivelor cultural istorice putem identifica ansamblurile de clădiri care au fost gupate dupa anumite condiții istorico-cronologice aparținând unei anumite epoce istorice. Oferta turistică a județului Harghita este foarte bogată, fiind evidențiate 517 monumente istorice, dintre care 96 sunt de arhitectura antică, 25 de castele și cetăți, 120 de biserici și 115 clădiri renumite. Dintre aceste vestigii foarte puține sunt cele care au rămas intacte după descoperirea lor și pot fi vizitate în forma lor inițială.Pe întreg teritoriul Harghitei există un singur castel, cel de la Lăzarea Obiectivele culturale – din cadrul obiectivelor culturale un loc important îl dețin muzeele și colecțile de artă, concentrându-se pe un spațiu mic diferite exponate caracterizând cultura, civilizația sau elemente specifice zonei. Diferite tipuri de muzee există în Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, muzee ale satului : Corund, Sândominic, colecții de științe ale naturii: Odorheiu Secuiesc, de geologie și cristalografie la Gheorgheni, muzee școlare în Odorheiu Secuiesc precum și nenumarate case memoriale la Lupeni, Praid, Odorheiul Secuiesc, Lazărea, Remetea, Satu Mare, Sândominic. Există un muzeu al apelor minerale la Tușnad.

Potențialul turistic etnografic de care dispune județul Harghita se află în strânsă corelație cu celelalte elemente de atractivitate turistică. Astfel într-o măsură aprciabilă contează atât locul, clădirile, cadrul natural dar și omul, toți acești factori contribuind la atractivitatea zonei. Zona Harghitei este una dintre cele mai bogate în esențe lemnoase cum ar fi porțile care reprezintă podoaba gospodăriei.

2.Resurse functionale

a) Populatia

Cu toate ca face parte dintre județele mari ale țării, insa din cauză întinselor zone muntoase, zonele locuibile sunt mai rare și populația mai redusă ca număr în comparație cu alte unitați administrativ teritoriale de acceași marime. Populația județului număra 326.222 de locuitori , din care 44.17 % populație urbană, predominând populația feminină.

Structura profesională a populației din județul Harghita se ocupa îndeosebi cu creșterea animalelor și exploatările forestiere. În agricultură și economia forestieră lucreaza cei mai mulți locuitori. Industria prelucratoare este reprezentată prin unități mici care atrag un numar mai redus de muncitori, astfel o parte din populație paraseste zona de resedinta.

b) Activitatile economice

Activitatea industrială se concentrează în cele două municipii mai importante ale județului, Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc. De remarcat este faptul că în ultima perioadă a crescut considerabil valoarea producției lemnului prelucrat, mobilierul și produsele similare ocupând de departe primul loc și în exportul județului. Industria textilă este bine reprezentată în județ, materialele textile și articolele de îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanța comercială.Pe lângă acestea, în județ există o serie de cariere pentru extragerea materialelor de constructii; de asemenea se exploateaza sarea la Praid, minereu de fier la Lueta si se produc diferite obiecte de uz casnic. Industria prelucratoare, cu exceptia celei forestiere are mai mult caracter local si este reprezentata mai ales prin unitati ale industriei alimentare si usoare.Economia forestiera, comertul cu vite, produsele lactatea dau specifiul economic al acestui judet.

3.Tipologia potentialului turistic

Valoarea județului Harghita este influențată în mare masură de imaginea acestuia, aceasta fiind determinată de aspectul general al județului, dar și de impresia pe care o lasă vizitatorilor.Vizitarea județului Harghita este influențată în mod direct de resursele existente ( naturale și antropice ). Atracțiile județului sunt definite de totalitatea resurselor și serviciilor care atrag turiștii în această zonă,oprindu-i chiar și pe turiștii care se află în tranzit pentru a beneficia de serviciile locale.

O prioritate importantă în acest sens o constituie ecoturismul , având o tendință de creștere și de dezvoltare durabilă.Așadar principalul interes îl reprezintă cunoașterea naturii prin prisma protecției mediului și conservarea resurselor naturale.Aceasta formă de turism combină posibilitățile turistice montane, culturale sau antropice, obiectivul major fiind cunoașterea naturii și ocrotirea mediului.Județul Harghita este bogat în resurse și rezervații naturale cu importanță deosebită cum ar fi:

-Rezervații naturale – Parcul Național Cheile Bicazului Lacu Roșu, rezervația floristică Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, Mlaștina Puciosu, Mlaștina Sâncraieni, Mlaștina După Luncă și Mina de sare Praid

-Ape minerale –Drumul Apelor Minerale

– Peșteri- Peștera Șugău, Munticelu, Flacăra, Gura Bardosului etc

– Flora și fauna unică existentă

Numeroase rezervații din județul Harghita au o importanță turistică deoarece sunt situate în apropierea așezărilor umane și o promovare bine pusă la punct.Acestea pot fi prioritatea în diversificarea ofertei turistice.

Principalele posibilități de dezvoltare ar fi

-amenajarea unor destinații corespunzătoare cu scop ecoturistic și promovarea lor

-amenajarea zonelor deja existente sau a ariilor protejate

-organizarea unor tabere pentru a fi formați pro ecologie

-editarea și promovarea unui ghid ecoturistic

-promovarea unei mărci ecologice a județului

In ceea ce priveste turismul de sanatate, pentru multe persoane vacanțele în diferitele stațiuni reprezintă sursa de relaxare precum și curele de apă minerală, mofetele și băile de noroi constituie tratamentul diferitelor afecțiuni.Având în vedere gradul ridicat al nevoilor oamenilor de a se recrea și de a se trata, statiunile trebuie reabilitate multe dintre ele având în vedere gradul lor ridicat de uzură.

Posibilitățile de dezvoltare ar fi:

-amenajarea și promovarea surselor de apă minerală

-amenajarea și promovarea bazelor de tratament nefuncționale

-amenajarea căilor de acces

–introducerea in circuitul turistic a biletelor de tratament persoanelor care necesită această forma de recreere

Județul Harghita dispune de un potențial bogat în dezvoltarea turismului balnear astfel încât poate deveni cel mai cunoscut județ, totodata crescând numărul de locuri de muncă

In ceea ce priveste zona montană,peisajele naturale și climatul deosebit al județului oferă posibilitatea dezvoltării mai multor forme de turism activ precum ciclismul,vânătoarea, alpinismul, sporturile de iarnă și drumețiile.Având în vedere posibilitățile din domeniul turismului activ, județul Harghita poate avea o valorificarea a potențialului montan în mai multe direcții asffel atractivitatea turistică va fi mai puternică si oferta mai diversificată.

Posibilități de dezvoltare sunt:

-amenajarea mai multor trasee pentru practicarea ciclismului montan

-amenajarea și modernizarea pârtiilor de schi

-editarea și promovarea unui ghid turistic al turismului activ din județul Harghita

-marcarea traseelor montane în scopul efectuării drumețiilor

-amenajarea terenurilor potrivite pentru turismul de echitație

-organizarea de evenimente sportive

-construirea unei pârtii de bob

Capitolul II – Analiza SWOT din perspectiva dezvoltarii durabile

( ecoturism)

Ecoturismul este o formă de turism in care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să indeplinească următoarele condiții:

conservarea și protejarea naturii;

folosirea resurselor umane locale;

caracter educativ, respect pentru natura – conștientizarea turiștilor și a comunităților locale;

impactul negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.

(Adoptată de AER dupa definiția consacrată dată de Organizația Mondială a Turismului)

În urma efectuării acestei analize S.W.O.T., am concluzionat că județul Harghita, deși are în curs de derulare diferite proiecte de dezvoltare și încearcă să dezvolte ecoturismul în vederea protejării mediului, sunt obiective care deși sunt importante din punct de vedere cultural sau peisagistic, ele nu sunt în de ajuns promovate sau amenajate la standarde corespunzătoare.

Soluția pentru rezolvarea acestor probleme ar constitui-o reabilitare și amenajarea zonelor cu probleme, diminuarea defrișărilor, construcția unei rute ocolitoare pentru camioanele ce tranzitează drumul ce trece prin rezervatiile mai sus mentionate, sprijinirea localităților rurale pentru păstrarea unicității ceea ce face să se deosebească de alte zone ,amenajarea corespunzătoare a pârtiilor de schi existente, . Astfel trebuie luate măsuri de prevenire a continuării degradării atât în domeniul protecției mediului natural, conservării peisajului cât și în cel al protecției mediului construit.

Capitolul III – Directii de actiune pentru dezvoltarea turismului ecologic in regiune

Unul dintre avantajele majore ale județului Harghita, în comparație cu destinațiile turistice consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezența și activitățile omului, fapt concretizat prin numeroasele rezervații naturale Parcul Național Cheile Bicazului Lacu Roșu, rezervația floristică Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, Mlaștina Puciosu, Mlaștina Sâncraieni, Mlaștina După Luncă și Mina de sare Praid ,Apele minerale –Drumul Apelor Minerale si peșteri- Peștera Șugău, Munticelu, Flacăra, Gura Bardosului . Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, specii flora și fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat în numeroasele râuri și lacuri.

Principalele directii de actiune pentru cresterea si dezvoltarea ecoturismului din zona sunt:

Cresterea gradului de conservare si de protectie a ariilor naturale protejate precum si a habitatelor naturale. Pierderea biodiversitatii reflecta o problema destul de importanta la nivelul mediului, astfel prin cresterea gradului de conservare si de protectie a ariilor naturale protejate precum si a habitatelor naturale se doreste renuntarea la practicile care ameninta ecosistemele naturale ( taierea copacilor si productia de cherestea, poluarea apelor cu deseuri menajere si industriale, poluarea aerului, schimbarea climei regionale, eroziunea terenurilor etc). Ariile protejate reprezinta „cheia de succes” in conservarea biodiversitatii precum si a habitatelor, un rol deosebit de important avandu-l populatiile locale realizandu-se o conexiune intre acestia si habitat, functionand drept administratori ai resurselor naturale, beneficiind de o dezvoltare durabila precum si de importante venituri aduse din turism.

Creșterea gradului de informatizare – conștientizare a publicului larg cu privire la importanța conservării biodiversității ariilor de interes național prin construcția infrastructurii de vizitare si prin respectarea regulamentelor fiecarei arii protejate de catre turisti prin impunerea amenzilor ( cuprinse intre 500-2000 lei). In prezent, la nivelul judetului Harghita, majoritatea ariilor protejate beneficiaza de ghizi, precum si de alei special amenajate pentru respectarea regulamentelor de ordine interioara

Protejarea biodiversitatii florei si faunei existente se poate realiza prin reducerea gazelor cu efect de sera ( reducerea utilizarii masinilor in favoarea mersului pe bicicleta – Harghita fiind unul dintre judetele pionere care au sustinut acest proiect), reducerea poluarii( invatarea utilizarii cosurilor de gunoi ) sustinerea proiectelor ecologice din judet

Promovarea unui turism responsabil si in acelasi timp eco-constient – prin aceasta directie de actiune se doreste constientizarea operatorilor si a publicului cu privire la practicarea unui turism responsabil, prin elaborarea si dezvoltarea unor programe specifice.Prin acest turism responsabil s-ar promova produsele si obiceiurile utilizandu-se strategii de integrare si armonizare a elementelor: cultura, port si traditii, natura, agricultura, gastronomie si arhitectura. 

Introducerea unor specii de plante si animale, precum si interventiile asupra unor specii invazive care sa afecteze zona protejata. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri din aceasta privinta il constituie invazia unor specii de gandaci in Tinovul Mohos, care au afectat o portiune de padure. In aceasta privinta s-au facut proiecte de eradicare a copacilor afectati ( care s-au uscat) si de plantarea altora in locul celor vechi

Stabilirea programelor de monitorizare a tuturor arealelor protejate, privind vizitarea si revizuirea planurilor de dezvolare si mentinerea standardelor de mediu.Prin aceste programe se impune monitorizarea permanenta pentru o dezvoltare prompta si durabila realizandu-se la nivel european.

Capitolul IV – Identificarea unor programe/ fonduri europene posibile de folosit in zona

Prin intermediul acestui capitol am identificat cateva proiecte care au atras fonduri europene pentru realizarea acestora.

Un prim proiect este intitulat „Management conservativ pentru o minune a naturii – Cheile Șugăului – Munticelu”, se va încheia la sfârșitul anului 2015, iar bugetul total este de 3.088.622 de lei, valoare asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (90%) și din bugetul de stat (10%). Activitățile din cadrul proiectului vor avea drept scop conservarea și protejarea elementelor naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, etc.

Un alt proiect finantat de Uniunea Europeana avand organizator Fundatiei Eco-Hangu, prin intermediul Programului Operațional Regional 2007–2013, axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, 53 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică. Acest proiect urmareste vizitarea Lacului Sfanta Ana prin participarea la concursuri de gastronomie specifice zonei, concursuri de barci pe lac, concursuri de vaporașe teleghidate pentru copii și numere de dans popular.

Proiectul „Ecouri in turism” are drept scop promovarea unui turism responsabil si eco-constient s-a realizat prin Program Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin programul Uniunii Europene Natura 2000. Acest proiect are drept scop vizitarea zonelor tinand cont de reglementarile impuse precum si apeland la bunul simt si incercandu-se introducerea acestora in circuitul eco-turistic. Scopul proiectului „ Ecouri” este sa contribuie la raspandirea unei forme de turism constient bazandu-se pe curiozitatea turistilor.