IDENTIFICAREA, EVALUAREA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA [311294]

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA:[anonimizat]: Absolvent: [anonimizat].Univ.dr. [anonimizat]:

Asist.Univ.dr.Cristina Merciu

București

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

Alegerea municipiul Brăila ca studiu de caz al lucrării de licență a fost motivată de provocarea de a inventaria și evalua potențialul său turistic bogat și diversificat. Totodată, este interesant de studiat dinamica inregistrată de orașul reședință a [anonimizat]-[anonimizat]: [anonimizat] 2021 . Aceasta ultimă caracteristică este extrem de motivantă pentru a studia municipiul Brăila cu scopul de a schița o serie de propuneri de valorificare a celor mai importante resurse culturale și de a le face vizibile unui numar cât mai mare de turiști. Cu toate că municipiul Brăila nu a fost selectat pentru a [anonimizat] a [anonimizat] a acestuia.

Atât potențialul natural cât și cel antropic sunt diversificate și sprijină desfășurarea mai multor tipuri de turism. Astfel, chiar dacă municipiul Brăila este situat intr-o [anonimizat], care facilitează dezvoltarea turismului de croazieră și atrage un număr de turiști foarte mare.

[anonimizat], una dintre caracteristicile sale fiind diversitatea tipologica ( [anonimizat], situri arheologice si nu în ultimul rând numeroase obiective comemorative ).

Ceea ce îl face special ca și oraș turistic este prezența în limitele sale a [anonimizat], social, cultural si economic.

Cea mai mare parte a  l u crări i  este dedicată prezentării o fe rtei  tu ri ѕti ce a    municipiul Brăila ( e va lu a re a re ѕu rѕe lo r turistice na tu ra le  și  a ntro pi ce ,  a ca pa ci tățții structurilor  de  pri mi re turistică) . Cea de a doua parte a lucrării este relaționată analizei modului de valorificare a resurselor turistice și   a formulării unor pro pu ne ri   de  punere in valoare  a  po te nți a lu lu i  tu ri ѕtic a l zo ne i  studiate , [anonimizat] l rând, co nѕo li da re a  și  de zvo lta re a  o fe rte i  tu ri ѕ[anonimizat] ([anonimizat], metoda cartografică folosind softul SIG).

CAPITOLUL I. [anonimizat]

1.1. Localizarea și așezarea geografică a [anonimizat]-estul județului Brăila (fig. 1), fiind situat aproximativ la o distanță de 200 de km de orașul capitală. Municipiul este localizat pe fluviul Dunărea într-o zonă de contact, respectiv intre unitatea Câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (subdiviziune a Campiei Romane), Lunca Dunării, iar dincolo de aceasta se află Culmea Pricopanului și Câmpia Siretului Inferior. Municipiul Brăila este legat prin drumul European E87 de municipiile Tulcea și Constanța.

Figura 1. Localizarea geografica a Municipiului Brăila în cadrul județului

Sursă: Hartă realizată de autor in ArcGis (date: www.geospatial.org)

Municipiul Brăila are o suprafață de 33,2 km ², se intinde pe 9,5 km de la nord la sud. Condițiile climatice și geografice precum și prezența fluviului Dunarea pe teritoriul municipiului, au determinat dezvoltarea acestuia in trepte succesive, respectiv de la treptele cele mai joase reprezentate de Lunca Dunării, până la treptele medii și înalte, marcate de relieful de campie si respectiv de malul inalt, Piscul Brailei. Trecerea între acestea este facilitată de prezența “vadurilor” de terasă, care sunt foarte importante deoarece s-au constituit ca elementul suport al dezvoltarii așezărilor umane, atat din punct de vedere al localizării, cât și din punct de vedere economic. Astfel, Municipiul Brăila se află pe singura zonă pretabila dezvoltării urbanistice, datorită prezenței Piscului Brăilei.

Asezarea geografica favorabilă a municpiului Brăila este evidențiată și de autorii Giurescu C. C. (1968) și Turcu-Decu Daniela Camelia (2014), datorită altitudinilor mai ridicate comparativ cu arealele de câmpie adiacente care erau inundabile.

Localizarea municipiului pe malul Dunării, dar și zona de câmpie din care face parte, impun ca acesta să fie amplasat la cea mai joasă altitudine din țară. Astfel, portul se află la aproximativ 7 m deaspura nivelului marii, iar zona construita (intravilanul) aflandu-se la aproximativ 25 m deaspura nivelului marii in zona Bisericii Grecești.

1.2. Metodologie

În ceea ce privește metodologia lucrării de licență, am folosit metoda observației pe care am utilizat-o în timpul deplasărilor pe teren în municipiul Brăila. Prin această metodă am putut observa starea actuală de conservare a clădirilor de patrimoniu din centrul municipiului și nu numai. De asemenea, prin metoda observatiei am evaluat și alte resurse turistice (ex. cele naturale).

O altă metodă pe care am utilizat-o este metoda analitică, prin intermediul acesteia am putut observa starea actuală a infrastructurii generale și turistice și am analizat mediul ambiental din oraș. Această metodă a stat și la baza conceperii unor propuneri de dezvoltare a turismului in Municipiul Brăila.

Prin metoda arborilor de analiză, am putut evalua și ierarhiva elementele de patrimoniul turistic natural și antropic, indicând avantajele și dezavantajele acestuia din perspectiva unei viziuni strategice de dezvoltare și o punere in valoare mai buna atât a patrimoniului material cât și a celui imaterial.

1.3. Istoricul cercetărilor

Municipiul Brăila a reprezentat un subiect interesant atât din punct de vedere istoric, turistic, cât și al evoluției urbanistice îndelungate, fapt ce a determinat ca autori din domenii diferite sa ii dedice numeroase studii (istorici, geografi).

Dintre studiile cu caracter istoric este important de menționat “Istoria orașului Brăila“ publicat în 1968 de Giurescu C. C. la Editura Științifică din București, în care a conturat evoluția etapizată a municipiului, de la perioada cand teritoriul acestuia era aservit otomanilor (orașul a fost raia turcească), la etapele de evoluție ulterioară (modernă, contemporană). Totodată, marele istoric are meritul de a prezenta pentru prima data monumentele istorice ale orașului, dar și resursele naturale ale acestuia.

Au fost elaborate numeroase studii geomorfologice, de regula, axate pe unități mari de relief (Câmpia Română, Lunca Dunării), în care se regăsește și Municipiul Brăila. Intre cele mai importante se pot aminti: Cotet P., 1941, Problema mișcărilor epirogenetice în partea de vest a Câmpiei Dunării de Jos, Studii și Cercetări de Geografie, București; Popp N., 1947, Fomarea Câmpiei Române, Editura Luceafărul, București, Mihăilescu V., 1966, Dealurile și cîmpiile României, Editura Științifică, București, Mihăilescu  V., 1969, Geografia fizică a României, Edit. Științifică. București, Cotet P., 1976, Câmpia Română,. Studiu de geomorfologie integrată, Edit. Ceres, București. Unele studii sunt axate pe teritoriul studiat: Canciu C., 2004, Considerații asupra loessurilor din Câmpia Brăilei, Analele Universității „Stefan cel Mare” Suceava, Secțiunea Geografie anul XIII.

Dintre studiile de interes ecologic se poate aminti cel al autorului Albu Dumitrică (1993), Rezervații naturale, zone protejate și monumente ale naturii din ținuturile Brăilei, Editura Alma, Galati.

De-a lungul timpului, Brăila s-a conturat ca un oraș turistic, aspect care a fost abordat în numeroase studii de specialitate. Primele lucrări de interes turistic au fost publicate de: P. Pintilie in 1965: “Brăila”, la Editura Tineretului, București,; “Brăila, mic îndreptar turistic”, Editura Meridiane, București, aparținând autorului Costin Ștefănescu; Popovici I. publică în 1966 lucrarea “De-a lungul Dunării”, la Editura Meridiane, București.

Ulterior numarul publicațiilor în care sunt analizate resursele turistice ale municipiului Brăila sunt tot mai numeroase: în 1969 este publicat „România-ghid turistic”, la Editura Meridiane, București; “Ghidul atlas al monumentelor istorice” este tipărit în 1974 la Editura Științifică și Enciclopedică din București, de catre autorii Cucu V. și Ștefan M. În 1980 sunt publicate lucrările: “Județul Brăila – monografie”, la Editura Sport Turism, București elaborată de Valeriu Stoiu și colaboratori săi; autorii Florian Anastasiu și Ana-Maria Vicol publică lucrarea “Monumentele județului Brăila “ in 1977.

Ioan Munteanu elaborează in 1984 studiul intitulat „Brăila –mic îndreptar turistic“, publicată la Editura Sport –Turism, București. În 1998 este publicată de autorii I.St. Alexandru și Milică Alexandru lucrarea ”Brăila” la Editura Libertatea.

Cele mai recente lucrări dedicate municipiului au abordari foarte variate: ”Brăila modernă” aparținând autorului Valeriu Avramescu, publicată la Editura Istros, Brăila, 2006; “Geografia județului Brăila “ elaborată de autorii Steluța Dan și C. Pîrlog, publicată la Editura Art, București, 2007; studiul istoric ”Brăila –memoria orașulu “, aparținând autoarei Maria Stoica publicată în 2009 la Editura Istros.

Cel mai complex studiu de geografia turismului dedicat Municipiului Brăila este elaborat de profesoara Turcu-Decu Daniela Camelia ȋn 2014, respectiv “Potențialul turistic și valorificarea lui în Municipiul Brăila“, publicat la Editura Prodesign. În cadrul lucrarii este prezentat potențialul turistic natural și antropic al municipiului, precum si tipurile de turism care pot fi practicate în cadrul acestuia.

CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

2.1. Potențialul turistic geologic

Din punct de vedere geologic, Municipiul Brăila se află pe un fundament de platformă care coboară dinspre Dobrogea către vest și nord-vest și dinspre Platforma Moesică spre nord-est. Municipiul se încadrează în Câmpia Brăilei, aceasta la rândul ei fiind parte componentă din Câmpia Română. Fundamentul Câmpiei Române este format din șisturi cristaline cutate spre sfârșitul precambrianului, până în silurian zona a fost o întinsă peneplenă.

Municipiul Brăila este localizat in compartimentul estic al Câmpiei Române, respectiv în Câmpia Bărăganului, respectiv o subdiviziune a acesteia, Câmpia Brăilei.

Sectorul estic al Câmpiei Române este dominat de depozite care granulometric dar și prin prisma proprietăților sale evidențiază caracterele loessului, în vecinătatea zonelor cu nisipuri acestea trec în depozite luto-nisipoase, iar în lungul ariei de divagare trec în depozite luto-argiloase.

Nisipurile din Câmpia Bărăganului se întind pe o suprafață de peste 100.000 ha aflându-se într-un proces relativ avansat de solidificare, de aceea ele sunt mai puțin expuse proceselor de spulberare a vântului. Grosimea depozitelor eoliene este de 8-10 metri pe malul Călmățuiului.”

Câmpia Brăilei este o câmpie piemontană terminală, localizată după fâșia de subzistență din fața dealurilor subcarpatice, au aspect de con complex, fiind formate în timpul terasei a patra a Dunării, adică în timpul depunerii „Nisipurilor de Motiștea” prin revărsarea marilor râuri carpatice, așa a luat naștere Câmpia Brăilei.

După Posea (1987) citat de Florina Grecu (2012), câmpiile fluvio-lacustre, provin din fostele bălți ale Dunării, formate în timpul teraselor 4-2. Actualmente există câmpii de tip „baltă” în estul câmpiei, fiind de tipul fluvio-lacustru în formare, asa cum sunt de exemplu Balta Ialomiței și Balta Brăilei.”

2.2. Potențialul turistic al reliefului

Relieful reprezintă cel mai important factor pentru desfăsurarea activităților turistice dar și pentru orașul în sine, deoarece acesta este un suport care asistă la activitățile umane.

Relieful municipiului Brăila este unul de acumulare, acesta fiind situat în Câmpia Brăilei, unde suprafețele sunt joase și plane. Din punct de vedere turistic acesta nu are o importanță majoră. Totusi, se poate aprecia ca din punct de vedere turistic se remarcă refieful fluvitial, care prin altitudinile sale mici și suprafețele nisipoase permite practicarea mai multor activitati turistice (de ordin recreational, activitati sportive, helioterapie).

Din punct de vedere geologic, teritoriul municipiul Brăila este reprezentat printr-un relief de acumulare cu numeroase terase și grinduri fluviale, foarte reprezentativ fiind în acest sens Lunca Dunării.

În acelasi timp, Lunca Brăilei este ca un real suport pentru activitățiile turistice, aceasta reprezentând o suprafață unde se pot construi unități turistice.

Unitătiile de relief prezente în zona Brăilei sunt: Lunca Dunării care se află la vest de Câmpia Bărăganului ,și la est de Munții Pricopanului , la nord de Câmpia Siretului Inferior numită și Insula Mare a Brăilei care este o importantă zona agricolă pentru Brăila.

Terasa Brăilei este aproximativ cuprinsă între 12-25 de metri, avand forma unui abrupt care face legatura spre Balta Brăilei și spre Munții Măcinului.Podul terasei este reprezentat prin mici ondulări, dar acest lucru nu a fost un dezavantaj pentru dezvoltarea zonei agricole.Dezvoltarea orașului în apropiere de fluviul Dunărea, și adaptabilitatea acestuia la condițiile climatice, dar și varietatea reliefului influențează aspectul orașului și favorabilitatea dezvoltării economice, industriale, culturale și turistice a acestuia.

2.3. Potențialul turistic al hidrografiei

Cea mai importantă rețea hidrografică de pe teritoriul Brăilei este cu siguranță fluviul Dunărea. Municipiul Braila este situat la întâlnirea celor două brațe ale fluviului: Brațul Cremenea și respectiv Măcin. Pe teritoriul municipiului Brăila, Dunărea are o lungime de aproximativ 225 de km”. Fluviul are o importanță deosebit de importantă pentru oraș, în primul rând pentru ca acesta alimentează cu apă potabilă orașul , dar reprezintă și o arteră economică pentru municipiu datorită portului și navigației.

Potențialul turistic al Dunării este foarte important pentru municipiul Brăila. Valorea sa turistică este conferița activitățiilor de agrement care se pot practica, la care se adaugă pescuitul și croazierele. Acest fapt a determinat crearea unei infrastructuri specifice: debarcaderul portului și cursele regulate cu vaporul renumite pe fluviu. Prezența Dunării a favorizat formarea unei vegetații specifice ce poate fi admirată de catre turiști: ex. salciile (orașul Brăila fiind numit și “orașul salciilor”).

Dunărea oferă o gamă largă de activități turistice, printre care se poate menționa si turismul sportiv: sporturilor nautice, pescuit sportiv.

De regula, in teritoriul analizat rețeaua hidrografică nu este foarte numeroasă, datorită climatului arid și a depozitelor loessoide de pe teritoriu.

Din categoria apelor stătătoare, se remarcă Lacul Sărat care reprezintă cel mai important lac din Brăila, se află la aproximativ 5,5 km de oraș. Acesta este un lac de origine fluviatilă acesta situându-se pe un fost braț al Dunării. “Alimentarea lacului se face prin topirea zăpezii dar și prin intermediul apelor subterane. Culoarea apei este un verde spre cărămiziu, iar temperatura acesteia ajunge vara la aproximativ 30 de grade celsius”.

Lacul Sărat are un important potențial balnear pentru municipiu si județ, prin caracteristicile sale și prin formarea nămolului sapropelic renumit pentru ameliorarea anumitor boli. Acesta atrage anual un număr însemnat de turiști, majoritatea turiștilor sunt de vârsta a treia care vin la tratament prin intermediul biletelor primite de la Casa de Pensi. Nămolul sapropelic de aici este renumit datorită calității sale și reprezintă un important factor de cură, acesta se poate folosi prin împachetări cu nămol dar și prin intermediul ungeri cu nămol.

2.4. Potențialul turistic bio și pedoclimatic

Municipiul Brăila este localizat într-un climat temperat continental cu nuanțe de ariditate și de climat stepic. Clima poate fi un avantaj sau un dezavantaj în desfășurarea activitățiilor turistice, reprezentând un factor important în potențialul natural al municipiului. Dintre asepctele climatice favorabile practicării turismului in Municipiul Brăila, se poate menționa microclimatul stațiunii Lacul Sărat, reprezentând o resursă de tratament alături de potențialul balnear, oferind un ambient de relaxare pentru turiști.

Circulația maselor de aer în municipiul Brăila este foarte variată, fiind specifice mase de aer tropical care provoacă secetă vara și viscole puternice iarna, dar și mase de aer reci care determină precipitații abundente și ninsori, mase de aer polar.

“Temperatura medie în Brăila este de 11 grade celsius, iar valoarea precipitaților este de aproximativ 440 mm/ an, având caracter torențial în lunile verii, unde se întalnesc cele mai mari caderi de precipitații”.

Vânturile specifice teritoriului studiat sunt crivățul și băltărețul. Crivățul este prezent pe teritoriul Brăilei indiferent de anotimp, acesta provocând iarna viscole puternice și generând temperaturi scăzute.

Datorită mediul urban intesificat, prezenței drumurilor, poluării, dar și a altor particularități urbane, în Brăila se individualizează doua climate: urban și periurban. Climatul urban este caracterizat prin temperaturi mai ridicate decât în periurban. Climatul periurban se află în proximitatea orașului și se caracterizează prin avantajul de a avea mai mult spațiu verde, ce asigura și temperaturi ceva mai scăzute cu aproximativ un grad decat în climatul urban.

Din punct de vedere al vegetației, datorită poziței geografice, arealul studiat se încadrează in zona stepică. În Municipiul Brăila vegetația arboricolă este foarte bine reprezentată, aceasta îmbinându-se foarte bine cu flora și creând un cadru natural divers. Cele mai importante elemente de flora de pe teritoriul municipiului Brăila sunt concentrate in zonele verzi: Parcul Monument care are aproximativ 90 de ha iar compoziția sa floristică face parte din zona padurilor de stejar, regăsim specii precum: stejarul pufos (Quercus robur,Quercus pubescens), frasin, vanilia, pinul alb, salcâmul japonez, laricele și Ginkgo Biloba. Municipiul Brăila mai este numit și “Orașul cu salcâmi” (Mihail Sebastian, 1935) datorită vegetației arborescente care se completează foarte frumos în cadrul natural cu o numeroasă specie de salcâmi. Datorită prezenței Dunării, se individualizează și o importantă vegetație azonală reprezentată prin: salcie, plopi, trestie, papură; Grădina Mare oferă și ea un important peisaj, cu o vegetație bogată din care se face remarcat frasinul, care reprezintă un pol important și un adevărat monument al grădinii.

„În proximitatea orașului se afla si „Padurea Stejarul” care reprezintă un element important de potențial natural al municipiului. „Padurea Stejarul” are aproximativ 40 de ha.”

Fauna în orașul Brăila este reprezentată predominant de specii de păsări (vrabia, cioara, cucuveaua, barza, ciocârlia), la care se adaugă mamifere (șobolanul de casă); în parcuri regăsim o fauna reprezentată în special de păsări (sticletele, silvade zăvoi) dar și numeroase insecte. Fauna mai este foarte bine reprezentată și prin multitudinea speciilor de pești precum: nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia de Dunăre, pești semimigratori (crap, somn, șalău, obleț știucă), dar si de păsările de baltă remarcându-se găinușa de baltă si corcodelul.

Din punct de vedere edafic, datorită vegetației si a reliefului s-au format cernoziomurile, cu o cantitate foarte mare de humus. În zonele joase dar în special în zona Lacului Sărat se dezvoltă solurile halomorfe..

2.5. Rezervații naturale

Parcul natural Balta Mică a Brăilei reprezintă cea mai importantă rezervație naturală, aceasta fiind situată în proximitatea orașului (fig. 2). Acesta a fost desemnat in 2001 Parc Natural de către Secretariatul Convenției Ramsar, datorită faptului ca este o importantă zonă umedă care conservă ecosisteme numeroase. Parcul natural deține o importantă flora reprezentată de 184 de specii terestre (ierboase, acvatice și lemnoase), dar și de pădurile de tip zăvoi reprezentate prin salcie, plop alb și negru, ulm și frasin. Ecosistemele reprezintă 52% din suprafața rezervației”. In cadrul municipiului Brăila se suprapune partea sudica a rezervatiei, respectiv 18% din suprafata totala a acesteia.

“Balta Mică a Brăilei este formată din 7 insule și 18 iezere, având o suprafață de 24.555 ha , fiecare insulă este diferită printr-un microrelief de luncă.”

Figura 2. Încadrarea Parcului Natural Balta Mică a Brăilei in cadrul municipiului Brăila si in județ

Sursă: Arhivă proprie (hartă lucrată in ArcGis , date : www.geospatial.org)

2.6. Ierarhizarea potențialului turistic natural

Pentru ierarhizarea potențialului turistic natural a fost utilizată metoda arborilor de analiză. Astfel, a fost asigurat punctaj pentru fiecare categorie de elemente de potențial turistic natural (tab. 1), urmărind criteriile elaborate de Institutul URBAN INCERC și de Institutul de Geografie al Academiei Romane.

Tabelul nr.1-metoda arborilor de analiză

Punctele au fost acordate in funcție de complexitatea si importanța elementelor de potențial turistic.

În urma rezultatelor obținute pe baza evaluarii potențialului turistic natural din municipiul Brăila, au rezultat 16 puncte din totalul de 25 (tab. 1). Repartizarea punctelor s-a făcut astfel: cadrului natural i s-au acordat 5 puncte din 10, datorită reliefului mai puțin impunător al zonei de câmpie din care face parte municipiul Brăila, dar care este compesat de prezența reliefului fluviatil, acesta din urma prezentând o atractivitate turistică deosebită. Acestora se adaugă prezența Lacului Sărat și a elementelor de floră specifică și fauna variată.

Factorii terapeutici din zonă au fost punctati cu 6 din 10 puncte, datorită prezenței pe teritoriul municipiului a stațiunii Lacul Sărat, aceasta fiind o stațiune de interes general și national, cu factori naturali terapeutici fiind dotată cu unități pentru tratament și cazare.

Ariilor naturale protejate li s-au acordat un punctaj maxim ( 5 puncte ) (tab. 2), datorită prezentei pe teritoriul studiat a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Acesta a fost evaluat și de Institutul de Geografie al Academiei Romane tot cu 5 puncte datorită elementelor de faună, floră și habitatele protejate precum și a ultimelor ecosisteme acvatice conservate.

Tabelul nr. 2 – Metoda arborilor de analiză aplicata evaluarii potențialului turistic natural

CAPITOLUL III. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Din punct de vedere al potențialului antropic municipiul Brăila dispune de numeroase obiective cultural-istorice, regăsindu-se in limitele sale administrative o tipologie variată: monumente arheologice, clădiri urbane, ansambluri urbane, muzee și colecții, obiective religioase, amenajări industriale cu funcții turistice.

3.1. Monumente arheologice

Dintre cele mai reprezentative monumente arheologice din Municipiul Brăila se pot menționa:

Situl Arheologic de la Brăilița a fost declarat revervație arheologică și face parte din marile complexe arheologice din România, fiind situat în cartierul Brăilița. Acesta este foarte important deoarece impresionează prin numărul și bogăția pieselor de tip funerar, dar și prin numărul mormintelor ( 387 ), necropola din Brăilița fiind cea mai mare din România, aceasta datează din preistorie.

Zona fostei Cetăți a Brăilei:aceasta a avut rol de apărare în trecut, și a fost construită de turci din cărămidă și piatră. Cetatea a fost realizată cu galerii în interiorul său care duceau din oraș spre fluviu. Odată cu distrugerea cetății au fost distruse și aceste galerii, au mai rămas doar doua vestigii: o gură de tunel aflată la capătul a 72 de trepte, ce se află pe drumul dinspre Dunărea coborând din Grădina Publică, aceasta fiind astupată cu cărămidă și hrubă.

3.2. Clădiri urbane

Municipiul Brăila cuprinde numeroase clădiri și un numar important de case memoriale.

Dintre cele mai importante monumente cu valoare arhitecturală pot fi menționate: Case:„Nedelcu/Chercea”,”Embericos”,”Suliotis”,”Varlaam”,”Solomon”,”Cristescu”,”Toff”,”Tan”,”Fanciotti”,”Cavadia”,”Turceasca”,”D.P. Perpessicius”, ”Panait Istrati”,”Ana Aslan”,”Petre Ștefănescu-Goangă), palate („Asigurărilor Sociale”, ”Administrativ și Judecătoresc”, „Agriculturii”, „Lyra”), Baia comunitații evreiești, Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, Teatrul „Rally”.”

Dintre cele mai importante case și clădiri memoriale din municipiul Brăila, se pot enumera câteva cum ar fi: Casa memorială ”Panait Istrati”, Casa memorială “D. P. Perpesscius”, Casa “Jean Troianos”, Casa turcească de pe strada Orientului, Casa “Petre Ștefănescu-Goangă”, Casa “Ana Aslan”, Fosta Bancă Agricolă, Colegiul Național Nicolae Bălcescu, Sediul Poștei, Gara fluvială, Casa “Suliotis”, Colegiul Național “Gheorghe Munteanu-Murgoci”, Casa memorială ”Panait Istrati” se află în Grădina Publică și a fost construită pentru a sărbători centenarul scriitorului Panait Istrati. Scriitorul nu a locuit aici, dar cum niciuna dintre casele în care a locuit acesta nu s-a păstrat, s-a construit aceasta. În 2014 aceasta a fost redeschisă, după aproximativ doi ani de închidere, timp în care aceasta a fost în renovare.

3.2.1. Ansambluri urbane

Ansamblurile arhitecturale urbane sunt grupări omogene de constructii urbane remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, științific, social sau tehnic și suficient de coerente pentru a face obiectul unei delimitari topografice.

Centrul istoric al municipiului Brăila a fost clasificat ca ansamblu urban si prezintă următoarele limite: Bulevardul Al. I. Cuza și Dunăre, cu strazile Calea Calărașilor, Malului, Veche, Gh.Marinescu, Justiției, Pensionatului, Vapoarelor, Danubiului, Rubinelor, Pietrei, Ion Băncilă, Mărăsti, Orientului, A. Saligny, Bastionului, Scolilor, Frumoasa, Rozelor, M. Sebastian, A. Aslan, C. Hepites, Brașoveni, Cojocari, Tâmplari, I. L. Caragiale, N. Bălcescu, Catolică, C. A. Rosetti, Imparatul Traian, Belvedere, E. Nicolau, D. Bolintineanu, Fortificației, Golești, Cetății, Alba, N. Grigorescu, Zidari, Albastra, Grădinii Publice, Citadelei, Militară, Mărfurilor, Mercur, Ancorei și 10 magazii, Debarcaderului și 5 magazii, Vadul Schelei și 4 magazii, Bd. Panait Istrati, Galați, Piața Traian, Piața Poligon, M. Eminescu, Polonă, Mărăsesti, Colței.

Ȋn cadrul centrului istoric al municipiului Brăila se regăsesc locuințe cu caracter reprezentativ datând din diferite perioade de evoluție a orașului, realizate în diferite stiluri arhitecturale, acestea având valoare de monumente istorice. De asemenea, o alta caracteristică a centrului istoric brăilean este atmosfera tradițional urbană autohtonă care a fost bine conservată în decursul timpului, zona ce cuprinde și o concentrare relativ mare de imobile.

Alaturi de centrul istoric al orașului, sunt întalnite și amsamblurile de arhitectură nodernă: ”Ansamblul Piața Traian”. ”Ansamblul Strada Mihai Eminescu – strada 1 decembrie 1918”, ”Ansamblul Strada Eremia Grigorescu

3.3. Muzee și colecții

Muzeul Brăilei este o institutie culturala care a fost înființată în 1881 si reprezinta unul dintre cele mai mari muzee din țară. Muzeul deține opere ale celebrilor artiști: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Octav Băncila, Camil Ressu. Înainte de a avea funcția de muzeu, acesta a trecut prin mai multe funcții, aici a funcționat prima farmacie „Aquilla Română”, apoi a fost un muzeu al figurilor de ceară, ca mai apoi să aiba funcția de hotel ”Marele Hotel Francez“.

“Acesta cuprinde 4 secții: secția de istorie, secția de arheologie .secția de etnografie și artă populară, secția de științe ale naturii .Se pot admira aici colecții de numismatică, manuscrise, cărți vechi și rare, discuri, fotografii, sunt prezentate ocupațiile tradiționale, meșteșugurile, obiceiurile, acvarii cu pești exotici si multe altele“.

3.4. Monumente cu funcție culturală

Centrul Cultural „Nicăpetre” a fost înființat in 2001, datorită donației sculptorului Nicăpetre.A fost redeschis în 2010 dupa ce au fost incheiate lucrările de renovare.

Teatrul dramatic “Maria Filotti” este un monument care face parte din lista patrimoniului național. Acesta reprezinta o instituție de prestigiu a teatrului românesc. “Cea mai veche reprezentație teatrală de la Brăila este din anul 1840 .”

Galeriile de Artă “Emilia Dumitrescu” au fost construite într-o clădire clasată ca monument istoric (Casa “Varlam”) si cuprind donația Emiliei Dumitrescu, formată din lucrări de grafică, pictură, gravură și piese de artă decorativă universală.”

3.5. Obiective religioase

Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu religios foarte bogat și variat, fapt explicat și de o istorie indelungată marcată și de influenta factorilor istorici, politici, sociali și culturali care au favorizat construirea monumentelor religioase.

Cele mai importante obiective religioase sunt: Catedrala „Nașterea Domnului sau „Catedrala „Libertății”, Catedrala cu hramul „Sfantul Nicolae”, Mânastirea Lacul Sărat, Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Biserica „Înălțarea Domnului”, Biserica Romano-Catolică, Biserica Armenească, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi și Sinagoga.

Catedrala cu hramul „Sfantul Nicolae” a fost construită în locul unei foste biserici care a ars, clopotnița a fost și turn de observație pentru pompieri de unde se dădea alarma de incendiu. Sfântul Nicolae este și protectorul și patronul spiritual al municipiului. Catedrala a fost pictată de Petre Alexandrescu într-un stil renașcentist italian, îmbinând elementele bizantine cu cele gotice ea are forma de novă cu altarul semirotund.Icoanele împărătești ,îmbrăcate în argint aurit , sunt bunuri de patrimoniu.Prin decret regal in 1894 a devenit catedrala orașului.”

„Mânăstirea Lacul Sărat este localizată în stațiunea Lacul Sărat. Aceasta este realizată din lemn, în stil maramureșean, cu o turlă clopotniță de 24 de metri .La interior este decorată cu icoane pictate, iar in custodia ei se află noua icoane datând din secolul al XIX lea având hramul „Sfântului Pantelimon“ și este cea mai nouă biserică de pe teritoriul Brăilei.”

„Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril” este o fostă moschee, fiind din 1831 transformată în biserică ortodoxă. Această biserică nu are turle fiind singura din România de acest gen și păstrează elemente orientale în arhitectura sa .Biserica dispune și de o icoană din argint și aur a Sfântului Arhanghel Mihail donată in 1834 de familia rusă Romanovilor .În 1923 i s-a adăugat clopotnița de astăzi. A fost desemnată monument istoric deoarece este singurul monument de acest gen din România și al treilea din Europa.”

„Biserica „Buna Vestire” sau Biserica Grecească păstrează elemente bizantine, antice, gotice și elene a fost construită între anii 1863-1872. Biserica are forma crucii formată din două turle, candelabrele sunt din cristal de Boemia și Murano, iar catapleasma este realizată din foiță de aur. Dimensiunea de 43m X 22 m amintește de Biserica „Sfânta Sofia „ din Constantinopol, cu care se aseamană. Are vitralii valoroase și fresce realizate de Gheorghe Tătărescu , care a pictat și cupola.Naosul a fost pictat de Constantin Livadas Liochis (1901), iar pronaosul de Belizarie (1946) .”

3.6. Patrimoniul imaterial

Municipiul Brăila se caracterizează și prin prezența unor elemente de patrimoniu imaterial care întregesc imaginea sa de oraș turistic. În categoria patrimoniului cultural imaterial sunt incluse: ”practici, reprezentări, expresii, cunoștințe și spațiilor culturale asociate acestora, pe care comunitățile in ansambul lor sau, după caz, unele grupuri de persoane le recunosc și folosesc ca parte integrantă a patrimoniului cultural”.

Din punct de vedere al patrimoniului imaterial Brăila are o bogată tradiție și manifestări culturale datorită influențelor pe care le-a inregistrat de-a lungul timpului.

Municipiul Brăila își etaleză tezaurul folcloric prin diferite manifestații, protejând și totodată valorificând tradițiile locale.

Anual se organizează Târgul de mesteșuguri „Tezaure umane vii” se organizează pe faleza Dunării unde sunt expuse demonstrații de țesut, de cermanică, dansuri populare, concerte populare. În ultima zi a festivalului are loc și o defilare a costumelor populare locale.

Un alt eveniment care se organizează în oraș este Tabăra Națională de Fotografie “Luminata”.

În Grădina Publică se află expoziția etnografică care cuprinde diferite creații populare specifice județului Brăila, mai ales a unor elemente particulare zonei de câmpie.

Expoziția “Perpesscius” are o valoare deosebită pentru patrimoniul cultural al municipiului deoarece aceasta cuprinde: materiale, vestimentație și piese autentice care aparțin poetului D. P. Perpessicius.

Principalele manifestări culturale desfășurate în Brăila sunt:

Festivalul și Concursul internațional de Canto “Hariclea Darclee” acest festival se desfăsoară în memoria celebrei soprane brăilene ,prima ediție a avut loc în 1997 , se organizează din doi în doi ani aproximativ în timpul verii iulie-august.

Festivalul Internațional de Muzică Populară ”Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”concursul se adresează soliștilor și grupurilor vocale ,acest festival presupune vlorificarea tradițiilor si promovarea patrimoniului.Festivalul are loc anul acesta în perioada 18-20 iulie.

Festivalul “Florilor de Primăvară” care se organizează în Grădina Publică, unde vizitatorii pot admira pe langă activitățiile festivalului și colecția de flori impresionantă; Zilele Brăilei care se desfăsoară la jumătatea lunii august și ține 3 zile unde se expun și organizează concerte populare, gastronomie locală, tradiții și dansuri populare.

3.7. Amenajări industriale cu funcții turistice

Ca urmare a localizării municipiului Brăila pe țărmul Dunării, acest fapt a facilitat în timp construirea unor obiective economice, fie relaționate activității de transport fluvial (Gara Fluvială, Castelul de Apă), fie a unor obiective relaționate diferitelor ramuri industriale (ex. alimentara: Moara, Violattos).

În cadrul municipiului există și un castel de apă cu o valoare istorică și arhitecturală deosebită. Castelele de apă, cunoscute și sub termenul de turnuri de apă, reprezintă o componentă importantă a patrimoniului industrial deoarece ele au ca funcție de bază aprovizionarea cu apă a unui oraș, a unor unități economice (industriale, agricole). Numeroase turnuri de apă sunt relaționate deservirii transportului feroviar) (Gábor-Szabó, 2009 citați de Cercleux, Merciu, Peptenatu, 2014). In ultimii zeci de ani in contextul dezindustrializării, multe dintre castelele de apă nu mai sunt funcționale, o parte dintre acestea fiind complet abandonate, altele însă au cunoscut modele de reutilizare dintre cele mai variate cultural ( muzee tehnice, de artă ), spații rezidențiale, birouri, servicii (Cercleux, Merciu, Peptenatu, 2014).

Cele mai vechi clădiri industriale din municipiul Brăila care au și o valoare arhitecturală au fost clasificate ca monumente istorice. Dintre acestea se pot aminti:

Castelul de apă din Municipiul Brăila are 35 m înălțime și a fost cea mai inaltă clădire de acest tip din Romania la acel moment. Castelul de apă din municipiul Brăila, aflat pe strada Grădinii Publice, nr. 20, colț cu Vadul Schelei, este clasat ca monument istoric clasa B (conform Listei Monumentelor Istorice, 2015) .

Construirea unui castel de apă pentru municipiul Brăila, a inceput să se contureze ca idee la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1893, și are la bază un proiect realizat de arhitectul Elie Radu într-un loc foarte bun, aflat la intersecția actualului bulevard Independenței cu Calea Călărașilor, în piața Sf Spiridon, pe locul ocupat în prezent de Palatul Agriculturii. Acest proiect nu a fost însă finalizat (Stoica, 2009, p. 160, citat de Oancea- Voicu, 2015, p. 85). Cel de-al doilea proiect a fost pus în practică și a avut în vedere construirea unui castel de apă ce trebuia să asigure alimentarea cu apă a mai mult de jumătate din orașul Brăila. Amplasarea lui s-a realizat în Grădina Mare, principalul spațiu verde din interiorul orașului. Construcția lui s-a realizat între anii 1912-1913, ce au reprezentat o perioadă de prosperitate economică a Brăilei ca urmare a dezvoltării activității portuare. Castelul de apă a fost dat în folosință în anul 1914. Noua construcție are un aspect modern, contrastând cu aspectul medieval al altor castele de apă, construite în aceeași perioadă din alte orașe, de unde și denumirea de castel dată acestor construcții, pe lângă cea de turn de apă.

Între anii '50 – '60, castelul a fost folosit ca depozit pentru vin. Timp de opt ani a găzduit, în cele două rezervoare ale sale, tone de vin produs pe plan local, iar la sfârșitul anilor ˈ60 și începutul anilor ˈ70, turnul a rămas nefolosit (Coman, 2015, citat de Oancea Voicu, 2015, p. 86).

În 1978 castelul de apă a intrat sub administrarea cooperativei "Consumcoop", ce avea în vedere reamenajarea și transformarea vechii construcții într-un obiectiv de alimentație publică. În acest scop, s-au realizat numeroase modificări.

Dupa 1996, castelul de apă a ajuns în proprietatea omului de afaceri gălățean Cătălin Chelu (…) care, din păcate, nu a reușit să exploateze potențialul comercial al acestuia, iar clădirea a început să se degradeze .

Gara fluvială se individualizează printr-o formă particulară, asemănătoare unui vapor. În prezent aici iși are sediul o firmă, care a și renovat clădirea.

Moara „Violattos” cunoscută și sub denumirea de Fabrica de făină “Violattos” este o clădire de patrimoniu industrial datorită pe de o parte valorii sale arhitecturale (a fost realizată dupa planurile lui Anghel Saligny) și implicit istorică (a fost construită in 1898). Valoarea sa patrimonială este conferită și de caracterul tehnic: în perioada cand a fost dată în folosință a reprezentat o realizare deosebită, fiind cea mai mare moară cu abur din estul Europei și una dintre cele mai importante mori de pe continent.

Numele morii provine de la unul dintre proprietarii (grecul Panait Violattos care a gestionat activitatea industrială a morii sub forma de parteneriat incheiat cu un alt morar grec: Iani Millas; parteneriatul a fost incheiat in 1889).

Moara a fost construită în apropierea portului, deoarece datorită calității făinii obținute, o mare parte din producție se exportă ( capacitate de producție era de 15 vagoane de făină în 24 de ore), iar apropierea de port era astfel justificată.

Începând cu 1912 moara a fost conectată la calea ferată. Clădirea are șase niveluri, doua dintre acestea avand rolul de a depozita cantitățile enorme de făină. În jurul anilor '40 activitatea industriașului grec a intrat în declin și acesta a fost nevoit să declare falimentul.

Aceasta mai rezistă și astăzi, dar se află într-un stadiu relativ avansat de degradare (fig.3 ).

Figura nr. 3. Moara Violattos

Sursă: arhivă personală Iancu Adriana, iulie 2016

Din păcate în prezent nu se mai pastrează mașinile industriale de măcinat cerealele care ar fi putut să reprezinte reale atracții turistice.

Alte monumente de patrimoniu industrial din cadrul municipiului Brăila se pot menționa: Silozurile Anghel Saligny (datare secol XIX), Fabrica de bere ''R. H. Muller'' (datare secol XIX) și moara Likiardopulo (datare secol XX).

3.8. Monumente comemorative

Grupul statuar „Traian” din Piața Traian : acesta cuprinde bustul lui Traian și trei basoreliefuri încadrate pe soclu, reprezentând lupoaica care îi alăptează pe Romulus și Remus, Columna lui Traian în miniatură și o scenă din războaiele daco-romane. Acesta a fost construit datorită profesorilor de la Colegiul Național Nicolae Bălcescu cu ocazia împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei și a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.”

„Ceasul Public este unic deoarece turnul suport este construit din metal și nu din zidărie ca la celelalte orologi.A fost construit din donația brăileanului Petre Naum Petre .Pe soclul ceasului este reprezentată o corabie ceea ce simbolizează portul pescăresc.”

Figura nr. 4 Ceasul Public din Brăila

Sursă: Arhivă personală Iancu Adriana, iulie 2016

În Grădina Publică de asemenea întalnim:

– Bustul lui Panait Istrati

– Chioșcul fanfarei

– Ceasul floral

– Castelul de apă

– Bustul lui Eminescu

– Bustul lui Mihail Sadoveanu

– Grupul statuar(cioban si ciobaniță)

– Statuia “Nud” sau “Extaz” realizată de sculptorul Ion Jalea

Cimitirul “Sf Constantin” in care se regăsesc obiective turistice precum:

– Cimitirul “Eroilor”

– Bustul lui Ioan Suliotis, fost primar al Brăilei

– Bustul Generalului Ion Macri

– Bustul lui Nicolae Perlea

– Placa memorială “Nicolae Vagoride”, domn al Moldovei

– Monumentul soldaților italieni

– Monumentul eroilor ruși și al eroilor sovietici

– Osuarul românilor căzuți în Moldova în 1917.

Statuia Sergent Erou “Ecaterina Teodoroiu” „simbolizează eroismul ostașului român în timpul primului război mondial , ridicată în memoria eroinei de la Mărășești ” (fig. 5-6).

Figura nr.5 Statuia Sergent Erou “Ecaterina Teodoroiu”

Sursă: Arhivă personală Iancu Adriana, iulie 2016

Figura nr. 6 Statuia Sergent Erou “Ecaterina Teodoroiu”

Sursă: Arhivă personală Iancu Adriana, iulie 2016

“Fântâna Arteziană se află pe faleza Dunării si este realizată în trepte. Fântâna este opera sculptorului Constantin Lucaci. Are aproximativ 10 metri înălțime, iar treptele reprezintă pescăruși, îmbinându-se în peisaj cu Fântâna Cinetică.” (fig. 7)

Figura nr. 6 Fântâna Cinetică

Sursă: Arhivă personală Iancu Adriana, iulie 2016

Acestora se adaugă: Monumentul “Caporalului Erou Constantin Mușat”; Bustul lui Nicolae Bălcescu, în fața bisericii “Sf. Mina” există un “Obelisc” ridicat în 1936, dedicat eroilor primului război mondial; bustul importantului om de cultură albanez Naum Vechilhargi; Cimitirul “Sfânta Maria” și “Cimitirul Eroilor Turci.

O analiză detaliată a monumentelor istorice localizate în aria de studiu reflectă faptul că la nivelul municipiului exista 130 de monumente istorice de importanță națională și locală. Tipologia monumentelor istorice reflectă o mare varietate a acestora, fiecare dintre acestea având însă ponderi diferite. Astfel, cea mai mare pondere este detinuță de monumentele istorice de interes arhitectural care insumează la nivelul municipiului 84 de clădiri, respectiv 65 % (fig. 8).

Figura nr. 8. Ponderea tipurilor de monumente istorice in Municipiul Brăila

A doua poziție în ierarhia monumentelor istorice din Municipiul Braila este deținută de cele comemorative (însumează 18 elemente, reprezentând 14% din totalul monumentelor de la nivelul municipiului) (fig. 8). Numărul mare de monumente comemorative este relaționat în mod direct de caracterul multicultural al municipiului Brăila, pe teritoriului caruia au conviețuit și continuă să conviețuiască, alături de romani și alte etnii, în special greci și evrei. Astfel, numărul mare de monumente comemorative este justificat prin celebrarea unor personalități care au marcat cultura și istoria orașului de-a lungul timpului.

Siturile arheologice ocupa a treia pozitie in ierarhia monumentelor istorice, respectiv 10%. Numarul relativ mare al siturilor istorice aferente municipiului Brăila se explică prin vechimea orașului, care a înregistrat mai multe etape de evoluție (numeroase situri arheologice sunt legate de începuturile conturării caracterului urban al orașului cand era o cetate fortificată pentru a se preîntampina atacurile invadatorilor).

Ponderi aproxiamtiv egale dețin ansamblurile urbane și monumentele de patrimoniu industrial, respectiv 4% si 5%.

Bisericile înregistrează o pondere relativ mică (3%) din totalul monumentelor istorice, fiind monumente deosebit de interesante, atat din punct de vedere cultural, arhitectural, dar și religios.

Cea mai mica pondere este deținută de către obiectivele cu funcție culturală (1%).

3.9. Ierarhizarea potențialului turistic antropic – metoda arborilor de analiză

În urma evaluării potențialului antropic al municipiului Brăila prin prisma metodei arborilor de analiză, am obținut un rezultat de 20 de puncte distribuit astfel:

-la prima partea – B1 – am cuantificat un total de 8 din 8 puncte datorită prezenței pe teritoriul Brăilei a numeroaselor situri arheologice, a clădirilor cu o arhitectură variată, dar și a caselor memoriale (tab. 2).

Tabelul nr. 2. Metoda arborilor de analiză a potențialului antropic

La partea B2 din tabel am obținut un rezultat de 8 puncte din 9 datorită muzeelor și colecțiilor de pe teritoriul municipiului, care nu sunt într-un număr foarte mare.

La partea B3 din tabel am obținut un rezultat de 4 din 8 puncte deoarece unele sărbători sau festivaluri se desfășoară în instituțiile culturale de la punctele B1 și B2. La partea B4 au fost acordate 0 puncte din cauza organizării spectacolelor și concertelor tot in arealele de la B1 și B2.

La ultima parte B5 avem un punctaj de 0 pentru că manifestările repetabile se organizează la fel și aici în unele instituții de la punctul B1 și B2.

În concluzie potențialul antropic al municipiului Brăila este foarte valoros, obtinând 20 de puncte din punctajul maxim de 25 si se bazează in principal pe clădiri memoriale și arhitecturale, muzee și colecții publice si secundar pe situri arheologice, la care se adaugă evenimentele culturale (festivaluri, târguri).

CAPITOLUL IV. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

4.1. Structuri de primire turistică

4.1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Analiza structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în municipiul Brăila reflectă o predominare a structurilor hoteliere, fapt explicat prin calitatea de centru urban turistic care înregistrează o circulație turistică constantă. De asemenea, este important de menționat prezența unor hoteluri în centrul istoric al orașului, care au o vechime considerabilă (tab. 3).

Tabelul nr. 3. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în Municipiul Brăila

Sursă date: Institutul Național de Statistică

Structurile parahoteliere s-au dezvoltat foarte puțin și au un număr constant (tabere de elevi, popasuri turistice). Unele structuri parahoteliere au înregistrat un regres puternic (vilele: de la 13 inregistrate la începutul periaodei de analiză, în prezent mai sunt doar două). Se remarcă faptul că și alte unități de primire parahoteliere nu se mai regăsesc în prezent în oferta turistică a municipiului Brăila (căsuțe turistice, hauri si moteluri, campinguri). Acest aspect reflectă faptul că predominant municipiul Brăila atrage turiști care iși petrec un sejur de cel puțin 2-3 zile și care preferă un confort mai ridicat, alegând în cea mai mare parte serviciile de cazare ale unui hotel.

În stransă corelație cu tipurile de turism caracteristice Municipiul Brăila, rezultă o adaptare a unităților de cazare. Astfel, de exemplu pentru turismul de croazieră exista și un hotel plutitor, “Camelia”. Acesta a fost construit din fonduri europene și face parte din categoria hotelurilor de trei stele. Hotelul plutitor a fost recent introdus in circuitul turistic

Dintre tipurile noi de structuri de cazare se remarcă hostelurile și hotelurile apartament, care însa sunt limitate ca număr (tab. 3). Prezența hostelului atrage atenția asupra faptului că în circulația turistică a municipiului Brăila, o pondere importanta o dețin tinerii.

Din punct de vedere al confortului, structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare din Municipiul Brăila au o calitate medie și bună (predomină hotelurile de 2 și 3 stele).

4.1.2. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică

Analiza structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică în municipiul Brăila reflectă o predominare a restaurantelor cu meniu clasic, de regulă localizate în interiorul hotelurilor. Acestora se adaugă baruri de zi și bufet bar. O categorie aparte este reprezentată de restaurantele cramă (tab. 4).

De asemenea, se observă apariția in ultimii ani a unor unități de alimentație publică din categoria celor mai recente (pizzerie, unitati tip fast food) (tab. 4).

Tabelul nr. 4 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică în Municipiul Brăila pentru anul 2011

Sursă date: Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila, 2012

4.1.3. Tipuri de transport

În trecut Brăila comunica cu celelalte orașe dunărene prin curse de pasageri numeroase și regulate. Din cauza costurilor și numărului foarte redus de pasageri, acestea au fost scoase din circuit, ceea ce face ca municipiul Brăila în prezent să nu mai dispună de transport fluvial de pasageri, ceea ce limitează într-o oarecare masură oferta sa turistică. În municipiul Brăila transportul fluviatil se mai poate face doar prin intermediul bacurilor care fac legătura cu Dobrogea și Insula Mare a Brăilei (fig. 9).

Figura nr. 9 Transportul fluvial în Brăila – Nava Perla Dunării

Sursă: Arhivă personală Iancu Adriana, iulie 2016

Transportul rutier se realizează cu ajutorul autocarelor și autoturismelor, acest tip de transport ocupă primul loc în deplasarea turistilor. În Brăila turismul rutier prezinta o serie de probleme, fiind de o calitate medie. Creșterea gradului de motorizare a populației are un impact și asupra circulației turistice, astfel ca în cea mai mare parte turismul este practicat individual.

Transportul feroviar este una dintre cele mai vechi forme de transport pentru turism. Brăila are o accesibilitate medie , acest oraș beneficiază de o gară și o agenție C.F.R. Un atuu pe care îl are orașul, este acela că Brăila a fost primul oraș în care s-a introdus tramvaiul electric, mai exact în 1901.

Figura nr.10 Transportul in comun în Brăila, tramvaiul de astăzi numărul 21

Sursă: Arhivă proprie Iancu Adriana, iulie 2016

4.1.4. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament

În ceea ce privește structurile de tratament, exista un singur complex de tratament în statiunea Lacului Sărat. Deși zona este foarte renumită pentru nămol sapropelic, structurile de tratament nu sunt într-un număr mare sau de o calitate foarte bună, singurele hoteluri care beneficiază de instalații de tratament și deschise tot timpul anului sunt: Flora și Perla

4.1.5. Dotări pentru agrement

Dotările de agrement ale Municipiului Brăila sunt repreznetate de mai multe categorii.Astfel, Parcul Monument, situat în partea sud-vestică a orașului Brăila, poate fi folosit și ca zonă de agrement, deoarece se pot practica diferite sporturi pe terenurile special amenajate (stadion, sală polivalentă, bazin de înot acoperit și descoperit, terenuri de tenis etc.).

Faleza Dunării reprezintă de asemenea un loc de plimbare și agrement atat pentru turiști cât și pentru localnici.

Redeschiderea patinuarului a creat un nou punct de atracție turistică, prin organizarea competițiilor sportive județene. În apropierea municipiului Brăila există o suprafață mare de apă prin lacurile și iazurile din Balta Mică a Brăilei care pot oferi condiții deosebite de agrement, mai ales pentru turismul de agrement cu specific deltaic.

Se pot aminti si Ostroavele de pe brațul Cremenea, cu un peisaj natural frumos- păduri de salcii, canale, lacuri mici. Aceste zone marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement

CAPITOLUL V. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

5.1. Caracteristicile circulației turistice

Circulația turistică in municipiul Brăila reflectă o orientare către anumite forme de turism (cultural, urban, turism de afaceri, balnear). Această situație este reflectată de orientarea predominantă a turiștilor către sturcturile de cazare hoteliere ( grafic 1 ).

Grafic 1. Sosiri în Municipiul Brăila

Sursă: Institutul Național de Statistică

De regulă, sosirile in unitățile extrahoteliere relfectă anumite categorii ale turiștilor care preferă turismul de tranzit din cauza timpului scurt pe care îl au la dispoziție, sau prezența într-o mai mare măsură a populației tinere care preferă unitățile de cazare ce prezintă costuri mai reduse.

O analiză detaliată a sosirilor turiștilor în unitățile hoteliere din municipiul Brăila pune în evidență faptul că în prima parte a perioadei de analiză (2002-2008) se constată o evoluție o linie constantă, cu o usoară creștere spre finalul perioadei de analiza (grafic 2). Acest fapt se explică prin faptul ca municipiul Brăila atrage constant un numar de turiști, în cea mai mare parte aceștia practicând turismul cultural, balnear precum și turismul de afaceri.

Grafic nr. 2 Sosiri în hoteluri în Municipiul Brăila

Sursă: Institutul Național de Statistică

În a doua parte a perioadei de analiză se constată o evoluție sinuoasă a sosirilor de turiști, fapt de pe o parte explicat de apariția și resimțirea tot mai accentuată a crizei financiare care a debutat în 2008 și care se va resimți până în 2010. Ulterior o ușoară redresare de ordin economic a determinat reactivarea calătoriilor în scop turistic însă pentru o periaoda scurtă de timp (2010-2012), ulterior remarcându-se o reducere a fluxului de turiști (intre 2012-2014), pentru ca spre finalul perioadei de analiză să se înregistreze o nouă tendință evidentă de creștere a numărului de turiști în municipiul Brăila. Aceasta sinuozitate a fost determinată de instabilitatea de ordin financiar generată de criza economică, care s-a perpetuat și după 2010, dar cu accente mai reduse.

O privire de ansamblu asupra circulației turistice dominante in municipiul Brăila (respectiv a turiștilor care au preferat unitățile de cazare de tip hotelier) reflectă faptul că spre deosebire de câteva momente scurte, fluxul de turiști este relativ constant, neînregistrandu-se creșteri sau scăderi prea mari. Acest fapt atrage atenția asupra faptului că, de regula, bazinu de recrutare al cererii turistice este îndeosebi din categoria turiștilor care preferă turismul cultural și cel balnear (fară a fi pedominant), la care se adaugă turismul de afaceri. Sinuozitatea curbei circulației turistice este determinată în cea mai mare parte de factorul economic, cunsocut fiind faptul că o perioadă de recesiune economică determină în general orientarea persoanelor de a economisi din fodul suplimentar financiar, din care se asigură costurile pentru deplasările turistice. În același timp, în perioadele de redresare economică sau când salariile cresc, prin mărirea fondului financiar suplimentar, se alocă și resurse mai mari pentru călătoriile turistice.

Indicatorul numărului de înnoptări in Municipiul Brăila reflectă același tipar al circulației turistice, cu o predominare a numărului de înnoptări în structurile de primire hoteliere (grafic nr. 3).

Grafic nr. 3 Înnoptări în Municipiul Brăila

Sursă: Institutul Național de Statistică

O detaliere a numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Brăila reflectă o tendință accentuată de creștere în prima parte a periaodei analizate, cu vârful în 2008, pentru ca ulterior să se înregistreze o scădere bruscă (intre 2008-2010). Ulterior se constată oscilări marcate de perioade scurte de creștere a numărului de înnoptări urmate de scăderi ale acestui indicator pentru ultimii ani (grafic nr. 4). Spre deosebire de situația circulației turistice, care dupa 2010 a înregistrat fluxuri apropiate ca valoare ca cele anterioare debutului crizei financiare, se observă că numărul de înnoptări a scăzut considerabil dupa momentul crizei și că această descreștere s-a menținut până în prezent (grafic nr. 4).

Grafic nr. 4 Înnoptări în hoteluri în Municipiul Brăila

Sursă: Institutul Național de Statistică

CAPITOLUL VI. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

6.1. Turism cultural

Turismul cultural, este forma de turism cea mai răspândită în Municipiul Brăila, datorită patrimoniului material și imaterial pe care acesta îl deține.

Bisericile, monumentele istorice și arheologice, clădirile urbane, istoria si tradițiile specifice orașului atrag din ce în ce mai mulți turiști, dar și infrastructura generală care a cunoscut îmbunătățiri de la an la an, sunt factori care stimulează creșterea circulației turistice în cadrul municipiului.

Principalele obiective turistice culturale sunt : centrul istoric, Muzeul Brăilei, Teatrul „Maria Filotti”, Biserica Grecească, Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril„ (fosta moschee). Totodată aceste obiective sunt puncte turistice simbol pentru cultura orașului.

Un aspect important în înțelegerea dinamicii circulației turistice axate pe turismul cultural orientate către Municipiul Brăila, se explică și prin depunerea dosarului pentru concursul de capitală culturală europeană. Chiar dacă Brăila a pierdut această oportunitate, totuși intrarea sa în competiție s-a justificat datorită bogatului și valorosului patrimoniu cultural pe care il deține. De asemenea, dintre proiectele propuse pentru ca municipiul să demonstreze că este o capitală culturală europeană daca vor fi implementate, vor avea ca efect pozitiv atragerea unui numar sporit de turisti.

6.2. Turism balnear / turism de sănătate

Turismul balnear este practicat în Municipiul Brăila datorită prezenței stațiunii Lacul Sărat și a lacului omonim, care atrag anual foarte mulți turiști ( resursa stațiunii este nămolul sapropelic care ameliorează o gamă largă de afecțiuni ). Lacul Sărat se află la aproximativ 7 km de municipiu, ceea ce face ca accesibilitatea să fie un avantaj pentru turismul de sănătate. Se poate remarca faptul că bazele de tratament și cazare nu sunt dotate la parametrii optimi, având o calitate scazută , acest lucru limitând creșterea ponderii acestei forme de turism pe piața turistică a orașului.

6.3. Turism de sfârșit de săptămână (de week – end)

Acest tip de turism este favorizat de prezența pe teritoriul Brăilei a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei și de prezența Lacului Sărat care atrag turiști la sfarșitul săptămânii , dar și din orașele din apropiere precum: Slobozia, Galați, Focșani, Buzău, Ramnicu Sărat, care se îndreaptă spre Brăila la sfarșit de week-end datorită multitudinilor de activități turistice care se pot practica în Municipiul Brăila.

Pe lângă formele de turism prezentate mai sus în municipiu se mai conturează o serie de forme de turism precum: turismul de tranzit (Brăila făcând legătura între Moldova și litoral), turismul de afaceri, turismul urban, turismul sportiv ( turismul nautic ), turismul de croazieră, turism științific și turism ecologic.

CAPITOLUL VII. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BRĂILA

7.1. Stadiul actual al valorificării potențialului turistic al municipiului Brăila

La nivelul administrației publice a municipiului Brăila demersurile de valorificare a potențialului turistic sunt direcționate predominant către cel cultural-istoric, care individualizează orașul între alte centre turistice importante de la nivel național.

Raportându-ne la perioada actuală se remarcă implicarea activă a administrației publice locale in conturarea unor măsuri active de valorificare a potențialului turistic cultural-istoric în contextul înscrierii municipiului între orașele aspirante la titlul de capitală culturală europeană. Deși municipiul Brăila a fost eliminat din competiția pentru câștigarea titlului de capitală culturală europeană, totuși pot fi amintite o serie de acțiuni menite să pună în lumină valențele cultural-istorice și implicit istorice ale municipiului.

Un punct forte în construirea unei imagini culturale este dată de prezența mai multor etnii care au conviețuit în mod armonios în limitele municipiului și care au creat o moștenire ancorată în clădiri reprezentate de locuințe, instituții de cultură, clădiri cu funcție economică s.a.

De asemenea, aspectul cultural asociat municipiului este dovedit nu numai de prezența monumentelor istorice, dar și de domeniile artistice, dintre care cele care au cu cea mai bună reprezentare în Brăila sunt teatrul, muzica, artele plastice, dansul, literatura.

De asemenea, în Brăila funcționează opt muzee. Publicul muzeelor este format în general din vizitatori și participanți la programele publice educaționale ale acestora, care urmăresc satisfacerea anumitor nevoi, dorințe, curiozități cu caracter cultural și educațional.

Brăila este gazda, în fiecare an, a mai multor manifestări culturale de mare amploare : festivalul internațional „Zile și Nopți de Teatru European la Brăila”, „Festivalul cântecului de dragoste de-a lungul Dunării”, Festivalul internațional de muzică ușoară „George Grigoriu”, Concursul Internațional de canto „Hariclea Darclée”, Festivalul Internațional de Jazz „Johnny Răducanu”, Festivalul Național de Folk „Chira Chiralina”, „Festivalul internațional al Muzicilor Militare”.

Sintetic, măsurile prevăzute pentru creșterea atractivității culturale a municipiului: dezvoltarea identității culturale a orașului prin popularizarea festivalurilor cu tradiție în municipiul Brăila, sprijinirea mobilității artiștilor și a produsului cultural, prezentarea producțiilor culturale locale în alte localități din țară și străinătate, încurajarea artiștilor brăileni la festivaluri și evenimente de anvergură la nivel internațional, prezentarea în Brăila a unor producții de calitate ale artiștilor din afara Brăilei și din alte țării; organizarea anuală de tabere de creație pentru artiștii plastici (pictură, grafică, sculptură etc.); dezvoltarea relațiilor culturale cu instituții naționale, europene și internaționale și promovarea diversității etnoculturale; stimularea unor programe culturale extinse de calitate; îmbunătățirea infrastructurii culturale.

Se poate aprecia că, dacă administrația publică locală ar putea implementa macar o parte din măsurile propuse, ar avea de câștigat atat pentru a contura o mai bună imagine culturală și implicit turistică, dar și pentru o posibilă redepunere a candidaturii pentru capitală culturală europeană.

7.2. Propuneri de valorificare

Pentru valorificarea optimă a resurselor cultural-istorice ale municipiului Brăila sunt propuse o serie de circuite culturale construite pe anumite teme considerate definitorii pentru cultura si cadrul istoric al orașului (elementele cultural-artistice create de comunitatea grecească).

În același timp, circuitele culturale au și rolul de a atrage atenția asupra particularității urbanistice a nucleelor mai vechi ale orașului, fapt ce contribuie la imaginea culturală, conferind în același timp și o amprentă turistică evidentă. Circuitele culturale sunt dedicate unor categorii speciale de obiective turistice ( obiective arhiecturale în special a celor localziate în centrul istoric, elementele cultural – artistice aparținând comunității grecești, elemente de patrimoniu industrial) care permit și evidențierea modalității inedite de valorificare a acestora sub forma unor trasee turistice.

Traseele culturale au fost propuse cu titlul generic Circuite din Brăila istorică și culturală.

Propunerea circuitului cultural de interes arhitectural axat pe centrul isotric al municipiului Brăila are ca scop punerea în valoare a celor mai importante obiective culturale localziate în limitele centrului istoric. Datorită bogăției și diversității elementelor de patrimoniu cultural, centrul istoric brăilean reprezintă piesa de rezistență din punct de vedere turistic a orașului studiat. Totodata, caracteristicile particulare care individualizează centrul istoric în oferta turistică a Municipiului Brăila, determină atragerea unui număr însemnat de turiști. Cu toate acestea, se impune realizarea unui circuit cultural în cadrul căruia turiștii să beneficieze și de servicii de ghidaj. Aceast demers se corelează și cu inițiativa administrației publice locale de a reabilita mai multe clădiri din centrul istoric al orașului. Până acum municipalitatea a restaurat și a redat circuitului cultural o parte din casele memoriale ale unor celebrități brăilene și are în plan continuarea acestei importante recuperări culturale.

Al doilea circuit cultural propus este dedicat punerii în valoare a elementelor de patrimoniu cultural aparținând comunității grecești care a creat mai multe amprente culturale și de rezonanță istorică și turistică. Acest circuit cultural este în același timp și de interes arhitectural, acesta reunind o serie de clădiri aparținând unui stil arhitectural marcat de caracteristici unice. Totodată, circuitul cultural rezultă din ideea de a pune în valoare mai multe obiective cultural-istorice reprezentative pentru Municipiul Brăila atat din punct de vedere architectural (case, imobile: Casa Embericos, Casa Panait Istrati, Casa Suliotis ), cât și din punct de vedere istoric sau al criteriului funcțional, unele dintre acestea fiind instituții culturale sau religioase (Centrul Cultural din Faraklata, in prezent denumit Panait Istrati, Biserica Grecească).

Comunitatea Elenă de la Brăila este cea mai activă – din punct de vedere cultural – comunitate etnică a orașului, cea mai iubită minoritate din oraș datorită tradițiilor pe care le conservă și le promovează constant(mulți români și membri ai altor etnii, filoeleni, studiază limba greacă și dansurile grecești), precum și cea mai vizibilă comunitate, atât pe plan național cât și internațional (prin schimburi culturale cu diferite comunități entice și asociații culturale din Grecia și diaspora din mai multe țări europene și prin diferite proiecte culturale derulate ca partener al Muzeului Brăilei „Carol I”).

Al treilea circuit cultural propus este dedicat punerii în valoare a elementelor de patrimoniu cultural aparținând comunității evreiești. Comunitatea evreiască a fost o prezență constantă în peisajul cultural și economic al municipiului Brăila.

Acest circuit cultural dedicat memoriei comunității evreiești din municipiului Brăila poate fi pus în valoare în mod superior prin conectare acestuia la ruta europeană a patrimoniului evreiesc care a fost construit ca un instrument pentru a demonstra cetățenia europeană. Acest tip de circuit cultural valorifică un alt tip de patrimoniu: peisaj cultural și peisaj viu. În același timp, include un sistem integrat de resurse (culturale și turistice). Totodată, această rută culturală este o oportunitate de schimburi între culturi, între oameni, chiar și între religii.

Cel de al patrulea traseu propus este axat pe valorificarea unor obiective culturale ce ocupă un loc aparte în cadrul patrimoniului municipiului Brăila și anume obiective de patrimoniu industrial. În limitele orașului sunt o serie de obiective eonomice cu o certă valoare istorică, culturală si tehnologică (deși în prezent aceasta din urmă poate fi cu greu demonstrată ca urmare a faptului că unele obiective industriale au fost puternic devalizate, astfel că nu mai sunt păstrate utilaje care să certifice valoarea tehnologică).

Propunerea creării acestui circuit cultural rezultă și din necesitatea de a atrage atenția asupra unor obiective de patrimoniu industrial care sunt aflate într-o stare de degradare avansată și de a stimula administrația publică locală și decidenții direct implicați în procesul de conservare în regim de urgență a acestor obiective.

Acest traseu cultural are rolul de a lega o serie de obiective industriale care sunt reprezentative pentru municipiul Braila: Silozurile Anghel Saligny, morile Violattos și Likiardopulos, Uzina Electrica, Castelul de Apa s.a.

În prezent se are în vedere de către reprezentanții administrației publice locale reabilitarea unei hale ce a aparținut Uzinei Electrice, cu scopul de a se asigura spațiul necesar pentru spectacole de mare anvergură, cât și pentru diverse expoziții neconvenționale; este prevazută și reabilitarea Castelului de Apă.

7.2.1. Oportunităti și limite

O primă oportunitate este Dunărea care atrage un număr foarte mare de turiști , dar și prezența pe teritoriul Brăilei a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă o oportunitate benefică economiei locale.

Umătoarea oportunitate de dezvoltare a municipiului Brăila este asocierea acestuia cu orașul Galați formând conurbația Galați-Brăila , în acest sens cele 2 orașe vor beneficia de o promovare aparte împreună aducând capital economic municipiului dar și în același timp județului.

Limitele pe care le are municipiul sunt legate de domeniul urbanistic , fiind un centru urban presupune anumite limite privind teritoriul și legislația , dar o limită o poate constitui și tipul de relief din care face parte și orașul acesta facilitând sau nu practicarea activitățiilor turistice.

7.2.2. Resurse turistice nevalorificate și forme de turism în perspectivă

Oportunitățile pe care le are municipiul Brăila în domeniul turistic ,este puterea de a îmbina mai multe tipuri de turism în același timp .În Brăila pe lăngă tipurile de turism deja consacrate (cultural , balnear , și cel de weekend ) se mai pot dezvolta o serie de tipuri de turism care sporesc economia municipiului , cum ar fi : turismul de afaceri , ecoturismul , turismul de tranzit .Datorită unitățiilor hoteliere care contribuie la organizare unor conferințe și congrese acestea au sporit conturarea turismului de afaceri.Prezența parcului natural a facut ca municipiul să aibă potențial ecouristic și științific , iar legătura pe care o face Brăila între Moldova și litoral face din aceasta o destinație de tranzit.

Resursele turistice nevalorificate aici sunt vechile unități industriale care ar putea aduce turismului un venit însemnat .Aceste unități sunt într-o stare de degradare foarte avansată , prin reabilitarea acestora și prin amenajarea acestora spre vizitarea turistică ar aduce benefici impresionante orașului și ar atrage un număr însemnat de turiști curioși de istoria locului sau de activitățiile din trecut practicate aici. Un alt avantaj pe care îl are Brăila este existența Dunării pe teritoriul său , din punct de vedere al transportului de pasageri , reluarea activității în acest sens ar fi un beneficiu pentru oraș.

7.2.3. Propuneri de promovare a potențialului turistic al municipiului Brăila

Promovarea turistică de care beneficiază municipiul Brăila nu este una de o calitate foarte mare .Promovarea pe internet lipsește iar informațiile cel puțin pe site-ul de promovare turistică al orașului nu există deloc . În acest sens turismul are foarte mult de pierdut , deoarece în zilele noastre internetul este principala sursă de informare a populației .Promovarea propiu-zisă prin agențiile de turism este una scăzută , deoarece Brăila are un potențial natural și antropic foarte bogat ,unele obiective fiind unice dar nu beneficiază de promovare productivă patrimoniul Brăilei , nici de pachete sau circuite turistice care să îi pună în valoare potențialul pe care îl are acest oraș.

Centrul de informare turistică al orașului are un program de vizitare foarte complicat, neeligibil pentru anumiți turiști, fiind deschis doar între orele 16-22 de marți până vineri și între 18-22 sâmbăta și duminica. Deschiderea acestuia mai devreme măcar în anumite zile , ar face mai ușoară vizitarea orașului pentru turiști, aceștia beneficiind de informații utile din cadrul centrului dar și de hărți care îi ajută în deplasarea prin oraș.

CONCLUZII

Municipiul Brăila reprezintă unul dintre orașele turistice importante din România, care în viitor ar putea inregistra o creștere a fluxului turistic pe baza includerii în ofeta turistică a mai multor obiective turistice naturale si culturale.

Prezenta lucrarea reprezintă un studiu aprofundat al potențialul turistic al municipiului Brăila. Potențialul turistic natural prezinta valențe turistice deosebite datorită prezenței Parcului Natural Balta Mică a Brăilei și a fluviului Dunărea, la care se adaugă favorabilitatea factorilor terapeutici ai stațiunii Lacul Sărat.

Potențialul antropic al municipiului Brăila este foarte variat și bogat, fiind reprezentat de numeroase obiective de intres arhitectural, cultural la care se adaugă și situri arheologice, unele dintre ele fiind unice în țară. Istoria locului, localnici și numeroasele comunități din cadrul orașului reprezintă elemente care întregesc identitatea culturală a municipiului.

Turismul de croazieră și cel de wekeend contribuie la circulția turistică a orașului și totodată la economia locală. Îmbinarea mai multor tipuri de turism pe lângă cele consacrate , face ca Brăila să reprezinte din ce în ce mai mult o destinație turistica destul de importantă la nivel national.

Turismul reprezintă o activitate economică care s-a dezvoltat constant în ultimii ani la nivelul municipiului Brăila, fapt dovedit de creșterea numărului structurilor de primire turistică hoteliere și complementare, un factor stimulator în acest sens fiind turismul de afaceri.

În prezent, cadrul economic al municipiului înregistrează o serie de schimbări care au apărut pe fondul trecerii de la economia centralizată la economia capitalistă. Etapa de tranziție economică a marcat această schimbare care s-a realizat anevoios, atrăgând după sine restructurarea sectorului industrial și o dezvoltare accelerată a activităților din sectorul terțiar (comerț, turism, sistemul financiar-bancar etc.).

Din punct de vedere al proiecției activității turistice, municipiului Brăila poate realiza pași importanți in diversificarea ofertei turistice prin implementarea procesului de regenerarea culturală cu scopul de a conserva și valorifica obiectivele sale turistice și de a dezvolta infrastructura turistică dar cel mai important a celei generale. Alaturi de aceste masuri este importantă si promovarea turistica, acest oraș prezentând numeroase obiective turistice deosebite care nu sunt cunoscute de publciul larg.

De asemenea, municipiul Brăila va putea în anii următori participa pentru titlul de capitală culturală europeană fără a avea concurență pe piața turistică sau fără a fi scos din cursa pentru titlu.

BIBLIOGRAFIE

Cândea Melinda, Simion Tamara, Bogan Elena 2012, Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București

Cercleux A. L., Merciu C., Peptenatu D., 2014, Conversion of water towers – an instrument for conserving heritage assets, Urbanism, Arhitectura, Constructii, vol. 5, nr. 2

Cucu V., Ștefan M., 1974, “Ghidul atlas al monumentelor istorice”, Editura Științifică și Enciclopedică din București

Grecu Florina, Zaharia Liliana, Ghiță Cristina Comănescu, Laura, Cîrciumarul Emil, Albu (Dinu) Maria, 2012, “Sisteme hidrogeomorfologice din Câmpia Romană”, Editura Universității din București.

Oancea (Voicu) Mirela Daniela, 2015, Valorificarea unui monument istoric aparținând patrimoniului industrial – Castelul de apă din Municipiul Brăila, Analele Asociatiei Profesionale a Geografilor din Romania, vol. 6, nr. 6, nr. Pag.

Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, 1974, ”Relieful României”, Editura Științifică, București

Stoica Maria, 2009, „Brăila – Memoria Orașului”, Editura Istros, Brăila.

Turcu-Decu Daniela – Camelia, 2014, „Potențialul turistic și valorificarea lui în Municipiul Brăila, Studiu geografic”, Editura Prodesign, Brăila

*** Geografia Romaniei, 2005, vol. 5, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre și Platforma Continentala, Vol. V.

*** Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila, 2012

*** Plan Urbanistic General Brăila, etapa a 2 a, 2012, Studiu de valorificare a potențialului balneo-turistic în Municipiul Brăila

*** Institutul Național de Statistică

*** Braila, oraș candidat capitală europană culturală 2021

*** (2015) Consiliul Europei, Managementul itinerariilor culturale: de la teorie la practică, Editura Consiliului Europei F-67075 Strasbourg Cedex, ISBN 978-92-871-7691-2.

*** Ghidul privind revitalizarea zonelor urbane cu valoare ambientala pentru asigurarea unei.dezvoltari.durabile,http://www.cdcas.ro/fnrt/urbanism/reglementari%20tehnice/ghiduri/ghid%208/62401%20REVITALIZAREA%20ZONELOR%20URBANE%20(full%20text).pdf

*** (2015), Ministerul Culturii, Lista Monumentelor Istorice.

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul /subsemnata _____________________________________________________

candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la Facultatea de Geografie ,în domeniul Geografie /Știința mediului ,programul de studii universitare de licență/masterat______________________________________________________________,

declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de propietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică .

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic .

Semnătura ,

Data______________ ––––––––––